Raportor:

Petru Sorin DANDEA

Sesizări	Consiliul Uniunii Europene, 14.11.2023 și 30.11.2023
Temei juridic	Articolul 115 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	10.4.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	24.4.2024
Sesiunea plenară nr.	587
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	179/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută eforturile continue ale Comisiei de a elabora un cadru comun de impozitare a societăților pentru a sprijini consolidarea pieței interne.

1.2.

CESE observă că în ce privește propunerile Comisiei privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (2011) și baza fiscală comună a societăților (CCTB) (2016), ambele vizând dezvoltarea unei baze fiscale comune în întreaga UE, nu s-a putut ajunge la un consens politic în cadrul Consiliului. Această situație a fost luată în considerare pentru a prezenta propunerea legislativă BEFIT, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere tehnic.

1.3.

CESE sprijină decizia Comisiei de a propune BEFIT printr-o directivă a UE, întrucât actuala varietate a diferitelor norme naționale duce la fragmentare și discrepanțe, împiedicând activitățile transfrontaliere pe piața internă din cauza costurilor ridicate suportate de întreprinderi pentru a respecta mai multe cadre juridice diferite.

1.4.

CESE observă că, în conformitate cu articolul 48 alineatul (2) din propunerea BEFIT, statele membre vor avea dreptul de a adăuga la părțile care le-au fost alocate majorări ale bazei de impozitare, deduceri fiscale sau stimulente fiscale. Deși CESE recunoaște că este util să se acorde statelor membre o marjă de manevră, o astfel de flexibilitate ar putea fi în contradicție cu obiectivul Comisiei de a reduce costurile de conformare fiscală care împovărează întreprinderile.

1.5.

CESE este de acord cu Comisia că acordul privind pilonul 2 ar putea contribui la instituirea unui cadru juridic comun al UE privind impozitarea societăților comerciale. CESE consideră că, pentru a simplifica efectiv și a reduce costurile, BEFIT ar trebui aliniat la normele pilonului 2 al OCDE.

1.6.

CESE observă că, deși ajustările BEFIT referitoare la contabilitatea financiară sunt mai limitate decât ajustările din cadrul pilonului 2, nu există norme sau stimulente speciale pentru activități de inovare sau sectoare specifice. De exemplu, rămâne neclar dacă vor fi menținute sistemele de inovare și regimurile fiscale favorabile pentru brevete oferite de unele state membre.

1.7.

CESE consideră că posibilitatea de a compensa pierderile transfrontaliere în cadrul unui grup BEFIT va necesita clarificări atât cu privire la restricțiile temporale pentru reportări asupra exercițiilor viitoare și a celor anterioare, cât și cu privire la coexistența cu pilonul 2. Prin agregare, BEFIT va permite ca pierderile transfrontaliere dintr-un stat membru să fie compensate cu profiturile dintr-un alt stat membru, dar acest lucru ar putea fi în contradicție cu un impozit suplimentar în cadrul pilonului 2 pentru a asigura o cotă minimă efectivă de impozitare de 15 %.

1.8.

CESE recomandă ca orice prelucrare a datelor legată de cadrul BEFIT să se efectueze în conformitate cu principiul RGPD (1) al „reducerii la minimum a datelor”, limitând colectarea de informații cu caracter personal la ceea ce este direct relevant și necesar pentru îndeplinirea scopurilor specifice ale propunerii BEFIT și păstrând datele doar pentru perioada minimă necesară pentru îndeplinirea acestor scopuri.

1.9.

CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește necesitatea de a clarifica mai multe concepte și aspecte legate de legislația privind prețurile de transfer, ca o încercare de a face cadrul juridic mai sigur și mai previzibil. Acest lucru ar putea reduce costurile de conformare fiscală pentru IMM-uri în activitățile lor de zi cu zi și ar putea diminua, de asemenea, costurile procedurale și cheltuielile de judecată.

1.10.

Trebuie remarcat că unele dintre obiectivele propunerii Comisiei ar fi putut fi urmărite și prin îmbunătățirea Directivei privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale și că rămâne de văzut modul în care alte jurisdicții importante din țări terțe se vor raporta la noua abordare a UE a normelor privind prețurile de transfer. CESE consideră, de asemenea, că ar fi util să se reinstituie Forumul comun pentru prețurile de transfer pentru a discuta modalitățile de a gestiona mai bine litigiile legate de stabilirea prețurilor de transfer în cadrul UE.

1.11.

