COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.6.2023

COM(2023) 311 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Propunere de instituire a unui organism de etică interinstituțional

1.Introducere

Înflorirea democrației Uniunii Europene nu este posibilă decât într-un climat de încredere între cetățeni și instituțiile care lucrează în slujba acestora. Soliditatea unei democrații se măsoară prin prisma legitimității sale. Acesta este un adevăr universal valabil și este cu atât mai important în perioadele marcate de crize multiple, care îi afectează într-o măsură importantă pe cetățenii din întreaga UE, care trebuie să poată avea încredere în instituțiile UE și în persoanele care le conduc. Stabilirea unor cadre solide de etică și de transparență reprezintă o parte esențială a bunei guvernanțe și contribuie la prevenirea altor fenomene, cum ar fi corupția și ingerințele nejustificate în procesul democratic.

Uniunea Europeană aplică deja standarde ridicate în materie de guvernanță și de etică. În cazul în care apar probleme sau disfuncționalități, ea dispune de norme și proceduri corespunzătoare pentru a le remedia. Pentru a menține și a consolida în permanență încrederea cetățenilor în instituțiile UE și în liderii acestora, este esențial să existe principii înalte în materie de integritate și transparență, care să fie respectate pe deplin. Aceste principii sunt esențiale și pentru a proteja independența instituțiilor și integritatea procesului decizional în fiecare dintre ele, precum și legitimitatea Uniunii în ansamblul său. Pentru a rămâne adecvate scopului și a răspunde exigențelor cetățenilor, aceste norme și proceduri trebuie să fie actualizate constant.

Prezenta inițiativă este așadar coerentă cu acțiunea Comisiei privind statul de drept, cu pachetul de măsuri anticorupție 1 pe care Comisia l-a prezentat la 3 mai, cu viitorul pachet de măsuri privind apărarea democrației și cu Acordul interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, încheiat între Parlament, Consiliu și Comisie la 20 mai 2021 2 .

Etica este unul dintre principiile fundamentale pe care se bazează funcționarea instituțiilor UE și persoanele care lucrează în cadrul acestora. Prin urmare, tratatele europene au stabilit o serie de principii și norme pentru a asigura buna conduită a membrilor instituțiilor în materie de independență și integritate. Majoritatea instituțiilor au ales să pună în aplicare mai în detaliu aceste principii și norme, fie prin regulamentele lor de procedură, fie prin coduri de conduită destinate membrilor lor sau îmbinând ambele variante.

Cu toate acestea, instituțiile UE au instituit cadre etice diferite pentru membrii lor, bazate pe diferitele dispoziții din tratate. Deși unele diferențe se pot explica prin faptul că fiecare instituție are un rol specific în temeiul tratatelor și prin caracterul diferit al riscurilor inerente funcțiilor exercitate de membrii lor, a devenit clar că este necesar să se stabilească un set comun de standarde etice de bază și să existe cooperare între instituții în această privință.

Dezvăluirile și acuzațiile foarte grave care au ajuns în vizorul publicului la sfârșitul anului trecut au demonstrat că, indiferent de locul în care se produc și de numărul de persoane vizate, acestea au un impact asupra tuturor instituțiilor UE. În acest context, au fost lansate apeluri să se stabilească norme mai stricte, dar și să se asigure o aliniere mai riguroasă între aceste norme și mecanismele menite să le asigure respectarea, astfel încât să fie risipite eventualele motive de preocupare și să se asigure faptul că normele aplicabile sunt coerente și ușor de înțeles atât de către membrii instituțiilor, cât și de către cetățeni.

În Raportul său special nr. 13/2019 3 , Curtea de Conturi a concluzionat că Parlamentul European, Consiliul și Comisia au instituit, în mare măsură, cadre etice adecvate (atât pentru membrii lor, cât și pentru personalul lor). Curtea a identificat, de asemenea, anumite aspecte în care sfera de cuprindere, specificitatea, claritatea și calitatea orientărilor ar putea fi îmbunătățite și armonizate. În raport, Curtea a indicat, de asemenea, că mai pot fi aduse îmbunătățiri în ceea ce privește schimbul de bune practici între instituții în materie de etică.

Cu toate acestea, spre deosebire de personal, inclusiv de cadrele superioare de conducere, cu privire la care legiuitorul a stabilit obligații detaliate în materie de etică în titlul II din Statutul funcționarilor UE, adoptat în temeiul articolului 336 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) 4 , în prezent nu există standarde minime comune în materie de etică pentru membri și niciun mecanism formal care să permită elaborarea, coordonarea sau schimbul de opinii între instituții cu privire la standardele etice pe care ar trebui să le respecte membrii lor. Această lacună și lipsa unor standarde minime comune în materie de etică pentru membri constituie aspectele pe care urmărește să le abordeze prezenta inițiativă prin propunerea instituirii unui organism de etică a cărui competență să se extindă asupra membrilor tuturor instituțiilor UE.

Comisia a adoptat prezenta propunere de acord între instituții și cele două organe consultative pentru a acoperi toate instituțiile și organismele menționate la articolul 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În consecință, prezenta propunere va fi transmisă Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene, Curții de Conturi Europene, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor. La cererea sa, Banca Europeană de Investiții poate, la rândul său, să devină parte la prezentul acord după intrarea în vigoare a acestuia.

Acordul propus prevede, de asemenea, mecanisme care le permit organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, altele decât instituțiile participante să aplice în mod voluntar întregul set de standarde comune prezente și viitoare dezvoltate de organismul de etică în ceea ce privește normele aplicabile persoanelor, altele decât membrii personalului, care dețin o funcție similară celor care intră sub incidența prezentului acord. În acest caz, organul, oficiul sau agenția în cauză va participa la un schimb de opinii cu organismul de etică referitor la normele lor interne respective. Un astfel de schimb de opinii va avea loc și atunci când se elaborează noi standarde sau când sunt actualizate standardele existente.

2.O abordare interinstituțională în materie de etică și integritate

Adoptarea de norme interne aplicabile membrilor săi ține de autonomia instituțională a fiecărei instituții, care este consacrată ca principiu al dreptului Uniunii. Este însă în interesul cetățenilor și al tuturor instituțiilor ca fiecare dintre ele să instituie un cadru etic solid pentru membrii săi. Reputația UE în ansamblu depinde de reputația fiecărei instituții în parte și de conduita etică a tuturor membrilor lor.

În Orientările sale politice, președinta Comisiei și-a exprimat sprijinul în favoarea creării unui astfel de organism de etică interinstituțional, iar Comisia a colaborat cu alte instituții ale UE pentru a transpune acest deziderat în practică.

În rezoluția sa din 16 septembrie 2021, Parlamentul European a subliniat că „un organism de etică independent și unic al UE ar putea asigura mai eficient punerea în aplicare consecventă și integrală a standardelor de etică în toate instituțiile UE, astfel încât să se garanteze că deciziile publice sunt luate în spiritul binelui comun, consolidând astfel în rândul cetățenilor încrederea în instituțiile UE”.

Astfel cum se explică mai sus, una dintre recomandările din Raportul special 5 al Curții de Conturi privind cadrele de etică ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei este tocmai aceea ca instituțiile auditate să își intensifice eforturile de a-și împărtăși bunele practici cu privire la chestiunile de etică.

Într-adevăr, este important nu numai ca fiecare instituție europeană să stabilească și să aplice norme clare în materie de etică și transparență, ci și să se asigure faptul că toate instituțiile:

oaplică standarde clare, transparente și la fel de ridicate în materie de integritate și independență, ținând cont în mod corespunzător de diferențele dintre acestea, după caz; și

odispun de mecanisme similare eficiente de control și de asigurare a respectării legii.

Înființarea unui organism de etică interinstituțional poate servi tocmai la realizarea acestui obiectiv, ținând seama pe deplin de autonomia fiecărei instituții. Acest lucru va permite instituțiilor participante să beneficieze de experiența celorlalte, să învețe unele de la altele și să stabilească un set comun de standarde minime de etică.

O îmbunătățire semnificativă s-ar obține prin stabilirea unui set comun de standarde minime, a unei culturi comune pentru membrii tuturor instituțiilor, a unei mai bune înțelegeri de către public a cadrului etic și a unei mai mari clarități cu privire la ceea ce este acceptabil și ceea ce nu este acceptabil, atât pentru persoanele care lucrează pentru instituții, cât și pentru cei din afara instituțiilor, precum și cu privire la modul în care instituțiile asigură aplicarea corespunzătoare a normelor.

Această inițiativă interinstituțională va demonstra importanța pe care toate instituțiile o acordă stabilirii unor standarde înalte de etică, precum și punerii lor în aplicare, și va contribui așadar la consolidarea încrederii în instituții și în membrii acestora.

Prin înființarea organismului de etică, va exista, pentru prima dată, un mecanism formal de coordonare și schimb de opinii între instituții, precum și de stabilire a unor standarde comune privind conduita etică a membrilor acestora.

Alte inițiative care au contribuit la asigurarea unor instituții deschise, transparente și axate pe etică au demonstrat deja importanța unei abordări interinstituționale.

