52023BP1842

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52023BP1842 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52023BP1842

Help

Rezoluția (UE) 2023/1842 a Parlamentului European din 10 mai 2023 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2021

JO L 242, 29.9.2023, p. 178–189 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2023/1842/oj

HTML

PDF

Official Journal

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/178

REZOLUȚIA (UE) 2023/1842 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2021

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2021,

—	având în vedere articolul 99, articolul 100 a treia liniuță și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0114/2023),

întrucât cooperarea pentru dezvoltare a Uniunii, astfel cum este descrisă la articolele 208-210 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), funcționează într-un context global, definit de Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă (Agenda 2030) și de obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD);

întrucât Uniunea are relații de cooperare cu un număr mare de țări în curs de dezvoltare, principalul obiectiv fiind de a promova dezvoltarea economică, socială și în domeniul mediului, cu scopul primordial de a reduce și eradica sărăcia pe termen lung, prin acordarea de ajutor pentru dezvoltare și de asistență tehnică țărilor beneficiare;

întrucât obiectivul cooperării pentru dezvoltare a Uniunii este de a susține și de a promova valorile și interesele Uniunii în întreaga lume, pentru a urmări realizarea obiectivelor și a principiilor acțiunii sale externe, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (5) și la articolele 8 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

întrucât, din 1959 și până în 2020, Fondurile europene de dezvoltare (FED) au acordat ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de peste mări; întrucât cadrul care definea relația Uniunii cu țările ACP și cu țările și teritoriile de peste mări a fost un acord de parteneriat semnat la Cotonou („Acordul de la Cotonou”) la 23 iunie 2000 pentru o perioadă de 20 de ani, prelungită ulterior până la 30 iunie 2022;

întrucât al unsprezecelea FED a ajuns în etapa finală, deoarece clauza de limitare în timp a intrat în vigoare la 31 decembrie 2020, iar din 2021 programele FED au fost incluse în cadrul financiar multianual (CFM) al Uniunii; întrucât se vor mai semna totuși contracte punctuale până la 31 decembrie 2023 pentru acordurile de finanțare existente;

întrucât, pentru CFM 2021-2027, ajutorul acordat în cadrul cooperării pentru dezvoltare țărilor ACP este integrat în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală), iar cel acordat țărilor și teritoriilor de peste mări este integrat în Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda (1);

G.	întrucât, cu toate acestea, cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED nu au fost integrate în bugetul general al Uniunii, ci continuă să fie executate separat și fac obiectul unei raportări distincte până la închiderea lor;

H.	întrucât FED-urile sunt gestionate aproape în întregime de Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA) (2) din cadrul Comisiei, o mică parte (0,25 %) din cheltuielile FED din 2021 fiind gestionate de Direcția Generală Ajutor Umanitar și Protecție Civilă;

întrucât cooperarea pentru dezvoltare evoluează de la o concentrare mai tradițională asupra sectoarelor sociale la un accent mai puternic pe interesele reciproce, inclusiv pe investiții, comerț și dezvoltarea sectoarelor economice cu valoare adăugată ridicată, pe dezvoltarea durabilă, educație și egalitatea dintre genuri;

întrucât sunt necesare schimbări structurale în sectorul agricol al țărilor partenere în curs de dezvoltare, în special prin capacitarea micilor fermieri locali, prin acordarea de sprijin pentru utilizarea de noi tehnologii agricole, prin punerea în aplicare a unor metode moderne de gestionare a apei și prin facilitarea accesului lor la piață;

întrucât, prin intermediul unei abordări de tip „Echipa Europa” (3), Uniunea colaborează cu statele membre pe teren, cu beneficiarii locali și cu ceilalți donatori, pentru a aduce un impact concret și o schimbare transformatoare în țările partenere; reamintește că sprijinul bugetar trebuie să corespundă nevoilor țărilor partenere, precum și principalelor politici ale Uniunii; reamintește că este necesar, de asemenea, să se măsoare performanța programelor și impactul acestora asupra țărilor partenere și populațiilor civile;

L.	întrucât cooperarea pentru dezvoltare este o competență partajată între statele membre și Uniune, iar articolul 208 din TFUE prevede în mod expres că „[p]olitica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii și politicile statelor membre se completează și se susțin reciproc”;

M.	întrucât Uniunea și statele membre pot întreprinde acțiuni comune și ar trebui să se informeze reciproc cu privire la acțiunile întreprinse în domeniul cooperării pentru dezvoltare;

N.	întrucât sustenabilitatea este esențială pentru a realiza obiectivele și a obține rezultatele stabilite și, în special, impactul pe termen lung al ajutorului pentru dezvoltare;

întrucât, în mod tradițional, execuția FED și dezvoltarea în general au loc în medii riscante, complexe și cu evoluție rapidă, agravate în 2021 de pandemia de COVID-19 și de situația politică instabilă cu care se confruntă unele dintre țările partenere ale Uniunii, împiedicând execuția FED și desfășurarea activităților de audit aferente;

întrucât decalajul în creștere dintre fondurile necesare și cele disponibile pentru a răspunde la înrăutățirea crizelor climatice, foametei, datoriilor, umanitare și de altă natură generează o discrepanță tot mai mare între statele industrializate și cele mai puțin dezvoltate și niveluri tot mai mari de sărăcie pentru prima dată în ultimele decenii;

Q.	întrucât, în pofida declarației anterioare, promovarea transparenței, a răspunderii și a obligației de diligență în ceea ce privește drepturile omului, precum și combaterea corupției și a fraudei sunt esențiale pentru succesul operațiunilor de sprijin bugetar ale Uniunii;

R.	întrucât ajutorul umanitar și pentru dezvoltare este o expresie a solidarității globale de facto, consacrată în tratate și aflată în centrul valorilor Uniunii,

