52023BP1828

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52023BP1828 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52023BP1828

Rezoluția (UE) 2023/1828 a Parlamentului European din 10 mai 2023 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea IV – Curtea de Justiție a Uniunii Europene

JO L 242, 29.9.2023, p. 100–109 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2023/1828/oj

HTML

PDF

Official Journal

29.9.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/100

REZOLUȚIA (UE) 2023/1828 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea IV – Curtea de Justiție a Uniunii Europene

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea IV – Curtea de Justiție a Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0073/2023),

întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este instituția judiciară a Uniunii Europene, având sarcina de a asigura respectarea dreptului Uniunii prin supravegherea interpretării și aplicării uniforme a tratatelor și prin asigurarea legalității măsurilor adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii;

B.	întrucât CJUE ajută la păstrarea valorilor Uniunii și prin jurisprudența sa lucrează la construirea Europei;

C.	întrucât CJUE este formată din două instanțe: Curtea de Justiție și Tribunalul;

întrucât în contextul procedurii de descărcare de gestiune autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin mărirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în practică a conceptului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,

ia act de faptul că bugetul CJUE se încadrează la rubrica 7 din Cadrul financiar multianual (CFM), „Administrația publică europeană”, care s-a ridicat la un total de 10,7 miliarde EUR în 2021 (reprezentând 5,9 % din cheltuielile Uniunii); observă că bugetul CJUE reprezintă circa 4,1 % din cheltuielile totale cu administrația ale UE;

ia act de faptul că, în Raportul său anual pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a mărit eșantionul de operațiuni de la rubrica „Administrație” de la 48 în 2020 la 60 în 2021;

observă că Curtea de Conturi afirmă că din munca depusă pe durata mai multor ani reiese că rubrica 7 din CFM se referă în general la cheltuieli cu risc scăzut; ia act totodată de faptul că Raportul anual privind execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2021 nu furnizează nicio informație relevantă privind CJUE și invită Curtea de Conturi să includă în următoarele rapoarte anuale date detaliate privind îndeplinirea tuturor cerințelor necesare pentru o procedură de descărcare de gestiune coerentă;

remarcă cu satisfacție că în Raportul anual pentru exercițiul financiar 2021 Curtea de Conturi nu a depistat nicio problemă anume referitoare la CJUE;

Gestiunea bugetară și financiară

ia act de faptul că bugetul total alocat CJUE pentru 2021 a fost de circa 444 de milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de la 436 de milioane EUR în 2020 și de la 429 de milioane EUR în 2019;

remarcă rata ridicată de execuție bugetară, de 98,69 % în 2021, care este coerentă cu execuția bugetară de 98,19 % din exercițiul financiar precedent; constată că în 2021 CJUE a efectuat zece transferuri bugetare în temeiul articolului 29 din Regulamentul financiar, însumând în total 17,9 milioane EUR și reprezentând 4 % din creditele exercițiului financiar respectiv;

felicită CJUE pentru că tendința de scădere a termenului mediu de plată – care a fost de 24,63 zile în 2021 – a continuat, ceea ce înseamnă că termenul s-a redus cu circa o zi în comparație cu 2020; estimează că termenul mediu de plată a facturilor pentru traduceri externe, care reprezintă 75 % din numărul total de facturi plătite și pentru care termenul contractual este de 60 de zile, a fost de 27,48 zile, în timp ce termenul mediu de plată a altor facturi, pentru care termenul contractual de plată este de 30 de zile, a fost de 18,92 zile;

observă că în 2021 pandemia de COVID-19 a influențat mult întreaga activitate a CJUE, atât cea jurisdicțională, cât și cea administrativă, și că consumul bugetar a fost afectat de criza respectivă la mai multe linii bugetare ale CJUE; constată că în cazul anumitor linii bugetare impactul net a constat în reducerea utilizării creditelor bugetare, în timp ce în cazul altora criza a generat cheltuieli suplimentare; remarcă cu satisfacție că, pentru a profita de experiența dobândită în urma pandemiei de COVID-19, CJUE și-a revizuit planul de urgență și de continuitate a activității în 2021;

observă că, în ceea ce privește cifrele, cheltuielile suplimentare necesare din cauza pandemiei de COVID-19 pot fi estimate la 1,7 milioane EUR (costurile suplimentare incluse în achiziționarea de echipamente și servicii informatice din cauză că întreg personalul a lucrat de la distanță s-au ridicat la 0,9 milioane EUR, cele pentru achiziționarea de dezinfectanți și de echipamente individuale de protecție pentru membrii și personalul CJUE care au fost obligați să lucreze în clădirile CJUE s-au ridicat la 0,1 milioane EUR, iar cele pentru creșterea costurilor de încălzire ca urmare a deciziei de a reîmprospăta mai des aerul în clădirile CJUE s-au ridicat 0,3 milioane EUR); ia act de faptul că se estimează că s-au făcut economii în valoare de 6 milioane EUR (la liniile bugetare aferente interpretării realizate de interpreți independenți se estimează că s-au economisit 1,1 milioane EUR, la cele aferente formării profesionale și misiunilor, 1,1 milioane EUR, la cele aferente curățeniei și îngrijirii clădirilor, 0,5 milioane EUR, la cele aferente mobilierului, consumabilelor de birou și activităților de protocol, 0,5 milioane EUR, iar pentru reducerea ajustării salariale la 1,9 % se estimează că s-au economisit 1,2 milioane EUR);

10.

evidențiază că valoarea netă a economiilor poate fi estimată la 4,3 milioane EUR, ceea ce a făcut posibilă finanțarea unei plăți în avans pentru clădiri, în cadrul transferului colector de la sfârșitul exercițiului, pentru a reduce povara financiară viitoare a CJUE;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

11.

