COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 12.5.2023

COM(2023) 248 final

RAPORT AL COMISIEI

de compilare a datelor specifice referitoare la conturile de plăți din statele membre, astfel cum se prevede la articolul 27 din Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază

CUPRINS 

1.    INTRODUCERE    

2.    RESPECTAREA, DE CĂTRE PRESTATORII DE SERVICII DE PLATĂ, A ARTICOLELOR 4, 5 ȘI 6    

3.    RESPECTAREA DE CĂTRE STATELE MEMBRE A CERINȚELOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 7 PENTRU A ASIGURA EXISTENȚA SITE-URILOR INTERNET DE COMPARARE    

4.    NUMĂRUL CONTURILOR DE PLĂȚI CARE AU FĂCUT OBIECTUL SCHIMBĂRII ȘI PROCENTUL DE CERERI DE SCHIMBARE CARE AU FOST REFUZATE    

5.    NUMĂRUL INSTITUȚIILOR DE CREDIT CARE OFERĂ CONTURI DE PLĂȚI CU SERVICII DE BAZĂ, NUMĂRUL DE ASTFEL DE CONTURI CARE AU FOST DESCHISE ȘI PROCENTUL DE CERERI DE DESCHIDERE A UNUI CONT DE PLĂȚI CU SERVICII DE BAZĂ CARE AU FOST REFUZATE    

6.    CONCLUZIE    

1.    INTRODUCERE

Directiva privind conturile de plăți (DCP sau directiva) 1 a intrat în vigoare în septembrie 2014. Statele membre au avut obligația de a adopta și publica actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma directivei până la 18 septembrie 2016. În temeiul articolului 27 din directivă, Comisia trebuie să elaboreze un raport (pentru prima dată până la 18 septembrie 2018 și, ulterior, la un interval de doi ani) care să furnizeze următoarele informații:

1.respectarea, de către prestatorii de servicii de plată, a articolelor 4, 5 și 6;

2.respectarea, de către statele membre, a cerințelor privind asigurarea existenței unor site-uri internet de comparare, în temeiul articolului 7;

3.numărul conturilor de plăți care au făcut obiectul schimbării și procentul de cereri de schimbare care au fost refuzate;

4.numărul instituțiilor de credit care oferă conturi de plăți cu servicii de bază, numărul de astfel de conturi care au fost deschise și procentul de cereri de deschidere a unui cont de plăți cu servicii de bază care au fost refuzate.

Astfel cum se prevede la articolul 27, raportul se bazează pe informațiile furnizate de statele membre. Cu toate acestea, datele primite și raportate prezintă lacune (de exemplu, în situațiile în care nu au fost disponibile informații într-un stat membru). De asemenea, este posibil ca metodologiile și sursele de colectare a datelor să fi variat de la un stat membru la altul, ceea ce poate îngreuna compararea și evaluarea datelor.

Acesta este primul raport în temeiul articolului 27 2 și acoperă perioada 2016-2021. Pe lângă acest raport, Comisia a adoptat simultan raportul privind aplicarea directivei, astfel cum se prevede la articolul 28.

2.RESPECTAREA DE CĂTRE PRESTATORII DE SERVICII DE PLATĂ A ARTICOLELOR 4, 5 ȘI 6

Capitolul II din directivă stabilește norme privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți. Astfel cum se prevede în diferite considerente, capitolul II urmărește două obiective: îmbunătățirea și dezvoltarea pieței interne a serviciilor bancare cu amănuntul, asigurându-se, în același timp, că consumatorii sunt în măsură să înțeleagă comisioanele astfel încât să poată compara ofertele și să poată lua decizii în cunoștință de cauză.

Primul pas către atingerea acestor două obiective este definirea terminologiei standardizate menționate la articolul 3 din directivă. Printr-o abordare integrată și pas cu pas, statele membre dispun în prezent de o listă a celor mai reprezentative servicii legate de un cont de plăți și care fac obiectul unui comision. Acești termeni standardizați servesc, de asemenea, ca bază pentru restul articolelor din capitolul II, în sensul că, pentru a se conforma articolelor respective din capitolul II, prestatorii de servicii de plată trebuie să utilizeze clauzele standardizate convenite.