Execuția bugetară

reamintește cele două evenimente care au marcat anul 2021, și anume faptul că acesta a fost primul an care a urmat clauzei de limitare în timp a celui de al unsprezecelea FED (31 decembrie 2020), ceea ce înseamnă că în 2021 nu au mai existat angajamente globale pentru proiecte în cadrul celui de al unsprezecelea FED și, în plus, în 2021, execuția financiară pentru contractele aferente celui de al zecelea și al unsprezecelea FED (angajamente individuale: 2,118 miliarde EUR) și plățile (3,393 miliarde EUR) au fost afectate de criza prelungită provocată de COVID-19 (4);

observă că FED reprezintă 46,1 % din portofoliul DG INTPA în ceea ce privește plățile efectuate în 2021, care au ajuns la 3,435 miliarde EUR (adică 91,27 % din obiectivul anual); constată că plățile Băncii Europene de Investiții (BEI) s-au ridicat la 613 milioane EUR; observă că, întrucât clauza de limitare în timp a celui de al unsprezecelea FED a expirat la 31 decembrie 2020, nu au existat noi angajamente în 2021, cu excepția angajării fondurilor provenite din restituiri în cadrul Facilității de investiții ACP din operațiunile finanțate în cadrul celui de al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED; constată că plățile BEI aferente Facilității de investiții ACP s-au ridicat la 179 de milioane EUR;

regretă că, din cauza situației prelungite legate de pandemia de COVID-19, 50 % dintre delegațiile din Africa Subsahariană nu și-au atins obiectivul minim preconizat în materie de plăți (90 %); subliniază că cele mai notabile cazuri au fost Madagascarul, care și-a închis aproape complet frontierele, ceea ce face foarte dificilă continuarea punerii în aplicare astfel cum se prevăzuse inițial; Ciadul și Gambia, din cauza suspendării sau a întârzierii punerii în aplicare; precum și Etiopia, Guineea Conakry și Mali, unde crizele politice au afectat grav operațiunile, cu un impact semnificativ asupra plăților prevăzute pentru sprijinul bugetar; constată, de asemenea, că, în Pacific și în zona Caraibilor, restricțiile provocate de pandemia de COVID-19 au afectat, de asemenea, punerea în aplicare, iar în Fiji și Haiti, efectele colaterale negative, generate de deteriorarea situației economice, sociale și politice, au avut un impact devastator asupra proiectelor de infrastructură;

salută eforturile constante ale DG INTPA de a reduce vechile prefinanțări și angajamentele vechi necheltuite, cu un obiectiv de 35 %; constată că DG INTPA și-a depășit obiectivul prin reducerea prefinanțărilor vechi ale FED cu 46 % (50 % pentru alte domenii de ajutoare) și cu 39 % atât pentru angajamentele vechi necheltuite ale FED, cât și pentru întreaga sa sferă de competență;

ia act de faptul că DG INTPA și-a atins obiectivul de a menține sub 15 % proporția contractelor expirate pentru FED; observă că atins un nivel de 13 % pentru FED și de 10 % pentru întreaga sa sferă de competență; observă că, în ceea ce privește FED, s-a înregistrat o îmbunătățire constantă din 2017;

Impactul activităților în situațiile financiare

constată că prefinanțarea a suferit o scădere de 101 milioane EUR, în mare parte ca urmare a reducerii plăților în avans, din cauza scăderii numărului de contracte semnate (3,670 miliarde EUR în 2020 față de 2,118 miliarde EUR în 2021); constată, în plus, că această scădere a fost determinată în principal de provocările întâmpinate din cauza actualei pandemii de COVID-19 și a crizelor geopolitice și că, așadar, numerarul și echivalentele de numerar au crescut cu 266 de milioane EUR ca urmare a acestei scăderi semnificative a prefinanțării și a altor plăți;

observă că numărul semnificativ mai mic de contracte în derulare la sfârșitul anului 2021, cauzat atât de reducerea FED, cât și de impactul negativ al crizei actuale provocate de pandemia de COVID-19 și al crizelor geopolitice asupra semnării de contracte noi, a dus la o scădere substanțială a cheltuielilor înregistrate în avans cu 519 milioane EUR;

constată, de asemenea, că scăderea globală a cheltuielilor aferente instrumentelor de ajutor cu 1,743 miliarde EUR reprezintă un efect combinat: pe de o parte, condițiile dificile legate de pandemia de COVID-19 și situația geopolitică instabilă din mai multe țări au împiedicat punerea în aplicare a activităților FED în 2021 și, pe de altă parte, reducerea activităților din cadrul celui de al zecelea FED și al FED-urilor anterioare este în concordanță cu reducerea acestor FED-uri, ceea ce a dus la mai puține contracte deschise în cadrul lor;

observă că punerea efectivă în aplicare și finanțarea adecvată sunt mijloace de a asigura legitimitatea și eficacitatea cooperării pentru dezvoltare a Uniunii; consideră că, cu cât durata contractelor din cadrul politicii de dezvoltare este mai lungă, cu atât vor fi mai sustenabile proiectele;

10.

constată că finanțarea FED de 600 de milioane EUR pentru alte acțiuni în țările ACP dezangajată recent de către statele membre va fi utilizată acum pentru măsuri care să contribuie la atenuarea crizei alimentare mondiale; consideră că aceste fonduri trebuie utilizate pentru a asigura un sprijin suplimentar pentru agricultura locală la scară mică, precum și pentru practicile agroecologice și metodele sustenabile de pescuit, deoarece permit autonomia alimentară a comunităților locale, făcându-le mai puțin dependente de fluctuațiile de pe piața alimentară și agricolă mondială; invită statele membre ca, de acum înainte, să se abțină în mod constant de la primirea de rambursări ale fondurilor dezangajate din FED, având în vedere nevoia de fonduri pentru a acoperi nevoile urgente din țările ACP și ținând seama de finanțarea din partea Uniunii și a statelor sale membre pentru angajamentele în materie de dezvoltare, precum și de obligațiile stabilite în tratat privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării;

11.

subliniază, de asemenea, că abordarea cauzelor profunde ale crizei alimentare necesită schimbări structurale în sectorul agricol al țărilor partenere în curs de dezvoltare, în special prin capacitarea micilor fermieri locali, prin sprijinirea utilizării de noi tehnologii agricole, prin punerea în aplicare a unor metode moderne de gestionare a apei și prin facilitarea accesului lor la piață;

Fiabilitatea conturilor

12.

constată că bugetul celui de al optulea FED (1995-2000) a fost de 12,8 miliarde EUR, bugetul celui de al nouălea FED (2000-2007) de 13,8 miliarde EUR, bugetul celui de al zecelea FED (2008-2013) de 22,7 miliarde EUR, iar bugetul celui de al unsprezecelea FED este de 30,5 miliarde EUR, din care 29,1 miliarde EUR au fost alocate țărilor ACP și 0,4 miliarde EUR pentru țările și teritoriile de peste mări, cu 1,1 miliarde EUR pentru costuri administrative;

13.

ia act de faptul că, în 2019, Comisia a închis ultimele operațiuni restante pentru proiectele din cadrul celui de al optulea FED și că toate soldurile și sumele dezangajate au fost transferate către cel de-al nouălea FED; constată, de asemenea, că, în 2021, Comisia a anunțat închiderea financiară și operațională a celui de al optulea FED și că toate activitățile aferente au fost finalizate, toate verificările și controalele au fost efectuate și toate contractele și deciziile financiare sunt închise în conturile FED;