înțelege că în 2021 măsurile menite să combată efectele pandemiei de COVID-19 au permis CJUE să își mențină performanța la un nivel înalt, bazându-se pe învățămintele trase din practicarea muncii de la distanță, din folosirea unor tehnici de comunicare și a unui sistem de videoconferințe care au permis audierile de la distanță în fața ambelor instanțe; apreciază faptul că CJUE a primit Premiul Ombudsmanului European pentru bună administrare la categoria „Excelență în inovare/transformare”;

12.

remarcă faptul că în 2021 s-a înregistrat o creștere a numărului total de cauze introduse în fața celor două instanțe (1 720 în 2021 față de 1 584 în 2020), precum și a numărului de cauze închise (1 723 în 2021 față de 1 540 în 2020); înțelege că această creștere afectează în primul rând Curtea de Justiție, se datorează eminamente creșterii semnificative a numărului de apeluri împotriva deciziilor Tribunalului și are legătură cu înmulțirea activităților Tribunalului, lucru cauzat de reforma Tribunalului, care s-a încheiat în septembrie 2021; evidențiază că 29 % din deciziile Tribunalului fac obiectul unui apel la Curtea de Justiție;

13.

observă că în 2021 durata medie a procedurilor a crescut (17,2 luni față de 15,4 luni în 2020); ia act de faptul că la Curtea de Justiție durata medie a procedurilor a crescut la 16,6 luni în 2021 de la 15,4 luni în 2020, în timp ce la Tribunal durata a crescut la 17,3 luni de la 15,4 luni în 2020; este de acord că creșterea duratei medii globale a procedurilor ar putea avea de-a face, în parte cel puțin, cu măsurile impuse din cauza pandemiei, care au fost adoptate pentru ca părților să le fie mai ușor să își exercite drepturile, acordându-li-se acestora o lună suplimentară pentru a-și prezenta observațiile scrise, și cu imposibilitatea părților de a se deplasa la sediul CJUE din Luxemburg, determinând astfel prelungirea părții orale a procedurilor;

14.

constată că numărul de cauze pendinte în fața celor două instanțe a rămas constant în 2021 (2 541 de cauze, 1 428 în fața Tribunalului și 1 113 în fața Curții de Justiție, comparativ cu 2 542 de cauze în total în 2020);

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

15.

ia act de faptul că în 2021 a avut loc o reînnoire parțială importantă a componenței CJUE, odată cu sosirea a nouă judecători noi la Curtea de Justiție și a cinci judecători noi la Tribunal;

16.

observă că din iulie 2022 Tribunalul are câte doi judecători pentru fiecare stat membru, în timp ce Curtea de Justiție este în continuare compusă din câte un judecător pentru fiecare stat membru; încurajează CJUE să analizeze în continuare cum se poate reechilibra volumul de muncă între cele două instanțe;

17.

susține că trebuie să se încerce să se găsească o soluție la problema inexistenței echilibrului de gen în cadrul colegiului judecătorilor; știe că membrii Curții de Justiție și ai Tribunalului sunt numiți de comun acord de guvernele statelor membre și că CJUE nu are niciun cuvânt de spus în alegerea judecătorilor sau a avocaților generali, așa cum nici Consiliul, nici Parlamentul nu au vreun rol în acest sens; apreciază faptul că la solicitarea Parlamentului, la 26 martie 2021, președintele Tribunalului a trimis o scrisoare președintelui Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre privind expirarea mandatelor a 26 de judecători ai Tribunalului, pentru a reliefa că este important să se asigure echilibrul de gen în cadrul Tribunalului, scrisoare în care guvernele statelor membre sunt invitate să țină seama de acest obiectiv atunci când numesc candidați pentru înlocuirea parțială a judecătorilor, în conformitate cu considerentul 11 din Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului (1); cere insistent guvernelor statelor membre să țină seama de nevoia de echilibru de gen atunci când numesc noi judecători;

18.

ia act de faptul că la sfârșitul lui 2021 existau 2 247 de funcționari și alți agenți la CJUE față de 2 239 la sfârșitul lui 2020 și observă că repartizarea între categoriile administrative în 2021 este coerentă cu cea din exercițiile anterioare (în 2021 personalul era alcătuit din funcționari în proporție de 59 %, agenți temporari în proporție de 33 % și agenți contractuali în proporție de 8 % comparativ cu funcționari în proporție de 60 %, agenți temporari în proporție de 32 % și agenți contractuali în proporție de 8 % în 2020); ia act de rata ridicată de ocupare a posturilor, de 97 %, în 2021; constată că repartizarea locurilor de muncă pe sectoare de activitate rămâne similară cu cea din anii precedenți, aproape 86 % dintre locurile de muncă fiind dedicate activităților jurisdicționale și lingvistice;