În conformitate cu articolul 27 din directivă, statele membre au furnizat următoarele informații cu privire la articolele 4, 5 și 6 privind nivelul de respectare de către prestatorii de servicii de plată.

a)Articolul 4 (Documentul de informare cu privire la comisioane și glosarul)

Articolul 4 din directivă prevede că, „în timp util înainte de a încheia un contract privind un cont de plăți cu un consumator, prestatorii de servicii de plată pun la dispoziția consumatorului un document de informare cu privire la comisioane pe suport tipărit sau pe un alt suport durabil, conținând termenii standardizați” și „comisioanele corespunzătoare fiecărui serviciu” oferit de prestator. Prin intermediul unui regulament de punere în aplicare 3 , articolul 4 stabilește, de asemenea, norme precise privind prezentarea efectivă a documentului de informare cu privire la comisioane și îi obligă pe prestatorii de servicii de plată să pună la dispoziția consumatorilor un glosar conținând cel puțin termenii standardizați și definițiile aferente. De asemenea, articolul 4 prevede obligația prestatorilor de a pune la dispoziția consumatorilor, în orice moment, documentul de informare cu privire la comisioane și glosarul. Acestea se pun la dispoziție în format electronic pe site-urile internet și în incintele prestatorilor. În plus, această dispoziție prevede obligația prestatorilor de a pune la dispoziție, pe suport tipărit sau pe alt suport durabil și gratuit, documentul de informare cu privire la comisioane și glosarul, la cererea consumatorului.

În ceea ce privește nivelul de respectare de către prestatorii de servicii de plată a obligației de a furniza în timp util consumatorilor documentul de informare cu privire la comisioane [articolul 4 alineatul (1)], indiciul general este că prestatorii își respectă obligația. Acest lucru reiese fie din verificările la fața locului sau din sondaje (BG, FR, CY, LV, PT, SI), fie din faptul că nu au fost primite plângeri, presupunându-se că, în general, prestatorii par să își respecte obligația (BE, CZ, DK, DE, EE, FR, HR, IT, LT, LU, HU, MT, NL, AT, PL, RO, SK, FI).

În ceea ce privește nivelul de respectare de către prestatorii de servicii de plată a obligației de a pune la dispoziția consumatorilor un glosar conținând cel puțin termenii standardizați [articolul 4 alineatul (4)], indiciul general este că prestatorii își respectă obligația. Acest lucru reiese fie din verificările la fața locului sau din sondaje (BG, FR, CY, LV, PT, SI), fie din faptul că nu au fost primite plângeri, presupunându-se că, în general, prestatorii de servicii de plată par să își respecte obligația (BE, CZ, DK, DE, EE, HR, IT, LT, LU, HU, MT, NL, AT, PL, SK, FI).

În ceea ce privește nivelul de respectare de către prestatorii de servicii de plată a obligației de a pune la dispoziția consumatorilor (și a persoanelor care nu sunt clienți) în orice moment pe site-ul lor și în incintele lor documentul de informare cu privire la comisioane și glosarul [articolul 4 alineatul (5)], indiciul general este că prestatorii de servicii de plată își respectă obligația. Acest lucru reiese fie din verificările la fața locului sau din sondaje (BG, FR, CY, LV, PT, SI), fie din faptul că nu au fost primite plângeri, presupunându-se că, în general, prestatorii de servicii de plată par să își respecte obligația (BE, CZ, DK, DE, EE, HR, IT, LT, LU, HU, MT, NL, AT, PL, SK, FI).

b)Articolul 5 (Situația comisioanelor)

Articolul 5 din directivă prevede obligația de a furniza situația comisioanelor. În acest sens, Comisia a adoptat un regulament de punere în aplicare 4 care stabilește formatul standardizat de prezentare a situației comisioanelor și simbolul comun al acesteia. Articolul 5 prevede că prestatorii de servicii de plată pun la dispoziția consumatorului, cel puțin o dată pe an și în mod gratuit, o situație a tuturor comisioanelor suportate pentru serviciile legate de un cont de plăți.

