Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52023BP1825

Rezoluția (UE) 2023/1825 a Parlamentului European din 10 mai 2023 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

JO L 242, 29.9.2023, p. 61–96 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2023/1825/oj

29.9.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/61

REZOLUȚIA (UE) 2023/1825 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 10 mai 2023

conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—

având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III - Comisia,

—

având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2021,

—

având în vedere articolul 99 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0101/2023),

A.

întrucât bugetul Uniunii este un instrument important pentru realizarea obiectivelor de politică comune și reprezintă, în medie, 1,3 % din venitul național brut al Uniunii sau 2,4 % din cheltuielile administrațiilor publice ale statelor membre și din totalul cheltuielilor publice din Uniune;

B.

întrucât atunci când acordă Comisiei descărcarea de gestiune, Parlamentul verifică și evaluează, după audituri interne și externe, dacă fondurile au fost utilizate corect sau nu și dacă obiectivele de politică au fost realizate, confirmând astfel regularitatea și performanța cheltuielilor Comisiei din punctul de vedere al raportului calitate-preț;

Priorități politice

1.

 își reafirmă angajamentul profund față de principiile și valorile fundamentale consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv față de principiul bunei gestiuni financiare, conform articolului 317, și față de combaterea fraudei și protejarea intereselor financiare ale Uniunii, conform articolului 325;

2.

 subliniază că transparența, responsabilitatea și integritatea sunt principii etice esențiale în cadrul instituțiilor Uniunii; reamintește concluziile și recomandările Curții de Conturi („Curtea”) din Raportul său special nr. 13/2019 privind cadrele etice ale instituțiilor Uniunii, precum și Rezoluția Parlamentului din 16 septembrie 2021 referitoare la consolidarea transparenței și a integrității în instituțiile UE prin crearea unui organism de etică independent al Uniunii, care să aibă, pe de o parte, un rol de prevenire prin activități de sensibilizare și orientări etice și, pe de altă parte, un rol de control al conformității și de consiliere, alături de capacitatea de a emite recomandări în materie de etică, inclusiv privind conflictele de interese;

3.

 subliniază rolul EPPO, al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), al Europol și al OLAF în lupta împotriva corupției; solicită consolidarea și mai puternică a capacităților Parchetului European și ale OLAF, precum și a cooperării dintre acestea; solicită să se adopte norme comune anticorupție aplicabile întregului personal al organismelor Uniunii;

4.

 subliniază importanța pe care o are bugetul Uniunii în realizarea priorităților politice ale Uniunii, precum și rolul său de a sprijini statele membre în situații neprevăzute, precum pandemia de COVID-19 și consecințele acesteia; subliniază că execuția corectă și la timp a bugetului contribuie la o tratare mai eficientă și mai eficace a nevoilor și provocărilor din diferite domenii de politică; avertizează că execuția bugetului sub presiunea timpului poate duce la creșterea numărului de erori și nereguli;

5.

 reamintește că este important să se efectueze o evaluare ex post, inclusiv pentru programele financiare create pentru a răspunde unei crize; subliniază că o evaluare a performanței programului în raport cu eficacitatea, cu eficiența, cu relevanța, cu coerența și cu valoarea adăugată a Uniunii ar fi în concordanță cu Regulamentul financiar, cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare și cu Orientările pentru o mai bună legiferare;

6.

 subliniază pertinența raportării privind performanța programelor din bugetul Uniunii pentru procedura de descărcare de gestiune; atrage atenția asupra faptului că valoarea adăugată a resurselor investite este strâns legată de rezultatele obținute și de contribuția acestora la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni, precum și de impactul economic în cadrul Uniunii;

7.

 continuă să fie profund îngrijorat de situația statului de drept din mai multe state membre, care este deosebit de îngrijorătoare în sine și conduce la pierderi considerabile pentru bugetul Uniunii; subliniază că fondurile Uniunii nu trebuie utilizate pentru activități antidemocratice sau pentru accentuarea autoritarismului; reamintește că Uniunea a introdus un mecanism juridic de condiționalitate pentru a suspenda finanțarea statelor membre care subminează statul de drept și salută prima aplicare a acestui mecanism în cazul Ungariei; această procedură a fost lansată în noiembrie 2021 și încheiată în decembrie 2022, cu înghețarea a 55 % din trei programe ale politicii de coeziune (aproximativ 6,35 miliarde EUR); deși faptele ar fi justificat înghețarea a 100%, constată că planurile de redresare și reziliență ale Ungariei și Poloniei au fost aprobate; subliniază că ambele planuri conțin mai multe așa-numite „jaloane esențiale” privind statul de drept; solicită Comisiei să monitorizeze în mod continuu situația și să suspende finanțarea atâta timp cât încălcările statului de drept amenință buna gestiune financiară a bugetului Uniunii; își reiterează, în acest context, convingerea fermă că statele membre trebuie să respecte democrația și statul de drept pentru a primi fonduri din partea Uniunii și atrage atenția Comisiei asupra faptului că situația statului de drept s-a deteriorat și în alte state membre; invită, prin urmare, Comisia să declanșeze fără întârziere aplicarea mecanismului de condiționalitate ori de câte ori se constată că încălcări ale principiilor statului de drept afectează sau riscă să afecteze buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale Uniunii într-un mod suficient de direct; subliniază, de asemenea, că este necesară o cooperare strânsă între Parlament, Consiliu și Comisie, consolidând în același timp sistemul instituțional de control și echilibru; își subliniază solicitările ferme și repetate adresate Comisiei și agențiilor executive de a asigura protecția bugetului Uniunii prin utilizarea globală și sistematică a unor sisteme digitale și automatizate pentru raportare, monitorizare și audit, prin stabilirea unor norme comune anticorupție și prin impunerea obligativității registrului de transparență interinstituțional (1) pentru toate instituțiile Uniunii, inclusiv pentru agenții;

8.

 reamintește că dezvoltarea economică a Ungariei a fost legată în mare măsură de investițiile de capital străin; regretă, prin urmare, retorica împotriva întreprinderilor multinaționale a guvernului ungar și regretă că instituționalizarea corupției și sistemul opac de achiziții publice, care ar trebui să fie abordate prin reformele impuse în contextul aplicării mecanismului de condiționalitate, au permis guvernului să își extindă în ultimii ani drepturile de proprietate în domeniul bancar, al energiei, al telecomunicațiilor și al mass-mediei; regretă refuzul selectiv și părtinitor de a acorda autorizații și impunerea arbitrară a unor condiții și a unor restricții rigide, cu scopul de a slăbi anumite întreprinderi străine din punct de vedere economic și de a le face să piardă resurse până când acestea se simt forțate să accepte o preluare ostilă, integrală sau parțială, de către guvernul ungar sau de către oligarhii apropiați guvernului, la prețuri mult sub valoarea reală a întreprinderii; critică Comisia pentru că nu și-a îndeplinit obligația de a apăra piața internă și concurența loială, prin faptul că nu a intervenit în aceste încălcări pe scară largă ale statului de drept și ale normelor privind piața internă;

9.

 ia act cu îngrijorare de constatările Curții privind protecția bugetului Uniunii; ia act de Raportul special nr. 11/2022 al Curții, intitulat „Protecția bugetului UE”, în care Curtea a constatat că, deși sistemul de excludere al Comisiei prezintă unele puncte forte, deficiențele îi limitează eficacitatea; constată cu îngrijorare că punerea în aplicare a sistemului de detectare timpurie și de excludere (EDES) a durat mai mult decât se plănuise; este îngrijorat de faptul că diferențele de abordare subminează eficacitatea generală a excluderii; invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul în ceea ce privește reformarea Regulamentului financiar, pentru a îmbunătăți în continuare EDES și a-l face un instrument eficient și eficace;

10.

 subliniază nevoia de a extinde domeniile în care se folosește EDES dincolo de gestiunea directă și invită Comisia să îl folosească pentru toate fondurile Uniunii, inclusiv pentru fondurile care fac obiectul gestiunii partajate; constată că EDES trebuie să fie folosit în mod sistematic pentru a garanta că întreprinderile și beneficiarii reali care au fost condamnați pentru fraudă, corupție sau alte activități infracționale economice grave nu pot beneficia de fonduri ale Uniunii; subliniază necesitatea de a armoniza indicatorii din Arachne cu motivele de excludere ale EDES pentru a se asigura că operatorii economici excluși sunt vizibili și în Arachne; cere o interoperabilitate maximă între Arachne, EDES și alte instrumente IT pentru a reduce necesitatea de a introduce informații de mai multe ori în diferite sisteme informatice și a menține o sarcină administrativă cât mai redusă; consideră că nu sunt necesare mai multe sisteme de control, ci controale mai bine direcționate, incluzând utilizarea noilor tehnologii, pentru a combate frauda, corupția sau alte activități infracționale economice grave care nu pot beneficia de fondurile Uniunii;

11.

 reafirmă că este imperios necesar un sistem de informare și monitorizare unic, integrat și interoperabil, creat de Comisie, care să permită înregistrarea și stocarea electronică a datelor despre destinatarii fondurilor Uniunii, inclusiv beneficiarii reali ai acestora, și care să permită disponibilitatea acestor informații în scopul extragerii datelor și al evaluării riscurilor; subliniază că este esențial să se obțină o imagine de ansamblu clară și transparentă a distribuției și a posibilei concentrări a fondurilor Uniunii plătite, inclusiv printr-o funcționalitate care să permită agregarea acestor fonduri; evidențiază că acest lucru ar reduce sarcina birocratică asupra actorilor financiari, a controlorilor și auditorilor, precum și asupra beneficiarilor fondurilor Uniunii și ar trebui să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selectării, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului și auditului și ar contribui, de asemenea, la prevenirea, detectarea, corectarea și urmărirea eficace a cazurilor de fraudă, corupție, conflicte de interese, dublă finanțare și alte nereguli, care trebuie să fie abordate cu seriozitate atât la nivelul statelor membre, cât al Uniunii, prin măsuri preventive și disuasive eficace și eficiente, inclusiv prin sancțiuni clare; observă că această digitalizare trebuia să fie realizată de mult și că este indispensabilă, având în vedere caracterul transfrontalier al deturnării fondurilor, al fraudelor, al alocărilor abuzive, al conflictelor de interese, al dublei finanțări și al altor probleme sistemice; subliniază că acest instrument unic de extragere de date ar trebui să fie ușor de interogat și ar trebui să fie pus la dispoziția OLAF, a EPPO și a Comisiei, pentru a proteja și mai bine bugetul Uniunii și instrumentul NextGenerationEU împotriva neregulilor, a fraudelor și a conflictelor de interese;

12.

 regretă că nu toate statele membre utilizează instrumentul Comisiei de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor pentru identificarea proiectelor, a beneficiarilor și a contractanților care prezintă risc de fraudă, de conflicte de interese și de nereguli în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR); constată că cinci dintre statele membre incluse în eșantionul de audit al Curții (Grecia, Spania, Franța, Croația și Italia) vor utiliza instrumentul de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor al Comisiei; reamintește că un instrument comun de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor este un element esențial pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și, mai exact, pentru prevenirea fraudei, a conflictelor de interese și a dublei finanțări, precum și pentru creșterea transparenței și a asumării răspunderii;

13.

 apreciază utilitatea site-ului Kohesio și a platformei de date deschise instituite de Comisie ca instrumente de asigurare a transparenței și a responsabilității în ceea ce privește investițiile legate de politica de coeziune și gestionarea partajată pentru perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, care reunesc listele naționale cu proiectele sprijinite de Uniune și pun la dispoziție o cartografiere a operațiunilor (Kohesio) și care furnizează date actualizate privind programele adoptate, monitorizează în mod regulat resursele financiare, precum și angajamentele și plățile Uniunii (platforma de date deschise); ia act de adaptările în curs efectuate pentru a acoperi în mod adecvat perioada de programare 2021-2027, dar subliniază că este absolut necesar să se asigure coordonarea și interoperabilitatea cu instrumentul de evaluare a riscurilor Arachne; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că diferitele instrumente sunt cu adevărat interoperabile;

14.

 reafirmă necesitatea de a realiza un echilibru mai bun între simplificarea și mai mare a normelor și procedurilor și intensificarea controalelor în domeniile în care se întâlnesc cel mai des cheltuieli neconforme, de a dezvolta sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru solicitanții noi, și de a îmbunătăți asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante;

15.

 subliniază importanța și utilizarea sporită a indicatorilor de performanță, inclusiv a selecției indicatorilor, a definirii de obiective și obiective intermediare și a monitorizării și a raportării în lumina noilor modele de livrare pentru Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și a Politicii agricole comune reformate; invită, în această privință, Comisia să îmbunătățească în continuare monitorizarea și raportarea cu privire la performanța bugetului Uniunii prin intermediul unor indicatori mai raționalizați și calitativi, cum ar fi indicatorii privind cheltuielile legate de climă, integrarea dimensiunii de gen și indicatorii privind biodiversitatea, așa cum se reflectă în actele de bază adoptate privind programele de cheltuieli pentru perioada 2021-2027; constată că jaloanele și țintele, precum și indicatorii de realizare sunt de natură diferită; ia act de faptul că Mecanismul de redresare și reziliență face și mai mult diferența între investiții și reforme; invită din nou Comisia să prezinte o imagine de ansamblu a întregului ciclu de audit din cadrul statelor membre, și al Comisiei, precum și o imagine de ansamblu asupra cooperării cu autoritățile de audit respective, inclusiv cu Curtea de Conturi, precum și OLAF și EPPO;

16.

 este preocupat de creșterea numărului și a complexității instrumentelor cvasi-juridice ale Comisiei, cum ar fi avize, recomandări, comunicări, rezoluții fără caracter legislativ, comunicări explicative, orientări și declarațiile privind prioritățile administrative; roagă Comisia să simplifice și să raționalizeze aceste instrumente, utilizându-le pentru a simplifica într-o mai mare măsură procedurile și pentru a reduce sarcina birocratică; reamintește programul REFIT menit să simplifice normele Uniunii și să reducă sarcinile inutile, menținând în același timp avantajele legislației și introducând principiul numărului constant; solicită Comisiei să pună în aplicare în mod sistematic principiul potrivit căruia sarcinile nou introduse sunt compensate prin eliminarea sarcinilor echivalente în cadrul aceluiași domeniu de politică;

17.

 reiterează necesitatea de a intensifica eforturile de combatere a fraudei, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, în strânsă cooperare cu EPPO și cu OLAF; apreciază eforturile remarcabile și subliniază rolul EPPO în investigarea și urmărirea fraudelor și a altor infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii; subliniază importanța independenței depline și a imparțialității EPPO în exercitarea efectivă a funcțiilor sale; subliniază că pentru a asigura independența, imparțialitatea și eficacitatea EPPO și a OLAF sunt necesare resurse financiare și umane suficiente, mai ales având în vedere noile sarcini legate de NextGenerationEU(NGEU); invită Comisia să ia măsuri urgente în urma solicitărilor formulate de EPPO cu privire la execuția sa bugetară, astfel încât acesta să poată deveni un parchet pe deplin eficace;

18.

 constată că Raportul anual privind protecția intereselor financiare ale Uniunii (raportul PIF) va fi prezentat de Comisie în toamna anului următor, ceea ce înseamnă că nu este posibil ca Parlamentul să adopte raportul mai devreme de doi ani de la perioada vizată în raport (n + 2); subliniază că, pentru a se îmbunătăți eficiența în ceea ce privește adoptarea politicilor Uniunii și a măsurilor de combatere a fraudei, a evaziunii fiscale și a altor nereguli financiare prezentate în raport, Parlamentul ar trebui să poată procesa și adopta raportul PIF cel târziu anul viitor (n + 1); invită OLAF și Comisia să adopte în consecință rapoartele pe care le-au elaborat în ceea ce privește PIF;

19.

 subliniază că este importantă transparența ONG-urilor și a intermediarilor cu privire la finanțarea și proprietatea lor, deoarece sunt actori importanți în execuția bugetului Uniunii din perspectiva diverselor metode de gestionare, în special în domeniul acțiunii externe; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la finanțarea proiectelor care sunt derulate sau care implică ONG-uri ce au legături cu organizații religioase și politice radicale; invită Comisia să garanteze că fondurile Uniunii finanțează numai organizațiile care respectă cu strictețe toate valorile Uniunii; îndeamnă Comisia să instituie mecanisme ex ante care să identifice în mod clar ONG-urile care își desfășoară activitatea pe teritoriul Uniunii și în străinătate și care au recunoscut că au legături cu rețelele fundamentaliste religioase și promovează o agendă care periclitează valorile Uniunii; solicită, în acest context, întocmirea unei liste negre publice cu ONG-urile care s-au implicat în activități precum discursurile de incitare la ură, incitarea la terorism, extremismul religios care sprijină sau glorifică violența, ori în activități de deturnare sau de utilizare abuzivă a fondurilor Uniunii, care sunt enumerate în baza de date EDES, pentru a garanta că le este blocat accesul la instituțiile Uniunii și la programele de finanțare ale Uniunii; reiterează faptul că niciun fel de fonduri nu pot fi alocate sau puse în legătură cu vreo cauză sau formă de terorism și/sau radicalizare religioasă sau politică; subliniază că se impune o verificare prealabilă riguroasă în momentul înregistrării în registrul de transparență pentru a identifica toate sursele de finanțare; constată că finanțarea din fondurile Uniunii, atunci când acestea sunt transmise în lanț, trebuie să poată fi urmărită de la beneficiarul direct până la beneficiarul final; reamintește că, în ceea ce privește finanțarea publică, actele de bază ale Uniunii reglementează modul în care trebuie gestionate transparența și vizibilitatea în această privință și, prin urmare, reamintește Comisiei responsabilitatea de a verifica respectarea normelor și a procedurilor, în special a normelor și procedurilor privind acordarea de subgranturi ONG-urilor și intermediarilor instituțiilor financiare; în plus, solicită Comisiei să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune o imagine de ansamblu asupra cuantumului total al cheltuielilor legate de ONG-urile Uniunii;

20.

 invită Comisia ca, în vederea clarității, a securității juridice și a statului de drept, să prezinte o propunere de regulament privind ONG-urile care să includă o definiție și o clasificare clară a domeniilor de activitate și a dimensiunii ONG-urilor; legislația ar trebui să ofere o imagine de ansamblu clară a condițiilor de primire a fondurilor Uniunii de către ONG-uri, acoperind următoarele obligații:

(a)

raportarea cuantumurilor și a surselor fondurilor primite și înregistrarea tuturor activităților pe care le-au desfășurat în numele comitenților străini;

(b)

etichetarea materialelor difuzate cu informațiile necesare;

(c)

divulgarea fluxurilor lor financiare și nefinanciare de intrare și de ieșire, inclusiv a plăților sau a donațiilor nefinanciare care sunt transmise de un ONG altui ONG sau de către o organizație umbrelă membrilor săi;

(d)

divulgarea finanțării publicității politice sau a campaniilor politice de către ONG-uri;

(e)

respectarea răspunderii democratice și a valorilor Uniunii;

(f)

pentru ONG-urile foarte mari cu structuri corporative similare întreprinderilor private, obligații de a raporta cu privire la responsabilitatea socială a întreprinderilor, respectarea prevederilor privind protecția angajaților, prevederile privind promovarea egalității de gen, obligațiile de raportare privind durabilitatea, taxonomia pentru investiții, legăturile din cadrul lanțului de aprovizionare în achiziții;

21.

 subliniază că propunerea ar trebui să acopere, de asemenea, obligațiile de transparență în numele Comisiei, inclusiv în ceea ce privește divulgarea acordurilor financiare, administrative sau de cooperare cu ONG-urile;

22.