19.

observă că raportul femei-bărbați în rândul personalului și în posturile de conducere în 2021 a fost coerent cu cel din exercițiul precedent; constată că la sfârșitul lui 2021 60 % din membrii personalului erau femei (1 355 de membri ai personalului) și reliefează că CJUE a depășit media instituțiilor Uniunii în ceea ce privește reprezentarea femeilor în posturi cu responsabilitate din administrație (femeile dețin 54 % din posturile de administrator și 40 % din posturile de conducere de nivel mediu și superior);

20.

remarcă apreciativ eforturile CJUE de atingere a echilibrului geografic încurajând candidaturile din statele membre subreprezentate, publicându-și anunțurile de posturi vacante pe portalul interinstituțional și colaborând îndeaproape cu serviciul de selecție și recrutare a personalului din cadrul Comisiei (EPSO), pentru a analiza cum se poate îmbunătăți recrutarea personalului; observă că dezechilibrul este încă mare și încurajează CJUE să încerce să obțină o reprezentare mai uniformă a statelor membre în rândul personalului său, îndeosebi a statelor membre care au aderat la Uniune după 2004;

21.

este conștient de particularitățile pieței forței de muncă din Luxemburg și consideră oportună abordarea globală adoptată în conceperea unei noi strategii de gestionare a persoanelor, care înglobează toate etapele ciclului de viață profesională: recrutarea, dezvoltarea competențelor, formarea inițială și continuă, observarea directă la locul de muncă și mentoratul, serviciul de orientare profesională, care a fost lansat în 2021, și posibilitățile de mobilitate până la pregătirea pentru pensionare; consideră că recrutarea de personal devotat și talentat necesită un mediu de lucru stimulativ și dinamic și apreciază că aspectele asociate diversității și incluziunii sunt integrate în toate strategiile aplicate în administrarea CJUE;

22.

constată cu satisfacție că în 2021 printre activitățile unității de formare și dezvoltare a CJUE, care gestionează unitatea pentru egalitate de șanse și diversitate, s-au numărat anumite inițiative privind egalitatea de șanse, diversitatea și incluziunea, cum ar fi participarea unor reprezentanți ai unității pentru egalitatea de șanse și diversitate la diferitele grupuri de lucru interinstituționale din acest domeniu și mai cu seamă la grupul de lucru al EPSO privind diversitatea în procedurile de recrutare, acțiuni de sensibilizare a personalului și a cadrelor de conducere și regândirea programului de inițiere pentru nou-veniți astfel încât să integreze aspecte ale politicii în domeniile diversității și incluziunii;

23.

pune în evidență așteptările ridicate referitoare la rezultatele Grupului interinstituțional la nivel înalt, înființat în 2020 pentru a analiza soluții ce ar putea face Luxemburgul mai atrăgător pentru personal și ar putea găsi moduri de a-i mări atractivitatea în comparație cu alte orașe care găzduiesc sediile altor instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii; știe că în iunie 2021 Grupul interinstituțional la nivel înalt a adoptat un raport în care identifică acțiuni ce ar putea fi întreprinse în domeniile de interes; observă că printre aceste acțiuni se analizează oferirea unor locuri de cazare temporare; cere CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre acțiunile inițiate pentru a încuraja punerea în practică a acestei propuneri;

24.

este îngrijorat de creșterea numărului de cazuri de epuizare în 2021 (34 de cazuri estimate) în comparație cu 2020 (27 de cazuri estimate); consideră binevenit faptul că CJUE a mobilizat mai multe resurse pentru a preveni și urmări cazurile de epuizare prin mărirea numărului de ore de lucru ale psihologului instituției, prin recrutarea unui al patrulea asistent medical și a unui asistent expres răspunzător de conceperea și coordonarea acțiunilor de îmbunătățire a stării de bine a personalului și prin organizarea a numeroase cursuri de formare pentru cadrele de conducere, cu scopul de a le perfecționa competențele de conducere și de a le ajuta să distribuie just volumul de muncă și să evite discriminarea; cere din nou CJUE să continue să monitorizeze impactul creșterii permanente a volumului de muncă asupra stării de bine a personalului și încurajează să se recurgă la sondaje privind satisfacția personalului pentru a înțelege mai bine originea problemei și impactul măsurilor adoptate;

25.

elogiază CJUE pentru că a luat măsuri speciale pentru a asigura starea de bine fizică și mentală a personalului, având în vedere condițiile deosebite de muncă de la distanță impuse de pandemia de COVID-19 în 2021; observă că printre formulele flexibile de lucru disponibile la CJUE se numără munca cu fracțiune de normă, concediul pentru creșterea copilului, concediul din motive familiale, programul de lucru flexibil și munca de la distanță, că astfel de opțiuni sunt accesibile tuturor categoriilor de personal în conformitate cu dispozițiile Statutului funcționarilor, ale Regimului aplicabil celorlalți agenți și cu deciziile interne aplicabile și că actualizările relevante sunt comunicate așa cum se cuvine personalului pe intranet și prin buletinul informativ intern; observă însă dezechilibrul care persistă în rândul utilizatorilor acestor formule de muncă în favoarea personalului feminin; dintre cele 205 persoane care au solicitat concediu pentru creșterea copilului, 163 erau femei și doar 42 erau bărbați, iar dintre cele 98 de persoane care au solicitat un loc de muncă cu fracțiune de normă, 87 erau femei și doar 11 erau bărbați; cere din nou CJUE să inițieze o comunicare internă eficace, orientată spre lămurirea în mai mare măsură a opțiunilor oferite tuturor membrilor personalului;