În ceea ce privește nivelul de respectare de către prestatorii de servicii de plată a obligației de a furniza, cel puțin o dată pe an și în mod gratuit, o situație a tuturor comisioanelor suportate [articolul 5 alineatul (1)], indiciul general este că prestatorii își respectă obligația. Acest lucru reiese fie din verificările la fața locului sau din sondaje (AT, SI), fie din faptul că nu au fost primite plângeri, presupunându-se că, în general, prestatorii par să își respecte obligația (BE, BG, CZ, DK, DE, EE, IE, EL, FR, HR, IT, CY, LV, LT, LU, HU, MT, NL, PL, SK, FI).

Majoritatea statelor membre au informat Comisia că nu au fost luate măsuri de asigurare a respectării legislației bazate pe încălcarea articolului 5. Câteva state membre (DE, IE, FR, HU, NL) au indicat existența unor probleme de început în jurul datei punerii în aplicare. În aceste cazuri, prestatorilor de servicii în cauză li s-au emis avertismente privind protecția consumatorilor, prin care se solicita respectarea fără întârziere a dispozițiilor legale. Irlanda a explicat că, deși anumite instituții de credit de retail s-au confruntat cu probleme în ceea ce privește respectarea termenului-limită de 31 octombrie 2019 din cauza constrângerilor legate de sistem/TI, au fost instituite proceduri de lucru și soluții de sistem și, astfel, până în prezent nu au fost luate măsuri de asigurare a respectării legislației. Țările de Jos au explicat că au ales să colaboreze cu prestatorii de servicii de plată într-un mod informal (fără măsuri oficiale de asigurare a respectării legislației). În 2019, Portugalia a emis 227 de ordine specifice către 115 prestatori de servicii de plată pentru nerespectarea articolului 5; neregulile și neconformitățile detectate se refereau în principal la normele aplicabile transmiterii situației comisioanelor, precum și la modelul acesteia și la cerințele de completare. Cehia a explicat că, în 2019, una dintre sucursalele băncilor străine nu furnizase consumatorilor situația comisioanelor până la sfârșitul lunii februarie; acest lucru a fost generat de unele dificultăți tehnice. La începutul lunii iulie, în cursul investigației efectuate de Banca Națională a Cehiei, situația a fost transmisă tuturor clienților acelei sucursale.

c)Articolul 6: Informații pentru consumatori

Articolul 6 din directivă îi obligă pe prestatorii de servicii de plată, în cuprinsul informațiilor lor contractuale, comerciale și de marketing destinate consumatorilor, să utilizeze, după caz, clauzele standardizate. Prestatorii de servicii de plată sunt autorizați să utilizeze mărci în documentul de informare cu privire la comisioane și în situația comisioanelor, cu condiția ca aceste mărci să fie utilizate ca denumire secundară a serviciilor respective.

În ceea ce privește nivelul de respectare de către prestatorii de servicii de plată a obligației de a utiliza clauzele standardizate în cuprinsul informațiilor lor contractuale, comerciale și de marketing destinate consumatorilor [articolul 6 alineatul (1)], prestatorii par, în general, să își respecte obligația. Acest lucru reiese fie din verificările la fața locului sau sondaje (CY), fie din absența unor plângeri (BE, BG, CZ, DK, DE, EE, EL, FR, HR, LV, LT, LU, HU, MT, NL, AT, PL, SI, SK, FI). Potrivit declarațiilor făcute de Cipru, rezultatul sondajului a arătat că numai două bănci raportaseră că existau încă lucrări în curs și că se așteaptă ca acestea să respecte pe deplin cerințele de la articolul 6 până la sfârșitul anului 2022.