14.

salută constatarea Curții de Conturi („Curtea”) din raportul său anual referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED pentru exercițiul financiar 2021, potrivit căruia conturile pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2021 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED-urilor, rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor lor nete la finalul exercițiului respectiv, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/1877 al Consiliului (5) („Regulamentul financiar aplicabil FED”) și cu standardele contabile pentru serviciul public;

15.

observă că, odată cu includerea programelor FED în CFM al Uniunii, auditul Curții privind FED va fi eliminat treptat pe măsură ce plățile FED scad, iar plățile din bugetul Uniunii cresc; observă că, ulterior, Curtea va transfera treptat resursele pentru a audita bugetul Uniunii; constată, cu toate acestea, că abordarea actuală (raportul separat privind FED) este menținută pentru exercițiul de declarație de asigurare 2022;

Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor

16.

salută opinia Curții potrivit căreia veniturile subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2021 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

17.

își reiterează îngrijorarea în legătură cu numeroasele motive posibile ale înlănțuirii de opinii contrare ale Curții cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor, având în vedere că cheltuielile acceptate în conturile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2021 sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare;

18.

observă că, pentru a audita regularitatea operațiunilor, Curtea a examinat un eșantion de 140 de operațiuni, care erau reprezentative pentru întreaga gamă de cheltuieli din cadrul FED-urilor; observă, totodată, că ele au inclus 26 de operațiuni legate de Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, 92 de operațiuni ordonanțate de 17 delegații ale UE (6) și 22 de plăți aprobate de serviciile centrale ale Comisiei (7);

19.

constată cu îngrijorare că, dintre cele 140 de operațiuni examinate, 54 (38,8 %) conțineau erori, comparativ cu 36 (25,7 %) în 2020 pentru același număr de operațiuni; subliniază, de asemenea, că Curtea a cuantificat 43 de erori (31 în 2020), pe baza cărora a estimat nivelul de eroare pentru exercițiul financiar 2021 la 4,6 % (3,8 % în 2020);

20.

constată cu îngrijorare că tipologia erorilor identificate în exercițiul financiar 2021 urmează tiparul din 2020, și anume rata de eroare estimată legată de cheltuielile neeligibile (38,6 % în 2021, 38,2 % în 2020), încălcarea gravă a normelor privind achizițiile publice (14,6 % în 2021, 2,2 % în 2020), absența documentelor justificative esențiale (23,3 % în 2021, 38,3 % în 2020) și cheltuielile neefectuate (18,1 % în 2021, 14,9 % în 2020);

21.

observă cu îngrijorare că nivelul estimat de eroare depășește sistematic pragul de semnificație (2 %), fiind afectate 4,6 % din cheltuieli în cazul celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED pentru exercițiul financiar 2021 (față de 3,8 % în 2020, 3,5 % în 2019, 5,2 % în 2018, 4,5 % în 2017, 3,3 % în 2016, 3,8 % în 2014 și 2015, 3,4 % în 2013 și 3 % în 2012); constată că, în comparație cu exercițiul financiar 2020, creșterea ratei de eroare estimate este de 0,8 % (0,3 % în 2020); reafirmă că este esențial să se abordeze în mod eficient cauzele acestei creșteri;

22.

recunoaște că, pentru 2020, din cauza pandemiei de COVID-19, Curtea nu a putut efectua vizite la fața locului la delegațiile UE (8), fiind astfel împiedicată să desfășoare anumite proceduri de audit, mai ales să verifice executarea contractelor pentru operațiunile selectate, iar activitatea de audit a Curții s-a limitat deci în principal la verificări documentare ale operațiunilor și proiectelor, Curtea luând legătura de la distanță cu entitățile auditate; constată, cu toate acestea, că, potrivit răspunsurilor Comisiei la întrebările cu solicitare de răspuns scris și dezbaterii din cadrul audierii organizate în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, nu există nicio dovadă că lipsa vizitelor la fața locului a condus la o utilizare necorespunzătoare sporită a fondurilor; constată, în plus, că Comisia consideră că abordarea „Echipa Europa” a contribuit la o coordonare mult mai strânsă la nivelul țărilor beneficiare între Uniune și statele sale membre, sporind atât eficacitatea, cât și răspunderea;

Transparența și eficacitatea sistemelor de monitorizare și de asigurare

23.

ia act de concluzia DG INTPA cu privire la raportul cost-eficacitate al controalelor pentru care este responsabilă (eficacitatea, eficiența și economia sistemului său de control) (9); subliniază totuși că, la fel ca în anii precedenți, Curtea consideră că frecvența erorilor constatate – inclusiv în cadrul unor declarații finale de cheltuieli care făcuseră, ex ante, obiectul unor audituri externe și al verificării cheltuielilor – indică existența unor deficiențe la nivelul acestor controale; solicită Comisiei, având în vedere rata de eroare ridicată din fiecare an, să își revizuiască strategia de audit ex ante și ex post și să generalizeze într-o mai mare măsură digitalizarea, pentru a se putea efectua controale mai sistematice, acordând prioritate țărilor-partenere în care au fost identificate cele mai multe erori;

24.

observă cu preocupare că, la fel ca în 2020, Comisia și partenerii acesteia responsabili de implementarea proiectelor au comis mai multe erori în cadrul operațiunilor aferente granturilor și acordurilor de contribuție și de delegare încheiate cu țări beneficiare, organizații internaționale și agenții ale statelor membre decât în cadrul operațiunilor aferente altor forme de sprijin (cum ar fi cele care acoperă contracte de furnizări de lucrări/bunuri/servicii); observă, în plus, că dintre cele 92 de operațiuni de acest tip care au fost examinate de Curte, 39 conțineau erori cuantificabile, care reprezentau 81 % din nivelul estimat de eroare;

25.

este conștient că, astfel cum a afirmat Comisia în răspunsurile sale (10) la raportul anual al Curții, Comisia își desfășoară activitatea în țări terțe în contexte politice și tehnice complexe, colaborând cu numeroși parteneri, cum ar fi țările partenere, organizațiile internaționale sau agențiile statelor membre; constată, de asemenea, că deși planurile de acțiune sunt derulate în mod regulat pentru a menține ratele de eroare la un nivel cât mai scăzut posibil, Comisia consideră că un scenariu de tipul „zero erori” este puțin probabil în acest context;

26.