 reamintește Comisiei că toate propunerile legislative care au un impact economic, social și de mediu semnificativ trebuie să fie însoțite de evaluări de impact riguroase și aprofundate; subliniază că acest lucru face parte din Agenda Comisiei pentru o mai bună reglementare; scoate în evidență că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune va monitoriza îndeaproape dacă aceste evaluări ale impactului sunt realizate într-un mod complet neutru și imparțial și dacă analizează sistematic impactul opțiunilor avute în vedere, costurile și beneficiile opțiunii preferate, inclusiv prin luarea în considerare a opiniilor părților interesate, prin consultări publice deschise;

23.

 atrage atenția asupra Raportului special nr. 17/2022 al Curții, intitulat „Consultanții externi la Comisia Europeană”, care subliniază faptul că Comisia Europeană cheltuiește anual circa 1 miliard EUR pentru servicii de consultanță externă, prin care susține o gamă largă de activități de consultanță, studiu, evaluare și cercetare, și a concluzionat că modul în care Comisia gestionează recursul la consultanții externi nu a garantat o utilizare optimă a resurselor și nici protejarea deplină a intereselor sale; subliniază, de asemenea, că există lacune semnificative în cadrul care reglementează utilizarea acestor servicii, care implică potențiale riscuri legate de concentrarea furnizorilor de servicii, de dependența excesivă și de conflictele de interese care nu sunt monitorizate suficient; solicită, în acest context, Comisiei să își dezvolte în continuare cadrul de reglementare a utilizării consultanților externi, să exploateze mai bine rezultatele serviciilor de consultanță externă, să îmbunătățească monitorizarea pentru a atenua riscurile care decurg din utilizarea serviciilor de consultanță externă și să își îmbunătățească raportarea cu privire la utilizarea serviciilor consultanților externi, furnizând date exacte și complete despre volumul și tipurile de servicii achiziționate; subliniază, de asemenea, potențialul nevalorificat al agențiilor Uniunii de a furniza informații specifice și relevante și produse de aceeași calitate ca și consultanții externi, în cazul în care mandatele lor ar permite acest lucru; invită Comisia să analizeze această posibilitate în viitor în scopuri de consultanță și cercetare în domenii specifice;

24.

 salută contribuția Mecanismului de redresare și reziliență la prevenirea unei încetiniri puternice a creșterii economice în urma pandemiei de COVID-19, precum și potențialul său în viitor; ia act de faptul că MRR a avut un rol esențial în realizarea de progrese în punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări care decurg din semestrul european în aproape toate statele membre; observă, totuși, că anumite recomandări specifice fiecărei țări rămân neabordate, constată contribuția MRR la dezvoltarea în Uniune a unor economii și a unor societăți mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și ale celei digitale;

25.

 ia act de constatările și de concluziile Curții din prima sa evaluare anuală a Mecanismului de redresare și reziliență; înțelege că punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență are loc sub presiunea timpului, pentru a oferi sprijin redresării după criza produsă de COVID-19, însă cu un model de performanță mult mai direct, care impune cerințe mai puțin stricte atât Comisiei, cât și statelor membre, și care reduce sarcina de control a Comisiei, transferând-o către statele membre, în special în comparație cu finanțarea, raportarea și structura de control din cadrul politicii de coeziune sau al politicii agricole; subliniază că orice model de performanță rapidă trebuie să fie însoțit de un sistem de control solid de care trebuie să fie responsabilă Comisia; invită Comisia să se asigure că, atunci când propune noi programe și politici ale Uniunii cu un model de performanță bazat pe rezultatele înregistrate, precum cel folosit în punerea în aplicare a MRR, integrează pe deplin lecțiile învățate din punerea în aplicare a MRR, precum și constatările și recomandările privind MRR din auditurile și evaluările efectuate de Curte; reamintește că este important să se știe dacă absorbția fondurilor este în curs, întrucât 2023 reprezintă punctul de la jumătatea perioadei MRR; recunoaște progresele înregistrate de Comisie în abordarea preocupărilor autorității care acordă descărcarea de gestiune legate de transparența și responsabilitatea prin crearea unei platforme similare cu platforma Kohesio pentru politica de coeziune;

26.

 salută acordul la care s-a ajuns în cadrul negocierilor interinstituționale privind RePowerEU cu privire la publicarea bianuală a celor mai mari 100 de beneficiari finali din fiecare stat membru în tabloul de bord al MRR; solicită din nou ca lista tuturor beneficiarilor finali ai tuturor politicilor și proiectelor Uniunii să fie pusă la dispoziția instituțiilor relevante ale Uniunii și a autorității care acordă descărcarea de gestiune, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

27.

 ia act de eforturile încununate de succes ale Comisiei de a strânge fonduri de pe piețele financiare pentru a dota MRR cu resurse financiare, ca instrument important într-o perioadă de criză gravă; totuși, își exprimă preocuparea legată de datoriile rezultate, de creșterea ratelor dobânzii și de capacitatea incertă de a rambursa împrumuturile, precum și de riscul pe care acest lucru îl prezintă pentru bugetul și politicile convenite ale Uniunii; invită Comisia să atenueze riscul și furnizeze Parlamentului toate informațiile despre situația anuală a acestor împrumuturi;

28.

 își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul limitat de proiecte transfrontaliere din cadrul MRR; recunoaște, în același timp, că unul dintre obiectivele MRR este de a sprijini redresarea economică în statele membre ale Uniunii după pandemia de COVID-19; subliniază că alinierea planurilor naționale de redresare și reziliență la obiectivele de politică ale Uniunii, inclusiv la proiectele transfrontaliere, generează valoare adăugată pentru Uniune;

29.

 este preocupat de faptul că adoptarea cu întârziere a unei serii de regulamente care reglementează diferite politici ale Uniunii a dus, la fel ca la începutul perioadei de programare 2014-2020, la o întârziere semnificativă în demararea punerii în aplicare pentru perioada de programare 2021-2027; îndeamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a accelera punerea în aplicare a politicilor pe teren, acordând totodată o atenție deosebită calității și nevoii de a intensifica lupta împotriva fraudei și de a proteja interesele financiare ale Uniunii; atrage atenția asupra faptului că, în special în cadrul gestiunii partajate, o parte semnificativă a alocării bugetare pentru 2021 trebuie reprogramată pentru anii următori; subliniază, în acest context, riscul ca angajamentele restante să fie suportate de bugetul Uniunii, ceea ce ar putea genera dezangajări semnificative care, la rândul lor, ar reduce impactul bugetului Uniunii; solicită Comisiei să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre măsurile pe care intenționează să le ia pentru a evita această situație și să prezinte concluziile și experiența acumulată, necesare pentru a garanta că se evită repetarea unei situații similare la începutul CFM 2028-2034;

30.

 încurajează Comisia, Curtea și Consiliul să ia măsuri în vederea accelerării procesului de descărcare de gestiune la n + 1;

31.

 ia act de faptul că Protocolul nr. 7 la TFUE (Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene) prevede că așa-numitele permise de liberă trecere se eliberează membrilor instituțiilor Uniunii, în special deputaților în Parlamentul European, pentru a fi utilizate ca documente de călătorie; este preocupat de faptul că serviciul central al Comisiei pentru permisele de liberă trecere se opune înregistrării pe document a „funcției” de deputat în Parlamentul European, ceea ce înseamnă că deputații nu pot să își dovedească statutul atunci când călătoresc, spre deosebire, de exemplu, de personalul diplomatic al SEAE; invită Comisia să ia măsuri urgente pentru a remedia această incoerență, astfel încât membrii instituțiilor să își poată dovedi în mod corespunzător funcția atunci când călătoresc;

32.

 regretă că, din nou, Curtea a emis un aviz negativ cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor și că a constatat că mecanismele de control ale Comisiei și ale statelor membre pur și simplu nu sunt suficient de fiabile; subliniază că este important să se consolideze mecanismele de control ale Comisiei și ale statelor membre, care sunt considerate nefiabile de către Curte, compromițând astfel fiabilitatea RAGP;

33.

 reamintește că Comisia ar trebui să urmărească în detaliu toate observațiile Parlamentului, inclusiv toate prioritățile în materie de politici;

CAPITOLUL I

Cadrul financiar multianual (CFM)

Declarația de asigurare a Curții și gestiunea bugetară și financiară

Fiabilitatea conturilor

34.

 salută faptul că, pentru anul 2021, Curtea constată că situațiile financiare ale Uniunii Europene sunt fiabile, în conformitate cu Regulamentul financiar și că nu există erori semnificative în partea de venituri din buget;

35.

 ia act de faptul că, la 31 decembrie 2021, totalul pasivelor se ridica la 496,4 miliarde EUR, în comparație cu un total al activelor în valoare de 414,1 miliarde EUR; evidențiază că diferența de 82,3 miliarde EUR reprezenta activele nete (negative), care includ rezervele și partea de cheltuieli deja efectuate de Uniune până la 31 decembrie, care trebuie să fie finanțată din bugetele viitoare;

36.

 constată că, la sfârșitul exercițiului 2021, valoarea estimată a cheltuielilor eligibile efectuate datorate beneficiarilor, dar a căror rambursare nu fusese încă solicitată, era de 129,9 miliarde EUR (față de 2020: 107,8 miliarde EUR), contabilizate cu titlu de cheltuieli înregistrate în avans; constată că creșterea acestei estimări se referă în principal la MRR, care este elementul central al programului NGEU, menit să se ocupe de repararea daunelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia de COVID-19; subliniază că plățile către statele membre în cadrul MRR urmează un profil de tranșe predefinit până în 2026;

37.

 ia act de faptul că, după încheierea perioadei de tranziție în urma procesului de retragere a Regatului Unit, Comisia a estimat că, la data bilanțului, conturile Uniunii prezentau o creanță netă de 41,8 miliarde EUR datorată de Regatul Unit (2020: 47,5 miliarde EUR), din care se estimează că 10,9 miliarde EUR vor fi plătite în termen de 12 luni de la data raportării;

38.

 constată că Curtea a evaluat impactul asupra conturilor al agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei; salută evaluarea Curții potrivit căreia tratarea invaziei Ucrainei de către Rusia ca fiind un eveniment ulterior datei bilanțului care nu conduce la ajustarea situațiilor financiare este adecvată și impactul său a fost prezentat în mod corespunzător și corect în conturile anuale consolidate;

39.

 constată că Curtea, ca parte a procedurilor sale normale de audit, a auditat activele, pasivele, veniturile și cheltuielile, inclusiv pe cele legate de măsurile luate de Comisie în cadrul măsurilor legate de COVID-19; se bucură de concluzia Curții potrivit căreia acestea sunt prezentate în mod fidel în conturile anuale consolidate;

Legalitatea și regularitatea veniturilor și cheltuielilor Uniunii

40.

 regretă avizul negativ emis de Curte cu privire la legalitatea și regularitatea părții de cheltuieli a bugetului Uniunii;

41.

 ia act de rata de eroare globală calculată de Curte de 3,0 %, care este cu 1,0 % peste pragul de semnificație; ia act de faptul că se constată o deteriorare față de 2020, când rata de eroare a fost de 2,7 %, de asemenea cu mult peste pragul de semnificație; ia act de răspunsul Comisiei potrivit căruia aceasta nu contestă rata de eroare stabilită de Curte, dar apără, în același timp, rezultatele propriei sale activități care determină o rată de eroare estimată la momentul plății, bazată pe o metodologie diferită; ia act de faptul că Comisia își calculează riscul la momentul plății pentru 2021 la 1,9 %; este îngrijorat de faptul că, spre deosebire de Curte, Comisia estimează că rata sa de eroare se situează sub pragul de semnificație și coboară chiar și sub intervalul inferior al nivelului de eroare estimat al Curții, de 2,2 %;

42.

 regretă că erorile constatate reflectă deficiențe persistente în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor declarate de autoritățile de management și că Curtea a identificat deficiențe în metodologiile de eșantionare ale autorităților de audit;

43.

 ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea consideră că evaluarea riscurilor efectuată de Comisie este susceptibilă să subestimeze nivelul de risc în mai multe domenii; subliniază că Curtea a raportat deficiențe în auditurile ex post efectuate de Comisie la rubrica 1 „Piața unică, inovare și sectorul digital”, subestimarea erorilor de la rubrica 2 „Coeziune, reziliență și valori”, precum și subestimări ale riscurilor și un număr mare de erori la rubrica 6 „Vecinătate și întreaga lume”, printre alte aspecte; subliniază că, la „Resurse naturale și mediu”, ambele instituții sunt aliniate în calculele lor, în timp ce, de exemplu, pentru „Piața unică, inovare și sectorul digital”, Curtea estimează un nivel de eroare de 4,4 %, în timp ce Comisia estimează un risc la momentul plății de 1,3 %;

44.

 observă că Comisia efectuează controale asupra bugetului Uniunii atât înainte, cât și după efectuarea plăților, și face corecții dacă și atunci când acest lucru este necesar; observă că acest sistem de control se reflectă atât în „riscul la momentul plății”, care constituie o estimare a nivelului cheltuielilor care nu sunt în concordanță cu normele și cu reglementările aplicabile la momentul plății, cât și în „riscul la momentul închiderii” (programului), care estimează nivelul cheltuielilor care nu sunt conforme după finalizarea tuturor controalelor și a corecțiilor aferente și după ce, din punct de vedere juridic, nu mai pot fi luate măsuri; observă, de asemenea, că riscul estimat de Comisie la momentul închiderii este de 0,8 %, cu mult sub pragul de semnificație de 2 %;

45.

 își reafirmă sprijinul pentru abordarea și metodologia de audit ale Curții; ia act de faptul că această metodologie se bazează pe standarde internaționale de audit care implică testarea unui eșantion aleatoriu de tranzacții și că un eșantion reprezentativ nu poate fi în întregime bazat pe riscuri; ia act cu îngrijorare de divergențele dintre ratele de eroare și riscul la momentul plății, astfel cum au fost calculate de Curte și de Comisie; subliniază că aceste diferențe nu apar la toate domeniile de cheltuieli; remarcă faptul că estimările Comisiei privind riscul la momentul plății se situează în mod constant în intervalul inferior sau sub estimările statistice ale Curții și este preocupat că aceasta reprezintă o subestimare sistematică a nivelului de eroare existent din partea Comisiei; invită Comisia să își regândească metodologia și să coopereze cu Curtea în vederea creșterii armonizării pentru a oferi cifre mai comparabile; subliniază, cu toate acestea, că estimarea generală a ratei de eroare prezentată în declarația de asigurare a Curții nu indică existența fraudei;

46.

 este îngrijorat de faptul că Comisia, acționând pe baza unor riscuri potențial subestimate, nu este în măsură să protejeze eficient interesele financiare ale Uniunii; este preocupat, de asemenea, de confuzia pe care această situație o creează pentru autoritatea care acordă descărcarea de gestiune și pentru cetățenii Uniunii, deoarece Comisia, pe de o parte, adoptă rata de eroare a Curții în domeniile în care aceasta se situează sub pragul de semnificație (resurse naturale), dar prezintă propria eroare estimată la momentul plății în domeniile în care rata de eroare a Curții depășește pragul de semnificație, ridicând semne de întrebare asupra fiabilității rapoartelor sale financiare;

47.

 invită Curtea să califice impactul măsurilor corective asupra nivelului global de eroare;

48.

 ia act de acțiunile întreprinse de Curte în urma observațiilor formulate în Raportul anual pe 2020 privind raportarea recuperărilor în Raportul anual al Comisiei privind gestiunea și performanța bugetului UE (RAGP), pe care Curtea îl consideră complex și nu întotdeauna clar; salută observația Curții potrivit căreia revizuirea de către Comisie a rapoartelor sale a adus îmbunătățiri; totuși, este îngrijorat de faptul că Curtea consideră că prezentarea „corecțiilor plăților anterioare” (5,6 miliarde EUR) și procentul aferent din cheltuielile relevante (3,3 %) sunt inadecvate și pot naște neînțelegeri; ia act, în special, de constatarea Curții potrivit căreia cifrele prezentate includ măsuri preventive, care nu se referă la plăți anterioare sau la cheltuieli acceptate, și la măsurile preventive ale statelor membre, care nu pot fi atribuite direct Comisiei;

49.

 ia act de faptul că Curtea a constatat că cheltuielile cu risc scăzut nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, în timp ce cheltuielile cu risc ridicat au rămas afectate de un nivel semnificativ de eroare; evidențiază că la rata de eroare de 3,0 % au contribuit cel mai mult rubrica „Coeziune, reziliență și valori” (1,2 puncte procentuale), fiind urmată de rubricile „Resurse naturale și mediu” (0,7 puncte procentuale), „Vecinătate și întreaga lume” (0,4 puncte procentuale) și „Piața unică, inovare și sectorul digital” (0,4 puncte procentuale);

50.

 constată că Curtea își împarte populația auditată în cheltuieli cu risc ridicat (în principal plăți bazate pe rambursare) și cu risc scăzut (în principal plăți bazate pe drepturi la plată); constată totuși cu îngrijorare că, în raportul său anual privind gestiunea și performanța, Comisia clasifică cheltuielile în segmente cu risc mai ridicat, mediu și mai scăzut, bazându-se pe controale realizate de autoritățile naționale, alți parteneri și Comisie în fiecare an; subliniază că utilizarea unor categorii de risc diferite de către Curte și Comisie îngreunează activitatea autorității care acordă descărcarea de gestiune de a efectua o analiză comparativă a rapoartelor respective; constată cu îngrijorare că acest lucru duce la discrepanța dintre calculul Curții conform căruia cheltuielile cu risc ridicat reprezintă 63,2 %, comparativ cu calculul Comisiei de 22 %; reiterează faptul că astfel de discrepanțe între Curte și Comisie afectează fiabilitatea datelor de intrare de care are nevoie autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

51.

 constată cu îngrijorare că au fost detectate probleme semnificative în ceea ce privește cheltuielile bazate pe rambursare, care reprezintă 63,2 % din populația auditată de Curte, în care nivelul de eroare estimat este de 4,7 %; observă că efectele erorilor constatate de Curte sunt atât semnificative, cât și generalizate în rândul cheltuielilor acceptate aferente exercițiului;

52.

 ia act de faptul că, deși Curtea consideră că cheltuielile din MRR acceptate în conturile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2021 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative, ea a considerat că un jalon important în plata către Spania nu a fost atins în mod satisfăcător, persistând îndoieli legate de evaluarea de către Comisie a jalonului și a țintelor asociate cheltuielilor aferente MRR; ia act de evaluarea Curții potrivit căreia eroarea a fost considerată nesemnificativă; reamintește că obiectivul auditului realizat de Curte asupra MRR a fost de a contribui la declarația de asigurare și de a oferi baza pentru avizul său cu privire la regularitatea cheltuielilor din MRR pentru 2021; ia act de faptul că populația auditată era reprezentată de singura plată efectuată în 2021, și anume către Spania, și de lichidarea prefinanțării asociate; reamintește că singurul motiv pentru care eroarea identificată nu a fost cuantificată a fost absența unei metodologii pentru plățile parțiale din partea Comisiei; recunoaște că Comisia a publicat o astfel de metodologie la 21 februarie 2023;

Gestiunea bugetară și financiară

53.

 constată cu îngrijorare că, în 2021, nivelul de execuție a angajamentelor a fost foarte scăzut, situându-se la 68 % din suma totală disponibilă, și că adoptarea cu întârziere a regulamentelor sectoriale în 2021 a întârziat lansarea de noi programe; salută faptul că rata globală de absorbție a fondurilor ESI a crescut în 2021 datorită unor plăți mai mari decât în 2020; reliefează că la sfârșitul anului 2021, mai erau de absorbit aproximativ 161 de miliarde EUR până la închiderea, în 2025, a programelor finanțate din fondurile ESI; își exprimă din nou îngrijorarea legată de diferențele semnificative dintre statele membre în ceea ce privește ratele de absorbție și de faptul că unele state membre mai trebuie să absoarbă peste 40 % din sumele angajate; subliniază încă o dată că diferențele uriașe dintre statele membre în ceea ce privește capacitățile de absorbție reprezintă unul dintre cele mai serioase obstacole în calea unei dezvoltări mai eficace a regiunilor mai puțin dezvoltate;

54.

 ia act de faptul că fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 neabsorbite reprezintă cea mai semnificativă parte a angajamentelor restante din bugetul UE; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape progresele de înregistrate de statele membre în materie de execuție și să analizeze diferențele, concentrându-se în special asupra cazurilor de subutilizare și de rate scăzute de absorbție; se așteaptă ca Comisia să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune evaluări de țară, identificând problemele recurente, și să ia toate măsurile adecvate pentru a optimiza situația, inclusiv prin asistență tehnică și schimb de bune practici;

55.