CESE subliniază importanța evaluării atente a costurilor de conformare fiscală și a sarcinilor administrative pentru întreprinderile interesate de propunerea BEFIT, pentru a înțelege beneficiile reale ale noului cadru pentru întreprinderile din întreaga Europă. Activitățile planificate de Comisie pentru a monitoriza eficacitatea și eficiența BEFIT par să fie bine orientate în acest sens (costurile de implementare și costurile inițiale de funcționare ale BEFIT, numărul de grupuri de întreprinderi care intră în domeniul de aplicare obligatoriu al propunerii, numărul de întreprinderi care optează în mod voluntar pentru acest sistem, evoluția costurilor de asigurare a conformității și numărul litigiilor legate de dubla impunere).

1.12.

CESE ia act de faptul că Comisia consideră că BEFIT „este relevant și din perspectiva resurselor proprii, astfel cum se prevede în Comunicarea din 2021 privind următoarea generație de resurse proprii pentru bugetul UE”. Totuși, din cauza procesului legislativ îndelungat și marcat de incertitudine cu care se confruntă BEFIT, este dificil să se estimeze volumul resurselor disponibile pentru capitolele privind resursele proprii și momentul în care astfel de resurse suplimentare vor fi disponibile.

1.13.

Pentru a asigura o coordonare adecvată între BEFIT și normele fiscale naționale specifice aplicabile în unele state membre entităților din sectorul economiei sociale, precum cooperativele și întreprinderile sociale, CESE solicită ca BEFIT să recunoască existența unor astfel de norme fiscale specifice.

2.   Propunerea Comisiei și contextul

2.1.

Propunerea Comisiei, intitulată „Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului (BEFIT)”, se referă la un nou set unic de norme pentru stabilirea bazei de impozitare a grupurilor de întreprinderi și vizează reducerea costurilor de conformare fiscală pentru întreprinderile mari care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier și facilitarea stabilirii de către autoritățile naționale a impozitelor datorate.

2.2.

Propunerea Comisiei înlocuiește cele două propuneri anterioare, baza fiscală comună a societăților (CCTB) și baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) din 2011 și, respectiv, 2016, care au fost retrase din cauza lipsei de consens politic. Noul cadru se bazează pe experiențele anterioare ale CCCTB, ale acordului fiscal internațional al OCDE/G20 privind nivelul minim global de impozitare și ale Directivei privind pilonul 2, adoptată la sfârșitul anului 2022.

2.3.

În ceea ce privește domeniul de aplicare, noile norme vor fi obligatorii pentru grupurile care își desfășoară activitatea în UE cu un venit anual combinat de cel puțin 750 milioane EUR, în cazul în care societatea-mamă finală deține cel puțin 75 % din drepturile de proprietate sau din drepturile care creează un drept la profit. Un membru al grupului BEFIT trebuie să atingă aceste praguri fără întrerupere, pe parcursul întregului exercițiu financiar. Alte grupuri mai mici, de exemplu grupurile de IMM-uri care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, pot intra în acest domeniu de aplicare, cu condiția să elaboreze situații financiare consolidate.

2.4.

Mai precis, propunerea Comisiei va include norme comune pentru calcularea bazei de impozitare la nivel de entitate. Toate întreprinderile care fac parte din același grup își vor stabili bazele de impozitare în conformitate cu un set comun de ajustări fiscale ale situațiilor lor financiar-contabile.

2.5.

Agregarea bazei de impozitare la nivelul grupului UE este esențială pentru funcționarea noului cadru. Bazele de impozitare ale tuturor membrilor grupului vor fi agregate într-o singură bază de impozitare, ceea ce permite compensarea transfrontalieră a pierderilor, întrucât pierderile vor fi compensate automat prin profiturile transfrontaliere. Această compensare este doar rareori posibilă în prezent și ar putea duce la supraimpozitarea profiturilor grupului, descurajând întreprinderile să își desfășoare activitatea la nivel transfrontalier pe piața internă.

2.6.

Baza de impozitare agregată va fi ulterior alocată pe baza unei norme de alocare tranzitorii, care utilizează procentul fiecărui membru al grupului BEFIT din baza de impozitare agregată calculată ca medie a rezultatelor impozabile din ultimele trei exerciții financiare. Norma de alocare tranzitorie va facilita stabilirea unei metode de alocare permanente care se poate baza pe o formulă de repartizare utilizând factori de fond.

2.7.