În ceea ce privește personalul instituțiilor UE, structurile și mecanismele existente s-au dovedit utile în a dezvolta o abordare interinstituțională comună ori de câte ori subiectul abordat impune o astfel de abordare. În primul rând, personalul tuturor instituțiilor este supus obligațiilor comune și detaliate consacrate la articolele 11-24 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, adoptate de Parlament și de Consiliu în temeiul articolului 336 din TFUE. În acest fel s-a asigurat aplicarea unor standarde și norme identice pentru întreaga funcție publică a UE. Fiecare instituție a adoptat norme interne pentru a pune în aplicare Statutul funcționarilor, inclusiv în domeniul eticii. Pentru a asigura transparența și a promova o aplicare consecventă a Statutului funcționarilor, normele care pun în aplicare Statutul funcționarilor sunt compilate într-un registru ținut de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și fac obiectul unui raport prezentat de Comisie Parlamentului European și Consiliului din trei în trei ani (articolul 110 din Statutul funcționarilor) cu privire la normele adoptate de fiecare instituție pentru a pune în aplicare Statutul funcționarilor. Cel mai recent raport 6 relevă faptul că, în cursul perioadei de raportare, a existat o convergență tot mai mare între instituții cu privire la un număr semnificativ de aspecte ale normelor de punere în aplicare, inclusiv în ceea ce privește etica și integritatea.

Pentru a valorifica la maximum aceste mecanisme consacrate de coordonare a normelor privind personalul, Comisia invită toate instituțiile care fac obiectul Statutului funcționarilor să analizeze, cu titlu prioritar, posibilitățile care există de a face schimb de bune practici, de învățăminte și, dacă este necesar, de informații cu privire la domeniile în care ar putea fi aliniate și mai mult normele destinate personalului. Această activitate poate fi desfășurată la nivelul Colegiului șefilor de administrație. Membrii personalului nu intră sub incidența prezentului acord, întrucât există deja mecanisme de coordonare interinstituțională pentru chestiunile etice referitoare la membrii personalului. În limitele Statutului funcționarilor și prin intermediul Colegiului șefilor de administrație, părțile la prezentul acord ar trebui să se angajeze să depună eforturi pentru a prevedea și pentru directorii generali și funcționarii cu funcții echivalente un nivel al standardelor echivalent cu cel al standardelor adoptate de organismul de etică. În contextul dialogului interinstituțional ar trebui să se analizeze, de asemenea, posibilitatea alinierii normelor și a practicilor referitoare la publicarea reuniunilor desfășurate de cadrele lor de conducere de nivel superior cu organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente cu privire la aspecte legate de procesul decizional și de punerea în aplicare a politicilor în Uniune, ca parte a dialogului cu părțile interesate. Comisia este pregătită să își împărtășească experiența dobândită în cursul celor aproape 10 ani de când pune în aplicare decizia sa internă în această privință 7 .

Pe baza experienței pozitive avute cu ocazia acordului anterior încheiat în 2014, în 2021 a fost încheiat între Comisie, Parlament și, pentru prima dată, Consiliu, Acordul interinstituțional privind un registru de transparență obligatoriu, care demonstrează relevanța unei abordări interinstituționale în această privință. Acest acord stabilește principii și norme pentru o abordare coordonată în ceea ce privește reprezentarea transparentă și etică a intereselor, precum și stabilirea unor interacțiuni transparente și etice între cele trei instituții ale UE menționate și reprezentanții de interese la nivelul UE.

Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 dintre Parlament, Consiliu și Comisie privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este un alt exemplu al relevanței abordării interinstituționale în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor de etică și integritate 8 . Acordul garantează faptul că investigațiile se desfășoară în condiții echivalente în toate instituțiile Uniunii.

3.Un organism de etică interinstituțional

3.1. Componență

Sarcina organismului este de a elabora standarde minime comune în materie de etică referitoare la conduita membrilor instituțiilor și organelor consultative enumerate la articolul 13 din TUE și, în cazul în care solicită să participe, a membrilor Băncii Europene de Investiții.

Organismul de etică va fi compus din câte un membru din fiecare instituție participantă, care este desemnată în acord ca „parte”. Pentru a asigura funcționarea armonioasă și continuă a organismului, fiecare parte desemnează un membru titular și un membru supleant.

Reprezentantul unei părți este, în principiu, la nivel de vicepreședinte. Trebuie să se țină însă seama de particularitățile legate de rolul fiecărei instituții. Acesta este motivul pentru care acordul propus prevede că fiecare parte dispune de o anumită flexibilitate pentru a numi un reprezentant, altul decât un vicepreședinte, în cazul în care nu există o astfel de funcție în cadrul părții sau în cazul în care o astfel de alegere ar fi nepotrivită.

Funcția de președinte al organismului va fi asigurată prin rotație anuală, în conformitate cu ordinea prevăzută la articolul 13 din TUE. În cazul în care Banca Europeană de Investiții devine parte cu drepturi depline, aceasta va deține președinția anuală conform ordinii prevăzute la articolul 13 din TUE.

Organismul va fi asistat în activitatea sa de cinci experți independenți care vor acționa în calitate de observatori și vor fi numiți în urma unei proceduri care urmează să fie stabilită de Comisie și ținând seama de competența, experiența în funcții de nivel înalt, independența și calitățile profesionale ale acestora. Aceștia participă la fiecare reuniune a organismului și oferă consiliere cu privire la orice chestiune etică legată de mandatul organismului. Ei furnizează, de asemenea, un aviz pentru un schimb de opinii al organismului cu privire la alinierea normelor interne ale părții la standarde. 

Atunci când numesc experții independenți, părțile se străduiesc să asigure echilibrul de gen.

Membrii organismului sunt sprijiniți de un secretariat, care este o structură operațională comună găzduită în mod oficial în cadrul Comisiei. Secretariatul este format din șefii de unitate sau persoanele cu funcție echivalentă care răspund de etică pentru membrii fiecărei instituții participante și personalul lor desemnat în acest scop. Persoana care deține această funcție în cadrul Comisiei acționează în calitate de „coordonator” pentru secretariat, cu excepția cazului în care o altă persoană este desemnată de Comisie în acest sens, de comun acord cu părțile.

3.2.Sarcini

Organismul va avea trei sarcini principale:

·să elaboreze standarde minime comune aplicabile tuturor părților și membrilor acestora, precum și să inițieze revizuirea acestora, după caz;

·să organizeze schimburi de opinii pe baza evaluării efectuate de o parte cu privire la alinierea normelor sale interne la standardele menționate anterior;

·să promoveze cooperarea între părți cu privire la chestiuni de interes comun legate de conduita membrilor lor, precum și schimburi cu orice alt organism public sau organizație internațională ale cărei activități sunt relevante pentru normele sau standardele în materie de etică și integritate.

Adoptarea unor norme și proceduri în materie de etică și aplicarea acestora în cazuri individuale va ține în continuare de competența fiecărei instituții, cu respectarea deplină a autonomiei și a independenței lor.

Organele, oficiile și agențiile Uniunii, altele decât instituțiile participante, pot să aplice în mod voluntar întregul set de standarde comune prezente și viitoare dezvoltate de organismul de etică în ceea ce privește normele aplicabile persoanelor, altele decât membrii personalului, care dețin o funcție similară celor care intră sub incidența prezentului acord. În acest caz, acestea vor participa la un schimb de opinii cu membrii organismului de etică cu privire la normele lor interne referitoare la domeniile în care au fost elaborate standarde. Ele vor desemna un reprezentant special pentru a participa la acest schimb de opinii. Un astfel de schimb de opinii va avea loc și atunci când se elaborează noi standarde sau când sunt actualizate standardele existente.

3.3. Domenii în care ar trebui stabilite standarde

Organismul va elabora standarde minime comune într-un număr definit de domenii, ținând seama în mod corespunzător de importanța acestor domenii pentru independența și integritatea membrilor și a instituțiilor din care fac parte. Standardele ar trebui să includă, de asemenea, activități de promovare (sensibilizare) și monitorizare a conformității în fiecare instituție. Orice parte poate, în orice moment, să sugereze organismului, care va decide prin consens, să elaboreze standarde minime comune în alte domenii. Standardele trebuie să fie comune tuturor părților și, așadar, ar trebui să fie concepute astfel încât să respecte în mod corespunzător particularitățile fiecărei părți în materie de organizare instituțională sau de rol îndeplinit.

Standardele ar trebui să fie comune tuturor părților și să abordeze riscurile cu care se confruntă acestea și membrii lor. Standardele elaborate de organism nu vor servi, în nicio situație, drept pretext pentru a coborî nivelul standardelor pe care este posibil ca o parte să le aplice deja cu privire la aceeași chestiune.

Standardele vor viza următoarele domenii:

-standarde referitoare la interesele și activele care trebuie declarate: anumite interese și active ale membrilor pot da naștere unui conflict de interese în exercitarea de către un membru a funcțiilor sale sau pot fi relevante în alt mod pentru exercitarea respectivelor funcții. Existența unor standarde comune ar permite tuturor părților să reflecteze asupra categoriilor de interese și active care ar putea prezenta un risc pentru independența și integritatea membrilor lor. Standardele comune ar trebui, de asemenea, să identifice care ar fi normele și procedurile adecvate care ar trebui aplicate în toate instituțiile pentru a verifica aceste declarații.

-standarde referitoare la activitățile secundare/externe ale membrilor: este esențial să se asigure faptul că desfășurarea unor astfel de activități, dacă are loc, nu compromite disponibilitatea membrilor de a-și îndeplini sarcinile instituționale și nu este incompatibilă cu aceasta. Astfel de activități nu ar trebui să compromită independența membrilor și, așadar, ar trebui să risipească îndoielile cetățenilor cu privire la independența instituției din care fac parte membrii respectivi. Standardele ar trebui să abordeze riscurile generate de anumite activități care pot conduce la conflicte de interese sau pot antrena, în special atunci când sunt remunerate, un conflict între independența pe care trebuie să o aibă un membru și îndeplinirea atribuțiilor sale legate de aceste activități externe.

-standarde referitoare la acceptarea cadourilor, la ospitalitate și la călătoriile oferite de terți: membrilor nu li se încredințează funcții publice sau mandate publice pentru a obține câștiguri personale din exercitarea acestor funcții. Dacă sunt acceptate, iar valoarea lor este mai mare decât valoarea simbolică de curtoazie ori când nu sunt declarate, cadourile sub orice formă sau ospitalitatea din partea unor entități externe instituției creează riscul unor conflicte de interese și suspiciuni de influență sau sunt percepute ca influențând procesul decizional. Standardele vor contribui la abordarea eficace a acestor riscuri.