 își exprimă din nou îngrijorarea că, la sfârșitul exercițiului 2021, angajamentele restante totale au atins un nivel record, ajungând la 341,6 miliarde EUR (combinând bugetul Uniunii și angajamentele restante din NGEU); subliniază probabilitatea ca angajamentele restante să depășească 460 de miliarde EUR în 2023, dar că, în mod normal, acestea vor scădea pe măsură ce NGEU se apropie de sfârșit; subliniază că un anumit nivel al angajamentelor restante reprezintă o consecință logică a sistemului bugetar al Uniunii care include credite de angajament și credite de plată, dar își exprimă îngrijorarea că un număr prea mare de angajamente restante poate constitui un risc pentru funcționarea optimă și normală a bugetului în viitor;

56.

 ia act de faptul că angajamentele restante din bugetul Uniunii au scăzut față de nivelul maxim istoric înregistrat la sfârșitul anului 2020, precum și de faptul că Comisia estimează că creșterea preconizată în 2027 va fi mică, în principal din cauza decalajului mai mic dintre creditele de angajament și creditele de plată; subliniază că Curtea a precizat în mai multe rânduri că acestea pot fi reduse doar dacă creditele de plată incluse în buget depășesc creditele de angajament și dacă acestea sunt utilizate; invită Comisia să dea curs în mod consecvent acestei recomandări, care este în concordanță cu cerința de a menține un raport adecvat între creditele de angajament și creditele de plată;

57.

 subliniază că timpul disponibil pentru execuția fondurilor cu gestiune partajată din CFM 2021-2027 este mai scurt decât în cazul CFM-urilor anterioare; este conștient de provocările legate de gestionarea și controlul acestor fonduri pentru a asigura conformitatea și buna gestiune financiară; își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea sarcinii administrative a statelor membre ca urmare a punerii în aplicare a programului NGEU și la tendința statelor membre de a acorda prioritate punerii în aplicare a NGEU față de fondurile tradiționale cu gestiune partajată, astfel cum s-a discutat în ședința publică din cadrul Comisiei CONT care a avut loc la 23 ianuarie 2023;

58.

 consideră că orientările Comisiei privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar generează o birocrație semnificativă și nejustificată, în special pentru IMM-uri, organizațiile non-profit și structurile participative de la nivel local; este de părere că orientările ar trebui să se concentreze mai degrabă pe beneficiile economice și financiare decât să încerce să includă supravegherea vieții personale sau a relațiilor societale, în mod explicit la nivel local sau regional; solicită Comisiei să respecte pe deplin principiul proporționalității și al confidențialității și să nu facă să planeze o suspiciune generală asupra tuturor actorilor; invită Comisia să își clarifice orientările actuale în acest sens pentru a oferi claritate solicitanților și organismelor decizionale;

59.

 este îngrijorat de riscurile conexe identificate de Curte în raportul său pe 2020 și reiterate pentru exercițiul financiar 2021, și anume acela că nivelul resurselor administrative necesar pentru gestionarea diferitelor instrumente bugetare în paralel ar putea să nu fie disponibil și acela că introducerea flexibilității în sistem pentru a face față efectelor pandemiei de COVID-19 ar putea să conducă la slăbirea sistemelor de control instituite;

60.

 ia act cu îngrijorare de creșterea expunerii totale a bugetului Uniunii la datoriile contingente de la 131,9 miliarde EUR în 2020 la 277,9 miliarde EUR în 2021; recunoaște că cele două motive principale ale acestei creșteri substanțiale au fost introducerea NGEU și creșterea cuantumului împrumuturilor acordate în cadrul instrumentului SURE; înțelege că riscul pentru bugetul Uniunii reprezentat de datoriile contingente este atenuat de creșterea plafonului resurselor proprii și de contragaranțiile statelor membre pentru împrumuturile SURE;

Recomandări

61.

 sprijină cu tărie recomandările Curții din raportul său anual precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

62.

 în mod specific, invită Comisia:

(a)

să asigure protecția bugetului Uniunii prin utilizarea generală și sistematică a unor sisteme digitale și automatizate pentru raportare, monitorizare și audit (Arachne, EDES etc) și să instituie de urgență un sistem obligatoriu, integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea, în contextul viitoarelor revizuiri ale Regulamentului financiar; să elaboreze Tabloul de bord al MRR pentru a se asigura că descrierea jaloanelor și a țintelor și a rezultatelor auditului este transparentă; să se asigure că toate statele membre utilizează sistemele și registrele centrale pentru a raporta cu privire la beneficiarii reali și beneficiarii finali;

(b)

să simplifice substanțial normele și procedurile, să dezvolte sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru noii solicitanți, și să îmbunătățească asistența și orientările pentru IMM-uri și ONG-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante, fără să compromită calitatea controalelor;

(c)

să mărească în continuare capacitatea administrativă a Comisiei și a statelor membre și să propună linii bugetare adecvate pentru Curte, EPPO și OLAF, pentru a le asigura eficiența în ceea ce privește noile sarcini legate de instrumentul NGEU și pentru a proteja finanțele Uniunii;

(d)

să sintetizeze și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune și Curții motivele diferențelor dintre diversele domenii de cheltuieli și recuperări, precum și dintre rezultatele privind nivelul de eroare estimat, calculat de Curte, și riscul la momentul plății, calculat de Comisie în AMPR, și să se implice într-un schimb de experiență cu Curtea atât la nivel de conducere, cât și tehnic, cu scopul de a introduce o metodologie unică privind rata de eroare a cheltuielilor Uniunii;

(e)

să colaboreze cu Curtea pentru a alinia metodologiile respective de clasificare a riscurilor și metodologiile pentru activitatea de audit;

(f)

să compare ratele de execuție a instrumentului REACT-UE de către statele membre care trebuiau să primească sprijin financiar din MRR, precum și de către statele membre în care planul național de redresarea fost aprobat doar sub anumite condiții într-o etapă ulterioară (Ungaria și Polonia), și să identifice cauzele diferențelor constatate, în special în scopul stabilirii disponibilității capacităților administrative și al raportării către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

(g)

să sprijine în continuare statele membre pentru a îmbunătăți atât calitatea, cât și numărul controalelor precum și pentru a asigura schimbul de bune practici în combaterea fraudelor;

(h)

să prevadă o simplificare a procedurii, inclusiv a documentației necesare pentru a obține acces la finanțare, fără a încălca principiile de audit și de monitorizare;

(i)

să publice rapoartele de audit, inclusiv cele care privesc cazurile de conflicte de interese, într-un interval de timp rezonabil, contribuind la asigurarea faptului că acțiunile corective și măsurile recomandate sunt puse în aplicare de către entitatea auditată;

(j)

să monitorizeze cu strictețe posibilul risc de corupție și fraudă;

(k)

să faciliteze cooperarea interinstituțională depunând eforturi în vederea accelerării procesului de descărcare de gestiune la n + 1, fără a compromite calitatea procesului;

(l)

să intensifice eforturile de îmbunătățire a transparenței în utilizarea fondurilor, inclusiv în ceea ce privește informațiile privind beneficiarii finali, și să sisteze plata fondurilor către societățile cu sediul în paradisuri fiscale;

(m)

să acorde o mai mare atenție statelor membre și să le ofere sprijin tehnic sporit în cazurile în care sisteme lor de gestiune și control sunt doar parțial fiabile sau nu sunt deloc fiabile, dacă există un risc mare de fraudă și corupție cu fondurile Uniunii;

(n)

să își reevalueze identificarea entităților drept ONG-uri și să ofere o definiție clară a acestora, precum și să amelioreze și mai mult Registrul reprezentanților grupurilor de interese al Uniunii, asigurându-se că ONG-urile care se adresează instituțiilor Uniunii sunt înregistrate ca persoane care desfășoară activități de lobby; solicită, de asemenea, Comisiei să instituie un mecanism eficient pentru a se asigura că activitățile ONG-urilor sunt aliniate la valorile Uniunii și să pretindă o transparență deplină în finanțarea lor, oferind informații mai ample despre finanțarea oricărei entități înregistrate, ceea ce ar trebui să fie condiția pentru a putea aborda toate instituțiile, organele și agențiile Uniunii;

(o)

să se angajeze să garanteze resurse adecvate pentru secretariatul Registrului de transparență, astfel încât să poată fi verificată exactitatea informațiilor referitoare la activitățile de lobby ale grupurilor de interese, ale lobby-urilor și ale ONG-urilor, iar activitatea de lobby să devină mai transparentă;

(p)

să elaboreze un contract standard cu ONG-urile privind condițiile de primire a fondurilor UE; subliniază că acest contract trebuie să fie obligatoriu, în mod egal, pentru toate instituțiile și agențiile Uniunii;

Performanța bugetului Uniunii

63.

 salută raportul Curții privind performanța bugetului Uniunii – situația la sfârșitul anului 2021, care se axează pe integrarea a cinci priorități de politică orizontale în bugetul Uniunii, și anume combaterea schimbărilor climatice, conservarea biodiversității, egalitatea de gen, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite și tranziția digitală;

64.

 regretă opinia Curții potrivit căreia pregătirea prezentului raport privind performanța are un impact negativ asupra auditului său și asupra priorităților emergente ale Uniunii; ia act de decizia Curții de a reveni la raportarea privind performanța în conformitate cu orientările utilizate anterior în capitolul 3 din raportul anual; observă că, din cauza termenelor legale în vigoare, Curtea poate întâmpina dificultăți în a include evaluarea RAGP în raportul său anual; solicită Curții să ia în considerare RAGP-urile în rapoartele sale anuale sau prin intermediul unui document separat, dacă este necesar, pentru a ține seama de procedura anuală de descărcare de gestiune; reamintește că personalul Curții a fost deja majorat în 2023 pentru a ține seama de creșterea volumului de muncă ca urmare a NGEU;

65.

 salută faptul că Curtea a constatat că în CFM 2021-2027 există un cadru pentru abordarea majorității priorităților orizontale, că programele de cheltuieli selectate ale Uniunii includ prioritățile de politică orizontale selectate de Curte și că Comisia a elaborat metode de urmărire a cheltuielilor pentru anumite priorități orizontale;

66.

 este îngrijorat de faptul că RAGP oferă concluzii extrem de pozitive cu privire la progresele înregistrate în direcția integrării obiectivelor, că există puține informații disponibile despre contribuția semnificativă a cheltuielilor la mai multe priorități în același timp, că cadrul de performanță al Comisiei se axează în principal pe realizări și nu măsoară încă rezultatele și că examinarea de către Comisie a informațiilor raportate întâmpină dificultăți;

67.

 constată că, potrivit Comisiei, prioritățile privind clima și biodiversitatea sunt integrate în cadrul de performanță; ia act însă, cu mare îngrijorare, de constatările suplimentare ale Curții din Raportul său special nr. 09/2022 intitulat „Cheltuielile legate de climă din bugetul UE pentru perioada 2014-2020”; este îngrijorat de faptul că cheltuielile raportate nu sunt întotdeauna relevante pentru acțiunile climatice și că contribuția bugetului Uniunii la climă și biodiversitate este supraestimată; ia act cu și mai multă îngrijorare de constatările Curții potrivit cărora raportarea globală cu privire la cheltuielile legate de climă nu a fost fiabilă, deoarece a implicat o aproximare semnificativă și a urmărit doar potențialul impact pozitiv asupra climei fără a evalua contribuția finală la obiectivele climatice ale Uniunii; constată cu îngrijorare că riscul ca sumele planificate sau angajate să nu fie cheltuite ar putea crește și mai mult cheltuielile în domeniul climei raportate; este îngrijorat de constatarea Curții conform căreia se pot aștepta doar îmbunătățiri limitate în contextul raportării în domeniul climei pe perioada 2021-2027; regretă că Comisia nu a abordat încă deficiențele din cifrele raportate conform noii sale metodologii; își exprimă profunda dezamăgire cu privire la reacția Comisiei, care indică o lipsă de responsabilitate și nerecunoașterea deplină a deficiențelor metodologiei sale; nu poate accepta declarația Comisiei privind „dreptul de a avea o opinie diferită” față de membrii autorității care acordă descărcarea de gestiune, având în vedere faptul că, potrivit Curții, suma raportată ca fiind cheltuită pentru acțiuni în domeniul climei a fost supraestimată cu cel puțin 72 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020;

68.

 este îngrijorat de posibila lipsă a unei analize cuprinzătoare a cheltuielilor anterioare, inclusiv a Fondului pentru o tranziție justă; consideră că sunt necesare evaluări cuprinzătoare ale impactului pentru a asigura performanța bugetului Uniunii; consideră că rolul Comitetului de control normativ este fundamental; încurajează Comisia să dezvolte instrumente și proceduri care să permită utilizarea eficientă a expertizei disponibile; invită Comisia să justifice în mod explicit cazurile în care se abate de la recomandări;

69.

 constată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește integrarea egalității de gen în cadrul de performanță; ia act cu profundă îngrijorare de faptul că, pe lângă numeroasele discuții din cadrul Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen a Parlamentului, Curtea a identificat deficiențe în integrarea perspectivei de gen; regretă că prima estimare a Comisiei privind contribuția globală a bugetului Uniunii la promovarea egalității de gen era afectată de deficiențe; constată cu îngrijorare că Comisia continuă să pună în aplicare programele Uniunii în condițiile în care nu există obiective de cheltuieli, ci doar câțiva indicatori privind egalitatea de gen; invită Comisia să continue să promoveze, în contextul alocării fondurilor, o abordare vizând îmbunătățirea echilibrului de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget; solicită Comisiei să dezvolte de urgență o metodologie pentru integrarea dimensiunii de gen, astfel încât perspectiva de gen să se aplice în toate domeniile de politică;

70.

 regretă că informațiile disponibile cu privire la progresele înregistrate de programele Uniunii privind îndeplinirea ODD sunt limitate; constată cu îngrijorare că activitatea anterioară a Curții arată că Comisia nu raportează cu privire la contribuția bugetului la ODD; salută faptul că Comisia a început să raporteze cu privire la legăturile dintre programele de cheltuieli ale Uniunii și obiectivele de dezvoltare durabilă;

71.

 se bucură că tranziția digitală este o nouă prioritate; înțelege că Comisia a furnizat informații despre contribuția la tranziția digitală pentru programe specifice și așteaptă cea mai recentă evaluare a Curții cu privire la fiabilitatea raportării Comisiei privind punerea în aplicare a acestei priorități;

Recomandări

72.

 sprijină cu tărie recomandările Curții din raportul său anual precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

73.

 în plus, invită Comisia:

(a)

 să îmbunătățească raportarea privind performanța în domeniile indicate mai sus, inclusiv integrarea aspectelor legate de climă și de gen și echilibrul geografic;

(b)

 să dea curs recomandărilor Curții de a corela mai bine cheltuielile Uniunii cu obiectivele sale în domeniul climei, al biodiversității, al integrării perspectivei de gen și al energiei;

(c)

 să furnizeze o evaluare clară și cuprinzătoare a performanței programelor în raportul anual privind gestiunea și performanța;

74.

 subliniază că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune atribuie o mare importanță punerii în aplicare pe deplin și în timp util a acestor recomandări de către Curte și că va evalua situația în detaliu în următorul raport de descărcare de gestiune;

Veniturile

75.

 ia act de faptul că veniturile bugetului Uniunii cuprind resurse proprii, venituri alocate externe care finanțează în principal cheltuielile MRR și alte venituri; ia act de faptul că resursa proprie bazată pe venitul național brut reprezintă 115,8 miliarde EUR (48,2 %), garanțiile bugetare, operațiunile de împrumut și operațiunile de credit în contextul NGEU reprezintă 55,5 miliarde EUR (23,2 %), contribuțiile și rambursările legate de acordurile și programele Uniunii reprezintă 19,8 miliarde EUR (8,3 %), resursele proprii tradiționale reprezintă 19,0 miliarde EUR (7,9 %), resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată reprezintă 17,9 miliarde EUR (7,5 %), resursele proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic reprezintă 5,9 miliarde EUR (2,5 %), iar alte venituri reprezintă 5,7 miliarde EUR (2,4 %);

76.

 ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion de 55 de ordine de recuperare ale Comisiei, constituit astfel încât să fie reprezentativ pentru toate sursele de venituri, pentru sistemele Comisiei de asigurare și gestionare a diferitelor resurse proprii, pentru sistemele contabile și de gestiune a resurselor proprii tradiționale (RPT) din trei state membre, precum și pentru fiabilitatea informațiilor privind regularitatea conținute în rapoartele anuale de activitate ale DG BUDG și Eurostat;

77.

 ia act de concluzia Curții potrivit căreia nivelul de eroare din cadrul veniturilor nu era semnificativ; ia act de faptul că sistemele examinate legate de venituri au fost, în general, eficace, dar că principalele controale interne privind resursele proprii tradiționale din anumite state membre și gestionarea de către Comisie a rezervelor în materie de TVA și a punctelor deschise în legătură cu resursele proprii tradiționale erau doar parțial eficace, din cauza unor deficiențe persistente;

78.

 constată cu preocupare că există riscul ca taxele vamale să nu fie declarate sau să fie declarate incorect autorităților vamale naționale de către importatori; subliniază că aceste sume eludate, cunoscute drept „decalajul vamal”, și nereflectate în sistemele contabile ale statelor membre referitoare la RPT nu intră în sfera opiniei de audit formulate de Curte cu privire la venituri; constată cu îngrijorare că decalajul vamal poate afecta cuantumul taxelor vamale stabilite de statele membre; este îngrijorat de faptul că, potrivit Curții, Uniunea a luat măsuri pentru al treilea an consecutiv ca să reducă decalajul și să atenueze riscul ca resursele proprii tradiționale să nu fie complete; este îngrijorat de faptul că, de mai mulți ani, persistă deficiențe grave în modul în care statele membre asigură contabilitatea și gestionarea resurselor proprii tradiționale; ia act cu îngrijorare de progresele insuficiente înregistrate într-o serie de acțiuni din Planul de acțiune vamală al Comisiei;

79.

 salută faptul că numărul de puncte RPT nesoluționate de mult timp a scăzut semnificativ între 2019 și 2021 și că Comisia și-a actualizat procedura de prelucrare a rezultatelor inspecțiilor privind RPT; încurajează Comisia să includă un sistem de clasificare a deficiențelor statelor membre în ordinea priorității și să stabilească termene pentru acțiunile lor ulterioare pe baza răspunsurilor statelor membre;

80.

 constată că pentru al șaselea an consecutiv, DG BUDG și-a menținut rezerva privind faptul că sumele aferente resurselor proprii tradiționale transferate către bugetul Uniunii sunt inexacte, ca urmare a subevaluării produselor textile și de încălțăminte importate din China în perioada 2011-2017. ia act de faptul că, la 8 martie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a publicat decizia sa finală privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată de Comisie împotriva Regatului Unit, concluzionând că Regatul Unit nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii în ceea ce privește resursele proprii;

Recomandări

81.

 sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

82.