26.

observă că în perioada pandemiei de COVID-19 și post-pandemie din 2021, personalul a avut o percepție pozitivă asupra condițiilor de muncă de la CJUE și că CJUE a făcut trei sondaje în rândul personalului și al cadrelor de conducere în 2020 și 2021, ținând seama de faptul că s-a exprimat interesul pentru un regim opțional permanent de lucru de la domiciliu la reluarea lucrului în regim normal; consideră binevenite inițiativele adoptate pentru a îmbunătăți condițiile pentru personalul care lucrează de la distanță, cum ar fi pachetul pentru munca de la domiciliu (laptop, ecran, stație de andocare, mouse și tastatură, căști și scaun ergonomic) și asistența tehnică, inclusiv pentru videoconferințe, ofertele de formare privind modurile și strategiile de muncă de la distanță, difuzarea bunelor practici și crearea unui serviciu telefonic prin rețeaua securizată a CJUE, lucru grație căruia personalul nu a trebuit să suporte costuri suplimentare cu telecomunicațiile;

27.

apreciază atenția acordată sănătății mintale a personalului în perioada de izolare din 2021, numeroasele comunicări trimise periodic personalului, inclusiv sfaturi despre cum se poate face față izolării, date de contact și informații despre cum se solicită ajutor și sprijin, informații practice privind consultațiile medicale, cele mai bune practici pentru munca de la distanță, materiale video informative întocmite de psihologul instituției despre cum se poate atinge echilibrul dintre viața profesională și cea privată în perioada de izolare și posibilitatea de a organiza ședințe de consiliere cu psihologul instituției;

28.

observă că CJUE a recrutat 255 de stagiari în 2021, dintre care 173 au primit un venit lunar; regretă că procentul stagiarilor remunerați (68 %) a scăzut în 2021 în comparație cu anul precedent (72 % în 2020); consideră totuși binevenită adoptarea recentă, la 29 noiembrie 2021, a unei decizii de modificare privind stagiile, conform căreia toți stagiarii trebuie să fie remunerați de CJUE, cu excepția celor remunerați din alte surse, și mai au dreptul de a primi, pe lângă indemnizația forfetară de deplasare, un grant lunar similar cu cele acordate de alte instituții ale Uniunii; recunoaște că CJUE a avansat în reducerea procentajului stagiilor neremunerate și invită CJUE să se asigure că toți stagiarii primesc o remunerație decentă, la nivelul remunerațiilor plătite de alte instituții ale UE, cu excepția stagiarilor plătiți din alte surse;

29.

încurajează CJUE să își continue strategia menită să îndrume cadrele de conducere și să le implice în menținerea stării de bine a personalului, precum și să continue să analizeze impactul volumului de muncă tot mai mare asupra stării de bine a personalului, pentru a înțelege mai bine rădăcina problemelor și pentru a încerca să găsească eventuale soluții; consideră oportune dialogul social dintre administrație și reprezentanții personalului și efectuarea de sondaje menite să colecteze opiniile membrilor personalului cu privire multe subiecte de interes, cum ar fi regimul de lucru de la distanță și autonomia la locul de muncă;

Cadrul etic și transparența

30.

salută adoptarea noului cod de conduită a membrilor Curții de Justiție și ai Tribunalului, care a intrat în vigoare la 7 octombrie 2021; observă cu satisfacție că acest cod pune un accent deosebit pe declarațiile de interese ale membrilor, care sunt în continuare, din păcate, declarații pe proprie răspundere, pe actualizarea periodică a acestora la fiecare schimbare a situației și cel puțin o dată la trei ani, precum și pe publicarea acestora pe website-ul Curia începând cu sfârșitul lui 2021; evidențiază că noile dispoziții urmăresc expres prevenirea conflictelor de interese și este de acord cu CJUE că abordarea strictă adoptată este concepută pentru a da mai multă încredere populației în independența sistemului judiciar al Uniunii;

31.

apreciază consolidarea într-o singură decizie, adoptată în martie 2021, a normelor interne ale CJUE care reglementează deplasările membrilor, misiunile, autoturismele și recurgerea la șoferi, norme stabilite anterior în diferite decizii complementare; consideră că acest lucru va crea posibilitatea de a simplifica punerea în aplicare a normelor și va oferi un cadru mai transparent; salută publicarea la sfârșitul lui 2021 a CV-urilor membrilor, care conțin elemente suplimentare, cum ar fi funcțiile onorifice sau titlurile acordate, precum și calitatea de membru al unor fundații;

32.