-standarde referitoare la acceptarea de premii/decorații/distincții/titluri onorifice pe durata mandatului: în ceea ce privește cadourile și ospitalitatea, acceptarea de către membri a unor premii/decorații/distincții/titluri onorifice din partea unor entități din afara instituției poate conduce, din cauza proximității create cu sursa acestora, la riscuri de conflict de interese și de lipsă de independență. Standardele vor contribui la armonizarea evaluării motivelor pentru care au fost acordate astfel de titluri sau distincții și a consecințelor pe care acest lucru le poate avea pentru independența membrului.

-standarde referitoare la măsurile de condiționalitate și transparență, în special în ceea ce privește reuniunile cu reprezentanții grupurilor de interese și publicarea acestora: dialogul constant cu părțile interesate și cu reprezentanții grupurilor de interese este parte integrantă din sistemul democratic al UE și poate oferi o contribuție valoroasă la inițierea și punerea în aplicare a legislației sau a politicilor care țin seama pe deplin de particularitățile domeniului în cauză. Cu toate acestea, este esențial ca un astfel de dialog să se desfășoare în condiții de transparență pentru a se evita riscurile pentru instituție sau pentru membrii săi ca dialogul respectiv, chiar și accidental, să fie folosit în beneficiul unui anumit grup de interese, cu posibile efecte negative asupra încrederii publicului și a interesului general al Uniunii. În baza Acordului interinstituțional dintre Parlament, Consiliu și Comisie privind registrul de transparență, există într-adevăr anumite standarde comune în ceea ce privește reuniunile cu reprezentanții grupurilor de interese și publicarea de informații cu privire la acestea, însă normele și practicile interne ale celor trei instituții nu sunt uniforme, rezultând, așadar, necesitatea elaborării unor standarde comune. Măsurile de condiționalitate și transparență se aplică și în alte domenii decât reuniunile și publicarea de informații cu privire la acestea, cum ar fi accesul la sediile instituțiilor, atunci când este considerat necesar pentru a asigura o reprezentare transparentă și etică a intereselor. Ar trebui elaborate standarde minime comune și în legătură cu aceste alte domenii.

-standarde referitoare la activitățile desfășurate de foștii membri după încheierea mandatului și transparența acestora: activitățile desfășurate după încheierea mandatului implică riscul ca membrii să utilizeze unele informații sensibile în beneficiul unui nou angajator, al unui nou client sau în contextul unei noi profesii, să utilizeze în mod necorespunzător contactele sau relațiile stabilite în cadrul funcției ocupate anterior pentru a influența deciziile instituțiilor în viitor sau să pună sub semnul întrebării deciziile luate de persoanele care au ocupat o funcție publică în exercițiul funcțiunii lor. Standardele comune ar putea aborda condițiile în care ar putea fi autorizate astfel de activități, transparența acestora și anumite restricții aferente.

-standarde referitoare la punerea în aplicare a cadrului comun, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea conformității și asigurarea luării de măsuri subsecvente în cazul unor încălcări: existența unor standarde privind conduita membrilor este esențială, dar nu este suficientă în sine: acestea trebuie să fie completate de mecanisme concrete și eficiente de punere în aplicare și monitorizare, precum și de mecanisme de consolidare a unei culturi comune a eticii și integrității, în special prin acțiuni de informare și sensibilizare. Standardele comune se pot referi la funcțiile consultative interne care sprijină autoritățile competente atunci când evaluează o anumită chestiune sau direct la membri, în special la componența organismelor interne de etică și la sarcinile acestora. Standardele privesc, de asemenea, procedurile de monitorizare a conformității și de asigurare a luării unor măsuri în cazul încălcărilor. Standardele pot viza, de asemenea, mecanismele prin care suspiciunile de încălcare de către un membru a normelor interne într-un domeniu care face obiectul standardelor pot fi semnalate OLAF și instituției în cauză, inclusiv la acțiunile care ar trebui întreprinse în urma unei astfel de semnalări și la asigurarea protecției persoanelor care semnalează încălcări împotriva eventualelor represalii.

-standarde referitoare la caracterul public al informațiilor colectate la punctele anterioare: Transparența este un element central al unei Uniuni democratice care se bucură de încrederea și susținerea cetățenilor săi. Organismul ar trebui să dezvolte standarde de transparență în domeniile menționate mai sus, cu respectarea deplină a normelor UE privind protecția datelor 9 , de exemplu în ceea ce privește informarea cu privire la interesele individuale prin declarații specifice pentru a risipi orice îndoieli cu privire la independența membrilor și a instituțiilor din care aceștia fac parte. Transparența înseamnă, totodată, că trebuie să fie publicate toate standardele elaborate de organism și toate normele aplicabile în fiecare instituție în toate domeniile vizate de standarde, în special prin intermediul site-ului web al organismului.

3.4.Locul ocupat de organism în arhitectura interinstituțională

Orientările politice ale Comisiei sprijină crearea unui „organism de etică independent, comun tuturor instituțiilor”, în condițiile în care toate instituțiile joacă un rol important în promovarea încrederii în UE. Prin urmare, Comisia consideră că un acord între toate instituțiile, bazat pe autonomia lor instituțională, constituie abordarea administrativă adecvată, deoarece permite participarea tuturor instituțiilor UE.

Înființarea organismului se va face cu respectarea autonomiei și a independenței fiecărei instituții, precum și a echilibrului instituțional și a diferitelor dispoziții din tratate referitoare la membrii diferitelor instituții. Tratatele și în special articolul 13 alineatul (2) din TUE instituie un sistem de control și echilibru la nivelul UE: un astfel de echilibru nu poate fi anulat sau modificat printr-un acord între instituțiile UE.

Competențele organismului nu vor aduce atingere prerogativei fiecărei instituții de a adopta norme interne și de a lua decizii cu privire la membrii săi. Aplicarea normelor interne este responsabilitatea primordială a fiecărei instituții și este exercitată în cadrul sistemului de echilibru instituțional prevăzut de tratate, care garantează echilibrul între puteri.

Cu toate acestea, standardele elaborate de organism vor alcătui un standard comun minim care va permite o aliniere și mai strânsă a cadrelor etice aplicabile membrilor tuturor instituțiilor participante, fără a impune însă adoptarea unui set unic de norme etice comune tuturor.

Organismul nu va interfera și nici nu va limita în vreun fel funcțiile de investigare și competențele (și, prin urmare, nici nu se va suprapune peste acestea):

·Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care are competențe și o expertiză semnificative în ceea ce privește investigarea încălcărilor grave ale îndatoririlor lor profesionale de către membrii instituțiilor. Toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile ar trebui să recunoască și să sprijine pe deplin mandatul OLAF;

·Parchetului European, care poate investiga infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv atunci când sunt săvârșite de membri ai instituțiilor, și care se poate baza pe competențele și măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului;

·autorităților naționale de poliție și de urmărire penală, care pot investiga orice infracțiune săvârșită de un membru și care se pot baza pe competențele și măsurile prevăzute de procedurile penale naționale; acestea includ urmărirea penală a unor infracțiuni precum frauda și corupția, cu privire la care Comisia a prezentat un pachet de măsuri anticorupție la 3 mai, astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în discursul său din 2022 privind starea Uniunii. Acest pachet include o propunere de actualizare și armonizare a normelor UE privind definițiile și sancțiunile aplicabile infracțiunilor de corupție, cu scopul de a asigura standarde ridicate în lupta împotriva corupției, și se aplică integral membrilor tuturor instituțiilor UE, precum și personalului UE;

·Ombudsmanului European, care poate deschide anchete privind suspiciunile de administrare defectuoasă formulate împotriva instituțiilor și poate solicita accesul la informațiile și documentele deținute de instituții.

În conformitate cu tratatele, instituțiile participante cooperează în mod loial între ele în vederea punerii în aplicare a prezentului acord.

4.Concluzie

Instituțiile europene trebuie să se bazeze, în cadrul misiunii lor, pe conduita ireproșabilă a membrilor lor. Deși discuțiile privind înființarea unui organism de etică interinstituțional nu sunt noi, acestea au luat un nou avânt pe fondul hotărârii ferme de a transpune acest deziderat în practică, ținând seama de particularitățile tuturor instituțiilor UE și respectând independența acestora. Înființarea organismului va completa cadrul de etică existent și va contribui la consolidarea și sporirea încrederii în instituțiile UE și în persoanele care lucrează în cadrul acestora. Înființarea acestui organism va reprezenta un pas important în direcția asigurării faptului că instituțiile Uniunii Europene respectă și aplică cele mai înalte standarde în materie de independență și integritate.

Prin urmare, Comisia propune un acord între toate instituțiile și organele consultative ale UE menționate la articolul 13 din TUE, acord care este atașat la prezenta comunicare. În spiritul cooperării loiale, instituțiile în cauză ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că se ajunge la un acord cu privire la proiectul de text atașat cât mai curând posibil și în timp util pentru a permite înființarea organismului de etică interinstituțional înainte de următoarele alegeri europene. La cererea sa, Banca Europeană de Investiții poate, la rândul său, să devină parte cu drepturi depline la prezentul acord după intrarea în vigoare a acestuia. Organele, oficiile și agențiile Uniunii, altele decât instituțiile participante, pot decide să aplice în mod voluntar întregul set de standarde comune actuale și viitoare dezvoltate de organismul de etică în ceea ce privește normele aplicabile persoanelor, altele decât membrii personalului, care dețin o funcție similară celor care intră sub incidența prezentului acord. În acest caz, organele, oficiile și agențiile Uniunii vor participa la un schimb de opinii cu membrii organismului de etică cu privire la normele lor interne referitoare la domeniile în care au fost elaborate standarde. Un astfel de schimb de opinii va avea loc și atunci când se elaborează noi standarde sau când sunt actualizate standardele existente.