cere din nou Comisiei, ca urmare a observațiilor Curții, să regândească abordarea bazată pe raportul cost-eficacitate utilizată în controalele ex post, deoarece aceasta ar putea să nu fie eficace și ar putea conduce exact la deficiențele evidențiate atât de Curte, cât și de Parlament;

27.

constată cu îngrijorare, din raportul Curții, că, în 15 cazuri de erori cuantificabile și în 8 cazuri de erori necuantificabile, Comisia dispunea de suficiente informații pentru a preveni sau pentru a detecta și corecta erorile respective înainte de acceptarea cheltuielilor; constată, de asemenea, că, potrivit evaluării Curții, dacă Comisia ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția sa, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 2,4 puncte procentuale mai mic, comparativ cu 1,19 puncte procentuale în 2020;

28.

observă, din raportul Curții, că 25 de operațiuni care conțineau erori cuantificabile, contribuind cu 1,9 puncte procentuale la nivelul de eroare estimat, au făcut obiectul unui audit sau al unei verificări a cheltuielilor; constată, de asemenea, că sistemul de control al DG INTPA se bazează pe controale ex ante și că informațiile furnizate în rapoartele de audit/verificare care descriau activitatea desfășurată efectiv nu au permis Curții să evalueze dacă erorile ar fi putut fi detectate și corectate în cursul acestor verificări ex ante, deoarece rapoartele nu acoperă 100 % din cheltuielile raportate și nici nu oferă suficiente detalii pentru a confirma că elementele în legătură cu care Curtea a identificat erori făcuseră parte din verificările ex ante;

29.

salută revizuirea de către Comisie, în septembrie 2021 și mai 2022, a termenilor de referință pentru verificările cheltuielilor; observă că Comisia prevede aprofundarea în continuare a analizelor și abordarea altor aspecte, cum ar fi eșantionarea, și integrarea lecțiilor învățate și a răspunsurilor la un sondaj realizat în februarie 2022 în rândul utilizatorilor contractului-cadru de audit;

30.

observă că Curtea a identificat două domenii de cheltuieli în care, datorită condițiilor specifice de plată, operațiunile sunt mai puțin predispuse la erori: (a) sprijinul bugetar și (b) proiectele cu donatori multipli implementate de organizații internaționale și supuse „abordării noționale” (11); constată că, în 2021, Curtea a auditat patru operațiuni de sprijin bugetar și opt proiecte bazate pe „abordarea noțională” gestionate de organizații internaționale;

31.

consideră inacceptabil faptul că, la fel ca în anii precedenți, unele organizații internaționale au oferit doar un acces limitat la documente (de exemplu într-un format care permite numai citirea), împiedicând Curtea să realizeze copii ale documentelor, îngreunând astfel planificarea și executarea auditului și conducând la întârzieri, ceea ce a împiedicat Curtea să își îndeplinească prerogativele fundamentale garantate de TFUE, astfel cum s-a menționat anterior în observațiile conexe din rapoartele anuale ale Curții pe 2018 și 2020; recunoaște eforturile Comisiei de a soluționa această problemă prin colaborarea activă cu organizațiile internaționale în cauză ale căror operațiuni au contribuit la rata de eroare, atât prin identificarea unor soluții practice, cât și prin dialog la nivel înalt; salută unele rezultate pozitive ale acestor eforturi: cooperarea cu Banca Mondială s-a îmbunătățit în ceea ce privește auditul Curții pentru 2021 în comparație cu 2020; insistă totuși că trebuie depuse mai multe eforturi și invită Comisia să continue eforturile și să consolideze cooperarea cu organizațiile internaționale pentru a se asigura că Curtea are acces deplin, nerestricționat și în timp util la toate informațiile necesare, permițând Curții să verifice legalitatea și regularitatea cheltuielilor bugetare ale Uniunii;

32.

observă că al zecelea studiu al DG INTPA privind rata de eroare reziduală (RER), realizat de un contractant extern în numele său în 2021, a estimat că rata de eroare reziduală globală se situează sub pragul de semnificație de 2 % stabilit de Comisie pentru al șaselea an consecutiv: 1,14 % (0,95 % în 2020);

33.

subliniază că, potrivit evaluării Curții, studiul referitor la RER nu constituie o misiune de asigurare sau un audit și se bazează pe metodologia și pe manualul privind RER puse la dispoziție de DG INTPA; evidențiază, de asemenea, că, în rapoartele anuale 2017-2020 privind FED, Curtea a descris limitările din cadrul studiilor care ar fi putut contribui la subestimarea sistematică a RER;

34.

ia act de opinia Curții care consideră că gradul de încredere acordat activității altor auditori este un aspect critic al studiului privind RER, explicând că sunt posibile trei scenarii: (a) se efectuează teste de fond exhaustive, întrucât nu se atribuie nicio fiabilitate activității altor auditori; (b) se efectuează teste de fond limitate, întrucât se atribuie o fiabilitate parțială activității altor auditori; (c) nu se efectuează alte teste suplimentare, întrucât se atribuie o fiabilitate deplină activității altor auditori; constată că proporția operațiunilor pentru care s-a atribuit o fiabilitate deplină a crescut de la 15 % în 2020 la 34 % în 2021; împărtășește, prin urmare, opinia Curții potrivit căreia atribuirea unei fiabilități ridicate activității altor auditori pentru o proporție atât de mare din operațiuni este în contradicție cu scopul studiului privind RER, care este tocmai acela de a estima rata erorilor care au scăpat tuturor controalelor de gestiune efectuate de DG INTPA cu scopul de a preveni, precum și de a detecta și a corecta astfel de erori;

35.

constată că, începând cu 2018, DG INTPA a redus semnificativ sfera rezervelor (adică ponderea cheltuielilor acoperite de acestea) în rapoartele anuale de activitate (RAA) și că, în mod similar, raportul anual de activitate pe 2021 nu include nicio rezervă;

36.