ia act de faptul că prin publicarea anuală pe website-ul Curia a listelor de activități externe desfășurate de membrii Curții de Justiție și de cei ai Tribunalului, începând din 2018, s-a ajuns la nivelul de transparență adecvat; accentuează că din partea membrilor se așteaptă să se dedice pe deplin îndeplinirii atribuțiilor care le revin la CJUE și că pot desfășura activități externe numai dacă acestea țin de îndeplinirea atribuțiilor lor și cu condiția de a primi o autorizare prealabilă, acordată numai atunci când aceste activități sunt compatibile cu cerințele codului de conduită și îndeosebi cu obligația de a fi disponibili pentru activitățile judiciare;

33.

regretă că noul cod de conduită pentru membrii personalului, despre care se preconiza că va fi finalizat până la sfârșitul anului 2021, este încă în curs de adoptare și invită deci CJUE să finalizeze procesul de adoptare cât mai curând posibil; subliniază că este important să se ofere personalului un cadru de referință actualizat și cuprinzător cu privire la multe subiecte sensibile, cum ar fi „ușile turnante”, activitățile externe și activitățile profesionale după încetarea raporturilor de muncă, și cere din nou ca autoritatea care acordă descărcarea de gestiune să fie informată așa cum se cuvine despre conținutul final și adoptarea acestui nou cod de conduită pentru personal;

34.

remarcă faptul că în prezent CJUE urmărește ca personalul său să respecte normele de etică, în principal oferind un pachet obligatoriu de cursuri de formare pentru nou-veniți, care este accesibil și colegilor cu vechime mare, precum și un curs de formare în domeniul controlului intern și al finanțelor (în 2021 aceste cursuri au fost organizate de 14 ori); constată din nou că la aceste cursuri participă un număr limitat de membri ai personalului (99 dintr-un total de peste 2 000 de membri ai personalului); invită CJUE să încurajeze în continuare participarea personalului la cursurile de formare privind chestiuni de etică, să facă sondaje în rândul personalului pentru a verifica percepția cadrului de etică actual și să implice în mai mare măsură personalul; consideră oportună formularea orientărilor ad-hoc privind utilizarea comunicațiilor electronice, care conțin considerații referitoare la dreptul de a se deconecta și la protecția datelor cu caracter personal și stabilesc norme de utilizare, păstrare și arhivare;

35.

ia act de faptul că personalul a depus 96 de cereri pentru a primi autorizarea de a desfășura activități profesionale după părăsirea CJUE, toate fiind aprobate, că nu s-a descoperit nicio încălcare a perioadei de existență a stării de incompatibilitate, că normele speciale ale Codului de conduită a referenților juridici privind confidențialitatea și conflictul de interese se aplică foștilor membri ai personalului care părăsesc aceste posturi și că s-au examinat și aprobat două declarații de activități externe desfășurate în concedii pentru interese personale;

36.

constată că CJUE și-a actualizat strategia antifraudă ca parte integrantă a politicii sale de gestionare a riscurilor și că, în consecință, a fost înființat registrul riscurilor, care include riscurile asociate caracterului sensibil al activității CJUE, cum ar fi divulgarea necorespunzătoare a informațiilor;

37.

solicită să nu se mai coopereze cu firmele externe care, conform clasificării Universității Yale (2), continuă să își desfășoare activitatea în Rusia;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

38.

salută efortul CJUE de a accelera și a extinde digitalizarea activităților și procedurilor sale, atât în domeniul judiciar, cât și în cel administrativ; înțelege că se urmărește să se acorde mai mult sprijin direct activităților judiciare și, astfel, să se facă față volumului de muncă fără precedent, în special în cadrul Curții de Justiție;

39.

salută progresele realizate în 2021 privind dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a cauzelor (SIGA), precum și posibilitățile pe care le oferă pentru o mai bună optimizare și automatizare a diferitelor etape de prelucrare a cauzelor;

40.

observă nivelul ridicat al atacurilor cibernetice suferite în 2021 în comparație cu anii precedenți și apreciază faptul că toate au fost gestionate fără a produce efecte importante; laudă CJUE pentru rolul său activ în sprijinirea inițiativelor de întărire a securității cibernetice în toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, în cadrul Comitetului director al CERT-UE și în calitate de membră a Comitetului interinstituțional pentru transformare digitală (ICDT); știe că CJUE și-a reînnoit programul de conștientizare în domeniul securității cibernetice, că a elaborat un curs obligatoriu de e-învățare în materie de securitate cibernetică pentru personalul său și a realizat un studiu privind „încrederea zero” în cadrul programului multianual de transformare digitală, iar în 2021 a început să lucreze la proiectarea detaliată a noii rețele care include o arhitectură de tip „încredere zero”; încurajează, de asemenea, CJUE să evalueze periodic riscurile pe care le prezintă infrastructura sa informatică și să se asigure că se fac audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică;

41.

constată cu satisfacție că CJUE utilizează sisteme găzduit intern, bazate pe tehnologie cu sursă deschisă, aceasta fiind prima opțiune de gestionare și prelucrare a conținutului său judiciar sensibil și că, atunci când sunt implementate soluții de tip „cloud”, CJUE concepe măsuri tehnice speciale și negociază contracte cu cerințe stricte în materie de protecție și securitate a datelor, dacă este necesar, cu permisiunea Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD); înțelege că această abordare dă CJUE posibilitatea de a-și păstra controlul asupra sistemelor sale tehnice, de a proteja dreptul de proprietate asupra datelor stocate și a fluxurilor de date și de a nu deveni foarte dependentă de niciun sistem extern, nici de cele ale altor instituții; remarcă faptul că dreptul de proprietate este consolidat prin politica actuală privind drepturile de acces, prin numirea unor funcționari în posturile de administratori de servicii responsabili pentru infrastructura CJUE, prin asigurarea unei monitorizări constante a operațiunilor și prin separarea sarcinilor echipelor de dezvoltare de cele ale consultanților și contractanților externi;