Prezenta propunere face parte din setul mai larg de acțiuni ale Comisiei menite să promoveze integritatea și să apere sistemul democratic al Uniunii.

După cum a anunțat președinta Comisiei în discursul său privind starea Uniunii din 2022, Comisia a prezentat un pachet de măsuri anticorupție la 3 mai. Pachetul include o propunere de directivă care prevede norme noi și consolidate de incriminare a infracțiunilor de corupție și de armonizare a sancțiunilor aplicabile acestora în întreaga UE, precum și o propunere a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sprijinită de Comisie, de instituire a unui regim specific de sancțiuni în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) pentru a viza actele grave de corupție la nivel mondial. Aceste noi măsuri pun un accent puternic pe prevenire și pe crearea unei culturi a integrității, în care corupția nu este tolerată și, în același timp, consolidează și acționează în sinergie cu instrumentele existente de asigurare a respectării legislației, cum ar fi Directiva din 2019 privind protecția persoanelor care semnalează încălcări.

O altă inițiativă conexă anunțată în discursul privind starea Uniunii din 2022 este pachetul de măsuri privind apărarea democrației.

Aceste inițiative, împreună cu prezenta propunere, vor consolida și mai mult cadrul instituțional al Uniunii, asigurând un grad și mai ridicat de transparență și integritate și consolidând, așadar, încrederea cetățenilor UE în sistemul lor democratic.

(1)

  Combaterea corupției: norme mai stricte de combatere a corupției

(2)

 Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu, JO L 207, 11.6.2021, p. 1,  EUR-Lex – 32021Q0611 (01) – RO – EUR-Lex (europa.eu) .

(3)

  Raportul special nr. 13/2019: Cadrele etice ale instituțiilor UE auditate: posibilități de îmbunătățire (europa.eu)

(4)

Drepturile și obligațiile personalului sunt prevăzute la articolele 11-26a; Articolul 10 instituie un Comitet interinstituțional pentru Statutul funcționarilor, iar articolul 110 prevede obligația de a consulta Comitetul interinstituțional pentru Statutul funcționarilor atunci când o instituție adoptă dispoziții generale de punere în aplicare; în plus, acesta prevede obligația instituțiilor de a se consulta în mod regulat cu privire la aplicarea Statutului funcționarilor și stabilește un registru al normelor tuturor instituțiilor care pun în aplicare Statutul funcționarilor UE.

(5)

  Raportul special nr. 13/2019: Cadrele etice ale instituțiilor UE auditate: posibilități de îmbunătățire (europa.eu)

(6)

Raportul Comisiei din 28 mai 2021 către Parlamentul European și Consiliu privind normele adoptate de autoritatea împuternicită să facă numiri a fiecărei instituții pentru punerea în aplicare a Statutului funcționarilor  [COM(2021) 258 final] . 

(7)

 Decizia Comisiei din 25 noiembrie 2014 privind publicarea informațiilor referitoare la reuniunile dintre directorii generali ai Comisiei și organizații sau persoane care desfășoară activități independente, JO L 343/19, 28 noiembrie 2014 .

(8)

Acordul reamintește că (în temeiul Deciziei 1999/352 a Comisiei) OLAF poate efectua investigații cu privire la fapte grave legate de exercitarea activităților profesionale, care ar putea constitui o neîndeplinire a obligațiilor funcționarilor și agenților Uniunii, susceptibile de a face obiectul unor proceduri disciplinare sau, după caz, penale sau o neîndeplinire a obligațiilor analoage ale membrilor, ale cadrelor de conducere sau ale membrilor personalului care nu intră sub incidența Statutului funcționarilor.

(9)

 Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.6.2023

COM(2023) 311 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Propunere de instituire a unui organism de etică interinstituțional

ANEXĂ

Propunere de

Acord între Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Curtea de Conturi Europeană, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor de instituire a unui organism interinstituțional care să stabilească standarde etice destinate membrilor instituțiilor și organelor consultative menționate la articolul 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)

EXPUNERE DE MOTIVE

Articolul 13 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că Uniunea „dispune de un cadru instituțional care vizează promovarea valorilor sale, urmărirea obiectivelor sale, susținerea intereselor sale, ale cetățenilor săi și ale statelor membre, precum și asigurarea coerenței, a eficacității și a continuității politicilor și a acțiunilor sale”.

Instituțiile europene trebuie să se bazeze, în cadrul misiunii lor, pe conduita ireproșabilă a membrilor lor. Membrii trebuie să respecte principiile și obligațiile etice care sunt prevăzute pentru membrii instituțiilor în tratatele UE, precum și în normele adoptate de fiecare instituție în temeiul tratatelor.

Pentru ca cetățenii UE să aibă încredere în reprezentanții lor democratici din instituțiile europene și în funcționarea instituțiilor, membrii instituțiilor trebuie să respecte cele mai înalte standarde de independență și integritate.

Tratatele prevăd obligații pentru membrii majorității instituțiilor și atribuie responsabilități pentru a asigura buna conduită a membrilor instituțiilor în materie de independență și integritate. Echilibrul instituțional stabilit prin tratate garantează echilibrul de puteri între instituții. Tratatele au stabilit, în special, proceduri care fac posibilă luarea de măsuri în cazul unei conduite necorespunzătoare a membrilor instituțiilor. Majoritatea instituțiilor au ales să pună în aplicare mai în detaliu acest cadru și obligațiile individuale care decurg din acesta, fie în regulamentele lor de procedură, fie în codurile de conduită destinate membrilor lor. Dispozițiile relevante sunt:

Parlamentul European

Tratatele nu stabilesc obligații explicite în materie de etică pentru deputații din Parlamentul European sau norme ori proceduri explicite care ar trebui să fie urmate în cazul unei conduite necorespunzătoare din punct de vedere etic a unui deputat la nivelul UE. Parlamentul a stabilit norme în acest sens în Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European, care este atașat la Regulamentul său de procedură. Articolul 8 din Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European referitor la procedura de urmat în cazul unor posibile încălcări ale Codului de conduită prevede:

(1) În cazul în care există motive pentru a presupune că un deputat în Parlamentul European a încălcat prezentul cod de conduită, Președintele informează Comitetul consultativ, cu excepția cazurilor evident ofensatoare.

(2) Comitetul consultativ examinează circumstanțele presupusei încălcări și poate audia deputatul în cauză. Pe baza concluziilor sale, adresează Președintelui o recomandare cu privire la o eventuală decizie.

În cazul unei presupuse încălcări a Codului de conduită de către un membru permanent sau de către un membru de rezervă al Comitetului consultativ, membrul sau membrul de rezervă în cauză se abține de la participarea la lucrările Comitetului consultativ care vizează presupusa încălcare.

(3) În cazul în care, luând în considerare această recomandare și după ce l-a invitat pe deputatul în cauză să prezinte observații în scris, Președintele ajunge la concluzia că deputatul respectiv a încălcat Codul de conduită, acesta adoptă o hotărâre motivată prin care stabilește o sancțiune. Președintele aduce hotărârea sa motivată la cunoștința deputatului în cauză.

Sancțiunea pronunțată poate consta în una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 176 alineatele (4)-(6) din Regulamentul de procedură.

(4) Deputatul în cauză are la dispoziție căile de atac interne stabilite la articolul 177 din Regulamentul de procedură.

Articolul 176 alineatele (4)-(6) din Regulamentul său de procedură – Sancțiuni

(4) Sancțiunea poate consta în una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

(a) mustrarea;

(b) pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și 30 de zile;

(c) fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și 30 de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc;

(d) interdicție ca deputatul să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegații interparlamentare, al unei conferințe interparlamentare sau al oricărui forum interinstituțional, pentru o perioadă de până la un an;

(e) în cazul unei încălcări a obligațiilor de confidențialitate, o limitare a drepturilor de acces la informații confidențiale sau clasificate pentru o perioadă de până la un an.

(5) Măsurile prevăzute la alineatul (4) literele (b)-(e) pot fi dublate în caz de încălcare repetată sau în cazul în care deputatul refuză să se conformeze unei măsuri luate în temeiul articolului 175 alineatul (3).

(6) Pe lângă aceasta, Președintele poate să prezinte o propunere Conferinței președinților în vederea suspendării sau a retragerii unui mandat sau a mai multor mandate interne deținute de deputat în Parlamentul European, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21.

Consiliul European

Articolul 15 alineatul (5) din TEU

Consiliul European își alege președintele cu majoritate calificată, pentru o durată de doi ani și jumătate, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. În caz de împiedicare sau de culpă gravă, Consiliul European poate pune capăt mandatul președintelui în conformitate cu aceeași procedură.

Codul de conduită pentru președintele Consiliului European prevede dispoziții suplimentare referitoare la conduita care este așteptată din partea acestuia.

Consiliul

Consiliul Uniunii Europene este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, împuternicit să angajeze guvernul statului membru pe care îl reprezintă și să exercite dreptul de vot al statului membru respectiv [articolul 16 alineatul (2) din TUE]. Regulamentul de procedură al Consiliului, care are ca temei juridic articolul 240 alineatul (3) din TFUE, nu stabilește nicio obligație specifică în materie de etică pentru miniștrii care reprezintă statele membre în cadrul Consiliului. În această privință, regulamentul se bazează pe responsabilitatea și pe deciziile interne ale fiecărui stat membru pentru a se asigura că voturile și pozițiile sale sunt corect reprezentate în Consiliu de ministrul desemnat și că persoana desemnată contribuie la buna funcționare a Consiliului și o respectă.