împărtășește opinia Curții potrivit căreia lipsa rezervelor în raportul anual de activitate pe 2021 este nejustificată și că aceasta rezultă parțial din limitările studiului privind RER, având în vedere că constatările Curții referitor la studiu afectează și estimările cu privire la sumele expuse riscului pe care se sprijină acesta; observă că DG INTPA estimează că suma globală expusă riscului la momentul plății este de 79,65 milioane EUR (1,41 % din cheltuielile aferente exercițiului 2021) și că suma globală expusă riscului la închidere este de 66,03 milioane EUR; observă, în plus, că din suma expusă riscului la momentul plății, DG INTPA estimează că pentru 13,62 milioane EUR (24 %) se vor efectua corecții grație controalelor sale din anii următori (această sumă este cunoscută sub denumirea de „capacitate de corecție”) (12);

37.

ia act de faptul că, în urma recomandărilor Curții din rapoartele sale anuale pentru exercițiile financiare 2019 și 2020, DG INTPA a examinat cea mai bună modalitate de a integra recomandările Curții, aducând modificări manualului și metodologiei privind RER, ținând seama pe deplin de costurile și beneficiile preconizate; observă că DG INTPA a actualizat manualul și metodologia studiului privind RER în ianuarie 2022;

38.

observă că DG INTPA depune eforturi pentru a îmbunătăți calitatea datelor sale pentru calcularea capacității de corecție și că, în 2021, și-a continuat activitățile de formare și de sensibilizare cu privire la recuperări și la calitatea datelor contabile; constată că, la fel ca în anii precedenți, DG INTPA a efectuat controale direcționate la nivelul ordinelor de recuperare pentru a corecta discrepanțele identificate; constată că Curtea a revizuit calculul capacității de corecție pentru 2021 și că, după ce a testat 35 % (în termeni valorici) din totalul populației de recuperări, Curtea nu a identificat erori în cadrul eșantionului;

39.

salută crearea unui „tablou de bord financiar”, care cuprinde șase indicatori (13), în efortul de a face raportarea financiară mai coerentă între direcțiile generale ale Comisiei; constată că în 2021 au fost adăugați încă patru indicatori (14); observă că șase dintre acești zece indicatori erau aplicabili FED și fondurilor fiduciare în 2021; constată că, în ceea ce privește „absorbția angajamentelor globale”, DG INTPA a obținut un rezultat de 99 % pentru bugetul Uniunii și de 97 % pentru FED în 2021, comparativ cu 95 % și, respectiv, 94 % în 2020, iar pentru „plăți efectuate la timp”, DG INTPA a atins un nivel de 97 % pentru bugetul Uniunii și 95 % pentru FED în 2021, comparativ cu 98 % și, respectiv, 97 % în 2020;

Prevenirea, detectarea și corectarea fraudelor

40.

remarcă faptul că DG INTPA a elaborat și pus în aplicare propria strategie antifraudă începând din 2014, pe baza metodologiei furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), și că, de la intrarea sa în vigoare, au existat trei actualizări, dintre care ultima a fost adoptată în 2021; observă că punerea în aplicare a strategiei este monitorizată, iar conducerea primește rapoarte bianuale privind investigațiile în curs ale OLAF și acțiunile întreprinse în urma recomandărilor OLAF; constată, în plus, că noul plan de acțiune al DG INTPA adoptat în 2021 conține 16 acțiuni interne, dintre care 80 % au fost puse în aplicare în termenul indicat sau în conformitate cu recurența prevăzută, iar restul de 20 % dintre acțiuni fie sunt în desfășurare, fie au fost puse în aplicare în 2022, iar finalizarea acestora este preconizată pentru 2022 (15);

41.

observă că DG INTPA a contribuit, de asemenea, la strategia antifraudă a Comisiei și a pus în aplicare în timp util acțiunea 33 din planul de acțiune antifraudă al Comisiei [SWD(2021) 262] (16); regretă faptul că DG INTPA a dat curs la numai 33 % dintre recomandările financiare ale OLAF și că, în total, 20 % dintre recomandările financiare (emise în perioada 2017-2021) au fost puse în aplicare integral, 20 % au fost puse în aplicare parțial, 60 % fac obiectul unui proces de punere în aplicare în desfășurare sau sunt încă în faza de analiză; insistă să se îmbunătățească proporția implementării recomandărilor OLAF, chiar dacă dificultățile recurente în ceea ce privește îndeplinirea recomandărilor OLAF sunt din cauza particularităților și constrângerilor juridice, cum ar fi, printre altele, acțiunile în justiție îndelungate, expirarea termenului de prescripție și falimentul;

42.

ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2021, DG INTPA avea cunoștință de 23 de investigații în curs (17 în 2020, 19 în 2019) și că OLAF a închis trei investigații cu recomandări financiare, administrative și/sau judiciare și două investigații fără recomandări;

43.

salută noua formare online privind prevenirea fraudei în relațiile externe ale Uniunii, lansarea unei campanii de informare dedicate partenerilor externi ai DG INTPA, centralizarea și distribuirea continuă a informațiilor de către corespondentul antifraudă al DG, în strânsă colaborare cu rețeaua antifraudă a INTPA și OLAF, actualizarea paginilor web și a manualelor, nota anuală și campania de informare adresate întregului personal cu privire la instrumentele de prevenire a fraudei și de sancționare a fraudelor;

44.

invită Comisia să îmbunătățească în continuare controalele pentru a reduce numărul erorilor de tranzacționare și să pună în aplicare integral recomandările Curții;

45.

subliniază că legitimitatea și eficacitatea cooperării pentru dezvoltare a Uniunii depind de punerea corectă în aplicare a activităților și de finanțarea adecvată a acestora; invită Comisia să îmbunătățească în continuare controalele pentru a reduce numărul erorilor de tranzacționare și să pună în aplicare integral recomandările Curții;

Impactul pe care îl poate avea retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană asupra conturilor FED pentru exercițiul 2021

46.

observă că, în urma încheierii Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice („Acordul de retragere”) între cele două părți, Regatul Unit s-a angajat să rămână parte la FED până la închiderea celui de al unsprezecelea FED și a tuturor fondurilor europene de dezvoltare anterioare neînchise; constată, de asemenea, că Regatul Unit își va asuma aceleași obligații ca și statele membre în temeiul acordului intern prin care a fost înființat cel de al unsprezecelea FED, precum și obligațiile care decurg din FED-urile anterioare până la închiderea acestora;

47.

observă că Acordul de retragere prevede, totodată, că, în cazul în care sumele aferente unor proiecte desfășurate în cadrul celui de al zecelea FED sau al FED-urilor anterioare nu au fost angajate sau au fost dezangajate până la data intrării în vigoare a acestui acord, partea din aceste sume care corespunde Regatului Unit nu va fi reutilizată și că același principiu se aplică și pentru partea care corespunde Regatului Unit din fondurile neangajate sau dezangajate din cadrul celui de al unsprezecelea FED după 31 decembrie 2021;

48.

salută concluzia Curții potrivit căreia nu există niciun impact financiar de raportat cu privire la conturile FED pentru 2021 și că, la 31 decembrie 2021, conturile FED reflectă în mod corect stadiul procesului de retragere la acea dată;

Sprijinul bugetar din partea Uniunii

49.