În ceea ce privește frecvența cu care prestatorii de servicii de plată își includ marca în documentul de informare cu privire la comisioane și în documentul privind situația comisioanelor, imaginea generală este că prestatorii includ deseori denumirea mărcii.

În ceea ce privește informațiile referitoare la orice acțiune de asigurare a respectării legislației bazată pe încălcarea articolului 6 din directivă, toate statele membre care au răspuns la această întrebare au declarat că nu a avut loc o astfel de acțiune de asigurare a respectării legislației. Franța a declarat că a identificat anomalii minore (și anume utilizarea unor termeni nestandardizați, termeni diferiți utilizați pentru același serviciu în documente diferite etc.), ceea ce poate crea confuzie pentru clienți. Cu toate acestea, nu au fost impuse sancțiuni pentru că aceste încălcări au fost considerate nesubstanțiale.

3.RESPECTAREA DE CĂTRE STATELE MEMBRE A CERINȚELOR PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 7 PENTRU A ASIGURA EXISTENȚA SITE-URILOR INTERNET DE COMPARARE

Articolul 7 din directivă prevede obligația statelor membre de a asigura accesul gratuit al consumatorilor la cel puțin un site internet care compară comisioanele percepute de prestatorii de servicii de plată cel puțin pentru serviciile care figurează pe lista națională a celor mai reprezentative servicii legate de un cont de plăți și care fac obiectul unui comision. Acest articol prevede, de asemenea, că site-ul internet de comparare poate fi gestionat fie de un operator privat, fie de o autoritate publică și că poate fi administrat în mod independent. De asemenea, acesta trebuie: să menționeze clar proprietarii site-ului internet; să definească criterii clare și obiective pe care se bazează comparația; să utilizeze un limbaj clar și lipsit de ambiguitate; să fie actualizate; să acopere o parte semnificativă a pieței și să furnizeze o procedură eficace de raportare a informațiilor incorecte cu privire la comisioanele publicate.

Începând din ianuarie 2021, aproape toate statele membre 5 dispun de cel puțin un site internet de comparare funcțional, astfel cum se prevede la articolul 7. Marea majoritate a statelor membre au încredințat instituirea și actualizarea ulterioară a tabelului unei autorități publice 6 .

4.NUMĂRUL CONTURILOR DE PLĂȚI CARE AU FĂCUT OBIECTUL SCHIMBĂRII ȘI PROCENTUL DE CERERI DE SCHIMBARE CARE AU FOST REFUZATE

a)Conturi de plăți care au făcut obiectul schimbării

Pentru a facilita schimbarea conturilor de plăți, articolul 10 din directivă prevede obligația statelor membre de a se asigura că prestatorii de servicii de plată oferă un serviciu clar și rapid de schimbare a conturilor în statul membru.

Tabelul de mai jos prezintă informațiile furnizate de statele membre cu privire la numărul de conturi de plăți care au făcut obiectul schimbării în perioada 2016-2021. Nu toate informațiile sunt disponibile în toate statele membre, prin urmare tabelul prezintă anumite lacune. În special, la momentul colectării, datele pentru 2021 nu erau încă disponibile pentru toate statele membre. În mod similar, având în vedere transpunerea tardivă în unele state membre, este posibil să nu fi fost disponibil un serviciu de schimbare a conturilor în 2016 sau 2017 sau ca datele să nu fi fost colectate pentru acești ani. În plus, în unele state membre, datele nu au fost întotdeauna colectate anual, ci mai degrabă pentru o perioadă mai lungă.