Comisia Europeană

Articolul 245 din TFUE

Membrii Comisiei se abțin de la orice act incompatibil cu natura funcțiilor lor. Statele membre respectă independența acestora și nu încearcă să îi influențeze în îndeplinirea sarcinilor lor.

Pe durata mandatului lor, membrii Comisiei nu pot exercita nicio altă activitate profesională, remunerată sau nu. La instalarea în funcție, aceștia se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului și după încetarea acestuia, obligațiile impuse de mandat și, în special, obligația de onestitate și prudență în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcții sau avantaje. În cazul nerespectării acestor obligații, Curtea de Justiție, sesizată de Consiliu, hotărând cu majoritate simplă, sau de Comisie, poate hotărî, după caz, destituirea persoanei în cauză în condițiile articolului 247 sau decăderea din dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente.

Codul de conduită al membrilor Comisiei Europene definește și clarifică obligațiile care le revin membrilor (JO C 65, 21.2.2018, p. 7-20).

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Articolul 6 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (Protocolul nr. 3)

Judecătorii pot fi înlăturați din funcție sau declarați decăzuți din dreptul la pensie sau din alte avantaje echivalente numai în cazul în care, în opinia unanimă a judecătorilor și avocaților generali ai Curții de Justiție, nu mai corespund condițiilor cerute sau nu mai îndeplinesc obligațiile aferente funcției lor. Judecătorul în cauză nu ia parte la aceste deliberări. În cazul în care persoana în cauză este membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea decide după consultarea tribunalului în cauză.

Grefierul aduce decizia Curții la cunoștința președintelui Parlamentului European și al Comisiei și o notifică președintelui Consiliului.

În cazul deciziei de înlăturare din funcție a unui judecător, această ultimă notificare antrenează eliberarea postului.

Codul de conduită a membrilor și a foștilor membri ai Curții de Justiție a Uniunii Europene clarifică mai în detaliu obligațiile acestora (JO C 397, 30.9.2021, p. 1).

Curtea de Conturi a Uniunii Europene

Articolul 286 alineatele (5) și (6) din TFUE

(5) În afară de schimbarea ordinară și de deces, funcțiile membrilor Curții de Conturi încetează în mod individual prin demisie sau prin destituire, declarată de Curtea de Justiție în conformitate cu alineatul (6).

(6) Membrii Curții de Conturi pot fi destituiți din funcțiile lor sau pot fi declarați decăzuți din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente numai în cazul în care Curtea de Justiție constată, la cererea Curții de Conturi, că au încetat să corespundă condițiilor cerute sau să îndeplinească obligațiile care decurg din funcția lor.

Codul de conduită pentru membrii și foștii membri ai Curții de Conturi stabilește mai în detaliu obligațiile acestora (JO L 128, 2.5.2022, p. 102).

Banca Centrală Europeană

Articolul 11 alineatul (4) din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Protocolul nr. 4) privind membrii Comitetului său executiv

În cazul în care un membru al Comitetului executiv nu mai îndeplinește condițiile necesare exercitării funcțiilor sale sau în care a comis o abatere gravă, Curtea de Justiție îl poate demite, la cererea Consiliului guvernatorilor sau a Comitetului executiv.

Codul de conduită pentru înalții funcționari ai BCE stabilește obligațiile în materie de etică aplicabile membrilor Consiliului guvernatorilor și membrilor Consiliului de supraveghere pe durata exercitării atribuțiilor lor de membri ai unui organ de nivel înalt al BCE, precum și membrilor Comitetului executiv (JO C 478, 16.12.2022, p. 3).

Comitetul Regiunilor

Articolul 300 alineatul (4) din TFUE

Mandatul membrilor [...] Comitetului Regiunilor nu este imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii.

Codul de conduită a membrilor Comitetului European al Regiunilor (JO L 20, 24.1.2020, p. 17) pune în aplicare mai în detaliu această dispoziție.

Comitetul Economic și Social European

Articolul 300 alineatul (4) din TFUE

Mandatul membrilor Comitetului Economic și Social [...] nu este imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii.

Regulamentul de procedură și Codul de conduită a membrilor Comitetului Economic și Social European.(JO L 149, 31.5.2022, p. 1) pune în aplicare mai în detaliu această dispoziție.

Tratatele au stabilit așadar un cadru diferențiat în ceea ce privește obligațiile individuale ale membrilor instituțiilor și procedura care trebuie urmată în cazul unei conduite necorespunzătoare a acestora. Majoritatea instituțiilor au ales să pună în aplicare mai în detaliu acest cadru și obligațiile care decurg din acesta pentru membrii lor. Aceste instituții au adoptat norme interne fie prin regulamentul lor de procedură, fie prin codurile de conduită destinate membrilor lor și au încredințat în general președintelui lor respectiv responsabilitatea specială de a asigura aplicarea normelor respective. De obicei, aceste instituții au instituit, de asemenea, un organism consultativ intern care să sprijine procesul decizional al instituțiilor în ceea ce privește toate sau unele dintre aceste obligații individuale care le revin membrilor lor. În prezent, nu există niciun mecanism sau for care să discute sau să coordoneze aceste măsuri interne între instituții, chiar și în domeniile în care există similarități importante între instituții și membrii lor. Mai mult, nu este prevăzut un spațiu dedicat în care normele de etică și măsurile aplicabile membrilor tuturor instituțiilor să poată fi reunite și consultate de publicul larg.

În Orientările sale politice, publicate la 16 iulie 2019, președinta Comisiei a sprijinit crearea unui „organism de etică independent, comun tuturor instituțiilor UE”, cu scopul de a asigura încrederea în instituțiile UE în ceea ce privește „etica, transparența și integritatea”.

În perioada 2019-2021, Parlamentul European a lucrat la un raport din proprie inițiativă referitor la consolidarea transparenței și a integrității în instituțiile UE prin înființarea unui organism de etică independent al UE. Rezoluția sa a fost adoptată la 16 septembrie 2021. Comisia a trimis Parlamentului un răspuns oficial la 18 februarie 2022. O rezoluție ulterioară prin care se solicita înființarea organismului de etică a fost adoptată la 16 februarie 2023.

Un organism de etică comun tuturor instituțiilor va permite dezvoltarea unor standarde minime comune cu privire la conduita membrilor instituțiilor. Acesta va oferi astfel tuturor instituțiilor, pentru prima dată, posibilitatea de a aborda problema standardelor etice ale membrilor lor ca pe o chestiune de interes interinstituțional comun. În ceea ce privește personalul instituțiilor UE, Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene au stabilit deja un set cuprinzător de norme și proceduri în domeniul eticii și al acțiunilor disciplinare care se aplică personalului tuturor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE. În acest fel au fost stabilite pentru întreaga funcție publică a UE standarde și norme identice, cărora li se pot aduce clarificări suplimentare prin norme de punere în aplicare adoptate de fiecare instituție. Pentru a asigura transparența și a promova o aplicare consecventă a Statutului funcționarilor, normele care pun în aplicare a Statutului funcționarilor sunt compilate într-un registru ținut de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și fac obiectul unui raport prezentat de Comisie Parlamentului European și Consiliului din trei în trei ani (articolul 110 din Statutul funcționarilor). Aceste eforturi sunt sprijinite de structurile și mecanismele consacrate care permit adoptarea unei abordări interinstituționale comune ori de câte ori subiectul abordat impune o astfel de abordare. Comisia consideră că aceste structuri și mecanisme consacrate ar trebui să analizeze, cu titlu prioritar, posibilitățile care există de a face schimb de bune practici, de învățăminte și, dacă este necesar, de informații cu privire la domeniile în care ar putea fi aliniate și mai mult normele destinate personalului.

Membrii personalului nu intră sub incidența prezentului acord, întrucât există deja mecanisme de coordonare interinstituțională pentru chestiunile etice referitoare la membrii personalului. În limitele Statutului funcționarilor și prin intermediul Colegiului șefilor de administrație, părțile la prezentul acord ar trebui să se angajeze să depună eforturi pentru a prevedea și pentru directorii generali și funcționarii cu funcții echivalente un nivel al standardelor echivalent cu cel al standardelor adoptate de organismul de etică.

Astfel de mecanisme interinstituționale formale și standarde comune pentru personal nu există însă pentru membrii instituțiilor, iar aceasta este tocmai valoarea adăugată a unui organism de etică, a cărui competență ar urma să se extindă și asupra membrilor tuturor instituțiilor și organismelor consultative ale UE.

Competențele decizionale în materie de adoptare și aplicare a normelor etice interne ale fiecărei instituții ar trebui să revină în continuare instituțiilor respective. Aplicarea normelor interne este responsabilitatea primordială a fiecărei instituții și este exercitată în cadrul sistemului de echilibru instituțional prevăzut de tratate, care garantează echilibrul între puteri. Instituțiile nu pot renunța să își exercite competențele care le sunt încredințate prin tratate. Ele nu pot delega altui for responsabilitatea de veghea asupra conduitei membrilor lor și prerogativa de a lua măsuri în cazul încălcării normelor etice de către membrii lor. Cu toate acestea, în virtutea autonomiei lor administrative, ele pot decide să înființeze un organism consultativ și să se bucure de asistența acestuia pentru a elabora standarde minime comune referitoare la conduita etică a membrilor lor și în chestiunile legate de elaborarea normelor și a procedurilor lor interne în materie de etică aplicabile membrilor lor.

Instituirea acestui organism nu va interfera cu funcțiile de investigare ale Oficiului European de Luptă Antifraudă, ale Parchetului European, ale autorităților naționale de poliție și urmărire penală și ale Ombudsmanului European, nu le va limita în niciun fel și, așadar, competențele acestora nu se vor suprapune.