42.

salută faptul că se ia în considerare folosirea unor formate de schimb de documente și de date mai neutre, pentru a promova instrumentele de birou „neprotejate prin drepturi de proprietate intelectuală” și a mări transparența; constată că începând din ianuarie 2021 Registrul central al activităților de prelucrare este online și poate fi accesat direct de cetățeni;

43.

reamintește că în cadrul participării sale la toate subgrupurile ICDT, CJUE a preluat președinția Grupului pentru tehnologii emergente în 2021; înțelege că principalul obiectiv al acestui grup creat în octombrie 2020 este de a ține pasul cu evoluțiile tehnologiei și de a promova o abordare comună a acestora în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii în domeniul inteligenței artificiale, al tehnologiei blockchain, al automatizării proceselor robotice și al informaticii cuantice; știe că este în curs de pregătire un program interinstituțional comun conținând o prezentare generală a investițiilor, a competențelor disponibile, a produselor deja create și a posibilităților de reutilizare, precum și a viitoarelor domenii de cooperare și că se preconizează că acesta va include formarea în domeniul noilor competențe, o arhitectură comună pentru a sprijini viitoarele colaborări și înființarea unui centru interinstituțional de inovare;

44.

cere CJUE să asigure respectarea în cea mai mare măsură a drepturilor omului, ca urmare a rezoluțiilor anterioare referitoare la utilizarea inteligenței artificiale (IA) în sistemele judiciare; înțelege că scopul principal al utilizării instrumentelor de inteligență artificială este de a analiza textele pentru a extrage informații automat și a accelera prelucrarea anumitor sarcini; ia act de angajamentul CJUE de a lua în considerare principiile respectării drepturilor fundamentale, nediscriminării, securității, transparenței, neutralității și integrității intelectuale, precum și principiul controlului utilizării, în concordanță cu Carta etică europeană privind utilizarea inteligenței artificiale în sistemele judiciare și în mediul lor; reamintește că, în orice caz, sarcinile îndeplinite cu ajutorul inteligenței artificiale ar trebui monitorizate și rezolvate întotdeauna de un operator uman și sar trebui ă fie „etice din stadiul conceperii” și „să respecte drepturile omului din stadiul conceperii”; cere din nou să fie informat despre modul în care poate fi folosită inteligența artificială în desfășurarea activităților CJUE;

45.

observă că nu s-a încheiat încă ancheta inițiată de AEPD în 2020 cu privire la folosirea serviciilor web ale unor terți de către CJUE (cum ar fi YouTube, Twitter, LinkedIn, Google Play și Apple) și la obligația de a pune la dispoziție punctele principale ale unui acord cu operatorii asociați; observă, de asemenea, că AEPD a mai lansat o anchetă cu privire la utilizarea de către CJUE a serviciilor de cloud oferite de Amazon Web Services și Microsoft în cadrul contractelor de achiziții Cloud II și că hotărârea este pendinte; salută acțiunile subsecvente întreprinse de CJUE pentru a se alinia la recomandările AEPD;

Clădirile și securitatea

46.

consideră binevenit raportul detaliat adresat autorității bugetare cu privire la planurile de investiții imobiliare ale CJUE, elaborat în conformitate cu articolul 266 din Regulamentul financiar; observă că din iunie 2021 CJUE a încheiat un contract pentru întocmirea unui inventar al bunurilor sale arhitectonice și pentru inspectarea sistematică a acestora, pentru care au fost alocați 140 000 EUR în 2021 și 230 000 EUR în 2022;

47.

constată că în 2021 CJUE a continuat să prezideze Grupul interinstituțional pentru securitate înființat în 2014 la inițiativa CJUE pentru a armoniza abordările, a face schimb de bune practici, a coopera în cazul unei amenințări anume și a coordona stabilirea unor proceduri de control al accesului în clădiri;

48.

știe că din octombrie 2019 CJUE găzduiește biroul EPSO din Luxemburg în complexul său de clădiri și îi pune la dispoziție acestuia sălile de reuniune necesare pentru a organiza centre de evaluare pentru candidații la posturile din Luxemburg, în special în domeniul traducerilor;

49.

observă că grupul de lucru interinstituțional pentru coordonarea clădirilor din Luxemburg (GICIL) și-a continuat mai sporadic activitatea, pentru a încuraja armonizarea practicilor instituțiilor Uniunii cu sediul la Luxemburg; constată că GICIL încurajează schimbul de bune practici în gestionarea clădirilor și înlesnește cooperarea interinstituțională în alimentarea cu gaz și electricitate, precum și serviciile de asistență tehnică în sectorul construcțiilor, ceea ce generează economii de scară; remarcă faptul că la 11 iunie 2021 a avut loc sub patronajul său un atelier privind noile concepte pentru proiectarea locurilor de muncă în urma pandemiei;