De asemenea, este posibil ca datele furnizate să nu fie pe deplin comparabile, având în vedere metodele diferite prin care au fost colectate. De exemplu, în unele state membre, este obligatoriu ca instituțiile de credit să raporteze datele periodic (sau ad-hoc). Cu toate acestea, în alte state membre, datele pot fi colectate numai în mod voluntar sau numai de la un eșantion de instituții de credit. În plus, în unele cazuri, cifrele furnizate de unele state membre pentru 2016 pot include schimbări ale conturilor care au avut loc în cursul anului respectiv în lunile anterioare intrării în vigoare a directivei (de exemplu, dacă în statele membre respective exista deja un serviciu similar de schimbare a conturilor înainte de punerea în aplicare a directivei). Ținând cont de toate aceste motive, este dificil să se stabilească concluzii clare.

 Tabelul 1: Numărul de schimbări anuale ale conturilor 7

Pe baza datelor disponibile, tabelul arată că există diferențe mari între statele membre. În unele state membre, au avut loc un număr considerabil de schimbări ale conturilor (de exemplu, Danemarca sau Franța), în unele cazuri, cu o tendință ascendentă; cu toate acestea, cifrele sunt foarte scăzute în altele (de exemplu, Bulgaria, Grecia, Cipru, Malta, Portugalia sau România) 8 . 

b)Numărul (și proporția) cererilor de schimbare a conturilor respinse

Statele membre au furnizat informațiile incluse în tabelul de mai jos cu privire la numărul de cereri de schimbare a conturilor care au fost respinse în perioada 2016-2021. Proporțiile au fost calculate pe baza numărului de schimbări ale conturilor care au avut loc și a numărului de cereri de schimbări ale conturilor care au fost refuzate ca procent din numărul total de cereri 9 . La fel ca mai sus, informațiile cu privire la numărul de cereri respinse de schimbare a conturilor nu sunt complete. În plus, în unele state membre, nu se colectează deloc date privind cererile respinse. De asemenea, este posibil ca datele furnizate să nu fie pe deplin comparabile, având în vedere metodele diferite de colectare a datelor utilizate de statele membre.

Tabelul 2: Numărul și proporția cererilor de schimbare a conturilor care au fost refuzate 10

Se pare că numărul de refuzuri pentru cererile de schimbare a conturilor este, în general, scăzut. Cu toate acestea, se pare că există diferențe considerabile între statele membre, puține dintre acestea înregistrând un număr mare (de exemplu, Spania, Ungaria sau România). Deși instituțiile de credit nu ar trebui, în principiu, să refuze cererile de schimbare a conturilor, instituțiile de credit pot refuza închiderea unui cont de plăți, dacă există o obligație restantă 11 . Alte cazuri ar putea viza formulare de cerere de schimbare a conturilor incomplete sau incorecte.

5.NUMĂRUL INSTITUȚIILOR DE CREDIT CARE OFERĂ CONTURI DE PLĂȚI CU SERVICII DE BAZĂ, NUMĂRUL DE ASTFEL DE CONTURI CARE AU FOST DESCHISE ȘI PROCENTUL DE CERERI DE DESCHIDERE A UNUI CONT DE PLĂȚI CU SERVICII DE BAZĂ CARE AU FOST REFUZATE

Pentru a promova incluziunea financiară, articolul 16 din directivă stabilește dreptul de acces la un cont de plăți cu servicii de bază (CPSB) pentru toți consumatorii rezidenți în mod legal în UE. Trebuie să fie oferite conturi de plăți cu servicii de bază de către toate instituțiile de credit sau de un număr suficient de instituții de credit, pentru a garanta accesul la acestea al tuturor consumatorilor de pe teritoriul lor.

a)Numărul de instituții de credit care oferă CPSB

În majoritatea statelor membre, toate instituțiile de credit care furnizează conturi de plăți standard trebuie să ofere conturi de plăți cu servicii de bază. În alte state membre (a se vedea tabelul de mai jos), numai unele instituții de credit, și anume cele care îndeplinesc criteriile specifice stabilite de fiecare stat membru în parte, sunt obligate să ofere conturi de plăți cu servicii de bază. Totuși, în toate aceste state membre, instituțiile de credit obligate par să acopere, în general, o cotă mare de piață în ceea ce privește numărul de conturi de plăți.