Prezentul acord nu aduce atingere Acordului interinstituțional din 2021 între Parlament, Consiliu și Comisie privind un registru de transparență obligatoriu și nici Acordului interinstituțional din 25 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisie privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Pentru a asigura adeziunea părților implicate și a oferi valoare adăugată, acest organism ar trebui să fie o structură comună tuturor instituțiilor și organelor consultative, care să le ofere îndrumare și asistență, consiliindu-le cu privire la aspecte și respectând modalități convenite de comun acord.

Pentru a-și onora angajamentul de a sprijini crearea unui organism de etică comun tuturor instituțiilor și organismelor consultative, Comisia propune prezentul acord între aceste instituții și organele consultative, care va fi transmis Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene, Curții de Conturi Europene, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor. În spiritul cooperării loiale, este important să se ajungă la un acord interinstituțional cât mai curând posibil și în timp util pentru a permite înființarea organismului interinstituțional de etică înainte de următoarele alegeri europene. La cererea sa, Banca Europeană de Investiții poate, la rândul său, să devină parte cu drepturi depline la prezentul acord după intrarea în vigoare a acestuia. Ea devine parte la prezentul acord de la data la care desemnează un reprezentant în cadrul organismului de etică. Eventualele standarde dezvoltate de organismul de etică înainte ca Banca Europeană de Investiții să devină membră efectivă a organismului i se aplică integral acesteia.

Organele, oficiile și agențiile Uniunii, altele decât instituțiile participante, pot să dorească să aplice în mod voluntar întregul set de standarde comune actuale și viitoare dezvoltate de organismul de etică în ceea ce privește normele aplicabile persoanelor, altele decât membrii personalului, care dețin o funcție similară celor care intră sub incidența prezentului acord. În acest caz, organele, oficiile și agențiile Uniunii vor participa la un schimb de opinii cu membrii organismului de etică cu privire la normele lor interne referitoare la domeniile în care au fost elaborate standarde. Ele vor desemna un reprezentant special pentru a participa la acest schimb de opinii. Un astfel de schimb de opinii va avea loc și atunci când se elaborează noi standarde sau când sunt actualizate standardele existente.

Propunere de

Acord între Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Curtea de Conturi Europeană, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor de instituire a unui organism interinstituțional care să stabilească standarde etice destinate membrilor instituțiilor și organelor consultative menționate la articolul 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN,

CONSILIUL EUROPEAN,

CONSILIUL,

COMISIA EUROPEANĂ,

CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE,

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ,

CURTEA DE CONTURI,

COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

ȘI COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

întrucât:

(1)Scopul prezentului acord este de a institui un organism interinstituțional care să definească standarde etice pentru membrii instituțiilor și organelor consultative ale Uniunii enumerate la articolul 13 alineatele (1) și (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (denumit în continuare „organismul”). La cererea sa, Banca Europeană de Investiții poate, la rândul său, să devină parte cu drepturi depline la prezentul acord după intrarea în vigoare a acestuia.

(2)Organele, oficiile și agențiile Uniunii, altele decât părțile la prezentul acord, pot alege să aplice întregul set de standarde comune prezente și viitoare dezvoltate de Organismul de etică în ceea ce privește normele aplicabile persoanelor, altele decât membrii personalului lor, care dețin o funcție similară celor care intră sub incidența prezentului acord.

(3)Funcționarea organismului nu ar trebui să aducă atingere competențelor niciuneia dintre părți, astfel cum sunt prevăzute în tratate, și nici libertății de care dispun de a se organiza intern ori sistemului de control și echilibru instituit prin tratate. De asemenea, organismul nu trebuie să interfereze cu competențele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care are competențe și o expertiză semnificative în ceea ce privește investigarea încălcărilor grave ale îndatoririlor lor profesionale de către membrii instituțiilor. Toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile ar trebui să recunoască și să sprijine pe deplin mandatul OLAF.

(4)Eficacitatea Uniunii în ansamblul său se bazează pe legitimitatea sa, care, la rândul său, se bazează pe încrederea cetățenilor săi. Etica, integritatea și transparența sunt esențiale pentru menținerea încrederii cetățenilor Uniunii în activitatea politică, legislativă și administrativă a instituțiilor Uniunii.

(5)Membrii instituțiilor și organelor consultative ale Uniunii au responsabilitatea de a apăra cu toată forța și a întruchipa principiile și obligațiile etice prevăzute în tratate, precum și în normele stabilite de fiecare instituție în temeiul tratatelor.

(6)Este important nu numai ca toate instituțiile și organele consultative ale Uniunii să stabilească și să aplice norme clare și transparente, ci și ca acestea să aibă același set de standarde minime de integritate și independență, precum și mecanisme prin care să asigure respectarea normelor etice pe care le-au stabilit.

(7)În consecință, sarcinile organismului ar trebui să fie de a elabora standarde minime comune într-un număr definit de domenii, de a face schimb de opinii cu privire la autoevaluarea efectuată de o instituție sau de un organ consultativ cu privire la alinierea normelor sale interne la standardele elaborate și de a încuraja cooperarea interinstituțională în acest domeniu.

(8)Schimbul de opinii, bazat pe o autoevaluare, ar trebui să se aplice și organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, altele decât părțile, care aleg în mod voluntar să aplice întregul set de standarde minime comune. În acest scop, ele vor desemna un reprezentant special pentru a participa la acest schimb de opinii.

(9)Fiecare parte ar trebui să depună eforturi pentru a asigura paritatea de gen în ceea ce privește numirea reprezentanților săi titulari și supleanți în cadrul organismului. Referitor la componența sa, organismul ar trebui să depună eforturi pentru a asigura echilibrul de gen, inclusiv cu privire la membrii săi (titulari și supleanți) și la președinte, precum și la experții independenți.

(10)Nicio dispoziție din prezentul acord nu ar trebui să împiedice o parte să impună cerințe mai stricte pentru membrii săi, în special având în vedere riscurile specifice asociate mandatului și sarcinilor părții sau ale membrilor acesteia.

(11)Nicio dispoziție din prezentul acord nu ar trebui să servească, în nicio situație, drept pretext pentru a coborî nivelul standardelor aplicate deja de către o parte cu privire la chestiunile abordate în prezentul acord.

(12)Părțile ar trebui în orice situație să coopereze în mod loial în vederea punerii în aplicare a prezentului acord.

(13)Prezentul acord este semnat de către părți după finalizarea procedurilor lor interne respective în acest scop,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul acord instituie un organism interinstituțional care să stabilească standarde de etică („denumit în continuare „organismul”) destinate membrilor Parlamentului European, ai Consiliului European, ai Consiliului, ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene, ai Curții de Conturi Europene, ai Comitetului Economic și Social și ai Comitetului Regiunilor („părțile”). Acordul stabilește, de asemenea, cadrul și principiile de funcționare ale acestui organism.

2.La cererea sa, Banca Europeană de Investiții devine, la rândul său, parte cu drepturi depline la prezentul acord. Participarea sa la organism devine efectivă începând cu data la care desemnează un reprezentant în cadrul organismului, în conformitate cu articolul 3. Eventualele standarde minime comune dezvoltate de organism înainte ca Banca Europeană de Investiții să devină membră efectivă a organismului i se aplică integral acesteia.

Articolul 2

Definiții

1.În sensul prezentului acord, „membri ai părților” înseamnă:

(a)deputații din Parlamentul European;

(b)președintele Consiliului European;

(c)reprezentanții la nivel ministerial ai statului membru care deține președinția Consiliului;

(d)membrii Comisiei Europene;

(e)membrii Curții de Justiție a Uniunii Europene;

(f)membrii Curții de Conturi;

(g)membrii Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, precum și membrii Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de supraveghere, în exercițiul funcțiunii lor;

(h)membrii Comitetului Economic și Social European;

(i)membrii Comitetului European al Regiunilor.

2.În cazul în care Banca Europeană de Investiții devine parte la acord, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2), definiția prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol se extinde pentru a-i include pe membrii Comitetului de direcție al Băncii Europene de Investiții, precum și pe membrii Consiliului de administrație în exercițiul funcțiunii lor.

Articolul 3

Membrii organismului

1.Fiecare parte este reprezentată în cadrul organismului printr-un membru. În acest scop, fiecare parte numește un reprezentant titular și un supleant, care va asuma rolul de membru al organismului atunci când reprezentantul titular este absent sau nu poate participa. Reprezentanții titulari și supleanți sunt numiți în termen de cel mult două luni de la data intrării în vigoare a acordului. Fiecare parte depune eforturi pentru a asigura paritatea de gen în ceea ce privește numirea reprezentanților săi titulari și supleanți.

2.Reprezentantul titular al organismului este, în principiu, la nivel de vicepreședinte sau la un nivel echivalent.

3.Fiecare parte are libertate deplină de a îl înlocui pe reprezentantul său deplin sau supleant, străduindu-se în orice situație să asigure paritatea de gen în rândul reprezentanților săi titulari și supleanți. În orice caz, mandatul reprezentantului titular sau supleant încetează automat:

(a)atunci când reprezentantul încetează să mai ocupe o funcție în cadrul instituției Uniunii sau al organului consultativ pe care îl reprezintă;

(b)în orice caz, în termen de cinci ani de la data la care a fost desemnat prima dată ca reprezentant titular sau supleant.

Articolul 4

Președintele

1.Fiecare parte asigură președinția organismului prin rotație, pentru un mandat de un an. Ordinea de rotație respectă ordinea instituțiilor stabilită la articolul 13 alineatul (1) din tratat. După epuizarea listei prevăzute la articolul 13 alineatul (1) din tratat, rotația continuă cu cele două organe consultative menționate la articolul 13 alineatul (4) din tratat. Aceasta continuă apoi cu Banca Europeană de Investiții, în cazul în care aceasta devine parte la acord, în conformitate cu articolul 1 alineatul (2).