constată, pe baza răspunsurilor consolidate la chestionarul adresat Comisiei, că plățile de sprijin bugetar din cadrul FED s-au ridicat la 340 de milioane EUR în 2021: 25 de țări ACP și 10 țări și teritorii de peste mări au beneficiat de sprijin bugetar în cadrul FED în 2021;

50.

observă că, în ultimii 2 ani, sprijinul bugetar al Uniunii a ajutat țările cu plăți totale de 4,2 miliarde EUR – 3 miliarde EUR în 2020 și 1,2 miliarde EUR în 2021 pentru a sprijini reformele din diferite sectoare și pentru a preveni noi regrese economice și sociale; constată, de asemenea, că eforturile de a concentra resursele la începutul perioadei în 2020 nu au putut fi compensate integral în 2021, deoarece noul instrument IVCDCI – Europa globală a intrat în vigoare în cursul anului, iar Instrumentul de preaderare abia la sfârșitul anului 2021; constată că, în plus, blocajele politice și crizele interne au împiedicat punerea în aplicare a programelor în curs în mai multe țări;

51.

constată că Africa Subsahariană rămâne cel mai mare beneficiar al sprijinului bugetar al Uniunii (35 %), urmată de vecinătatea europeană (31 %), Asia (16 %), America Latină (6 %), Balcanii de Vest (4 %), zona Caraibilor (3 %), țările/teritoriile de peste mări (3 %) și regiunea Pacificului (2 %); observă, totodată, că, în funcție de tipul de contract, contractele de sprijin pentru performanțele reformelor sectoriale depășesc contractele pentru construcția statală și de consolidare a rezilienței și contractele ODD, cu 79 % din valoarea portofoliului, față de 19 % și, respectiv, 2 %;

52.

subliniază că sprijinul bugetar al Uniunii este un mijloc de a oferi asistență eficace, inclusiv în situații de criză, contribuind la consolidarea sistemelor naționale și a proceselor bugetare pentru a pune în aplicare politici publice și a obține rezultate sustenabile; reamintește că este important să se mențină mecanismul pentru accesul mondial la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) pentru a maximiza șansele persoanelor din țările participante de a avea acces la vaccinuri împotriva COVID-19 sau la alte vaccinuri în cazul unei noi situații de criză cât mai rapid, echitabil și sigur posibil; evidențiază, în plus, că acesta a fost esențial în timpul pandemiei de COVID-19, oferind o marjă de manevră bugetară suplimentară pentru a combate impactul negativ al pandemiei; recunoaște că aceste eforturi ar trebui continuate în viitorul apropiat, având în vedere efectele devastatoare la nivel mondial ale războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei;

53.

atrage atenția că eradicarea sărăciei, promovarea valorilor democratice și degradarea mediului rămân printre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în prezent; reamintește că o lume cu 1,2 miliarde de persoane din 111 țări în curs de dezvoltare (17) care trăiesc în sărăcie multidimensională acută este atât inechitabilă, cât și nesustenabilă din punct de vedere ecologic; solicită o finanțare adecvată pentru a pune capăt îndepărtării actuale de la ODD;

54.

subliniază că eradicarea sărăciei nu este o sarcină caritabilă, ci un act de justiție și cheia pentru deblocarea unui potențial uman enorm; reliefează, de asemenea, că, fără intervenții externe, ciclul sărăciei tinde să se perpetueze pe mai multe fronturi, deoarece familiile cu resurse limitate sau fără resurse rămân în situație de sărăcie și se confruntă cu deficite alimentare cronice, cu o stare precară de sănătate, cu șocuri ale schimbărilor climatice și cu stigmatizări sociale; evidențiază că familiile care locuiesc în zone îndepărtate rămân deconectate de la multe servicii de bază, cum ar fi apa curată și salubritatea, asistența medicală și sistemele de piață, ceea ce menține, dacă nu chiar înrăutățește, statutul lor socioeconomic;

55.

atrage atenția că oamenii, în special tinerii, ar trebui să poată trăi, studia și lucra în țara și regiunea lor; subliniază că, fără măsuri eficiente și eficace de combatere a sărăciei, un sprijin simplificat pentru microfinanțare și pentru dezvoltarea micilor întreprinzători, mișcările migratorii din motive economice vor continua să se intensifice, și anume migrația creierelor, ceea ce va genera provocări multiple atât pentru țările de destinație, cât și pentru țările de origine;

56.

este ferm convins că o abordare multidimensională și cuprinzătoare a sărăciei extreme este cea mai bună abordare și reiterează faptul că educația (și formarea) este atât un drept al omului, cât și cel mai puternic instrument de combatere a sărăciei, a excluziunii sociale și a inegalităților;

57.

evidențiază că, potrivit estimărilor, 64 de milioane de copii din țările în curs de dezvoltare nu urmează nicio formă de învățământ primar; subliniază că în special fetele au fost afectate în mod deosebit, deoarece drepturile lor la o educație de calitate au continuat să fie compromise din cauza închiderii școlilor, a lipsei accesului la învățarea la distanță, inclusiv prin mijloace digitale, și a reducerii bugetelor naționale pentru educație, ca urmare a presiunii asupra economiilor țărilor; subliniază, de asemenea, că unul dintre motivele majore este violența în zonele cu conflicte în desfășurare din lume, iar cealaltă barieră importantă – adesea strâns legată de conflicte – este sărăcia; reamintește că este important ca egalitatea de șanse să devină un element central al dezvoltării; evidențiază că, pentru combaterea sărăciei și a insecurității alimentare, capacitarea femeilor și accesul la o educație corespunzătoare în țările în curs de dezvoltare, în special al fetelor și femeilor, reprezintă pași importanți; subliniază, în plus, că accesul femeilor tinere la proiecte europene, formare în domeniul afacerilor și fonduri trebuie încurajat în țările partenere, deoarece femeile joacă un rol important în dezvoltarea economiei locale și regionale în mai multe țări în curs de dezvoltare;

58.

observă că Uniunea sprijină educația în aproximativ 100 de țări și prin parteneriate precum Parteneriatul mondial pentru educație (18) și Educația nu poate aștepta (19) și continuă să promoveze egalitatea de gen în parteneriat cu guvernele și părțile interesate neguvernamentale;

59.

salută prioritatea Comisiei de a depăși obiectivul stabilit de 10 % și de a atinge o cotă de 13 % pentru educație din portofoliul total al DG INTPA;

60.