 în plus, invită Comisia:

(a)

să îmbunătățească evaluarea riscurilor financiare pentru resursele proprii tradiționale prin punerea în aplicare în timp util a măsurilor relevante din Planul său de acțiune vamală.

(b)

să asigure protecția bugetului Uniunii folosind masiv și sistematic sisteme digitale și automatizate de raportare, monitorizare și audit și să introducă de urgență un sistem integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea;

Piața unică, inovare și sectorul digital

83.

 ia act de faptul că rubrica 1 din CFM, „Piața unică, inovare și sectorul digital”, reprezintă 10,2 % sau 18,5 miliarde EUR din bugetul Uniunii; din această sumă, 10,8 miliarde EUR (58,7 %) se cheltuiesc pentru cercetare, 2,6 miliarde EUR (13,9 %) pentru spațiu, 2,2 miliarde EUR (11,8 %) pentru transporturi, energie și sectorul digital, 1,5 miliarde EUR pentru InvestEU și 1,4 miliarde EUR (7,4 %) pentru alte domenii;

84.

 ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion statistic reprezentativ de 130 de operațiuni care acoperă întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM, informațiile privind regularitatea din rapoartele anuale de activitate ale Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN), DG RTD și REA, care sunt incluse în RAGP al Comisiei, precum și sistemele informatice selectate ale Comisiei;

85.

 ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat că nivelul de eroare estimat în ceea ce privește cheltuielile aferente rubricii „Piața unică, inovare și sectorul digital” a fost semnificativ, ajungând la 4,4 %, comparativ cu 3,9 % în exercițiul precedent; este îngrijorat de faptul că riscul estimat la momentul plății calculat de Comisie este de 1,3 %, situându-se atât sub pragul de semnificație, cât și sub intervalul de eroare estimat al Curții; ia act de observația Curții potrivit căreia, în pofida măsurilor deja aplicate de Comisie, rata de eroare continuă să fie subevaluată;

86.

 ia act de faptul că Orizont 2020 continuă să reprezinte majoritatea proiectelor din eșantionul Curții, constată că niciun proiect Orizont Europa nu a fost încă selectat pentru audit, observă că cheltuielile aferente programelor Orizont 2020 și PC7 rămân cu un risc ridicat și reprezintă o sursă principală a erorilor detectate;

87.

 constată cu îngrijorare că normele privind declararea costurilor cu personalul în cadrul programului Orizont 2020 rămân complexe, în pofida eforturilor de simplificare, și calculul acestor costuri este în continuare o sursă majoră de eroare în declarațiile de cheltuieli; regretă că una dintre principalele cauze ale erorilor este aplicarea incorectă a metodologiei de calculare a costurilor cu personalul; salută prevederea, în cadrul programului său succesor, Orizont Europa, privind utilizarea sporită a sumelor forfetare și a costurilor unitare pentru cheltuielile cu personalul; consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să faciliteze și să încurajeze raționalizarea declarării costurilor cu personalul și să promoveze utilizarea extinsă a opțiunilor simplificate privind costurile, ca o condiție prealabilă pentru a stabiliza ratele de eroare sub pragul de semnificație; atrage atenția asupra observației Curții potrivit căreia entitățile private, în special IMM-urile și noii intrați pe piață, sunt predispuse la erori;

88.

 ia act de faptul că, în 2021, sprijinul specific acordat în cadrul programului privind piața unică a dat rezultate în ceea ce privește schimbul de bune practici și povești de succes pentru a sprijini misiunile economiei sociale la nivel local și regional și pentru a consolida rețeaua europeană a regiunilor economiei sociale; ia act de faptul că, în 2021, Comisia a desfășurat o campanie de promovare a paginii web „Accesul la finanțare” (A2F), o serie de webinarii privind „Instrumentele de sprijin ale UE pentru IMM-uri” și campania dedicată platformelor de comunicare socială (Outreach to Businesses and Citizens), subliniind sprijinul transfrontalier pentru întreprinderi și oportunitățile pentru IMM-uri;

89.

 ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 15/2022, intitulat „Măsurile de extindere a participării la programul Orizont 2020 au fost bine concepute, dar schimbările durabile vor depinde în mare parte de eforturile depuse de autoritățile naționale”, Curtea a constatat că, deși măsurile de extindere au fost concepute în cea mai mare parte în mod adecvat, ele impulsionează progrese doar în domeniul C & I; salută faptul că punerea în aplicare a măsurilor de extindere s-a confruntat cu provocări, dar primele rezultate sunt vizibile; constată cu îngrijorare că Comisia nu a instituit mecanisme suficiente de monitorizare a impactului măsurilor de extindere; subliniază concluzia Curții potrivit căreia pentru a se evita situațiile în care cea mai mare parte a proiectelor din cadrul măsurilor de extindere ajung doar la câteva țări, Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape nivelurile de participare la măsurile de extindere din cadrul programului Orizont Europa și, în cazul în care apar dezechilibre semnificative, să introducă măsuri pentru a asigura un model mai larg de participare;

90.

 constată cu îngrijorare că, în Raportul său special nr. 07/2022 intitulat „Instrumente pentru internaționalizarea IMM-urilor”, Curtea a constatat că punerea în aplicare de către Comisie a strategiei de internaționalizare a IMM-urilor a fost incompletă; salută faptul că Rețeaua întreprinderilor europene (EEN) își atinge obiectivele principale, dar regretă că în țările terțe aceasta are o vizibilitate și o acoperire sub nivelul optim; ia act de faptul că Startup Europe a abordat nevoi importante, dar Curtea a constatat că sustenabilitatea, monitorizarea și coordonarea sunt variabile;

Recomandări

91.

 sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

92.

 în plus, invită Comisia:

(a)

să simplifice normele și procedurile, să dezvolte sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru noii solicitanți, și să îmbunătățească asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante, fără să compromită calitatea controalelor;

(b)

să emită orientări în atenția beneficiarilor cu privire la diferențele specifice, concentrându-se asupra aspectelor legate de eligibilitate din cadrul Orizont Europa, în comparație cu programul Orizont 2020 și cu programe similare;

(c)

să asigure protecția bugetului Uniunii prin utilizarea generală și sistematică a unor sisteme digitale și automatizate de raportare, monitorizare și audit; și să instituie un sistem integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea;

(d)

în contextul măsurilor de extindere, să urmărească o participare mai echilibrată a țărilor vizate de extindere;

(e)

să ofere sprijin, să promoveze contactele dintre beneficiarii proiectelor și potențialii parteneri industriali, în special prin inițiativele existente ale Uniunii care vizează crearea de legături între cercetare și mediul de afaceri, și să susțină mai mult vizibilitatea proiectelor încurajând beneficiarii să prezinte actualizări periodice ale rezultatelor proiectelor și să le pună la dispoziția publicului pe platformele Uniunii create în acest scop;

(f)

să asigure creșterea conștientizării, a coerenței, a coordonării și a sustenabilității sprijinului pentru internaționalizarea IMM-urilor; reiterează necesitatea de a simplifica normele și procedurile, de a dezvolta sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru solicitanții noi, și de a îmbunătăți asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante;

Coeziune, reziliență și valori

93.

 ia act de faptul că rubrica 2 din CFM, „Coeziune, reziliență și valori”, reprezintă 44,1 % sau 80,1 miliarde EUR din bugetul Uniunii; din această sumă, 45,5 miliarde EUR (56,9 %) se cheltuiesc pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și alte operațiuni regionale, 19,4 miliarde EUR (24,2 %) pentru Fondul social european (FSE), 9,7 miliarde EUR (12,1 %) pentru Fondul de coeziune (FC), 2,4 miliarde EUR (3,0 %) pentru Erasmus+, 1,0 miliarde EUR (1,2 %) pentru MIE Transporturi, 0,6 miliarde EUR (0,7 %) pentru fondurile ESI și 1,5 miliarde EUR (1,9 %) pentru alte domenii;

94.

 salută creșterea absorbției în 2021, când 56 de miliarde EUR din FEDR/FC au fost plătite de la bugetul Uniunii, comparativ cu 40,6 miliarde EUR în medie în anii precedenți, atingând o rată a cheltuielilor de aproximativ 75 % la sfârșitul lunii noiembrie 2022 (comparativ cu 67 % la sfârșitul anului 2021); constată cu satisfacție că, la sfârșitul lunii iunie 2022, aproape 1 milion de proiecte (988 000) au fost selectate pe teren;

95.

 atrage atenția asupra faptului că finanțarea din FEDR, FC și FSUE a jucat un rol central în reducerea impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19, încurajarea convergenței și asigurarea faptului că nimeni nu este lăsat în urmă; ia act de flexibilitatea excepțională oferită în cadrul CRII+ și de mobilizarea rezultată în valoare de aproximativ 23 de miliarde EUR din bugetul programelor 2014-2020 care nu au fost încă alocate proiectelor; constată și că, până în 2023, prin REACT-EU, s-au alocat fonduri suplimentare în valoare de 50,6 miliarde EUR pentru finanțarea măsurilor de intervenție și redresare în urma crizei, pentru a reduce decalajul dintre primele măsuri de intervenție în timpul crizei și redresarea pe termen mai lung;

96.

 ia act cu satisfacție de faptul că REACT-EU a fost primul instrument NGEU care a canalizat un sprijin eficace către economia europeană, întreprinderi și lucrători pe teren și că a oferit, printre altele, peste 4,6 miliarde EUR sub formă de granturi pentru IMM-uri pentru capitalul circulant, pentru peste 754 000 de IMM-uri, 4,4 miliarde EUR ca sprijin specific pentru sectorul asistenței medicale pentru combaterea pandemiei de COVID-19, din care 2 miliarde EUR în mod specific pentru achiziționarea de echipamente medicale pentru spitale; constată că această finanțare esențială a furnizat 13 200 de ventilatoare și 12 500 de paturi de spital pentru unitățile de terapie intensivă și că fondurile politicii de coeziune au finanțat 372 de milioane EUR pentru toate costurile de vaccinare, inclusiv 133 de milioane de vaccinuri împotriva COVID-19 și infrastructura de refrigerare necesară;

97.

 constată cu satisfacție că instrumentele financiare EaSI (care includ garanția EaSI pentru microfinanțare și antreprenoriat social, componenta investițională pentru consolidarea capacităților și instrumentul finanțat) au continuat în 2021 să sprijine microîntreprinderile și întreprinderile sociale și că, de la lansarea lor până la 30 septembrie 2021, au fost semnate acorduri de garantare în valoare de 401 milioane EUR, care au avut ca rezultat un total de 154 137 de împrumuturi pentru microîntreprinderi și întreprinderi sociale în valoare totală de 2,5 miliarde EUR; regretă, cu toate acestea, demararea tardivă a EaSI în 2021, ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a altor probleme;

98.

 constată că, în medie, mai mult de una din cinci persoane și unul din patru copii sunt încă expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială în Uniune; reamintește angajamentul Uniunii de a sprijini cele mai defavorizate persoane prin intermediul FEAD și al FSE+, atenuând cele mai grave forme de sărăcie din Uniune, cum ar fi lipsa hranei, lipsa de adăpost și sărăcia în rândul copiilor; notează că FEAD sprijină anual circa 13 milioane de persoane, printre care se numără aproximativ 4 milioane de copii cu vârsta sub 15 ani;

99.

 salută cooperarea strânsă a Comisiei cu autoritățile statelor membre pentru a accelera punerea în aplicare pe teren, în special pentru programele considerate a fi în dificultate și pentru a le ajuta să abordeze probleme semnificative legate de punerea în aplicare; ia act de faptul că Comisia a furnizat din timp orientări statelor membre pentru a asigura o pregătire adecvată pentru încheierea perioadei de programare și a adoptat, în octombrie 2021, Orientările privind încheierea, care au fost diseminate prin intermediul webinariilor și al cursurilor de formare către statele membre pe parcursul anului 2022;

100.

 ia act de faptul că Comisia a examinat un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic de 243 de operațiuni, acoperind întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM; ia act de faptul că Curtea a examinat informațiile privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate ale DG EMPL și DG REGIO și incluse ulterior în raportul anual al Comisiei privind gestiunea și performanța, precum și activitatea autorităților de audit naționale;

101.

 ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat că nivelul de eroare din cadrul cheltuielilor aferente rubricii „Coeziune, reziliență și valori” a fost semnificativ, iar pentru rubrica 2 din CFM, nivelul de eroare global estimat a fost de 3,6 %, comparativ cu 3,5 % în exercițiul precedent; constată că nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile de la subrubrica 2a a fost de 4,1 %; remarcă faptul că Comisia a raportat un risc combinat la momentul plății pentru rubrica 2 în ansamblu cuprins între 1,7 % și 2,3 %, în timp ce pentru subrubrica 2a, Comisia a estimat că riscul la momentul plății este cuprins între 1,8 % și 2,5 %; atrage atenția asupra diferenței dintre cifrele Comisiei și ale Curții;

102.

 salută faptul că Comisia și-a îmbunătățit metodologia de estimare a nivelului maxim de risc, dar constată cu îngrijorare că modelul său de asigurare prezintă în continuare riscuri inerente; este îngrijorat de faptul că Comisia furnizează o estimare minimă a nivelului de eroare care nu este definitivă; constată cu îngrijorare opinia Curții potrivit căreia examinările documentare efectuate de Comisie este posibil să nu reușească să depisteze și să corecteze cheltuielile neconforme, ele având doar valoare limitată pentru confirmarea validității ratelor totale de eroare reziduală raportate de autoritățile de audit; este îngrijorat de faptul că clasarea în funcție de risc a autorităților de audit nu influențează întotdeauna selectarea sau nu a acestora în vederea efectuării de audituri de conformitate;

103.

 subliniază că cea mai frecventă sursă de erori constatată de Curte au constituit-o costuri neeligibile, proiecte neeligibile și încălcări ale normelor privind piața internă, inclusiv încălcări ale normelor privind achizițiile publice și încălcări ale normelor privind ajutoarele de stat;

104.

 ia act cu îngrijorare de faptul că rezultatele auditului Curții din ultimii cinci ani arată că controalele în vigoare în prezent nu atenuează încă suficient riscul inerent ridicat de eroare în acest domeniu și că acest lucru este valabil în special pentru autoritățile de management, ale căror verificări sunt încă parțial ineficace pentru a preveni sau detecta nereguli legate de cheltuielile declarate de beneficiari; regretă că erorile care contribuie cel mai mult la nivelul de eroare estimat calculat de Curte în acest domeniu sunt cauzate de luarea unor decizii neadecvate de către autoritățile de management, inclusiv aprobarea unor proiecte neeligibile sau ajutoare de stat ilegale;

105.

 constată că continuă să existe deficiențe în ceea ce privește modul în care autoritățile de audit își desfășoară și își documentează activitatea; este îngrijorat de faptul că Curtea a identificat erori cuantificabile care nu fuseseră identificate anterior de autoritățile naționale de audit în multe cazuri atunci când și-au repetat auditurile;

106.

 ia act cu îngrijorare de faptul că, în Raportul său special nr. 08/2022 intitulat „Sprijinul din FEDR pentru competitivitatea IMM-urilor”, Curtea a constatat că utilizarea FEDR de către statele membre pentru a îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor nu a fost suficient de bine direcționată; este îngrijorat de faptul că sprijinul din FEDR nu a îmbunătățit în mod semnificativ competitivitatea IMM-urilor beneficiare; ia act de constatarea Curții potrivit căreia sprijinirea proiectelor de sine stătătoare limitează impactul potențial al FEDR; constată cu îngrijorare că procedurile de selecție a FEDR nu sunt suficient de competitive și că cea mai mare parte a sprijinului este acordat mai degrabă prin granturi decât prin ajutoare rambursabile;

107.

 invită Comisia să înceteze orice finanțare a islamismului și a organizațiilor care au legături cu islamismul, precum și a campaniilor de glorificare sau legitimare a hijabului;

Recomandări

108.

 sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

109.

 în plus, invită Comisia:

(a)

să își continue cooperarea cu Curtea pentru a armoniza și mai mult standardele de date și a alinia interpretarea textelor juridice;

(b)

să impună utilizarea obligatorie și sistematică a unor instrumente informatice precum EDES și Arachne pentru toate fondurile Uniunii, inclusiv cele în gestiune partajată, și să asigure o utilizare mai înțeleaptă a noilor tehnologii pentru a intensifica controalele și a proteja bugetul Uniunii de fraudă și deturnare de fonduri;

(c)

să asigure protecția bugetului Uniunii folosind masiv și sistematic sisteme digitale și automatizate de raportare, monitorizare și audit și să introducă de urgență un sistem integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea;

(d)

să raporteze cu privire la auditurile preventive timpurii ale sistemelor (EPSA) efectuate la începutul perioadei de programare, pentru a confirma eficacitatea sistemelor de control din statele membre, inclusiv a sistemului existent pentru prevenirea neregulilor;

(e)

să colaboreze cu autoritățile de audit ale statelor membre pentru a se asigura că riscul specific de dublă finanțare, în special cu finanțarea din MRR, este bine acoperit de auditurile naționale; insistă ca Comisia să efectueze audituri tematice sau de conformitate, adaptate pentru a viza domeniile cu risc ridicat și/sau anumite state membre;

(f)

să simplifice normele și procedurile, să dezvolte sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru noii solicitanți, și să îmbunătățească asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante, fără să compromită calitatea controalelor;

Resurse naturale și mediu

110.

 ia act de faptul că rubrica 3 din CFM, „Resurse naturale și mediu”, reprezintă 31,3 % sau 56,8 miliarde EUR din bugetul Uniunii; din această sumă, 38,3 miliarde EUR (67,3 %) se cheltuiesc pentru plăți directe în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), 14,6 miliarde EUR [25,7 % pentru Fondul agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)], 2,5 miliarde EUR (4,5 %) pentru cheltuieli legate de piață în cadrul FEGA, 0,9 miliarde EUR (1,6 %) pentru pescuit și afaceri maritime, 0,4 miliarde EUR [0,7 % pentru mediu și climă (LIFE)] și 0,1 miliarde EUR (0,2 %) pentru alte domenii;

111.

 ia act de faptul că 2021 a fost primul an al perioadei de tranziție de doi ani pentru PAC în care au fost utilizate pachetele financiare ale Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și ale Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), care fac parte din CFM 2021-2027 pentru punerea în aplicare a PAC în temeiul normelor tranzitorii, iar programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 au fost prelungite; constată și că, pentru FEGA, fondurile prevăzute în bugetul 2021 în cadrul CFM 2021-2027, în valoare de 40,7 miliarde EUR, au fost angajate și plătite în cursul exercițiului; ia act de faptul că, din creditele angajate în 2021 pentru FEADR și NGEU (17,7 miliarde EUR), o sumă de 624 de milioane EUR a fost plătită în 2021, iar 14 miliarde EUR din plățile din 2021 au fost efectuate pentru angajamente efectuate înainte de 2021;

112.

 regretă că Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime nu este folosit suficient; subliniază că, din pachetul FEPAM pentru perioada 2014-2020, în valoare de 5,69 miliarde EUR, disponibil în gestiune partajată, doar 4,1 miliarde EUR au fost angajate până la sfârșitul anului 2021; constată că FEPAM nu a fost utilizat de către potențialii săi beneficiari, probabil din cauza dificultății legate de depunerea cererilor de finanțare și de prelucrarea acestora; solicită Comisiei să analizeze motivele;