Mai detaliat, capitolul II include normele pentru determinarea rezultatului fiscal preliminar al fiecărui membru al grupului BEFIT, prin aplicarea normelor prevăzute în secțiunea 2 privind „ajustările profitului net sau ale pierderii nete din contabilitatea financiară”, în secțiunea 3 privind „normele de amortizare” și în secțiunea 4 referitoare la „data de referință și cuantificare”.

2.8.

Din punct de vedere organizațional, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în capitolul V, un ghișeu unic hibrid va permite unui membru al grupului să completeze declarațiile fiscale de informare ale grupului la administrația fiscală a unui stat membru. Cu alte cuvinte, „entitatea care depune declarația”, care este, în principiu, societatea-mamă finală, va depune o singură declarație fiscală de informare pentru întregul grup BEFIT („declarația fiscală de informare BEFIT”) la propria administrație fiscală („autoritatea la care se depune declarația”). Ulterior, autoritatea la care se depune declarația va partaja toate informațiile relevante cu celelalte state membre în care grupul își desfășoară activitatea.

2.9.

Auditurile fiscale și soluționarea litigiilor vor rămâne la nivel național. În unele cazuri, ar putea fi necesar ca auditurile să fie efectuate în comun în temeiul cadrului legislativ existent. Pentru fiecare grup BEFIT va exista și o „echipă BEFIT”, care va reuni reprezentanți ai fiecărei administrații fiscale relevante din statele membre în care grupul își desfășoară activitatea pentru a partaja informații și a coordona acțiunile.

2.10.

Potrivit propunerii Comisiei, „[p]entru a garanta corectitudinea la punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor din cadrul comun, statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile pentru încălcarea dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive. Respectivele sancțiuni ar trebui să fie eficace, proporționale și disuasive.”

2.11.

Propunerea Comisiei cuprinde și norme specifice menite să armonizeze normele privind stabilirea prețurilor de transfer în cadrul UE, asigurând o abordare comună pentru a aborda cele mai recurente probleme critice legate de stabilirea prețurilor de transfer.

2.12.

Noile norme privind prețurile de transfer vizează introducerea unui cadru comun în UE pentru aplicarea principiului valorii de piață. Acest obiectiv este urmărit prin: i) încorporarea principiului valorii de piață în dreptul Uniunii; ii) armonizarea principalelor norme de stabilire a prețurilor de transfer, iii) clarificarea rolului și statutului Orientărilor OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer și iv) crearea posibilității de stabilire, în Uniune, a unor norme comune obligatorii privind anumite subiecte din domeniul stabilirii prețurilor de transfer în cadrul Orientărilor OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer.

2.13.

Propunerea de directivă privind prețurile de transfer afirmă elemente-cheie ale analizei efectuate în temeiul Orientărilor OCDE privind stabilirea prețurilor de transfer (delimitarea tranzacțiilor efective efectuate, analiza comparabilității, metodele recunoscute ale OCDE de stabilire a prețurilor de transfer) și clarifică modul în care mecanismele de efectuare a ajustărilor ar trebui aplicate în cadrul UE pentru a preveni dubla impunere.

3.   Observații generale și observații specifice

3.1.

CESE salută eforturile continue ale Comisiei de a elabora un cadru comun de impozitare a societăților în sprijinul pieței interne, o idee care a făcut parte din istoria UE încă de la prima sa apariție în documentele de politică ale Comunității Economice Europene în anii 1960. Acest obiectiv ambițios este urmărit din nou prin propunerea BEFIT.

3.2.

CESE observă că în ce privește cele mai recente încercări ale Comisiei de a elabora o bază de impozitare comună în întreaga UE (în propunerile privind CCCTB și CCTB din 2011 și 2016) nu s-a putut ajunge la un consens politic în cadrul Consiliului. Experiența anterioară a fost luată în considerare atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere tehnic, pentru a prezenta propunerea legislativă supusă examinării. Textul rezultat ia în considerare, de asemenea, cele mai recente evoluții fiscale în ceea ce privește globalizarea și digitalizarea.

3.3.

CESE apreciază faptul că Comisia a efectuat o consultare publică înainte de publicarea textului final al BEFIT. În total, consultările au beneficiat de 123 de contribuții din partea asociațiilor de întreprinderi, a consultanților fiscali și a avocaților. Printre respondenți s-au numărat și cetățeni și întreprinderi mai mari și mai mici, precum și instituții academice și de cercetare, organizații neguvernamentale și sindicate.

3.4.