ia act de faptul că, în 2021, Uniunea a plătit 85 de milioane EUR din FED pentru a sprijini educația în țările partenere, contribuind la înscrierea a peste 32 de milioane de elevi din învățământul primar și a aproape 3 milioane de elevi din învățământul secundar în perioada 2018-2020; constată că, din cele 85 de milioane EUR, 6 milioane EUR au fost utilizate pentru a sprijini proiectele de mobilitate Erasmus și de consolidare a capacităților pentru țările ACP, 31 de milioane EUR au fost plătite pentru educație și formare profesională – din această sumă, 5 milioane EUR au fost plătite ca parte a programelor de sprijin bugetar, 1,2 milioane EUR pentru lucrări și bunuri, 0,8 milioane EUR pentru servicii, iar restul de 24 de milioane EUR sub formă de granturi;

61.

observă că Comisia s-a angajat anul trecut să aloce 700 de milioane EUR Parteneriatului mondial pentru educație, pentru a ajuta 140 de milioane de copii să aibă profesori calificați și pentru a școlariza și a educa încă 88 de milioane de copii;

62.

reiterează că programele de antreprenoriat joacă un rol esențial în lupta împotriva sărăciei și în impulsionarea creșterii economice; evidențiază că furnizarea de formare în domeniul afacerilor poate ajuta micii antreprenori să înființeze întreprinderi și să îmbunătățească practicile comerciale, permițând familiilor sărace să acceadă la mijloace de subzistență sustenabile și la reziliență socioeconomică; constată totuși că, pentru a îmbunătăți eficacitatea unor astfel de programe, formarea ar trebui completată cu servicii personalizate de sprijin și monitorizare; reamintește că trebuie încurajat în țările partenere accesul tinerelor femei la proiectele, programele de formare în afaceri și fondurile europene;

63.

salută intrarea în vigoare, în 2021, a unui nou cadru de gestionare a riscurilor de țară (RMF+); observă că acest nou instrument se bazează pe cadrul anterior de gestionare a riscurilor, care a fost instituit în 2013; constată, de asemenea, că RMF+ este adaptat la contextul în schimbare al parteneriatelor internaționale, la peisajul geopolitic în evoluție și la noul IVCDCI – Europa globală și că se aplică în cazul țărilor cu care Uniunea are acorduri de cooperare bilaterală, inclusiv al unui număr semnificativ de țări în care nu se furnizează sprijin bugetar;

64.

constată că delegațiile UE și serviciile centrale ale Comisiei utilizează concluziile RMF+ și monitorizează aplicarea măsurilor de atenuare a riscurilor și progresele înregistrate în ceea ce privește prioritățile dialogului în materie de politici, în sinergie cu alte instrumente analitice și de raportare existente;

65.

consideră că FED, la fel ca alte programe ale Uniunii, suferă din cauza lipsei de vizibilitate, de înțelegere și de publicitate, populația locală care beneficiază de finanțare din partea Uniunii nefiind conștientă de sprijinul și solidaritatea Uniunii; de asemenea, consideră este nevoie de o mai bună explicare a FED, pe înțelesul populației;

66.

salută, în acest sens, introducerea de către Comisie a unor reguli interne minime, coerente și obligatorii, privind comunicarea și vizibilitatea Uniunii în cadrul tuturor programelor de finanțare și modurilor de gestiune ale Uniunii în perioada de finanțare 2021-2027 (20); consideră totuși că fiecare țară beneficiară ar trebui să fie parțial responsabilă de programarea acțiunilor de comunicare (sub supravegherea serviciilor Uniunii) în vederea sensibilizării populației cu privire la proiectele și activitățile finanțate de Uniune; solicită Comisiei să analizeze această posibilitate;

67.

consideră că fiecare țară beneficiară ar trebui să prezinte un plan pe termen lung, care să indice proiectele și obiectivele sale, în conformitate cu calendarul CFM; consideră că această arhitectură ar putea spori transparența și previzibilitatea asistenței europene pentru dezvoltare, permițând stabilirea unor obiective pe termen lung definite de Comisie, și anume în domenii care necesită o planificare prospectivă, cum ar fi energia, sănătatea, aprovizionarea cu apă, tranziția digitală și tranziția verde; observă că un astfel de plan ar trebui să fie prezentat de guvernul beneficiar, care s-ar baza pe participarea părților interesate de la nivel local, a căror contribuție ar trebui stimulată; consideră că planul respectiv ar încuraja, totodată, participarea țărilor de destinație la elaborarea politicii de dezvoltare a Uniunii, prin participarea instituțiilor lor și a părților interesate;

68.

invită Comisia să evalueze dacă ar putea fi creată o platformă online unde să fie făcute publice toate proiectele FED și IVCDCI – Europa globală, pentru a crește transparența și accesul la date;

69.

constată cu satisfacție că, în domeniul acțiunii externe, DG INTPA, împreună cu alte direcții generale și servicii vizate, a adoptat o nouă abordare a comunicării la nivel național, regional și mondial; observă că această nouă abordare trece de la o comunicare fragmentată, specifică unui proiect, la un efort mai bine orientat și mai strategic; salută publicarea orientărilor actualizate privind comunicarea și creșterea vizibilității UE în acțiunile externe (21), care evidențiază așteptările de la partenerii ce pun în aplicare acțiunile externe ale Uniunii;

70.

regretă că, în urma expirării, în februarie 2020, a Acordului de parteneriat de la Cotonou dintre Uniune și țările ACP și a parafării unui nou acord de parteneriat în aprilie 2021, Consiliul nu a autorizat încă semnarea noul acord de parteneriat, impunând prelungirea anuală a vechiului acord și plasând astfel toate comunitățile ACP și Uniunii într-o situație de incertitudine juridică privind continuarea dialogului politic și a politicilor de dezvoltare; îndeamnă Consiliul să depășească vetoul unui singur stat membru și să autorizeze semnarea noului acord de parteneriat;

71.

consideră că rezultatele ajutorului pentru dezvoltare acordat de Uniune ar putea fi amplificate printr-o coordonare puternică și focalizată între acțiunile de finanțare ale FED și ale IVCDCI – Europa globală, în special prin intermediul proiectelor transfrontaliere, pentru a crea sinergii și a crește valoarea adăugată a finanțării din partea FED și a IVCDCI – Europa globală;

72.

subliniază valoarea adăugată a instrumentelor de finanțare mixtă, care combină granturile publice cu împrumuturile private; invită Comisia să acorde prioritate unor astfel de instrumente și să stimuleze utilizarea lor; invită Comisia să implice sectorul privat, în special prin intermediul întreprinderilor mici și mijlocii și antreprenorilor de la nivel local;

73.