113.

 ia act de faptul că sistemele de gestiune și control instituite de statele membre sunt concepute pentru a identifica cazurile de dublă finanțare și că există proceduri de remediere a unor astfel de situații, în cazul în care acestea apar; constată și că, atunci când sunt identificate deficiențe ale sistemului de control, Comisia poate propune recomandări statelor membre pentru a-și îmbunătăți controalele și procedurile și, dacă este cazul, să efectueze corecții financiare pentru a proteja bugetul Uniunii;

114.

 ia act de faptul că Curtea a examinat un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic de 212 operațiuni, acoperind întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM; ia act de faptul că Curtea a examinat și informațiile despre regularitate furnizate în rapoartele anuale de activitate ale DG AGRI și DG CLIMA și incluse ulterior în raportul anual al Comisiei privind gestiunea și performanța, precum și sistemele selectate din statele membre;

115.

 ia act cu satisfacție de faptul că Curtea a constatat că nivelul de eroare pentru rubrica „Resurse naturale” este apropiat de pragul de semnificație, estimat la 1,8 % față de 2,0 % în exercițiul precedent, și că majoritatea erorilor constatate au afectat operațiunile din domeniul dezvoltării rurale și al măsurilor de piață; subliniază că această cifră este în concordanță cu estimările proprii ale Comisiei; observă că, potrivit estimărilor realizate de DG AGRI, riscul la momentul plății (rata de eroare ajustată) era de aproximativ 1,4 % pentru plățile directe, de 2,9 % pentru dezvoltarea rurală și de 2,1 % pentru măsurile de piață, ceea ce este în concordanță cu constatările Curții; observă că această aliniere între estimările de eroare ale Curții și ale Comisiei nu este prezentă în alte domenii de cheltuieli;

116.

 evidențiază că cea mai frecventă sursă de erori constatate de Curte a fost reprezentată de beneficiari sau cheltuieli neeligibile, urmate de erori administrative și de nerespectarea angajamentelor de agromediu; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat, în câteva cazuri, că autoritățile statelor membre și Comisia avuseseră la dispoziție suficiente informații să prevină sau să detecteze și corecteze erorile respective înainte de acceptarea cheltuielilor; subliniază că Curtea consideră că nivelul de eroare estimat pentru această rubrică ar fi fost cu 1,2 % mai mic dacă autoritățile statelor membre și Comisia (pentru gestiunea directă) ar fi utilizat adecvat toate informațiile de care dispuneau; ia act de faptul că Curtea consideră că aceasta este o eroare administrativă care s-a produs deoarece informațiile disponibile nu au fost utilizate;

117.

 consideră că plățile directe, care reprezintă 67 % din cheltuieli, prezintă un risc mai scăzut de eroare; ia act de faptul că acestea sunt gestionate prin Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), care cuprinde Sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS); constată că Curtea consideră că IACS, și în special LPIS, constituie un sistem eficace de management și control pentru a asigura faptul că plățile directe, în ansamblul lor, nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat că dezvoltarea rurală, intervențiile pe piață și alte plăți, care reprezintă 33 % din cheltuieli, prezintă un risc mai mare de eroare;

118.

 ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 14/2022 intitulat „Răspunsul Comisiei la fraudă în cadrul politicii agricole comune”, Curtea a constatat că riscurile de fraudă variază între schemele de plată din cadrul PAC; salută faptul că Comisia a luat măsuri cu privire la cheltuielile frauduloase; regretă că, potrivit Curții, acțiunile întreprinse de Comisie în ceea ce privește abordarea anumitor riscuri de fraudă, cum ar fi „acapararea ilegală a terenurilor”, nu au fost suficient de proactive; subliniază că deficiențele în efectuarea verificărilor de către statele membre pot fi exploatate de autorii fraudelor și că Comisia ar trebui să monitorizeze mai bine măsurile naționale antifraudă, să ofere orientări mai concrete și să promoveze utilizarea noilor tehnologii pentru prevenirea și depistarea fraudelor; constată cu îngrijorare că unele agenții de plăți au indicat că sunt necesare mai multe sfaturi practice din partea Comisiei;

119.

 regretă că acțiunile Comisiei de depistare și de combatere a fraudei în plățile din cadrul PAC nu conduc la eradicarea substanțială a riscurilor și abuzurilor; solicită Comisiei să evalueze sistematic utilizarea plăților din cadrul PAC, furnizând lista celor mai importanți beneficiari per stat membru și publicând-o în consecință;

120.

 ia act cu îngrijorare de faptul că, în Raportul său special nr. 16/2022 intitulat „Datele în politica agricolă comună”, Curtea a constatat că datele și instrumentele actuale furnizează doar parțial informațiile necesare pentru a elabora în cunoștință de cauză politici la nivelul Uniunii; ia act de faptul că Curtea a constatat că Comisia are diverse inițiative pentru a asigura o mai bună utilizare a datelor existente; regretă faptul că Curtea a constatat că există în continuare obstacole în acest domeniu;

121.

 ia act cu îngrijorare de faptul că, în Raportul său special nr. 10/2022 intitulat „LEADER și dezvoltarea locală plasată în responsabilitatea comunității au facilitat implicarea locală, însă beneficiile suplimentare nu sunt încă suficient demonstrate”, Curtea a constatat că grupurile de acțiune locală facilitează implicarea locală, dar implică costuri suplimentare și procese de aprobare lente; este îngrijorat de faptul că beneficiile suplimentare aduse de LEADER și de dezvoltarea locală plasată în responsabilitatea comunității nu sunt încă demonstrate;

122.

 reamintește importanța unei alocări PAC echitabile, care, pe de o parte, ar trebui să evite orice deturnare de fonduri, comisă mai ales de personalități politice bogate, elite și mari conglomerate, iar pe de altă parte, ar trebui să se concentreze pe fermierii activi, implicați pe deplin în activități agricole;

Recomandări

123.

 sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

124.

 în plus, invită Comisia:

(a)

să simplifice substanțial normele și procedurile, să dezvolte sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru noii solicitanți, și să îmbunătățească asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante, fără să compromită calitatea controalelor;

(b)

să valorifice mai bine și să încurajeze utilizarea sistematică a IA și a datelor furnizate de noile tehnologii, cum ar fi sateliții Sentinel ai programului Copernicus, deținuți de Uniune, pentru a monitoriza și a controla utilizarea corectă a tuturor fondurilor PAC;

(c)

să impună pentru agențiile de plăți utilizarea obligatorie și sistematică a instrumentelor informatice Arachne și EDES, deoarece sunt instrumente importante ce pot fi folosite pentru a identifica proiecte, beneficiari și contractanți expuși riscului de fraudă;

(d)

să asigure protecția bugetului Uniunii prin utilizarea generală și sistematică a unor sisteme digitale și automatizate pentru raportare, monitorizare și audit și să instituie de urgență un sistem integrat și interoperabil bazat pe instrumentele și bazele de date existente, dar fără a se limita la acestea;

(e)

să prezinte o modificare a normelor PAC cu scopul de a împiedica plata fondurilor Uniunii în cazul în care terenurile au fost obținute prin forță sau în cazul în care proprietatea a fost declarată în mod fals;

(f)

să colecteze și să publice date despre principalii beneficiari ai CAP din statele membre, inclusiv datele integrate de la alte fonduri ale Uniunii;

Migrație și gestionarea frontierelor, Securitate și apărare

125.

 salută crearea rubricii 4 din CFM „Migrație și gestionarea frontierelor” pentru perioada de programare 2021-2027, deoarece acesta subliniază importanța aspectelor conexe pentru Uniune în ansamblu și, în special, pentru bugetul Uniunii; ia act de faptul că, în 2021, această rubrică a vizat cheltuieli în valoare de 2,5 miliarde EUR din Fondul pentru azil, migrație și integrare (1,2 miliarde EUR), Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize (0,4 miliarde EUR) și Agenția Uniunii Europene pentru Azil, Frontex și eu-LISA (0,9 miliarde EUR); constată că este vorba în principal de cheltuieli pentru finalizarea proiectelor și a schemelor restante din perioada de programare 2014-2020;

126.

 ia act de faptul că rubrica 5 din CFM „Securitate și apărare” a vizat plăți în valoare de 0,7 miliarde EUR din Fondul european de apărare (0,2 miliarde EUR), Fondul pentru securitate internă – Poliție (0,2 miliarde EUR), agențiile descentralizate (0,2 miliarde EUR) și securitate nucleară și dezafectare nucleară (0,1 miliarde EUR);

127.

 este îngrijorat de faptul că, dintre cele 28 de operațiuni examinate de Curte, nouă (32 %) au fost afectate de erori, că Curtea a cuantificat șase erori care au avut un impact asupra sumelor imputate bugetului Uniunii și că Curtea a identificat, de asemenea, șase cazuri de nerespectare a dispozițiilor legale și financiare, fără impact asupra bugetului Uniunii;

128.

 ia act de faptul că Curtea a examinat, de asemenea, activitatea desfășurată de autoritățile de audit din trei state membre care au auditat conturile anuale FAMI/FSI ale statelor membre; regretă să ia act de faptul că Curtea a identificat deficiențe în raportarea lor, legate de activitatea de audit desfășurată cu privire la o selecție de proiecte, procedurile de achiziții publice, testarea inadecvată a eligibilității cheltuielilor și pista de audit insuficientă sau documentația deficitară, ceea ce a dus la nedetectarea cheltuielilor neeligibile, la concluzii de audit nefiabile și la o asigurare limitată din activitatea autorităților de audit; ia act de faptul că Curtea a formulat recomandări pentru a aborda problemele identificate;

129.

 constată, pe baza răspunsurilor comisarului la întrebările cu solicitare de răspuns scris, că IMM-urile participă la cererile de propuneri din cadrul FED și 43 % dintre entitățile implicate în propunerile selectate sunt IMM-uri ; ia act de faptul că Comisia oferă sprijin tehnic general potențialilor beneficiari ai fondurilor din Fondul european de apărare prin intermediul portalului de finanțare și licitații; constată și că Comisia consideră că participarea IMM-urilor la cererile de propuneri din cadrul FED este sprijinită prin opțiuni simplificate în materie de costuri, care aduc beneficii tuturor participanților, și prin organizarea de zile de informare; consideră că, pentru IMM-uri, acest lucru ar putea să nu fie suficient, având în vedere problemele cu care se confruntă aceste întreprinderi, care sunt cauzate în principal de lipsa de cunoștințe specifice privind finanțarea Uniunii și capacitatea administrativă;

130.

 constată cu satisfacție că, în primul an al cererilor de propuneri FED (2021), 692 de entități „unice” din toate statele membre (cu excepția Maltei) și din Norvegia au fost implicate în selecția finală a 61 de propuneri, indicând atât nivelul ridicat de participare, cât și nivelul de cooperare transfrontalieră; constată și că, în medie, entități din aproape 8 state membre au fost implicate într-o propunere selectată pentru finanțare;

Recomandări

131.

 sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

132.

 invită, în plus, Comisia să ia în considerare activitățile realizate de Centrul comun de punere în aplicare din RTD pentru fondurile Orizont Europa în sprijinul IMM-urilor, cum ar fi seminarele online și zilele coordonatorilor, și să preia elementele de succes ale abordării Centrului comun de punere în aplicare din RTD față de FED, în special pentru a oferi mai multe cunoștințe specifice cu privire la finanțarea acordată de Uniune IMM -urilor și pentru a reduce sarcina administrativă a acestora;

133.

 invită Curtea să aibă în vedere reflectarea diferitelor rubrici din CFM în raportul său anual, alocând un capitol specific fiecărei rubrici;

Vecinătate și întreaga lume

134.

 salută adoptarea IVCDCI – Europa globală în 2021 ca principal instrument de finanțare în cadrul acestei rubrici din CFM, cu obiectivul său de a susține și promova valorile, principiile și interesele fundamentale ale Uniunii în întreaga lume și de a contribui la promovarea multilateralismului și a parteneriatelor mai puternice cu țările terțe; ia act de faptul că IVCDCI – Europa globală reflectă o schimbare majoră în comparație cu CFM 2014-2020, prin integrarea cooperării cu țările partenere din Africa, zona Caraibilor și Pacific, finanțată anterior din fondurile europene de dezvoltare, în bugetul general al Uniunii; regretă lipsa unei abordări mai integrate în proiectele de dezvoltare globală;

135.

 reamintește că Direcția Generală Cooperare și Dezvoltare (DG DEVCO) a fost reorganizată la 16 ianuarie 2021 și a devenit Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA); salută consolidarea resurselor în domeniul parteneriatelor internaționale prin introducerea IVCDCI – Europa globală și, de asemenea, prin intermediul abordării „Echipa Europa”;

136.

 constată că, în 2021, cheltuielile pentru „Vecinătate și întreaga lume” s-au ridicat la 10,9 miliarde EUR; ia act de faptul că aceste plăți au fost efectuate utilizând o varietate de instrumente și metode de livrare; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea califică riscul de eroare de la această rubrică din CFM ca fiind „ridicat”, 32 dintre cele 67 de operațiuni auditate (48 %) fiind afectate de erori;

137.

 ia act de faptul că Curtea a identificat 12 cazuri de nerespectare a dispozițiilor juridice și financiare, care, deși nu au avut un impact asupra bugetului Uniunii, subminează totuși buna gestiune financiară și au potențialul de a face neeligibile costurile; ia act de faptul că aceste cazuri de neconformitate sunt legate de selectarea proiectelor și de aplicarea normelor privind achizițiile publice, precum și de depunerea de documente justificative pentru declarațiile de cheltuieli;

138.

 ia act de rezultatele celui de al șaptelea studiu privind rata de eroare reziduală (RER) realizat în 2021 de DG NEAR și, în special, de rata de eroare reziduală generală, care s-a dovedit a fi de 1,05 %, sub pragul de semnificație de 2 %; ia act de limitările identificate de Curte în ceea ce privește metodologia de stabilire a ratei de eroare reziduală, în special de faptul că o parte substanțială a cheltuielilor DG NEAR nu este luată în considerare în populația de eșantionare a ratei de eroare reziduală, ceea ce Curtea consideră că prezintă riscul ca erorile să rămână nedetectate; este îngrijorat în special de faptul că DG NEAR nu a dezvăluit limitările respective în raportul său anual de activitate pe 2021;

139.

 ia act de rezultatele studiului privind rata de eroare reziduală pentru 2021 realizat de DG INTPA, care distinge o rată de eroare reziduală pentru fondurile executate în cadrul bugetului Uniunii (1,45 %) și al fondurilor europene de dezvoltare (0,91 %); salută faptul că DG INTPA dă curs recomandărilor Curții în ceea ce privește observațiile de audit referitoare la rata de eroare reziduală; ia act de explicațiile furnizate de DG INTPA cu privire la metodologia sa de calcul al ratei de eroare reziduală și de distincția dintre rata de eroare reziduală și activitatea de audit desfășurată de Curte, precum și de concluziile rezultate din acestea; cu toate acestea, este îngrijorat de faptul că persistă criticile fundamentale ale Curții cu privire la metodologie și, în special, deciziile aferente privind rezervele;

140.

 regretă materialul problematic și de incitare la ură din manualele și din cărțile de studiu palestiniene, care nu a fost eliminat încă; subliniază că educația și accesul elevilor la manuale pașnice și imparțiale sunt esențiale, în special în contextul implicării tot mai mari a adolescenților în atacurile teroriste; subliniază că sprijinul financiar din partea Uniunii pentru Autoritatea Palestiniană în domeniul educației trebuie acordat cu condiția ca manualele să aibă un conținut aliniat la standardele UNESCO, astfel cum au decis miniștrii educației din Uniune la Paris, la 17 martie 2015, ca toate referințele antisemite să fie eliminate, iar exemplele care incită la ură și violență să fie scoase, astfel cum s-a solicitat în repetate rânduri în rezoluțiile care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiile financiare 2016, 2018, 2019 și 2020; solicită, prin urmare, Comisiei să verifice îndeaproape dacă Autoritatea Palestiniană (AP) modifică prompt întreaga programă de învățământ;

141.

 este preocupat de distrugerea și confiscarea proiectelor finanțate de Uniune în Cisiordania; reamintește poziția Consiliului, care și-a luat angajamentul de a se asigura că toate acordurile dintre Israel și Uniune trebuie să indice în mod explicit și fără echivoc faptul că nu se aplică teritoriilor ocupate de Israel începând din 1967, precum și de a aplica în continuare legislația existentă a Uniunii și acordurile bilaterale aplicabile produselor provenite din colonii;

142.

 subliniază dificultățile legate de punerea în aplicare a proiectului Jordan Industry 4.0 & Digitalization Innovation Centre (InJo4.0) condus de un consorțiu; evidențiază că guvernanța și administrarea proiectului nu sunt clare și că partenerul principal al consorțiului a acaparat resursele proiectului, astfel încât partenerii au avut doar un acces foarte limitat sau niciun fel de acces la resursele proiectului, doi dintre parteneri luând deja decizia de a ieși din proiect; în plus, din cauza unui conflict clar de interese în ceea ce privește liderul de proiect, care are rolul de coordonator al proiectului, și din teama de a crea un monopol în favoarea întreprinderii coordonatorului prin însușirea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală, pune la îndoială capacitatea Comisiei de a gestiona proiectul; solicită Comisiei să efectueze un audit independent pentru a obține o imagine de ansamblu clară asupra problemelor de pe teren, pentru a asigura punerea în aplicare legală și transparentă a proiectului și pentru a dezvolta garanții pentru proiecte viitoare, astfel încât să se evite însușirea acestuia de către o singură întreprindere, precum și canale de comunicare transparente pentru proiectele din țări terțe;

143.

 ia act de importanța corelării condiționalității privind statul de drept, precum și a alinierii cu politica externă și de securitate comună a Uniunii; reiterează că finanțarea din IPA III trebuie să fie strict legată de aceste criterii și că nu se acordă fonduri pentru țările din Balcani de Vest, cu excepția cazului în care se îndeplinesc în mod clar aceste criterii, astfel cum se subliniază în Raportul special nr. 01/2022 al Curții intitulat „Sprijinul UE pentru supremația legii în Balcanii de Vest”;

144.

 reamintește că politica de dezvoltare și cooperare are ca scop eradicarea sărăciei și reducerea inegalităților și că fondurile ar trebui să ajungă doar la beneficiarii pe care îi vizează;

Recomandări

145.

 sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

146.