Tabelul 3: Statele membre 12 în care doar unele instituții de credit oferă CPSB

b)Numărul de conturi de plăți cu servicii de bază (CPSB)

Informațiile privind numărul de CPSB furnizate de statele membre și prezentate în tabelul de mai jos nu sunt complete pentru anumiți ani. În plus, în unele state membre, instituțiile de credit nu pot face distincție între un cont de plăți standard și un CPSB, astfel încât nu există date privind CPSB. În mod similar, este posibil ca informațiile să nu fie întotdeauna comparabile din cauza metodelor diferite de colectare a datelor. În plus, lipsa comparabilității se datorează, de asemenea, faptului că, în unele state membre, numai unele instituții de credit oferă CPSB ca produs specific, în timp ce alte instituții de credit nu fac distincție între diferite tipuri de conturi. În aceste țări, cifrele acoperă, prin urmare, numai CPSB-urile oferite ca produs specific. În consecință, din nou, este dificil să se stabilească concluzii ferme.

Tabelul 4: Numărul de CPSB-uri 13

Informațiile furnizate în tabel arată că un număr considerabil de CPSB-uri au fost deschise în cursul perioadei raportate. De exemplu, s-a observat un grad semnificativ de adoptare în unele state membre în care, anterior, procentul populației care nu deținea un cont de plăți fusese mai mare (de exemplu, Cehia, Cipru, Grecia, Lituania). Cu toate acestea, gradul de adoptare a fost destul de scăzut în altele (de exemplu, Bulgaria, Croația, Letonia, Polonia și România) 14 .

c)Numărul (și proporția) cererilor de conturi de plăți cu servicii de bază care au fost refuzate

Datele privind numărul de cereri pentru CPSB care au fost refuzate au fost obținute de statele membre (a se vedea tabelul de mai jos). Proporțiile au fost calculate luând în considerare numărul de CPSB-uri deschise și numărul de cereri pentru un CPSB care au fost refuzate ca procent din totalul cererilor 15 . Datele fac obiectul acelorași rezerve ca înainte: nu toate informațiile sunt disponibile și este posibil ca datele să nu fie pe deplin comparabile.

Tabelul 5: Numărul și proporția cererilor pentru un CPSB care au fost refuzate 16

Datele indică faptul că ratele de respingere a cererilor de CPSB sunt, în general, foarte scăzute și că într-un număr mic de state membre (de exemplu, Bulgaria sau Franța) nu au existat deloc astfel de situații 17 . Cu toate acestea, în câteva state membre există un nivel ușor mai ridicat de respingeri, în timp ce rata de respingeri într-un stat membru (Letonia) pare deosebit de ridicată.

6.CONCLUZIE

Intervalul de timp pentru colectarea datelor și diferențele dintre metodele de colectare a datelor îngreunează formularea unor concluzii definitive cu privire la impactul directivei pe teren. Cu toate acestea, raportul confirmă faptul că principalele măsuri prevăzute de directivă, în ceea ce privește transparența și comparabilitatea, serviciul de schimbare a conturilor și dreptul la un cont de plăți cu servicii de bază, au fost, în general, puse în aplicare.

Având în vedere rezervele legate de lipsa datelor și metodele diferite de colectare a acestora, datele par să indice că, în unele state membre, a existat un număr considerabil de schimbări ale conturilor, în unele cazuri, cu o tendință ascendentă. Cu toate acestea, cifrele sunt foarte scăzute în alte state membre. Numărul de refuzuri ale cererilor de schimbare a conturilor pare a fi, în general, scăzut, deși ridicat în câteva state membre.