2.Președintele organizează activitatea organismului, asigurându-se că se iau măsurile organizatorice și procedurale adecvate și aducând toate informațiile și documentele necesare la cunoștința tuturor membrilor organismului.

Articolul 5

Experți independenți

1.Organismul este asistat în activitatea sa de cinci experți independenți care iau parte la toate reuniunile organismului în calitate de observatori și oferă consiliere membrilor organismului cu privire la orice chestiune etică legată de mandatul organismului.

2.Experții independenți sunt numiți de comun acord de către părți, ținând seama de competența, experiența, independența și calitățile lor profesionale. Aceștia au un parcurs în care au dat dovadă de o conduită profesională ireproșabilă și dețin experiență în funcții de rang înalt în organizațiile publice europene, naționale sau internaționale. Ei sunt numiți, în conformitate cu o procedură care urmează să fie stabilită de Comisie, în termen de cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

3.Experții independenți semnează o declarație privind absența conflictelor de interese. În cazul în care autoritatea abilitată să încheie contracte de muncă constată existența unui conflict de interese, aceasta solicită avizul organismului.

4.Atunci când numesc experții independenți, părțile se străduiesc să asigure echilibrul de gen.

5.Mandatul experților independenți este de trei ani, reînnoibil o singură dată. În cazul în care funcțiile unui expert independent încetează înainte de încheierea mandatului de trei ani, părțile numesc de comun acord un nou membru pentru o perioadă de trei ani.

6.Experții independenți primesc statutul de consilieri speciali din partea Comisiei și sunt atașați pe lângă Comisie din rațiuni administrative. Acestora li se rambursează cheltuielile de călătorie și de cazare pe care le suportă în exercițiul funcțiunii. Ei primesc o diurnă pe zi de muncă, calculată pe baza remunerației unui funcționar al Uniunii cu gradul AD12.

Articolul 6

Mandatul

1.Organismul contribuie la promovarea unei culturi comune a eticii și a transparenței în rândul părților, în special prin dezvoltarea unor standarde minime comune părților referitoare la conduita membrilor lor (denumite în continuare „standardele”) și prin încurajarea schimbului de bune practici în această privință.

2.Sarcinile organismului sunt următoarele:

(a)să elaboreze standarde privind conduita membrilor părților, în domeniile menționate la articolul 7;

(b)să actualizeze aceste standarde, în conformitate cu articolul 8;

(c)să organizeze schimburi de opinii pe baza evaluării efectuate de fiecare parte sau de un organ, oficiu sau agenție a Uniunii care s-a implicat în mod voluntar în acest sens cu privire la alinierea propriilor sale norme interne la standarde, în conformitate cu articolul 9 și, respectiv, articolul 19;

(d)să promoveze cooperarea între părți cu privire la chestiuni de interes comun legate de normele lor interne referitoare la conduita membrilor lor, precum și schimburi cu orice altă organizație europeană, națională sau internațională ale cărei activități sunt relevante pentru stabilirea standardelor;

(e)să publice un raport anual, în conformitate cu articolul 17.

3.Funcționarea organismului nu aduce atingere competențelor părților și nici libertății de care dispun de a se organiza intern. În special, organismul nu este competent în ceea ce privește aplicarea normelor interne ale unei părți în cazuri individuale.

Articolul 7

Elaborarea unor standarde minime comune

1.Organismul elaborează standarde referitoare la conduita membrilor tuturor părților. Standardele sunt elaborate în contextul obligațiilor impuse membrilor părților prin tratate și țin seama de natura mandatului sau a funcției publice a acestora, precum și de particularitățile fiecărei părți. Standardele nu afectează sistemul de control și echilibru instituit prin tratate.

2.Standardele privesc următoarele chestiuni:

(a)interesele și activele care trebuie declarate de către membrii părților;

(b)activitățile externe ale membrilor părților pe durata mandatului acestora;

(c)acceptarea de către membrii părților de cadouri, ospitalitate, călătorii oferite de către terți pe durata mandatului lor;

(d)acceptarea de către membrii părților de premii, decorații, distincții și titluri onorifice pe durata mandatului lor;

(e)activitățile membrilor părților după încheierea mandatului lor;

(f)măsurile de condiționalitate și măsurile complementare de transparență înțelese în sensul și aflate în sfera de aplicare a Acordului interinstituțional din 20 mai 2021 privind un registru de transparență obligatoriu 1 , în special în ceea ce privește reuniunile membrilor părților cu reprezentanții grupurilor de interese, astfel cum sunt definiți la articolul 2 litera (a) din acordul respectiv.

3.Organismul elaborează, de asemenea, standarde minime comune cu privire la:

(a)procedurile generale stabilite de părți pentru a asigura și a monitoriza respectarea normelor lor interne în domeniile menționate la alineatul (2), inclusiv acțiunile de sensibilizare, componența și sarcinile organelor interne cu privire la chestiunile de etică, mecanismele de semnalare către partea în cauză a unei suspiciuni de încălcare a normelor, inclusiv luarea de măsuri în urma unei astfel de semnalări și protejarea persoanelor care au semnalat încălcări împotriva represaliilor, inclusiv în ceea ce privește cazurile de hărțuire în care sunt implicați membri ai părților, precum și procedurile de inițiere sau de adoptare de sancțiuni în cazul încălcărilor.

(b)cerințele de a face publice informațiile colectate în domeniile menționate la alineatul (2).

4.Pot fi elaborate și alte standarde minime comune în alte domenii decât cele enumerate la alineatele (2) și (3), cu condiția ca toate părțile să fie de acord.

5.Membrii organismului convin asupra standardelor prin consens, în spiritul cooperării loiale.

6. Membrii organismului convin asupra standardelor în termen de șase luni de la numirea membrilor și a experților independenți, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (2), și după luarea unei decizii privind elaborarea de noi standarde în temeiul alineatului (4).

7.Standardele sunt formalizate în scris și, ținând seama în mod corespunzător de autonomia fiecărei părți, sunt comunicate tuturor părților. Părțile se angajează să le pună în aplicare în normele lor interne privind conduita membrilor lor. Standardele sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul web al organismului, menționat la articolul 18.

Articolul 8

Actualizarea standardelor minime comune

1.Organismul evaluează necesitatea unei actualizări a standardelor existente în cazul în care unul sau mai mulți membri ai organismului consideră că este necesară o astfel de revizuire.

2. O revizuire poate fi considerată necesară în special ca urmare a evoluțiilor jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, a apariției unor standarde noi în materie de etică noi sau a modificării standardelor existente ale organizațiilor internaționale, a noilor evoluții tehnice sau a necesității clarificării standardelor existente pe fondul unor probleme recurente.

3.Articolul 7 alineatele (5) și (7) se aplică actualizării standardelor existente.

Articolul 9

Schimb de opinii cu privire la autoevaluările părților

1.Fiecare parte efectuează o autoevaluare scrisă a normelor sale interne și a alinierii acestora la standardele elaborate în conformitate cu articolul 7, precum și la eventualele actualizări ale standardelor existente efectuate în conformitate cu articolul 8.

2.Fiecare parte încheie autoevaluarea în termen de maximum patru luni de la adoptarea unui standard sau de la actualizarea sa.

3.Autoevaluarea este prezentată de partea în cauză în cadrul unei reuniuni a organismului.

4.Experții independenți formulează un aviz scris cu privire la fiecare autoevaluare, în termen de două luni de la primirea acesteia. În cazul în care avizul experților nu este adoptat în unanimitate, acesta include orice punct de vedere diferit. Deliberările experților sunt confidențiale.

5.În termen de două luni de la primirea avizului scris menționat la alineatul (4), organismul organizează un schimb de opinii pe baza autoevaluării și a avizului scris.

6.Secretariatul întocmește un raport care rezumă schimbul de opinii menționat la alineatul (5) și care conține observațiile finale. Organismul poate modifica raportul înainte de aprobare. Acesta aprobă raportul prin consens, în termenul de două luni menționat la alineatul (5). Avizul experților independenți face parte din raport.

7.Fiecare parte își actualizează normele interne în orice moment după adoptarea standardelor de către organism și în termen de cel mult patru luni de la aprobarea raportului de către organism.

8.Nici schimbul de opinii menționat la alineatul (5), nici raportul menționat la alineatul (6) nu au caracter obligatoriu sau forță juridică.

9.Autoevaluarea menționată la alineatul (1) și raportul menționat la alineatul (6) se publică în conformitate cu articolul 18.

Articolul 10

Schimbul de bune practici

1.Organismul organizează o reuniune anuală dedicată în mod specific chestiunilor de interes comun în domeniul eticii și schimbului de bune practici între părți.

2.Organismul poate invita la reuniunea menționată la alineatul (1) reprezentanți ai oricărei alte organizații publice naționale, europene sau internaționale a cărei activitate este considerată relevantă pentru stabilirea standardelor.

Articolul 11

Reuniunile

1.Reuniunile sunt convocate de către președinte.

2.Pe lângă reuniunile menționate la articolele 7-10, președintele poate, din proprie inițiativă sau la cererea oricărei părți și în termen de o lună de la primirea acestei cereri, să convoace reuniuni suplimentare pentru a aborda chestiunile de interes comun.

Articolul 12

Procedura de urmat în cazul conflictelor de interese

1.Membrii organismului și experții independenți declară cu promptitudine președintelui orice circumstanță care ar putea afecta sau ar putea fi percepută ca afectându-le independența sau imparțialitatea lor în timpul îndeplinirii sarcinilor care le revin în cadrul organismului.