ia act de observațiile Comisiei privind evaluările pe care le efectuează, printre altele, cu privire la FED; își reiterează, cu toate acestea, solicitarea de a se efectua o evaluare cuprinzătoare a proiectelor finanțate de FED, pentru ca Parlamentul să poată evalua cu precizie impactul fondurilor acordate de FED și să verifice dacă este respectat obiectivul final al ajutorului pentru dezvoltare, și anume reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei;

74.

atrage atenția asupra înrăutățirii constante a contextului în care se desfășoară politicile de dezvoltare și de ajutor umanitar ale Uniunii, caracterizat în special de pandemia de COVID-19, de agravarea continuă a impactului schimbărilor climatice, de pierderea biodiversității, de creșterea insecurității alimentare și de repercusiunile tot mai mari ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; ia act de decalajul din ce în ce mai mare dintre fondurile necesare și cele disponibile pentru a răspunde la agravarea crizelor climatice, foametei, datoriilor, umanitare și de altă natură, care generează inegalități tot mai accentuate și niveluri tot mai mari de sărăcie pentru prima dată în ultimele decenii; solicită o finanțare adecvată pentru a pune capăt tendinței actuale de îndepărtare de ODD, în loc de apropiere de acestea; subliniază că, în pofida numeroaselor provocări cu care se confruntă Uniunea în legătură cu pandemia de COVID-19, precum și cu războiul de agresiune purtat de Rusia în Ucraina și cu efectele sale geopolitice și economice, cheltuielile pentru asistența pentru dezvoltare trebuie majorate;

75.

regretă absența trecerii „de la miliarde la mii de miliarde” în finanțarea dezvoltării, recunoscută ca fiind necesară atunci când ODD au fost adoptate în 2015; ia act de necesitatea urgentă de a mobiliza mult mai multe resurse private la nivel mondial, prin promovarea investițiilor și o impozitare mai eficace, asigurându-se, în același timp, că acțiunile lor sunt aliniate la obiectivele Agendei 2030 și la coerența politicilor în favoarea dezvoltării, dar și de a majora finanțarea publică pentru dezvoltare, în conformitate cu angajamentele internaționale la nivelurile pe care Uniunea rămâne departe de a le atinge;

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2020

76.

observă că Comisia a prezentat un rezumat al acțiunilor întreprinse ca răspuns la principalele priorități politice exprimate de Parlament și de Consiliu în cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru 2020 prin intermediul Raportului Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2020 (22), care face parte din rapoartele integrate privind aspectele financiare și răspunderea;

77.

observă că, răspunzând la solicitarea Parlamentului, Comisia a furnizat Parlamentului informații actualizate despre execuția celui de-al optulea și celui de al nouălea FED;

78.

salută punerea în aplicare a recomandării Parlamentului privind sprijinirea administrațiilor TTPM, garantând o repartizare echitabilă a fondurilor; subliniază, totuși, că este nevoie de o mai mare consecvență în acțiunile Uniunii în regiunea ACP, asigurându-se că se acordă prioritate obiectivelor de dezvoltare și că politicile față de TTPM sunt legate de dezvoltarea regiunilor lor geografice respective și corespund priorităților Uniunii;

79.

constată, în plus, că observațiile Parlamentului au fost luate în considerare la evaluarea planului de acțiune pe 2021 al DG INTPA privind abordarea deficiențelor identificate în materie de control și a riscurilor ridicate.

(1) Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului din 5 octombrie 2021 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda), (JO L 355, 7.10.2021, p. 6).

(2) DG DEVCO a devenit DG INTPA în ianuarie 2021.

(3) Un instrument destinat să ajute delegațiile UE să colaboreze mai bine cu statele membre și cu părțile interesate de la nivel național, prin programarea și punerea în aplicare în comun, https://europa.eu/capacity4dev/wbt-team-europe

(4) Conturile anuale ale Fondului european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2021, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52022DC0321

(5) Regulamentul (UE) 2018/1877 al Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2015/323 (JO L 307, 3.12.2018, p. 1).

(6) Botswana, Burkina Faso, Djibouti, Timorul de Est, Etiopia, Ghana, Guineea-Bissau, Haiti, Jamaica, Liberia, Malawi, Mali, Niger, Nigeria, Tanzania, Uganda și Zambia.

(7) Toate cele 140 de plăți au fost efectuate prin intermediul DG INTPA.

(8) Botswana, Burkina Faso, Etiopia, Ghana, Guineea-Bissau, Haiti, Liberia, Malawi, Niger, Nigeria, Tanzania, Uganda și Zambia.

(9) Raportul anual de activitate pentru 2021 al DG INTPA, p. 51.

(10) https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/annualreports-2021/annualreports-2021_RO.pdf (p. 383).

(11) Conform „abordării noționale”, atunci când contribuțiile Comisiei la proiectele cu donatori multipli sunt puse în comun cu contribuțiile altor donatori și nu sunt alocate în vederea finanțării unor cheltuieli specifice clar identificabile, Comisia presupune că cheltuielile respectă normele Uniunii privind eligibilitatea atât timp cât fondurile totale puse în comun includ cheltuieli eligibile suficiente pentru a acoperi contribuția Uniunii, https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/annualreports-2021/annualreports-2021_RO.pdf

(12) Raportul anual de activitate pe 2021 al DG INTPA, p. 34.

(13) Indicatorii sunt: 1) execuția creditelor de angajament, 2) realizarea previziunilor privind creditele de angajament, 3) execuția creditelor de plată, 4) realizarea previziunilor privind creditele de plată, 5) absorbția angajamentelor globale și 6) plăți efectuate la timp.

(14) Cei patru indicatori suplimentari sunt: 7) dezangajări efectuate în timp util, 8) timpul necesar pentru înregistrarea facturii, 9) calitatea datelor contabile, 10) calitatea datelor de gestiune.

(15) Raportul anual de activitate pe 2021 al DG INTPA (p. 43).

(16) După caz, se includ măsuri antifraudă specifice printre „condiționalitățile” pentru sprijinul bugetar. Pentru sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară, după caz, se îmbunătățesc strategiile de control și se consolidează mecanismele de verificare, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021SC0262

(17) Indicele Global al Sărăciei Multidimensionale (ISM) pe 2022.

(18) https://www.globalpartnership.org/

(19) https://www.educationcannotwait.org/

(20) https://commission.europa.eu/funding-tenders/managing-your-project/communicating-and-raising-eu-visibility_ro

(21) https://international-partnerships.ec.europa.eu/knowledge-hub/communicating-and-raising-eu-visibility-guidance-external-actions_ro

(22) COM(2022), 331 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52022DC0331

Top

Choose the experimental features you want to try