În ceea ce privește CPSB, datele arată că, în majoritatea statelor membre, toate instituțiile de credit care furnizează conturi de plăți standard trebuie să ofere conturi de plăți cu servicii de bază. Cu toate acestea, în alte state membre, numai unele instituții de credit, și anume cele care îndeplinesc criterii specifice stabilite de fiecare stat membru în parte, sunt obligate să ofere conturi de plăți cu servicii de bază. În aceste cazuri din urmă, instituțiile de credit obligate par totuși să acopere, în general, o cotă mare de piață. În plus, datele arată că numărul de CPSB deschise în perioada raportată este considerabil, deși limitat în unele state membre. Totuși, s-a înregistrat un grad de adoptare semnificativ în unele state membre în care, anterior, procentul populației care nu are acces la servicii bancare fusese mai mare. Ratele de respingere a cererilor de CPSB par, în general, foarte scăzute. Cu toate acestea, în câteva state membre există un nivel ușor mai ridicat de respingeri, în timp ce rata de respingeri într-un stat membru pare a fi deosebit de ridicată.

Pentru a se asigura o mai mare disponibilitate și comparabilitate a datelor în viitor, Comisia colaborează cu statele membre pentru a conveni asupra seturilor de date relevante care urmează să fie colectate/furnizate.

(1)

   Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază (JO L 257, 28.8.2014, p. 214).

(2)

   Prezentul raport a trebuit să fie amânat parțial pentru a se asigura disponibilitatea datelor relevante, deoarece majoritatea statelor membre au înregistrat întârzieri în transpunerea directivei. În plus, actele delegate (standardele tehnice de punere în aplicare și standardele tehnice de reglementare), care sunt esențiale pentru punerea în aplicare a cerințelor de transparență ale directivei, au fost amânate și au devenit aplicabile abia în octombrie 2018.

(3)

   Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/34 al Comisiei din 28 septembrie 2017 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare privind formatul de prezentare standardizat al documentului de informare cu privire la comisioane și simbolul comun al acestuia, în conformitate cu Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului, C/2017/6456 JO L 6, 11.1.2018, p. 37.

(4)

   Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/33 al Comisiei din 28 septembrie 2017 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare cu privire la formatul de prezentare standardizat al situației comisioanelor și simbolul comun al acesteia, în conformitate cu Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului, C/2017/6453, JO L 6, 11.1.2018, p. 26.

(5)

   În ceea ce privește Germania, Comisia urmărește situația după ce site-ul său internet de comparare a făcut obiectul unui ordin de încetare în urma unei acțiuni a unei organizații locale de consumatori.

(6)

   Site-urile de comparare ale Cehiei, Germaniei și Țărilor de Jos sunt gestionate de un operator privat. Polonia are două site-uri internet de comparare conforme, dintre care unul este administrat în mod privat. Restul au un site internet de comparare administrat de autorități publice.

(7)

   Datele din Estonia se referă la perioada 10.1.2017 - 31.7.2018 și 1.8.2018 - 31.7.2020. Datele din Germania se referă la perioada 18.9.2016 - 30.6.2018 și 2019. Pentru calcularea numărului total de schimbări ale conturilor pe an, cifrele colectate pentru o perioadă mai lungă de un an (de exemplu, în Estonia și Germania) au fost distribuite proporțional pe ani individuali.

(8)

   O serie de factori ar putea afecta nivelul de schimbare a conturilor. De exemplu, serviciul de schimbare a conturilor se aplică conturilor de plăți, dar nu și altor produse financiare (de exemplu, credite ipotecare și investiții) de care ar putea fi legat contul de plăți. În plus, este posibil ca nivelul cunoștințelor consumatorilor cu privire la serviciu să fie limitat și ca aceștia să nu fie întotdeauna informați în acest sens – sau să fie chiar descurajați să îl utilizeze. Printre alte motive posibile se numără lipsa cunoștințelor financiare și ipoteza că schimbarea contului ar conduce doar la economii limitate; dorința de a nu pierde numărul contului bancar și riscul ca plățile să se piardă. (Pentru detalii, a se vedea raportul prevăzut la articolul 28).

(9)

   O posibilă retragere a cererilor nu a putut fi luată în considerare (având în vedere lipsa de date).