CESE este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia propunerea BEFIT este în concordanță cu alte inițiative legislative recente întreprinse în domeniul fiscal, cum ar fi cadrul DAC. Sistemul de administrare a BEFIT urmărit de Comisie ar putea, într-adevăr, să beneficieze în mod substanțial de cooperarea existentă și în creștere dintre autoritățile fiscale naționale.

3.5.

CESE sprijină decizia Comisiei de a propune o directivă a UE privind BEFIT, întrucât actuala varietate a diferitelor norme naționale duce la fragmentare și discrepanțe, împiedicând activitățile transfrontaliere din cauza costurilor ridicate suportate de întreprinderi pentru respectarea mai multor cadre juridice diferite. Disparitățile dintre statele membre pot genera, de asemenea, neconcordanțe, ceea ce ar putea duce fie la neimpozitare, fie la o impozitare multiplă a aceluiași profit. Prin urmare, o inițiativă legislativă a UE este mai adecvată și mai eficientă decât o multitudine de intervenții naționale (principiul subsidiarității).

3.6.

CESE este de acord cu Comisia că acordul privind pilonul 2 al Cadrului incluziv al OCDE/G20, aprobat de statele membre (2), ar putea contribui la realizarea unui cadru juridic comun privind impozitarea societăților comerciale pe piața internă. Pentru a simplifica efectiv și a reduce costurile, BEFIT ar trebui aliniat la normele pilonului 2 al OCDE. Cu toate acestea, BEFIT impune contribuabililor să întocmească conturi financiare respectând un standard de contabilitate care este în conformitate cu legislația UE (3) (de exemplu, GAAP naționale sau IFRS).

3.7.

CESE observă că, odată cu propunerea BEFIT, trei seturi de norme vor funcționa în paralel: cadrul național de stabilire a veniturilor, sistemul pilonului 2 și sistemul BEFIT. Un astfel de cadru disociat ar putea deveni împovărător pentru statele membre mici cu o capacitate administrativă foarte limitată, în special atunci când sediul unui grup mare este situat într-un stat membru mic.

3.8.

CESE observă că, deși ajustările BEFIT referitoare la contabilitatea financiară sunt mai limitate decât ajustările din cadrul pilonului 2, nu există norme sau stimulente speciale pentru activități de inovare sau sectoare specifice. De exemplu, rămâne neclar dacă sistemele de inovare și regimurile fiscale favorabile pentru brevete oferite de unele state membre vor fi menținute, ceea ce ar putea reduce avantajul competitiv al UE.

3.9.

CESE observă că, în conformitate cu articolul 48 alineatul (2) din propunerea BEFIT (4), statele membre vor avea dreptul de a adăuga la părțile care le-au fost alocate majorări ale bazei de impozitare, deduceri fiscale sau stimulente fiscale, ceea ce ar putea duce la o impozitare diferențiată a profiturilor societăților în diferitele state membre. Deși CESE recunoaște că este util să se acorde statelor membre o marjă de manevră, o astfel de flexibilitate extinsă ar putea submina obiectivele de simplificare urmărite de propunerea BEFIT.

3.10.

CESE consideră că posibilitatea de a compensa pierderile transfrontaliere în cadrul unui grup BEFIT va necesita clarificări cu privire la i) restricțiile temporale pentru reportări asupra exercițiilor viitoare și a celor anterioare, cât și cu privire la ii) coexistența cu pilonul 2. Prin agregare, BEFIT va permite ca pierderile transfrontaliere dintr-un stat membru să fie compensate cu profiturile dintr-un alt stat membru, dar acest lucru ar putea fi în contradicție cu un impozit suplimentar în cadrul pilonului 2 pentru a asigura o cotă minimă efectivă de impozitare de 15 %.

3.11.

CESE observă că datele cu caracter personal, cum ar fi informațiile privind participațiile în capitalurile proprii ale unui grup BEFIT, ar putea fi prelucrate de administrațiile fiscale în scopul aplicării capitolului IV din propunere și în scopul examinării conținutului declarației fiscale de informare BEFIT și ajungerii la un consens cu privire la aceasta, precum și al prelucrării și evaluării declarațiilor fiscale individuale în temeiul capitolului V. CESE recomandă ca orice prelucrare a datelor legată de cadrul BEFIT să se efectueze în conformitate cu principiul „reducerii la minimum a datelor” prevăzut de RGPD, limitând colectarea datelor cu caracter personal la ceea ce este direct relevant și necesar pentru îndeplinirea scopurilor specifice ale propunerii BEFIT și păstrând datele doar pentru perioada minimă necesară pentru îndeplinirea acestor scopuri.