 în plus, invită Comisia:

(a)

să reconsidere excluderea categoriilor de cheltuieli identificate de Curte și să prezinte în mod clar limitările metodologiei sale privind rata de eroare reziduală;

(b)

să comunice mai bine cu privire la ratele de eroare pe care le prezintă în raport cu indicele de eroare prezentat de Curte, să explice mai bine diferențele și să afirme în mod clar că rata de eroare a Curții este sprijinită de Comisie și să furnizeze propriile calcule pentru a oferi o analiză mai detaliată, care analizează cauzele profunde ale erorilor;

(c)

să garanteze că viitoarele acorduri de parteneriat se bazează pe principiile transparenței, solidarității, responsabilității comune, respectării drepturilor omului, statului de drept și dreptului internațional umanitar; în mod concret, prin efectuarea de evaluări ex ante ale impactului asupra drepturilor omului înainte de a se angaja în proiecte în țări terțe, precum și prin monitorizarea pe parcursul întregii faze de punere în aplicare și punerea rezultatelor la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune;

(d)

să respecte Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (2) garantând că cheltuielile legate de migrație în cadrul IVCDCI reprezintă, cu titlu indicativ, 10 % din instrument; să asigure o transparență deplină prin stabilirea unei imagini de ansamblu clare a tuturor instrumentelor din bugetul Uniunii utilizate pentru finanțarea cooperării cu țările terțe în domeniul gestionării migrației, inclusiv informații privind cuantumul, scopul și sursa de finanțare, precum și prin furnizarea de informații detaliate cu privire la orice alte măsuri potențiale de sprijin furnizate de agențiile Uniunii, cum ar fi Frontex, pentru a se asigura că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune își poate îndeplini în mod eficace rolul instituțional de control al execuției bugetului Uniunii;

(e)

să pună la dispoziția auditorilor și a autorității care acordă descărcarea de gestiune lista tuturor beneficiarilor finali și a proiectelor și să își intensifice eforturile privind colectarea, la nivelul Comisiei, de informații cu privire la beneficiarii finali ai finanțării acordate de Uniune; invită Comisia să se asigure că persoanele sau grupurile afiliate, legate de organizațiile teroriste sau care sprijină astfel de organizații sunt excluse de la finanțarea din partea Uniunii;

(f)

să crească coerența și sustenabilitatea finanțării prin IVCDCI – Europa globală;

(g)

să ofere o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra cheltuielilor din cadrul noului program Global Gateway și să simplifice instrumentele existente pentru a integra prioritățile Uniunii în cadrul Global Gateway;

Administrație publică europeană

147.

 ia act de faptul că rubrica 7 „Administrație publică europeană” din CFM reprezintă 5,9 % sau 10,7 miliarde EUR din bugetul Uniunii, care include cheltuieli cu resursele umane și pensiile, care, în 2021, reprezentau aproximativ 68 % din total, precum și cu clădirile, echipamentele, energia, comunicațiile și tehnologia informației; din această sumă totală, 6,3 miliarde EUR (58,5 %) sunt cheltuite de Comisie; iar restul de alte instituții și organe ale Uniunii; constată că Curtea publică rapoarte separate referitoare la agențiile și alte entități ale Uniunii, precum și la Școlile Europene; evidențiază că mandatul încredințat Curții nu include auditul financiar al Băncii Centrale Europene;

148.

 ia act de faptul că Comisia a examinat un eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic de 60 de operațiuni, acoperind întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM; constată că Curtea a examinat, de asemenea, informațiile privind regularitatea prezentate în rapoartele anuale de activitate ale tuturor instituțiilor și organelor, inclusiv cele ale direcțiilor generale și ale oficiilor Comisiei Europene care sunt în principal responsabile de cheltuielile administrative, informații incluse ulterior în raportul anual privind gestiunea și performanța al Comisiei, printre altele;

149.

 constată cu satisfacție că, potrivit concluziilor Curții, nivelul de eroare pentru cheltuielile aferente rubricii „Administrație publică europeană” nu a fost semnificativ; constată că nu există noi recomandări adresate Comisiei;

150.

 salută faptul că, în Raportul său special nr. 18/2022, intitulat „Instituțiile UE și pandemia de COVID-19”, Curtea a constatat că planurile instituțiilor de continuitate a activității au respectat în cea mai mare parte standardele recunoscute și au oferit o bază pentru răspunsul lor la criză; salută faptul că instituțiile au reușit să reducă la minimum perturbarea activităților lor de bază; constată că a început evaluarea eficienței noilor modalități de lucru într-un mediu post-criză;

151.

 ia act cu îngrijorare de faptul că, în Raportul său special nr. 17/2022, intitulat „Consultanți externi la Comisia Europeană”, Curtea a constatat că există lacune semnificative în cadrul care reglementează angajarea consultanților externi și justifică utilizarea acestora; constată că au fost respectate procedurile de achiziții publice, însă riscurile specifice nu sunt încă bine gestionate; este îngrijorat de deficiențele identificate în legătură cu modul în care sunt gestionate și utilizate serviciile furnizate de consultanți externi; este îngrijorat de faptul că informațiile de gestiune de care dispune Comisia sunt doar parțial exacte, iar raportarea lor sistematică este deficitară;

Școlile Europene

152.

 constată cu satisfacție că Curtea nu a descoperit erori semnificative în situațiile financiare consolidate finale ale Școlilor Europene pentru 2021; salută îmbunătățirile evidențiate de Curte în situațiile financiare individuale și consolidate;

153.

 ia act cu îngrijorare de deficiențele detectate în sistemele de control intern ale biroului central și ale celor două școli selectate de Curte, în special în ceea ce privește procedurile de recrutare, de achiziții și de plată ale acestora; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea nu este în măsură să confirme faptul că, în 2021, gestiunea financiară a școlilor a respectat pe deplin Regulamentul financiar și Statutul funcționarilor;

Recomandări

154.

 sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia și biroul central al Școlilor Europene, în sfera lor de competență, să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare; solicită să se efectueze un control parlamentar deplin al sistemului de învățământ european, pentru a crește nivelul de răspundere și pentru a îmbunătăți guvernanța;

155.

 în plus, invită Comisia:

(a)

să își continue activitatea pentru a asigura egalitatea de gen la toate nivelurile de conducere până la finalul mandatului Comisiei actuale și să raporteze date defalcate pe genuri;

(b)

să își continue demersurile de a asigura un echilibru geografic echitabil pentru personalul său de la toate nivelurile, în special pentru personalul de conducere de nivel superior, unde persistă dezechilibre puternice, îndeplinind totodată cerințele din Statutul funcționarilor referitoare la competențele și meritele candidaților; subliniază că, în conformitate cu articolul 27 din Statutul funcționarilor, Comisia, la fel ca toate instituțiile Uniunii, trebuie să se asigure că toate statele membre sunt reprezentate în mod proporțional;

(c)

să întreprindă toate demersurile necesare pentru a continua să construiască un mediu de lucru și o cultură mai diversificate și mai incluzive, prin măsuri în favoarea persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin îmbunătățirea accesului în clădiri;

(d)

să furnizeze o analiză a efectelor angajării unui număr tot mai mare de agenți contractuali, situație în legătură cu care Parlamentul și-a exprimat în mod constant îngrijorarea;

(e)

să instituie norme clare cu privire la practica „ușilor turnante”, în special pentru comisarii și foștii înalți funcționari care se implică în noi activități după încetarea raporturilor de muncă, inclusiv în agenții;

(f)

să se afle în prima linie a protecției avertizorilor de integritate, punând bazele unei reglementări mai uniforme în toate instituțiile, plecând de la cele mai bune practici și de la standarde mai înalte;

Sprijin legat de COVID-19

156.

 regretă că Comisia nu a elaborat încă un raport cuprinzător privind cheltuielile legate de COVID-19 finanțate din bugetul Uniunii;

157.

 ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 28/2022 intitulat „Sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE)”, Curtea a constatat că instrumentul SURE a fost un răspuns prompt pentru a atenua riscul de șomaj în timpul pandemiei de COVID-19 și că acesta a reprezentat un risc financiar limitat pentru bugetul Uniunii; salută faptul că împrumuturile SURE au contribuit la finanțarea schemelor naționale de menținere a locurilor de muncă pentru a limita creșterea șomajului în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19; regretă că impactul SURE nu poate fi evaluat pe deplin din cauza limitărilor datelor de monitorizare și a lipsei unei evaluări ex post; invită Comisia să îmbunătățească semnificativ monitorizarea datelor și să aloce resursele atât de necesare pentru a permite o evaluare fiabilă a rezultatelor și a realizărilor programelor și politicilor sale; subliniază că lipsa constantă a evaluărilor ex post nu permite o planificare bazată pe fapte a viitorului buget al Uniunii;

158.

 ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 19/2022 intitulat „Achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 de către UE”, Curtea afirmă că Uniunea a creat un sistem de achiziții personalizat pentru vaccinurile împotriva COVID-19; observă că negocierile au asigurat un portofoliu diversificat de vaccinuri pentru statele membre; constată că Comisia a sprijinit executarea contractelor, dar a avut o marjă de manevră limitată pentru a depăși dificultățile legate de aprovizionare; regretă că Comisia nu a furnizat Curții informații suplimentare despre conținutul acestor contracte; subliniază că fiecare instituție a Uniunii, fiecare stat membru și fiecare beneficiar public sau privat al fondurilor Uniunii are obligația de a pune la dispoziție toate documentele relevante, inclusiv informațiile despre negocierile preliminare duse de Comisie, la cererea oficială a Curții în cadrul auditului în curs; reamintește recomandarea Parlamentului European, din rezoluția sa despre descărcarea de gestiune pentru 2020, referitoare la accesul la mesajele text schimbate cu o companie farmaceutică cu privire la achiziționarea unui vaccin împotriva COVID-19;

159.

 regretă faptul că nici până acum Comisia nu a oferit, în mod transparent, informații despre negocierile care au avut loc cu producătorii de vaccin, făcând astfel loc suspiciunilor; salută încă o dată decizia Ombudsmanului European de a solicita președintei Comisiei informații clare și concrete despre negocierile care au avut loc cu producătorii de vaccin, dar și mai multă transparență cu privire la contractele încheiate;

160.

 regretă că președinta Comisiei Europene nu a venit în audiere în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul European pentru a oferi răspunsuri concrete față de membri aleși direct de către cetățenii europeni, astfel reprezentând o lipsă de informare față de cetățeni;

Recomandări

161.

 sprijină recomandările Curții din raportul său anual, precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre stadiul punerii lor în aplicare;

162.

 în plus, invită Comisia:

(a)

să prezinte un raport cuprinzător cu privire la cheltuielile legate de COVID-19 și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune, inclusiv să ofere o prezentare detaliată a contractelor de achiziții de vaccinuri;

(b)

să verifice dacă producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19 respectă condițiile acordurilor preliminare de achiziție, în special în ceea ce privește estimarea costului de producție, utilizarea finanțării furnizate în avans și, după caz, respectarea clauzelor de vânzare fără profit, precum și să ia măsuri corective atunci când acestea se impun și să furnizeze informații complete autorității care acordă descărcarea de gestiune;

(c)

să participe la audieri în Parlamentul European cu privire la negocierile și contractele cu producătorii de vaccinuri.

CAPITOLUL II

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR)

Observații generale

163.

 subliniază că izbucnirea pandemiei de COVID-19 a modificat brusc perspectivele economice și sociale ale Uniunii, necesitând un efort unit, care a dus la acordul din decembrie 2020 privind pachetul de redresare pentru Europa, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență, precum și privind CFM 2021-2027; reamintește că MRR este un instrument temporar de redresare, bazat pe performanțe, adică plățile se acordă cu condiția îndeplinirii satisfăcătoare a unor jaloane și ținte legate de reformele și investițiile prevăzute în planurile naționale de redresare și de reziliență; subliniază că, deși MRR este finanțat prin emiterea de obligațiuni, subliniază că Regulamentul privind mecanismul de redresare și reziliență („Regulamentul MRR”) prevede că planurile de redresare și reziliență trebuie să atingă obiectivele pentru cheltuielile legate de climă și cele digitale și să contribuie în mod corespunzător la domeniile de politică relevante pentru Uniune; reamintește că fiecare plan național ar trebui să abordeze în mod eficient toate provocările sau un subset semnificativ de provocări identificate în cadrul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu; subliniază valoarea adăugată a MRR care sprijină o agendă de reforme și investiții, de o amploare fără precedent, menită să abordeze provocările specifice cu care se confruntă statele membre;

164.

 ia act de faptul că Comisia a aprobat 22 de PNRR-uri în 2021, acordând 154 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi și 291 de miliarde EUR sub formă de granturi; ia act de faptul că Comisia a plătit prefinanțări pentru împrumuturi în valoare totală de 18 miliarde EUR, cei mai mari doi beneficiari fiind Italia (15,9 miliarde EUR) și Grecia (1,65 miliarde EUR); reamintește că aprobarea de către Consiliu a PNRR-urilor a permis statelor membre să primească o prefinanțare de până la 13 % din contribuția financiară; ia act de faptul că Comisia a plătit prefinanțări pentru granturi în valoare totală de 36,3 miliarde EUR, cei mai mari doi beneficiari fiind Spania (9,04 miliarde EUR) și Italia (8,95 miliarde EUR); ia act de faptul că Comisia a plătit Spaniei suma de 10,0 miliarde EUR; ia act de faptul că plata către Spania a fost însoțită de lichidarea a 1,5 miliarde EUR reprezentând prefinanțări din cele 9,04 miliarde EUR primite cu titlu de prefinanțare de către statul membru respectiv, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din acordul de finanțare dintre Comisie și Regatul Spaniei;

165.

 ia act de activitățile Comisiei legate de emiterea de titluri de valoare pe piețele internaționale de capital necesare pentru finanțarea MRR, pentru care Comisia a colectat, până la sfârșitul lui 2021, finanțare pe termen lung în valoare de 71,0 miliarde EUR și finanțare pe termen scurt în valoare de 20 de miliarde EUR; ia act de emiterea primei obligațiuni ecologice NGEU în valoare de 12,0 miliarde EUR, care necesită punerea în aplicare a raportării cu privire la utilizarea exactă a obligațiunilor ecologice și la impactul investițiilor; reamintește problemele legate de raportarea performanțelor identificate de Curte și riscurile financiare și reputaționale pe care acest lucru le poate genera pentru obligațiunile ecologice; consideră că primele costuri cu dobânzile au fost suportate pentru aceste sume împrumutate, inclusiv o rată negativă a dobânzii de peste 20 de miliarde EUR în depozite la BCE; ia act de introducerea riscului de rată a dobânzii pentru bugetul Uniunii din cauza nevoilor de finanțare ale NGEU;

166.

 ia act de observația Curții în raportul său anual pe 2021 privind MRR și singura plată acordată în 2021, Spaniei; subliniază că Curtea a analizat activitatea ex ante a Comisiei privind toate țintele asociate acestei plăți, evaluând dacă Comisia a strâns dovezi suficiente și adecvate care să susțină evaluarea referitoare la îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor incluse în cererea de plată; observă că Curtea nu a examinat alte plăți în 2021; observă cu îngrijorare că Curtea nu va putea evalua toate jaloanele asociate plăților viitoare către toate statele membre, ceea ce va avea un impact asupra analizelor sale viitoare; sugerează însă Curții să includă în eșantionul său pentru 2022 țintele și jaloanele pentru toate plățile efectuate în 2022;

167.

 ia act de concluzia Curții potrivit căreia, pentru plata efectuată în favoarea Spaniei în 2021, unul dintre jaloane nu a fost îndeplinit în mod satisfăcător; regretă să ia act de faptul că Curtea nu a fost în măsură să cuantifice această eroare din cauza necesității de a elabora la timp o metodologie de cuantificare a impactului neîndeplinirii (parțiale) a unui jalon sau a unei ținte; ia act de faptul că auditorul intern al Comisiei a observat și a subliniat absența acestei metodologii în opinia sa generală din 2021 privind gestiunea financiară a Comisiei; regretă că Comisia nu a dispus de o metodologie mai solidă înainte de efectuarea plăților; consideră că este vorba de o neglijență din partea Comisiei să nu dispună de această metodologie înainte de a efectua plățile, deoarece acest lucru pune sub semnul întrebării evaluarea Comisiei referitoare la îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor; salută totuși faptul că, în urma solicitărilor repetate ale autorității care acordă descărcarea de gestiune și ale Curții, Comisia a adoptat, la 21 februarie 2023, o comunicare referitoare la MRR, care include două anexe conținând un cadru pentru evaluarea jaloanelor și a țintelor în temeiul Regulamentului privind MRR și o metodologie a Comisiei pentru stabilirea suspendării plăților în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență;

168.

 salută activitatea Comisiei de rectificare a absenței unei metodologii pentru primele 23 de plăți din cadrul MRR; ia act de faptul că, în cazul în care un jalon sau o țintă nu se atinge în mod satisfăcător, metodologia ar trebui să permită Comisiei să stabilească suma care ar trebui să fie suspendată, cu respectarea deplină a principiului egalității de tratament și al proporționalității; observă că modul de calcul al sumei suspendate va reflecta atât caracterul bazat pe performanță al MRR și combinația unică de reforme și investiții, cât și faptul că nu toate măsurile contribuie în mod egal la realizarea obiectivelor unui PNRR; constată însă că în cadrul de evaluare a jaloanelor și a țintelor lipsesc anumite explicații, de exemplu, de ce mecanismul de verificare și etapele de monitorizare descrise în acordul operațional nu ar trebui să fie luate în considerare pentru evaluare și de ce pragul de minimis este definit „ca fiind o abatere de aproximativ 5 % sau mai puțin”; subliniază că sintagma „îndeplinire satisfăcătoare” a jaloanelor și a țintelor relevante este definită prin intermediul unor termeni care nu au o definiție clară și care conțin elemente subiective, cum ar fi „abatere minimă de la o cerință formală”, „întârzieri limitate și proporționale” și „abatere minimă de la o cerință de fond”; solicită să se ofere clarificări suplimentare în această privință și solicită o abordare clară și cuprinzătoare atunci când se evaluează abaterile, pentru a se asigura că acestea sunt limitate la ceea ce este strict necesar; consideră că metodologia de suspendare a plăților ar trebui îmbunătățită în continuare în ceea ce privește componenta de investiții pentru a corela mai bine jaloanele și țintele respective cu costurile reale suportate; subliniază că ar trebui să existe o evaluare continuă a progreselor înregistrate pentru a garanta că atingerea jaloanelor și a țintelor nu se amână pe o perioadă lungă;

169.

 constată că metodologia pentru stabilirea suspendării plăților nu oferă o explicație pentru valorile alese drept coeficienți și conține și elemente subiective, cum ar fi ajustările ascendente sau descendente ale valorii unitare corectate și termeni care nu au o definiție clară, cum ar fi investiții de „importanță majoră” sau reforme de „importanță deosebită”; solicită să se ofere clarificări suplimentare;

170.

 ia act de concluziile la care s-a ajuns în urma misiunii Comisiei pentru control bugetar din Spania, din 20-23 februarie 2023, în care au fost recunoscute dificultățile legate de punerea în aplicare deplină a platformei de gestionare și control pentru fondurile din MRR acordate Spaniei, CoFFEE, în special în ceea ce privește lipsa de interoperabilitate cu platformele regionale și ale Uniunii și faptul că sistemul nu era pe deplin funcțional; ia act de faptul că Comisia a considerat jalonul corespunzător din planul de redresare al Spaniei ca fiind îndeplinit în mod satisfăcător, fiind pe deplin funcțional, într-un moment în care acest lucru nu era încă valabil; recunoaște că Comisia a solicitat informații suplimentare și a identificat deficiențe în ceea ce privește colectarea de informații; recunoaște că sistemul are potențialul de a fi un sistem de control intern puternic pentru administrația centrală; recomandă ca sistemul să fie îmbunătățit în ceea ce privește interoperabilitatea cu sistemele relevante la nivelul Uniunii și la nivel național și regional; subliniază că transparența ar trebui să fie sporită, astfel încât regiunile să aibă posibilitatea de a face schimb de cele mai bune practici și de a face ca informațiile adecvate și datele digitale agregate să fie ușor accesibile publicului cu ajutorul unor funcționalități moderne de căutare;

171.

 ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei a inițiat o misiune de audit în ceea ce privește programul NGEU în 2021; ia act de faptul că, în urma lucrărilor întreprinse, auditorul intern atrage atenția, în avizul său general din 2021 referitor la gestiunea financiară a Comisiei, și asupra necesității de a continua activitatea de concepere a controlului și de punere în aplicare a gestiunii financiare adecvate, precum și a strategiilor de audit și de control; consideră că auditorul intern este un element esențial al sistemului intern de control și echilibru în cadrul Comisiei și că informațiile independente și obiective derivate din propriile sale activități de audit sunt indispensabile pentru ca auditorul intern să funcționeze eficient; subliniază că, în conformitate cu standardele internaționale de audit intern, Serviciul de Audit Intern ar trebui să aibă în vedere o mai bună coordonare a activității sale cu Curtea în calitate de auditor extern;

172.

 reamintește avizul Comisiei CONT adresat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a MRR; reamintește solicitarea inclusă în aviz de a se întocmi o listă a tuturor destinatarilor finali și a proiectelor din cadrul instrumentului, în deplină conformitate cu cerințele de protecție a datelor, precum și de a se ține evidențe ale operatorilor economici și ale beneficiarilor reali ai acestora în scopul auditului și al controlului; consideră că articolul 22 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul privind MRR impune statelor membre obligația de a ține aceste evidențe: (i) în scopul auditului și al controlului; și (ii) pentru a furniza informații comparabile privind utilizarea fondurilor; observă totodată ca dispozițiile articolului 22 alineatul (3) impun ca datele deținute de Comisie să fie puse la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune în cadrul descărcării de gestiune; constată că aceste date pot fi solicitate de către organismele naționale de control, de anchetă și de audit sau, la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul privind MRR, de către Comisie, precum și de către OLAF, EPPO și Curte; regretă lipsa de informații despre protecția intereselor financiare ale Uniunii în cursul efectuării plăților;

173.

 salută acordul la care s-a ajuns în urma negocierilor interinstituționale privind Regulamentul privind RePowerEU de modificare a Regulamentului privind MRR pentru a impune obligația de a publica bianual lista celor mai mari 100 de beneficiari ai RePowerEU și ai MRR pentru fiecare stat membru până în februarie 2024; ia act de faptul că, în orientările adoptate la 1 februarie 2023, Comisia a invitat statele membre să publice o astfel de listă începând cu luna aprilie 2023 pentru a spori transparența MRR; consideră totuși că acest lucru nu înlocuiește cerința de a furniza auditorilor și autorității care acordă descărcarea de gestiune lista tuturor destinatarilor finali și a proiectelor pentru fiecare exercițiu financiar;

174.

 ia act de faptul că serviciile Comisiei care pun în aplicare programele NGEU, de coeziune și de dezvoltare rurală au informat autoritatea care acordă descărcarea de gestiune că au coordonat ex ante pentru a evita dubla finanțare a activităților potențial eligibile în cadrul acestor programe; consideră că verificările ex post efectuate de statele membre la nivelul destinatarilor finali sunt indispensabile pentru a detecta dubla finanțare; reiterează importanța existenței unui sistem unic și integrat de informare și monitorizare la nivelul Uniunii, care să asigure interoperabilitatea între sistemele Uniunii și cele naționale, printre altele pentru a identifica cazurile de dublă finanțare și de utilizare abuzivă a fondurilor în toate statele membre;

175.

 ia act de faptul că abordarea Comisiei în ceea ce privește respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat în investițiile din cadrul MRR este de a se baza pe sistemele naționale și de a reveni la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor atunci când sunt detectate cazuri de neconformitate în statele membre; consideră că acest lucru nu vizează neapărat beneficiarii care s-au bucurat de un avantaj neloial în cazurile de neconformitate; recunoaște că, în conformitate cu PNRR, prima responsabilitate în această privință revine statelor membre, care sunt obligate să pună în aplicare sisteme de control adecvate și să asigure respectarea pe deplin a legislației naționale și europene relevante, inclusiv normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat; reamintește constatările repetate ale Curții, astfel cum au fost reflectate în rapoartele anterioare de descărcare de gestiune, potrivit cărora activitatea anumitor autorități naționale sau a unor organisme de certificare este prea predispusă la erori și nu este fiabilă; subliniază, prin urmare, că Comisia are responsabilitatea reziduală de a garanta că există sisteme de control intern eficace și eficiente care asigură respectarea tuturor normelor Uniunii și naționale, inclusiv, în special, a normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, precum și a normelor de prevenire și detectare a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a dublei finanțări, și de a interveni în cazurile în care statele membre nu acționează astfel cum se prevede în Regulamentul privind MRR, inclusiv prin plăți parțiale atunci când nu se respectă normele privind achizițiile publice; salută, în acest sens, strategia de audit a Comisiei și lansarea, în 2022, a auditurilor de sistem privind protecția intereselor financiare ale UE în 16 state membre, precum și planurile de a acoperi toate statele membre până la sfârșitul anului 2023;

176.

 este preocupat de faptul că diferențele în ceea ce privește calitatea controalelor și complexitatea sistemelor de control aplicate de statele membre pot avea ca rezultat deficiențe ale sistemului de control intern pentru fondurile disponibile în cadrul MRR în statele membre; este îngrijorat în legătură cu observația formulată de Curte în Avizul său 04/2022 despre propunerea Comisiei referitoare la capitolele privind RePowerEU din PRR cu privire la lipsa unui mecanism eficient de raportare a fraudelor care să permită monitorizarea și supravegherea continuă a protecției intereselor financiare ale Uniunii în ceea ce privește MRR; este preocupat de observația Curții conform căreia statele membre nu au obligația de a raporta Comisiei și EPPO suspiciunile de fraudă din cadrul MRR prin intermediul sistemului de gestionare a neregulilor, astfel cum prevăd regulamentele aplicabile; este preocupat de avertismentele repetate ale OLAF, EPPO, Europol și ale altor organe competente cu privire la faptul că un sistem de control intern mai puțin eficace ar putea favoriza abuzurile, frauda și criminalitatea organizată;

177.

 reamintește că MRR trebuie să fie executat prin gestiune directă de către Comisie, în conformitate cu normele relevante adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE, în special Regulamentul financiar și Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (3); reiterează faptul că eficacitatea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept se bazează parțial pe informațiile provenite din audituri și investigații la nivelul Uniunii și că lipsa acestor informații ar putea afecta eficacitatea mecanismului;

178.

 își exprimă îngrijorarea cu privire la implicarea insuficientă a autorităților locale și regionale în elaborarea PNRR și la slaba influență pe care o au asupra versiunii finale a PNRR; subliniază că ar trebui adoptată o abordare inclusivă, în special prin guvernanță comună, în toate statele membre pentru a garanta că autoritățile locale și regionale, organizațiile societății civile, partenerii sociali, mediul academic sau alte părți interesate relevante sunt implicate în mod adecvat în elaborarea și punerea în aplicare a PNRR; solicită implicarea acestora, cu respectarea unor principii clare, echitabile, transparente și nepolitizate, în punerea în aplicare a PNRR, în cea mai mare măsură posibilă în temeiul cadrului legislativ național;

179.

 invită Comisia să se asigure că statele membre aplică o abordare bazată pe toleranță zero față de corupție pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, inclusiv controale ex ante stricte pentru a preveni și a detecta delapidarea, frauda și conflictele de interese, fără excepție;

Raportarea cu privire la punerea în aplicare a MRR

180.

 ia act de raportarea Comisiei cu privire la punerea în aplicare a MRR în tabloul de bord al MRR, astfel cum se prevede la articolul 30 din Regulamentul privind MRR; constată că cea mai mare parte a raportării de până acum, în special cu privire la indicatorii comuni, se referă la rezultatele preconizate și nu la rezultatele obținute; reamintește că aceeași problemă a fost identificată de Curte în Raportul său special nr. 09/2022 privind cheltuielile legate de climă;

181.

 ia act de tabloul de bord al MRR, cu privire la care Comisia raportează progresele înregistrate în punerea în aplicare a MRR; consideră că informațiile prezentate sunt utile având în vedere volumul de informații disponibile; salută includerea unei liste detaliate a jaloanelor și țintelor atinse, care prezintă progresele realizate în toate statele membre și în toți pilonii de politică; consideră însă că aceasta ar trebui extinsă pentru a include informații suplimentare privind progresele și performanța reală a MRR; consideră că ar trebui prezentate într-un mod ușor de citit progresele realizate efectiv în ceea ce privește indicatorii, nu doar cei bugetați sau preconizați;

182.

 invită Comisia să inițieze un tablou de bord specific și detaliat pentru jaloanele privind statul de drept, ținând seama de reformele statelor membre și de gradul de conformitate a acestora cu jaloanele și cu jurisprudența CJUE, cu aportul tuturor serviciilor competente ale Comisiei și cu contribuțiile independente din partea mediului academic și a societății civile;

183.

 ia act de faptul că tabloul de bord al MRR conține un registru complet și util de documente oficiale care oferă informații despre cele mai importante acorduri încheiate cu statele membre în PNRR și documentele conexe, cum ar fi evaluarea preliminară a Comisiei privind plățile către statele membre; constată că Regulamentul privind MRR permite urmărirea fluxurilor financiare de la nivelul Uniunii până la nivelul statelor membre în calitate de beneficiari ai MRR, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR, în special granturile și împrumuturile alocate și plătite fiecărui stat membru, și facilitează astfel o imagine de ansamblu a punerii efective în aplicare a MRR la nivelul respectiv; reamintește că tabloul de bord al MRR nu permite urmărirea fluxurilor financiare de la nivelul Uniunii până la destinatarii finali din statele membre și nu oferă o imagine de ansamblu clară a punerii efective în aplicare a MRR în această privință;

184.

 reamintește articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind MRR, care prevede că obiectivul specific al MRR este de a oferi sprijin financiar statelor membre în vederea atingerii jaloanelor și țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență; înțelege că se interzice cu certitudine ca fondurile din MRR să fie utilizate pentru a înlocui cheltuielile bugetare naționale recurente în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind MRR; este îngrijorat însă de primele indicii conform cărora nu este exclus ca banii din MRR să fie utilizați pentru a înlocui cheltuielile naționale într-o serie de state membre; consideră că este necesară o analiză a cheltuielilor naționale pentru a vedea în ce măsură finanțarea pusă la dispoziție prin MRR a avut cu adevărat un caracter suplimentar și nu a fost utilizată pentru a înlocui cheltuielile naționale recurente; reamintește că, în conformitate cu MRR, în această etapă, nu există informații disponibile cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu prefinanțarea primită de statele membre pentru care nu au fost încă suportate costuri legate de investiții; invită Comisia să efectueze audituri și controale relevante pentru a certifica adiționalitatea; ia act și de faptul că Comisia a elaborat orientări pentru a încadra interpretarea dublei finanțări și a furnizat statelor membre informații clare pentru a asigura sinergii și a evita dubla finanțare; ia act, de asemenea, de faptul că statele membre raportează cu privire la finanțarea primită din alte fonduri pentru măsurile din cadrul MRR;

185.

 reamintește că păstrarea documentelor care stau la baza plăților este un principiu important al bunei gestiuni financiare; este foarte îngrijorat de constatarea Curții potrivit căreia pista de audit nu a fost suficientă pentru a acoperi toate elementele considerate relevante în procesul de evaluare în cazul a două jaloane pentru prima cerere de plată; reamintește, în special, constatările Curții cu privire la etapa 215 și răspunsul Comisiei la această constatare, explicând că evaluarea pozitivă a Comisiei s-a bazat pe o analiză a conținutului site-ului DATAESTUR, inclusiv pe capturi de ecran realizate în octombrie și noiembrie 2021; ia act de declarația Comisiei, care a recunoscut că înregistrarea acestor capturi de ecran nu s-a efectuat în conformitate cu orientările interne și că ar putea fi îmbunătățită păstrarea documentației; reamintește întrebarea cu solicitare de răspuns scris a autorității care acordă descărcarea de gestiune, care solicită această analiză, precum și răspunsul Comisiei, potrivit căruia nu a efectuat nicio analiză și niciun raport detaliat pe această temă, dar că „mai mulți membri ai Comisiei au revizuit site-ul DATAESTUR și au confirmat că informațiile necesare sunt prezente”; remarcă că este posibil ca această abordare să nu fie conformă principiului bunei gestiuni financiare;

186.

 ia act de faptul că Comisia a creat un instrument informatic specific pentru ca statele membre să furnizeze rapoarte cu privire la punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență („Fenix”); își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că accesul Curții la acest sistem este limitat, atât în ceea ce privește numărul de persoane care au acces, cât și în ceea ce privește domeniul de aplicare al accesului; salută faptul că Comisia a creat o funcționalitate în Arachne care permite introducerea în acest instrument a datelor privind investițiile și țintele din cadrul MRR; îndeamnă statele membre să încarce în Arachne date complete și cuprinzătoare privind MRR;

187.

 ia act de faptul că declarația de asigurare a Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) pentru 2021 este diferită de declarația de asigurare a tuturor celorlalte direcții generale; ia act de faptul că declarația se referă la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, care sunt aliniate la celelalte direcții generale; constată și că se adaugă „punerea în aplicare a articolului 22 alineatul (5) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență (Regulamentul privind MRR”; ia act de răspunsul Comisiei la întrebările cu solicitare de răspuns scris din partea autorității care acordă descărcarea de gestiune, potrivit căruia „este diferită doar ca format, dar nu și în ceea ce privește nivelul de asigurare furnizat”; constată și că, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul privind MRR și în conformitate cu abordarea bazată pe performanță, obligația de a proteja interesele financiare ale Uniunii revine statului membru; ia act, în plus, de răspunsul Comisiei potrivit căruia aceasta asigură, atât printr-o evaluare inițială a fiecărui program de redresare și reziliență, cât și prin audituri ale sistemelor pe care statele membre le-au instituit pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, că fiecare stat membru pune în aplicare sistemele de monitorizare și control necesare; subliniază că, spre deosebire de declarația de asigurare a tuturor celorlalte direcții generale, cea a DG ECFIN nu asigură conformitatea tranzacțiilor subiacente cu toate normele Uniunii și naționale la nivelul beneficiarului final sau al proiectului; conchide că declarația de asigurare a Comisiei în calitate de gardian al tratatului, în special în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii și răspunderea față de contribuabili, trebuie să fie demnă de încredere și nu poate lăsa loc de îndoială cu privire la faptul că Comisia ar trebui să se sustragă responsabilității sale prin declarații divergente ale ordonatorilor de credite individuali;

Relația dintre coeziune și MRR

188.

 ia act de observațiile Curții din Documentul său de analiză nr. 01/2023 privind finanțarea Uniunii prin intermediul politicii de coeziune și al MRR, care abordează complementaritatea ambelor surse de finanțare; constată, în special, că, în perioada 2014-2020, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune au furnizat deja echivalentul a aproximativ 10 % din totalul investițiilor publice în UE-27 și că MRR va crește și mai mult ponderea investițiilor publice finanțate de Uniune în statele membre; reamintește, în acest sens, constatarea Curții potrivit căreia rata de absorbție pentru Fondul de coeziune a fost excepțional de scăzută în 2021, ceea ce se explică prin impactul combinat asupra autorităților de gestionare al adoptării târzii, la mijlocul anului 2021, a RDC și a regulamentelor specifice fondurilor, al programării REACT-EU și al punerii în aplicare a altor măsuri de urgență;

189.

 ia act de concluzia Curții potrivit căreia, în statele membre în care ponderea investițiilor finanțate de Uniune este deja ridicată, finanțarea suplimentară din MRR poate spori și mai mult presiunea asupra capacității statelor membre de a cheltui fondurile de care dispun; reamintește că MRR este executat prin gestiune directă, în timp ce fondurile politicii de coeziune sunt executate prin gestiune partajată, ceea ce înseamnă că autoritățile Uniunii și cele ale statelor membre au responsabilități diferite în legătură cu fiecare sursă de finanțare; este îngrijorat de faptul că, din cauza diferitelor metode de livrare, cu gestiunea directă pentru MRR și gestiunea partajată pentru politica de coeziune, metoda de punere în aplicare mai directă a MRR poate „exclude” finanțarea mai complexă prin intermediul coeziunii; observă că acest lucru va fi în detrimentul implicării autorităților locale și regionale, a organizațiilor societății civile și a partenerilor economici și sociali în finanțarea din partea Uniunii; ia act de riscul ca unele state membre să nu dispună de o capacitate administrativă suficientă pentru a face față sarcinii sistemelor administrative paralele; ia act de faptul că o astfel de presiune asupra capacității administrative a fost observată în timpul diferitelor audieri și misiuni ale Comisiei CONT; este îngrijorat și de faptul că NGEU ar putea da naștere, în unele state membre, unei campanii de renaționalizare a planificării, a monitorizării și a controlului fondurilor Uniunii, atât de la nivelul Uniunii către guvernele naționale, cât și, eventual, de la regiuni către guvernele naționale; reamintește avertismentele potrivit cărora MRR poate inversa evoluțiile pozitive în direcția autonomiei regionale, obținute datorită politicii de coeziune în ultimele decenii, și că lipsa unei relații financiare directe între Comisie și autoritățile de gestionare erodează aspectele esențiale ale controlului financiar și ale descărcării de gestiune;

190.

 este îngrijorat de contribuția neglijabilă a MRR la cooperarea transfrontalieră, în special având în vedere cuantumul finanțării din partea Uniunii implicate;

191.

 observă că, în conformitate cu documentele de lucru ale serviciilor Comisiei, 20 de state membre prevăd proiecte transfrontaliere în PNRR-urile lor și constată că sumele investite de fiecare stat membru variază foarte mult; subliniază că, în 2021, investiția medie planificată a fost de numai aproximativ 6 % din alocarea totală din MRR în statele membre pentru proiecte transfrontaliere; consideră că, în cadrul MRR, au fost inițiate prea puține proiecte transfrontaliere și este îngrijorat de contribuția neglijabilă a MRR la cooperarea transfrontalieră, în special având în vedere cuantumul finanțării din partea Uniunii implicate; constată că un accent mai puternic pe proiectele transfrontaliere ar fi necesitat mai mult timp pentru planificare și un mecanism de stimulare pentru statele membre; subliniază că MRR joacă un rol semnificativ în reorientarea Uniunii către independența energetică și în accelerarea tranziției energetice; subliniază necesitatea unei aprovizionări independente cu energie pentru Uniune și a unor investiții corespunzătoare în rețele transfrontaliere, interconectori și proiecte legate de hidrogen; salută faptul că, în orientările sale din ianuarie 2021, Comisia s-a oferit să pună la dispoziția statelor membre interesate o platformă de coordonare pentru a le oferi asistență în crearea de proiecte transfrontaliere; ia act de faptul că modificarea Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (4) în ceea ce privește capitolele privind RePowerEU din PRR introduce, la articolul 27, un criteriu privind dimensiunea sau efectul transfrontalier sau multinațional al reformelor și investițiilor; regretă totuși că ținta de 30 % în ceea ce privește proiectele transfrontaliere nu este obligatorie; solicită ca împrumuturile disponibile în cadrul MRR să fie puse la dispoziția statelor membre interesate să investească în proiecte transfrontaliere axate pe independența energetică și să transforme rețeaua de energie din Uniune;

192.

 subliniază că întreaga valoare a plăților dezangajate din MRR va fi pusă la dispoziția statelor membre interesate să investească în proiecte transfrontaliere axate pe independența energetică și pe transformarea rețelei energetice;

Evaluarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR)

193.

 ia act de constatările Curții din Raportul său special nr. 21/2022 intitulat „Evaluarea de către Comisie a PNRR – adecvată în general, dar există în continuare riscuri ale punerii în aplicare”; observă că evaluarea Curții se bazează pe un eșantion de șase state membre, patru cu cea mai mare alocare de granturi în termeni absoluți și două cu cea mai mare alocare de granturi în raport cu produsul lor intern brut pentru 2020; salută concluzia Curții potrivit căreia evaluarea de către Comisie a PNRR-urilor a fost, în general, adecvată, având în vedere complexitatea procesului și constrângerile de timp, deși au fost identificate și o serie de deficiențe în cadrul procesului și de riscuri pentru punerea în aplicare cu succes a MRR; salută sprijinul oferit de Comisie statelor membre pentru a-și elabora planurile de redresare și reziliență, precum și documentele de orientare puse la dispoziție de aceasta; ia act de faptul că Comisia a acceptat aproape toate recomandările Curții;