(10)

   Datele din Estonia se referă la perioada 10.1.2017 - 31.7.2018 și 1.8.2018 - 31.7.2020. Datele din Germania se referă la perioada 18.9.2016 - 30.6.2018 și 2019. Pentru calcularea numărului total de schimbări ale conturilor pe an, cifrele colectate pentru o perioadă mai lungă de un an (de exemplu, în Estonia și Germania) au fost distribuite proporțional pe ani individuali.

(11)

   Articolul 10 alineatul (4) litera (e) din DCP prevede că prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul închide contul de plăți la data indicată în autorizație în cazul în care consumatorul nu are obligații restante privind contul de plăți respectiv și cu condiția îndeplinirii acțiunilor prevăzute la literele (a), (b) și (d).

(12)

   În Slovacia, numai instituțiile de credit care furnizează consumatorilor toate serviciile bancare legate de un cont de plăți cu servicii de bază ca parte a activității lor comerciale au această obligație. De exemplu, în cazul în care o instituție de credit furnizează aceste servicii, dar numai clienților comerciali, această instituție de credit nu are obligația respectivă. În cazul anumitor bănci care activează exclusiv online, care nu au sucursale fizice, dacă nu oferă posibilități de retragere de numerar la ghișeele sucursalelor fizice ale băncilor, nici acestea nu au obligația respectivă.

(13)

   Datele din Cipru se referă la perioada 1.7.2017 - 31.5.2018; 2019, 2020 și 2021 iar majoritatea acestora se datorează reclasificărilor din conturile de plăți de bază existente în categoria CPSB la inițiativa băncii. Datele din Estonia se referă la perioada 10.1.2017 - 31.7.2018 și 1.8.2018 - 31.7.2020. Datele din Germania se referă la perioada 18.9.2016 - 30.6.2018 și 2019. Pentru calcularea numărului total de CPSB-uri pe an, cifrele colectate pentru o perioadă mai lungă de un an (de exemplu, din Estonia și Germania) au fost distribuite proporțional pe ani individuali.

(14)

   Există mai multe motive diferite care pot explica numărul relativ scăzut de CPSB-uri. În primul rând, la momentul adoptării DCP, procentul persoanelor care dețineau un cont bancar era deja foarte ridicat în multe state membre. În al doilea rând, unele state membre dispuneau deja de instrumente similare. În al treilea rând, având în vedere accesibilitatea ridicată a conturilor standard (inclusiv a conturilor online gratuite), este posibil ca CPSB să nu fie relevante pentru consumatorii care au acces la aceste conturi. Alte motive ale unui grad scăzut de adoptare ar putea fi lipsa de sensibilizare a consumatorilor. (Pentru detalii, a se vedea raportul prevăzut la articolul 28).

(15)

   Posibilele retrageri ale cererilor nu au fost luate în considerare (din cauza lipsei de date).

(16)

   Datele din Cipru se referă la perioada 1.7.2017 - 31.5.2018; 2019, 2020 și 2021 iar proporțiile au fost calculate pe baza noilor cereri, fără a se ține seama de posibilele reclasificări sau conversii în CPSB. Datele din Estonia se referă la perioada 10.1.2017 - 31.7.2018 și 1.8.2018 - 31.7.2020. Datele din Germania se referă la perioada 18.9.2016 - 30.6.2018 și 2019. Pentru calcularea numărului total de cereri de CPSB refuzate pe an, cifrele colectate pentru o perioadă mai lungă de un an (de exemplu, în Estonia și Germania) au fost distribuite proporțional pe ani individuali. Datele din Letonia reflectă, de asemenea, informații privind CPSB-urile închise la inițiativa consumatorului.

(17)

   De exemplu, rata de refuz din Franța este de 0 %. În acest stat membru există un mecanism de desemnare a unei anumite instituții de credit care să furnizeze un CPSB unui consumator ale cărui cereri de CPSB au fost respinse.