2.În cazul în care face o declarație în conformitate cu alineatul (1):

(a)membrul în cauză este înlocuit de supleantul său atât timp cât membrul respectiv nu poate participa la lucrările organismului. În cazul în care declarația este făcută de președinte, acesta este înlocuit temporar de membrul care, la momentul respectiv, reprezintă instituția ce urmează să asigure președinția prin rotație, în conformitate cu ordinea de rotație definită la articolul 4 alineatul (1);

(b)expertul independent în cauză se abține de la participarea la schimburile cu ceilalți experți atât timp cât persistă situația de conflict.

Articolul 13

Regulamentul de procedură

1.Organismul își adoptă propriul regulamentul de procedură, care este public, în termen de trei luni de la numirea membrilor și a experților independenți.

2.Regulamentul de procedură detaliază modalitățile necesare pentru a asigura eficacitatea punerii în aplicare a prezentului acord.

Articolul 14

Rambursarea cheltuielilor

Orice cheltuieli suportate de un membru al organismului sau de supleantul acestuia în legătură cu atribuțiile sale în cadrul organismului sunt suportate de instituția de care aparține.

Articolul 15

Secretariatul

1.Secretariatul este o structură operațională comună instituită pentru a gestiona funcționarea organismului. Acesta este format din șefii de unitate sau persoanele cu o funcție echivalentă care răspund de normele de etică referitoare la membri în cadrul fiecărei părți (denumiți în continuare „șefii de unitate”) și personalul acestora.

2.Secretariatul este găzduit în mod oficial în cadrul Comisiei și funcționează sub coordonarea șefului de unitate care, în cadrul Comisiei, răspunde de normele de etică pentru membrii Comisiei sau de un funcționar desemnat în mod specific în acest scop de către Comisie, de comun acord cu celelalte părți (denumit în continuare „coordonatorul”). Coordonatorul reprezintă secretariatul și supraveghează activitatea zilnică a acestuia, în interesul comun al părților.

3.Secretariatul:

(a)se află în subordinea organismului, pregătește reuniunile acestuia, oferă asistență operațională în îndeplinirea sarcinilor sale și întocmește raportul menționat la articolul 9 alineatul (6);

(b)întocmește proiectul de raport anual menționat la articolul 17;

(c)desfășoară orice alte activități care sunt necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord;

(d)direcționează întreaga corespondență adresată organismului și transmisă de acesta în afară către președintele organismului și/sau către partea vizată de corespondență.

Articolul 16

Resurse

1.Părțile se angajează, prin intermediul unui memorandum de înțelegere între secretarii lor generali sau titularii unei funcții echivalente, care urmează să fie convenit în termen de trei luni de la numirea membrilor și a experților independenți, să pună la dispoziție resursele umane, administrative, tehnice și financiare necesare, inclusiv personalul adecvat pentru secretariat, astfel încât să se asigure punerea în aplicare eficace a prezentului acord.

2.Părțile împart în mod egal costurile legate de experții independenți menționați la articolul 5. Ele acordă Comisiei o compensație financiară anuală la începutul exercițiului financiar.

3.Orice cerere a organismului prin care se solicită cheltuieli administrative suplimentare cu caracter excepțional se adresează părților, care examinează și aprobă anual cererile bugetare ale organismului în conformitate cu normele și procedurile lor interne.

Articolul 17

Raportul anual

1.Organismul adoptă prin consens un raport anual privind activitățile organismului în cursul anului precedent, după o discuție în cadrul reuniunii menționate la articolul 10.

2.Raportul anual este pus la dispoziția publicului pe site-ul web al organismului.

Articolul 18

Site-ul web

1.Organismul gestionează un site web pe care sunt puse la dispoziția publicului toate informațiile relevante pentru activitățile sale.

2.Site-ul web conține, în special, următoarele:

(a)componența organismului, calendarul reuniunilor sale și ordinile de zi ale reuniunilor;

(b)standardele elaborate în conformitate cu articolul 7 și, după caz, actualizate în conformitate cu articolul 8;

(c)autoevaluările și rapoartele menționate la articolul 9 alineatele (1) și (6);

(d) toate normele aplicabile tuturor părților în domeniile reglementate de standarde.

Acesta conține, de asemenea, aceleași informații pentru alți participanți voluntari prevăzuți la articolul 19.

Articolul 19

Implicarea voluntară a organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, altele decât părțile

1.Organele, oficiile și agențiile Uniunii, altele decât părțile, pot să informeze organismul că doresc să aplice în mod voluntar întregul set de standarde comune prezente și viitoare în ceea ce privește normele aplicabile persoanelor, altele decât membrii personalului, care dețin o funcție similară celor care intră sub incidența articolului 2.

2.Organismul invită organul, oficiul și agenția Uniunii în cauză să efectueze o autoevaluare scrisă a normelor sale interne și a alinierii acestora la standarde și să desemneze un reprezentant care să participe la un schimb de opinii cu membrii organismului. Articolul 9 alineatele (3)-(9) se aplică în mod corespunzător.

3.Alineatul (2) se aplică mutatis mutandis atunci când organismul elaborează noi standarde sau le actualizează pe cele existente.

Articolul 20

Revizuirea

Părțile evaluează punerea în aplicare a acordului la doi ani de la intrarea sa în vigoare și, ulterior, periodic, în vederea îmbunătățirii și consolidării funcționării organismului sau a revizuirii acordului, după caz.

Articolul 21

Dispoziții finale

1.Prezentul acord are caracter obligatoriu pentru părți. Acordul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.Părțile cooperează în mod loial în vederea punerii în aplicare a prezentului acord.

Adoptat la Bruxelles, [data]

Pentru Parlamentul European,

…

Pentru Consiliul European,

…

Pentru Consiliu,

…

Pentru Comisia Europeană,

…

Pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene,

….

Pentru Banca Centrală Europeană,

….

Pentru Curtea de Conturi,

....

Pentru Comitetul Economic și Social European,

…

Pentru Comitetul Regiunilor,

…

(1)        JO L 207, 11.6.2021, p. 1.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.6.2023

COM(2023) 311 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Propunere de instituire a unui organism de etică interinstituțional

ANEXĂ

FIȘĂ FINANCIARĂ SIMPLIFICATĂ

(a se utiliza pentru orice decizie internă de importanță generală a Comisiei cu impact bugetar asupra creditelor cu caracter administrativ sau asupra resurselor umane, în cazul în care utilizarea oricărui alt tip de fișă financiară nu este adecvată – articolul 56 din Decizia Comisiei privind normele interne de execuție a secțiunii referitoare la Comisie din bugetul general al Uniunii Europene)

(1)    Titlul proiectului de decizie:

(2)    Domeniul (domeniile) de politică și activitatea (activitățile) ABB în cauză:

(3)    Temeiul juridic

   X Autonomie administrativă        ◻ Altele (a se preciza): ____________________

(4)    Descriere și motive:

(5)    Durata și impactul financiar estimat:

5.1    Perioada de aplicare:

◻     Decizie cu durată limitată: decizie în vigoare de la [data] până la [data]

X    Decizie cu durată nedeterminată: decizie în vigoare de la [data] până la [data]

5.2    Impactul bugetar estimat:

Proiectul de decizie presupune:

◻    economii

X    costuri suplimentare [dacă este cazul, precizați rubrica (rubricile) relevantă (relevante) din cadrul financiar multianual]: Rubrica VII

Completați tabelul din anexă privind impactul financiar estimat asupra creditelor cu caracter administrativ sau asupra resurselor umane. În cazul în care proiectul de decizie are o durată nedeterminată, costurile trebuie să fie indicate pentru fiecare an de dezvoltare și, ulterior, pentru fiecare an de funcționare la capacitate totală (în coloana „Total/Cost anual”).

5.3    Contribuții ale terților la finanțarea proiectului de decizie:

Dacă propunerea prevede o cofinanțare din partea statelor membre sau a altor organisme (vă rugăm să precizați care sunt acestea), trebuie să oferiți o estimare a nivelului cofinanțării, în cazul în care aceasta este cunoscută.

credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

5.4    Explicarea cifrelor:

Costurile medii cu personalul sunt disponibile în partea de jos a paginii http://www.cc.cec/budg/pre/legalbasis/pre-040-020_preparation_en.html

https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/financial-statement.aspx

(6)    Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

Propunerea/inițiativa:

⌧    poate fi finanțată integral prin redistribuirea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

◻    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

◻    necesită revizuirea CFM.

(7)    Impactul economiilor sau al costurilor suplimentare asupra alocării resurselor:

☒    Resurse care urmează să fie obținute prin redistribuire internă între departamente

◻    Resurse alocate deja departamentului (departamentelor) în cauză

   Resurse care urmează să fie solicitate în cadrul următoarei proceduri de alocare

Necesarul de resurse umane și administrative va fi acoperit din resurse care sunt deja alocate gestionării acțiunii și/sau au fost redistribuite în cadrul instituției care deține președinția.

În acest context, este important să se atragă atenția asupra faptului că toate instituțiile de la rubrica 7 funcționează într-un context caracterizat de stabilitatea efectivelor de personal. În consecință, orice mărire a efectivelor de personal va fi posibilă numai prin reduceri efectuate în altă parte, punându-se accentul pe realocarea și redistribuirea posturilor în cadrul serviciilor.

ANEXĂ:

IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT (economii sau costuri suplimentare) ASUPRA CREDITELOR CU CARACTER ADMINISTRATIV SAU ASUPRA RESURSELOR UMANE

ENI = Echivalent normă întreagă        XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză                        milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând cont de constrângerile bugetare.

Alte credite administrative                                milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite administrative va fi asigurat din creditele alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare existente.

(1)    TIC: Tehnologiile informației și comunicațiilor. Trebuie consultată DIGIT.