194.

 este îngrijorat de faptul că Curtea a constatat lacune în ceea ce privește abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020 din PNRR; ia act de faptul că Curtea a evaluat că planurile de redresare și reziliență ale statelor membre relativ mici nu conțineau lacune, în timp ce Curtea a apreciat că planurile de redresare și reziliență ale statelor membre mai mari conțin lacune grave; este îngrijorat de faptul că „negocierile” observate de Curte pentru a conveni asupra planurilor de redresare și reziliență conduc la inegalități de tratament între statele membre; se întreabă, în plus, dacă vor fi puse vreodată în aplicare părți importante ale recomandărilor specifice fiecărei țări, care, chiar și cu stimulentele financiare ale MRR, nu sunt luate în considerare de statele membre;

195.

 critică faptul că Comisia nu a explicat modul în care volumul unei tranșe de plată se raportează la valoarea și amploarea jaloanelor și a țintelor subiacente; este îngrijorat de faptul că această discrepanță în mărimea unei plăți și numărul de jaloane și ținte subiacente poate stimula statele membre să nu depună cereri de plată finale, care, în unele cazuri, depind de un număr relativ mare de jaloane și ținte și, prin urmare, să nu finalizeze toate reformele și investițiile convenite în planurile sale de redresare și reziliență, după ce au primit deja cea mai mare parte din contribuția lor la MRR;

196.

 reamintește constatarea Curții potrivit căreia Comisia, în evaluarea sa cu privire la toate PNRR, în ciuda deficiențelor identificate în eșantionul Curții, a acordat un „rating B” pentru estimările costurilor investițiilor realizate în cadrul MRR, subliniind posibile probleme legate de exactitatea sumelor implicate; constată că aceste deficiențe variază de la lipsa de informații pentru unele măsuri în etapa de planificare până la ipotezele subiacente care nu sunt pe deplin plauzibile pentru fiecare măsură în parte; ia act de faptul că Comisia a evaluat costurile totale estimate ale PNRR pe baza criteriilor menționate în anexa V la Regulamentul privind MRR; observă că Comisia a solicitat fiecărui stat membru să își îmbunătățească estimările costurilor și să prezinte dovezi și justificări suplimentare până când plauzibilitatea și rezonabilitatea estimării costurilor obțin cel puțin ratingul „B”; evidențiază faptul că o combinație specifică de investiții și reforme asigură că reformele necesare sunt puse în aplicare în timp util și, adesea, în primii ani și sunt menținute; subliniază că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune nu poate aștepta să primească clarificări depline cu privire la utilizarea corespunzătoare a fondurilor Uniunii până după încheierea MRR; subliniază riscul ca statele membre să nu solicite ultima tranșă de plată și, prin urmare, să nu îndeplinească toate reformele și investițiile după ce au primit cea mai mare parte a sprijinului lor financiar total în cadrul MRR;

197.

 ia act de faptul că este important ca toate fondurile alocate statelor membre în cadrul MRR să ducă la reforme și investiții, deoarece numai atunci autoritatea care acordă descărcarea de gestiune poate fi sigură că toate fondurile au fost alocate beneficiarilor finali cu respectarea deplină a principiului adiționalității; reamintește criticile exprimate în rapoartele anterioare de descărcare de gestiune cu privire la practica ca unele state membre să supraprogrameze sistematic programele de finanțare în gestiune partajată și să retragă proiecte din fondurile Uniunii atunci când se descoperă nereguli și/sau fraude legate de cheltuielile aferente, eludând astfel în mod eficace investigațiile Uniunii și/sau o monitorizare eficace și eventuale corecții; regretă faptul că povara acestor nereguli și a posibilelor fraude este transferată către bugetul național și, prin urmare, către contribuabilul național;

Definirea jaloanelor

198.

 este îngrijorat de observația Curții potrivit căreia anumite jaloane și ținte nu sunt clar definite; împărtășește îngrijorarea Curții cu privire la faptul că, dacă jaloanele și țintele nu sunt definite clar și comparabil, există riscul ca acestea să fie dificil de evaluat și ca obiectivul inițial urmărit să nu fi fost îndeplinit; subliniază că acest lucru lasă Comisiei o marjă largă de apreciere atunci când evaluează dacă un jalon și o țintă vag definite au fost îndeplinite; ia act, în acest sens, de observația Curții potrivit căreia jalonul 395 din prima cerere de plată din partea Spaniei nu a fost îndeplinit în mod satisfăcător; ia act cu îngrijorare de răspunsul Comisiei potrivit căruia elementul pe care Curtea l-a considerat neîndeplinit nu face parte din jalon, ci este inclus în descrierea măsurii; subliniază că respectarea jaloanelor și țintelor poate fi stabilită numai pe baza unei evaluări detaliate și a unor criterii clare, și nu pe baza negocierilor politice; consideră că ar trebui să se tragă învățăminte din experiența cu MRR, care să fie integrate într-o metodologie standardizată pentru definirea jaloanelor și a țintelor;

199.

 subliniază că respectarea jaloanelor poate fi stabilită numai pe baza unei evaluări detaliate și a unor criterii clare și permanente, și nu pe baza negocierilor politice;

200.

 observă constatarea Curții potrivit căreia jaloanele și țintele se bazează adesea pe indicatori de realizare și chiar pe indicatori de resurse, ceea ce nu permite evaluarea performanței măsurilor decât prin prezentarea realizărilor și nu a rezultatelor și, în cele din urmă, limitează impactul acestora pe termen mediu asupra obiectivelor de politică ale Uniunii din cadrul MRR; remarcă observația Curții conform căreia indicatorii de impact au, prin definiție, un orizont de timp mai lung, care ar putea să nu fie compatibil cu calendarul limitat de implementare a MRR.

201.

 ia act de constatarea Curții potrivit căreia evaluarea PRR efectuată de Comisie s-a bazat parțial pe mecanisme care nu erau încă în vigoare; ia act, în această privință, de constatarea Curții potrivit căreia Comisia a inclus jaloane și ținte suplimentare care trebuie atinse înainte de prima plată pentru a adopta PRR și că evaluarea sa a contribuit la îmbunătățirea calității jaloanelor și a țintelor; este îngrijorat că lipsa unui sistem de monitorizare complet funcțional la începutul aplicării MRR implică riscul de întârzieri în ceea ce privește evaluările și monitorizarea atingerii jaloanelor sau țintelor; evidențiază faptul că sistemele de monitorizare sau organele de implementare din statele membre incluse în eșantion în momentul evaluării nu erau încă instituite complet la momentul aprobării PRR-urilor, și că acest lucru a limitat, de asemenea, evaluarea de către Comisie a capacității lor administrative; ia act, de asemenea, în acest sens, de constatarea Curții potrivit căreia, chiar și pentru mecanismele de audit și control, în ultimă instanță legat de fiabilitatea informațiilor a fost acordat un rating A, în pofida faptului că nu au fost instituite mai multe măsuri; observă, în această privință, concluzia Curții potrivit căreia ratingul „A” acordat în acest domeniu tuturor PNRR-urilor poate fi explicat cel puțin în parte prin faptul că Regulamentul privind MRR nu permite decât un rating „A” (adecvat) sau un rating „C” (insuficient), acordarea ratingului „C” ducând la respingerea PRR-ului în ansamblu; reamintește că existența unor structuri adecvate de audit și control reprezintă o condiție prealabilă pentru primirea de fonduri din MRR;

202.

 constată, pe baza relatărilor jurnaliștilor de investigație, că mai multe state membre s-au bazat pe expertiza furnizată de firmele de consultanță pentru a institui MRR și că aceste firme, la rândul lor, oferă servicii de sprijinire a potențialilor beneficiari ai sprijinului financiar în cadrul MRR în aceste state membre;

Recomandări

203.

 sprijină cu tărie recomandările Curții din raportul său anual și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

204.

 invită Comisia:

(a)

să elaboreze o metodologie eficace de eșantionare a jaloanelor și țintelor în cazul în care decide să reevalueze evaluarea Comisiei, deoarece nu va dispune de resursele necesare pentru a verifica toate jaloanele și toate țintele tuturor cererilor de plată în viitor; consideră că această metodologie ar trebui să identifice în mod eficace jaloanele și țintele care prezintă un risc mai mare de neîndeplinire și/sau au o relevanță mai mare pentru a contribui la succesul general al obiectivelor finale stabilite; invită Curtea să includă, în auditul său privind evaluarea de către Comisie a jaloanelor și a țintelor, pista de audit a documentației privind îndeplinirea acestora;

205.

 invită Comisia:

(a)

să pună lista tuturor beneficiarilor finali și a proiectelor de finanțare din cadrul MRR la dispoziția auditorilor și a autorității care acordă descărcarea de gestiune pentru toate plățile (din 2021 și pe parcursul punerii în aplicare a MRR) și să asigure accesul deplin al Curții la aplicația IT „Fenix”;

(b)

să ia măsuri pentru a pune în aplicare noua obligație a statelor membre de a publica lista celor 100 de beneficiari finali care au primit cea mai mare finanțare în cadrul MRR și să ia toate măsurile adecvate dacă statele membre nu pun în aplicare corect această prevedere;

(c)

să indice, împreună cu statele membre, denumirea exactă a tuturor programelor sociale și a măsurilor de sprijin puse în aplicare în statele membre cu ajutorul fondurilor din MRR; solicită, prin urmare, o menționare a ponderii fondurilor din MRR în aceste programe și o menționare exactă a prestațiilor care au fost înlocuite proporțional cu fondurile din MRR în cadrul protecției naționale pentru șomaj, asistență medicală și îngrijire de lungă durată;

(d)

să explice autorității care acordă descărcarea de gestiune raționamentul și logica de la baza cadrului pentru evaluarea jaloanelor și a țintelor în temeiul Regulamentului privind MRR și a metodologiei Comisiei pentru stabilirea suspendării plăților în temeiul Regulamentului privind MRR și să aibă în vedere furnizarea unor definiții suplimentare pentru a reduce impactul elementelor subiective conținute în acestea;

(e)

să evalueze atingerea de către statele membre a jaloanelor privind statul de drept din cadrul PNRR-urilor, pe baza unei evaluări detaliate, a unor criterii clare și permanente și în deplină conformitate cu jurisprudența CJUE, nu doar în ceea ce privește adoptarea formală a legislației de reformă, ci și în ceea ce privește aplicarea juridică și practică, și nu pe baza unor negocieri politice;

(f)

să aplice o procedură mai transparentă de numire în funcție pentru toate posturile, în special cele de conducere, și să clarifice procedura actuală de numire în funcții, care prezintă deficiențe în ceea ce privește transparența și repartizarea responsabilităților;

(g)

să nu aprobe nicio cerere de plată decât în cazul în care toate jaloanele privind statul de drept au fost pe deplin atinse;

(h)

să sprijine statele membre să își sporească capacitatea administrativă de a gestiona sistemele administrative paralele de punere în aplicare a MRR și a fondului de coeziune și să le ajute să reducă sarcinile administrative inutile, să simplifice licitațiile și să ofere informații mai specifice, facilitând astfel accesul IMM-urilor și al lucrătorilor independenți la finanțare;

(i)

să fie vigilentă în mod deosebit, împreună cu EUROPOL, EPPO, OLAF și alți actori relevanți, în cazul în care există semnale de abuz, fraudă și criminalitate organizată care vizează fondurile disponibile în cadrul MRR și să introducă raportarea către Comisie a suspiciunilor de fraudă sesizate în MRR, prin sistemul de gestionare a neregulilor, și către EPPO, astfel cum prevăd regulamentele aplicabile;

(j)

să clarifice faptul că toate proiectele și măsurile finanțate de orice PRR al statelor membre care participă la o formă de cooperare consolidată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (5) trebuie considerate ca fiind finanțate din fonduri europene din MRR și, prin urmare, intră în competența EPPO;

(k)

să solicite, în special având în vedere evaluarea riscurilor realizată de auditorul intern ca bază pentru planificarea auditului, ca punerea în aplicare a MRR să ocupe în continuare un loc important în planurile sale de audit, având în vedere caracterul său inovator și mizele financiare ridicate;

(l)

să evalueze procedura de asigurare a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european și al MRR și, acolo unde este necesar, să propună noi instrumente pentru a asigura punerea în aplicare, având în vedere că, pentru unele state membre, toate recomandările specifice țării au fost abordate în PRR, în timp ce pentru alte state membre (mai mari), nu au fost abordate toate recomandările specifice țărilor;

(m)

să facă o distincție clară între rezultatele înscrise în buget și rezultatele obținute în comunicarea sa privind MRR în general și în particular în ceea ce privește tabloul de bord al MRR, pentru a informa în mod corect publicul larg și a evita neînțelegerile;

(n)

să îmbunătățească publicarea, inclusiv privind tabloul de bord al MRR, a sumelor împrumutate de Uniune pentru a finanța MRR și a dobânzilor suportate pentru sumele împrumutate, precum și a cuantumurilor dobânzilor plătite de statele membre Comisiei pentru împrumuturile care le-au fost puse la dispoziție în cadrul MRR;

(o)

să efectueze, în 2023, o analiză a cheltuielilor naționale prin compararea cheltuielilor și a investițiilor din bugetele naționale înainte și după punerea finanțării din MRR la dispoziția statelor membre care au primit cea mai mare parte a sprijinului în cadrul MRR, pentru a stabili dacă finanțarea din MRR a înlocuit cheltuielile naționale recurente în locul investițiilor, recunoscând, în același timp, că s-a evitat o încetinire gravă a creșterii economice după pandemia de COVID-19;

(p)

să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune ce au făcut cu fondurile primite statele membre care au primit prefinanțări din MRR care nu au putut fi încă alocate investițiilor;

(q)

să accepte doar jaloanele și țintele pentru care s-a primit documentația care sprijină punerea sa în aplicare, și nu doar declarațiile statelor membre, și să asigure înregistrarea unei piste de audit suficiente care să acopere toate elementele considerate relevante în procesul de evaluare a jaloanelor și a țintelor;

(r)

să instituie un cadru ex ante și ex post fiabil pentru a verifica dacă toate jaloanele și țintele sunt cu adevărat puse în aplicare și documentate, inclusiv o pistă de audit suficientă care să înregistreze evaluarea jaloanelor, acordând o atenție deosebită evaluării respectării principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, precum și să justifice rezultatele pentru investițiile care contribuie la obiectivele verzi și digitale din cadrul MRR;

(s)

să reexamineze formularea declarației de asigurare a Direcției Generale Afaceri economice și financiare și să extindă sfera de aplicare a acesteia pentru a asigura conformitatea măsurilor finanțate din MRR cu normele Uniunii și naționale în anii următori, având în vedere justificarea nesatisfăcătoare oferită de Comisie și responsabilitatea sa în calitate de gardian al tratatului de a proteja interesele financiare ale Uniunii;

(t)

să monitorizeze îndeaproape îndeplinirea jaloanelor și țintelor, în special a celor legate de audit, monitorizare și control;

(u)

să evalueze nu numai structura, ci și funcționarea efectivă a mecanismelor de audit și control ale statelor membre în temeiul articolului 22 din Regulamentul privind MRR, identificând totodată domeniile care ar putea fi îmbunătățite sau eficientizate;

(v)

să clarifice autorității care acordă descărcarea de gestiune metodologia pe care a aplicat-o pentru a ajunge la profilurile de plată convenite, în special modul în care numărul și amploarea jaloanelor și țintelor subiacente se raportează la dimensiunea fiecărei tranșe de plată;

(w)

să reefectueze analiza Curții cu privire la profilurile de plată din Raportul special nr. 21/2022 pentru toate profilurile de plată al tuturor statelor membre și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune modul în care fiecare cerere de plată se raportează la numărul de jaloane și ținte care trebuie atinse pentru fiecare stat membru și să propună măsuri care să garanteze că toate jaloanele și țintele sunt finalizate până la 31 august 2026;

(x)

să abordeze riscurile și provocările care derivă din punerea în aplicare în paralel a coeziunii și a MRR, în special în ceea ce privește implicarea partenerilor locali, regionali, economici și sociali și a organizațiilor societății civile, ceea ce poate facilita absorbția finanțării din cadrul MRR în comparație cu finanțarea pentru coeziune, punând un accent mai mare pe implicarea acestor actori în punerea în aplicare a MRR printr-o abordare bazată pe guvernanță comună, care vizează și să crească complementaritatea între MRR și coeziune;

(y)

să încurajeze ferm statele membre care încearcă să își modifice planurile de redresare și reziliență să includă proiecte transfrontaliere în investițiile lor și să pună în general un accent mai mare pe astfel de proiecte cu adevărat europene; reamintește că proiectele transfrontaliere ar trebui să abordeze blocajele existente în transportul, distribuția și stocarea energiei, oferind astfel o valoare adăugată europeană; să aprobe numai capitolele RePowerEU ale statelor membre care alocă cel puțin 30 % din finanțare pentru proiecte care au o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional, astfel cum s-a convenit în cadrul negocierilor RePowerEU și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

(z)

să pună la dispoziție întreaga sumă a împrumuturilor restante și a plăților dezangajate, în special pentru proiecte transfrontaliere axate pe independența energetică și pe accelerarea tranziției energetice; îndeamnă Comisia să încurajeze și să sprijine statele membre să dezvolte proiecte transfrontaliere, în special în domeniul independenței energetice și să permită statelor membre să solicite un împrumut din împrumuturile restante și din plățile dezangajate pentru a finanța proiecte transfrontaliere axate pe energie; invită Comisia să informeze atât Parlamentul, cât și Consiliul despre progresele înregistrate în punerea în aplicare, plățile suspendate și dezangajate și cererile de împrumuturi;

(aa)

să consolideze, dacă este cazul, auditurile sale de sistem în statele membre pentru fiecare sistem de control intern (în cazul metodelor descentralizate sau de punere în aplicare) și să asigure un număr rezonabil de testări ale dosarelor individuale de achiziții publice pentru a garanta eficacitatea în practică a sistemelor de control intern;

(ab)

să se asigure că verificările privind dubla finanțare sunt incluse în cadrele de audit și de control ale statelor membre pentru programele NGEU, de dezvoltare rurală și de coeziune și să asigure buna lor funcționare prin controale de sistem; invită, în plus, Comisia să verifice dacă dubla finanțare nu are loc prin efectuarea de controale bazate pe riscuri cu privire la toate plățile efectuate către beneficiarii finali în cadrul acestor programe;

(ac)

să se asigure că fiabilitatea registrelor beneficiarilor finali din statele membre este garantată, în special în ceea ce privește integritatea și exhaustivitatea, astfel încât, odată descoperite nereguli privind beneficiarii finali, să se asigure monitorizarea corectă la nivelul Uniunii;

(ad)

să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune ce acțiuni a întreprins Comisia pentru a neutraliza potențialul conflict de interese în statele membre și la nivelul Uniunii, în special în ceea ce privește angajarea consultanților;

(ae)

să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport detaliat cu privire la reformele pe care statele membre le-au pus în aplicare încă dinainte de efectuarea plăților, precum și cu privire la măsurile obligatorii pe care le-au luat pentru a adapta dreptul intern la noile directive ale Uniunii, sub formă de jaloane sau ținte în cadrul PNRR-urilor.

(1)  Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu (JO L 207, 11.6.2021, p. 1).

(2)  Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(5)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

Top