3.12.

CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește necesitatea de a clarifica mai multe concepte și aspecte legate de legislația privind prețurile de transfer, astfel încât cadrul juridic să devină mai sigur și mai previzibil. Acest lucru ar putea reduce costurile de conformare fiscală pentru IMM-uri în activitățile lor de zi cu zi și ar putea reduce, de asemenea, costurile procedurale și cheltuielile de judecată pe care un număr semnificativ de întreprinderi le suportă anual. În acest sens, trebuie remarcat că unele dintre obiectivele propunerii Comisiei ar fi putut fi urmărite și prin îmbunătățirea Directivei privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale și că rămâne de văzut modul în care alte jurisdicții importante din țări terțe se vor raporta la noua abordare a UE a normelor privind prețurile de transfer.

3.13.

În orice caz, CESE consideră că ar fi util să se reinstituie Forumul comun pentru prețurile de transfer, pentru a facilita o dezbatere deschisă cu privire la necesitatea de a gestiona mai bine litigiile legate de stabilirea prețurilor de transfer în UE.

3.14.

CESE împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia o evaluare a punerii în aplicare a directivei la cinci ani de la intrarea sa în vigoare ar putea fi utilă și ar putea contribui la punerea la dispoziția statelor membre a timpului și asistenței necesare pentru a pune în aplicare în mod corespunzător noul cadru și pentru a modifica cadrul legislativ, dacă este necesar. În acest sens, este esențial ca statele membre să coopereze și să facă schimb de informații cu privire la funcționarea viitoare a sistemului.

3.15.

Activitatea de monitorizare prevăzută de Comisie în ceea ce privește eficacitatea și eficiența BEFIT pare, de asemenea, utilă și va viza punerea în aplicare și costurile inițiale de funcționare ale BEFIT, numărul de grupuri de întreprinderi care intră în domeniul de aplicare obligatoriu al propunerii și numărul de întreprinderi care optează în mod voluntar pentru acest sistem, precum și evoluția costurilor de conformare fiscală și numărul de litigii legate de dubla impunere.

3.16.

CESE subliniază importanța evaluării atente a costurilor de conformare fiscală și a sarcinilor administrative pentru toate întreprinderile implicate, pentru a înțelege beneficiile reale ale noului cadru pentru întreprinderile din întreaga Europă.

3.17.

CSSE ia act de faptul că Comisia consideră că BEFIT „este relevant și din perspectiva resurselor proprii, astfel cum se prevede în Comunicarea din 2021 privind următoarea generație de resurse proprii pentru bugetul UE”. Cu toate acestea, din cauza procesului legislativ îndelungat și marcat de incertitudine cu care se confruntă propunerea BEFIT, este, de fapt, dificil să se estimeze volumul resurselor disponibile pentru capitolele privind resursele proprii și momentul în care astfel de resurse suplimentare vor fi disponibile.

3.18.

Pentru a asigura o coordonare adecvată între BEFIT și normele fiscale naționale specifice aplicabile în unele state membre entităților din sectorul economiei sociale, precum cooperativele și întreprinderile sociale, CESE solicită BEFIT să recunoască astfel de norme fiscale specifice. Un exemplu în acest sens este deductibilitatea profiturilor depuse de cooperative și grupuri cooperatiste ca rezerve care nu pot fi distribuite membrilor cât timp societatea își desfășoară activitatea sau chiar și după dizolvare. Un alt caz este deductibilitatea beneficiilor sau a dividendelor distribuite de cooperative membrilor lor, proporțional cu relația lor de mutualitate. O astfel de abordare ar fi conformă cu Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2021 (Planul de acțiune al UE pentru economia socială) și cu Recomandarea nr. 1344 a Consiliului din 27 noiembrie 2023 (Recomandarea Consiliului privind dezvoltarea condițiilor-cadru ale economiei sociale).

---

(1)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(2)  În decembrie 2021, statele membre au adoptat în unanimitate Directiva privind pilonul doi privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale în UE.

(3)  Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită efectelor BEFIT asupra societăților care își consolidează baza fiscală utilizând GAAP aplicabile într-o țară din afara UE.

(4)  Articolul 48 alineatul (2) din propunere prevede că „[p]e lângă ajustările enumerate la alineatul (1), un stat membru poate permite majorarea sau diminuarea, prin elemente suplimentare, a părții alocate membrilor unui grup BEFIT care își au domiciliul fiscal sau sunt situați sub forma unui sediu permanent pe teritoriul său.”