Mediul și sustenabilitatea

50.

salută adoptarea de către CJUE a unei politici de mediu, pe care cetățenii o pot accesa pe website-ul său, și se pronunță în favoarea înregistrării CJUE în sistemul EMAS (începând din 2016), precum și a participării acesteia la mai multe comitete interinstituționale de mediu în care se fac schimburi de bune practici în domeniul mediului și se aduc contribuții la elaborarea unor strategii comune de mediu menite să reducă emisiile de CO2 și să realizeze sinergii financiare, și anume GIME (Groupe Interinstitutionnel de Management Environmental, care reunește coordonatori EMAS din mai multe instituții europene ale căror sedii nu se află doar în Luxemburg) și ECOnet (rețeaua interinstituțională pentru mediu, formată din coordonatori EMAS din diferite instituții ale Uniunii aflate la Luxemburg, care asigură legătura cu Colegiul secretarilor generali și al șefilor de administrație din Luxemburg – CaLux – și grupul de lucru interinstituțional pentru achiziții publice verzi, care își desfășoară activitatea în sectorul achizițiilor verzi;

51.

constată cu mulțumire că în 2021 CJUE a redus cu mult consumul de energie electrică, apă și hârtie, deșeurile din cantine și birouri și emisiile de gaze cu efect de seră; observă că panourile voltaice instalate pe o suprafață de 3 447 m2 au produs 381 586 kWh și au contribuit astfel la asigurarea unei aprovizionări cu energie sustenabilă; observă și că în cursul lui 2021 au fost instalate 32 de dozatoare de apă, puse în funcțiune în 2022, în concordanță cu recomandările medicilor privind sănătatea, ceea ce a redus consumul de sticle din plastic de unică folosință;

52.

știe că reducerea foarte accentuată a emisiilor de CO2 (scăderea de la 32 747 de tone de CO2 echivalent în 2010 la 11 181 de tone de echivalent CO2 în 2020) se explică și prin rata scăzută de ocupare a clădirilor și prin limitarea deplasărilor, provocate de pandemia de COVID-19; încurajează CJUE să își reducă și mai mult consumul de hârtie și să își propună să devină o instituție care nu folosește hârtie;

53.

înțelege că, în concordanță cu programul EMAS pentru 2022, CJUE își va stabili noi obiective de mediu pentru a-și reduce și mai mult amprenta de mediu; salută numeroasele inițiative adoptate de CJUE pentru a sprijini mobilitatea sustenabilă a personalului său și pentru a sensibiliza populația la această chestiune, inițiativă în care se încadrează și promovarea autoturismelor hibride și electrice pentru membrii săi, o subvenție pentru transportul public transfrontalier anual și abonamentul gratuit la serviciul de biciclete cu autoservire creat de orașul Luxemburg;

Cooperarea interinstituțională

54.

consideră oportun angajamentul CJUE de a găsi abordări coordonate pentru a face față multelor provocări create de pandemia de COVID-19; ia act de faptul că dialogurile privind strategia de gestionare a crizelor au avut loc sub președinția grefierului Curții de Justiție, la reuniunile Colegiului șefilor de administrație ai instituțiilor și organelor Uniunii Europene și la reuniunile CaLux, cu participarea reprezentanților autorităților naționale luxemburgheze;

55.

ia act de numeroasele acorduri privind nivelul serviciilor încheiate cu Comisia (cu Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale și Oficiul pentru Publicații), cu CERT-UE (în domeniul securității cibernetice) și cu Parlamentul și Consiliul (pentru a împărți sarcina financiară asociată serviciului de instrument de testare la distanță în cadrul acreditării interinstituționale a interpreților independenți), precum și acordul anual de finanțare cu serviciile de traducere ale celorlalte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii, cu scopul de a finanța multe instrumente informatice; știe că în domeniul traducerii și interpretării cooperarea a continuat în cadrul Comitetului Interinstituțional pentru Traducere și Interpretare și în cadrul Comitetului executiv pentru interpretare și al Comitetului executiv pentru traducere ale acestuia;

56.

ia act apreciativ de faptul că CJUE cooperează și cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), AEPD și Ombudsmanul European și că se desfășoară un dialog activ cu Parchetul European (EPPO) cu scopul de a face schimburi de cunoștințe, printre acestea numărându-se și o ofertă de formare pentru procurorii europeni delegați, pentru a-i familiariza cu activitățile CJUE, în concordanță cu memorandumul de înțelegere, care este în curs de negociere și este menit să întărească cooperarea dintre CJUE și EPPO;

57.

salută continuarea activităților desfășurate de Rețeaua Judiciară a Uniunii Europene, care au contribuit la promovarea și facilitarea cooperării dintre CJUE și instanțele naționale, în special în domeniul cercetării juridice, al terminologiei multilingve și al inovării tehnologice;

Comunicarea

58.

cere din nou CJUE să facă mai multe eforturi de comunicare, pentru a avea o legătură mai strânsă cu cetățenii, prin susținerea unei mai mari transparențe a procedurilor sale, prin folosirea în mai mare măsură a tehnologiilor digitale și prin adoptarea unei strategii de comunicare care să permită perceperea și înțelegerea corectă a rolului CJUE și a modului în care această instituție se încadrează în viziunea Uniunii;

59.

constată că în 2021 bugetul pentru activitățile de comunicare publică și promovare a fost de 510 500 EUR și a acoperit producția de publicații interne și externe (de exemplu, rapoarte anuale), materiale video, materiale promoționale pentru vizitatori, monitorizarea mass-mediei și materiale speciale destinate juriștilor sau presei și mass-mediei;

60.

observă că în 2021 s-a recurs la videoconferințe pentru 131 de audieri în fața Tribunalului și a Curții de Justiție și că pe website-ul Curia au fost publicate 231 de comunicate de presă într-un număr total de 3 206 versiuni lingvistice diferite, 601 buletine informative săptămânale sau bilunare au fost trimise mass-mediei și juriștilor pentru a oferi informații directe, a sensibiliza cetățenii la cauzele importante și a explica hotărârile pronunțate și s-au transmis 630 de buletine informative rapide referitoare la cauzele netratate în comunicatele de presă;

61.

remarcă faptul că website-ul Curia a avut 6,1 milioane de vizitatori și 25,3 milioane de vizualizări în 2021; pune în evidență rolul tot mai important al e-Curia în calitate de portal de comunicare între Curtea de Justiție și Tribunal, pe de o parte, și părți și reprezentanții acestora, pe de altă parte; încurajează dezvoltarea în continuare a funcționalităților e-Curia;

62.

reliefează că aproape 90 % din toate actele de procedură depuse la Curtea de Justiție și la Tribunal în 2021 au fost depuse prin e-Curia; evidențiază că rata de utilizare a e-Curia a fost de 85 % în fața Curții de Justiție și de 93 % în fața Tribunalului (comparativ cu 79 % și, respectiv, 95 % în 2020); subliniază că numărul conturilor deschise în fața celor două instanțe a crescut și mai mult, de la 7 378 la sfârșitul lui 2020 la 8 212 conturi peste un an; observă că numărul de conturi deschise de instanțele naționale era de numai 45 la sfârșitul lui 2019, a ajuns la 121 la sfârșitul lui 2020 și a crescut și mai mult, până la 223, înainte de 31 decembrie 2021, ceea ce indică faptul că utilizatorii au în general încredere în utilitatea și fiabilitatea e-Curia; salută faptul că introducerea e-Curia în 2011 a avut un impact considerabil asupra costurilor poștale, care au scăzut cu aproximativ 85 % în perioada 2011-2021;

63.

remarcă faptul că CJUE este tot mai prezentă și are tot mai mulți urmăritori pe principalele platforme și pe rețelele de socializare (Twitter și LinkedIn, dar și pe platforma Mastodon) și că se pregătesc comunicări adaptate juriștilor prin intermediul fișelor informative și al rezumatelor lunare ale jurisprudenței;

64.

salută faptul că CJUE participă activ la proiectul „EU Voice” lansat de AEPD pentru a interacționa cu populația și care este menit să încurajeze utilizarea rețelelor de socializare descentralizate, gratuite și cu sursă deschisă ca alternativă la rețelele protejate prin drepturi de proprietate intelectuală;

65.

cere din nou CJUE să mărească transparența prin adoptarea unor soluții inovatoare în comunicarea cu cetățenii; consideră binevenite progresele realizate în transmiterea în direct a hotărârilor judecătorești și a audierilor, care au intrat într-o etapă-pilot la începutul anului 2022, pe baza lucrărilor tehnice efectuate în 2021, primele audieri ale Marii Camere a Curții de Justiție fiind transmise în direct din aprilie 2022;

66.

salută angajamentul CJUE față de multilingvism și este de acord că faptul de a i se adresa fiecărei părți litigante și fiecărui cetățean în propria limbă ține și de păstrarea diversității culturale și lingvistice a Uniunii, și de eficacitatea, accesibilitatea și legitimitatea sistemului judiciar al Uniunii;

67.

evidențiază cât este de importantă activitatea CJUE pentru tratarea chestiunilor care pun sub semnul întrebării ideea fundamentală a proiectului european și valorile și principiile care stau la baza acestuia; subliniază importanța deciziilor CJUE, în special în ceea ce privește respectarea statului de drept; este conștient de consecințele ample ale deciziilor sale;

68.

consideră binevenită inițiativa CJUE de a oferi cetățenilor europeni un program virtual pentru vizitatori; ia act de faptul că în prezent proiectul-pilot a fost extins la toți elevii de liceu din Uniune și în viitor se urmărește ca acesta să se diversifice prin conceperea de programe destinate altor tipuri de public; salută faptul că responsabilul cu protecția datelor din cadrul CJUE a fost implicat încă de la începutul etapei-pilot;

69.

susține solicitarea societății civile (3) ca audierile CJUE să fie transmise în direct pe website-ul său, deoarece aceasta este deja practica mai multor instanțe naționale și internaționale, cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

(1) Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (JO L 341, 24.12.2015, p. 14).

(2) https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain

(3) https://www.thegoodlobby.eu/a-letter-to-the-president-of-the-court-of-justice-of-the-european-union-to-live-stream-hearings/

Top

Choose the experimental features you want to try