Publicarea unei cereri de înregistrare a unei denumiri în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

(2022/C 481/06)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de înregistrare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

„Αφρίνα”/„Αfrina”

Nr. UE: PGI-GR-02822 – 6.12.2021

DOP ( ) IGP (X)

1.   Denumirea (denumirile) [a (ale) DOP sau IGP]

„Αφρίνα”/„Αfrina”

2.   Statul membru sau țara terță

Grecia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.    Tipul de produs

Clasa 2.6. Sare

3.2.    Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Αφρίνα”/„Αfrina” este o floare de sare produsă exclusiv în mlaștina sărăturată „albă” din Missolonghi. Este vorba despre sare de mare neprelucrată, care nu conține aditivi și nu este supusă niciunui tratament după recoltare.

Produsul „Αφρίνα”/„Αfrina” constă în cristale de clorură de sodiu albe și fine, formate la suprafața apelor sărăturate din bazinele de cristalizare în condiții climatice favorabile (vânt, temperatură și soare). Produsul este mai puțin sărat decât sarea, cu un gust ușor amar datorat conținutului ridicat de magneziu, fiind prin urmare ideal pentru preparatele crude sau prăjite sau chiar pentru deserturi. Acesta este bogat în microelemente (metale prezente în apa de mare) și în special în magneziu (Mg).

Floarea de sare „Αφρίνα”/„Αfrina” se colectează doar manual și are caracteristicile organoleptice, fizice și chimice indicate în tabelele 1 și 2.

Tabelul 1

Caracteristici organoleptice și fizice

Aspect	Cristale albe
Gust	Sărat
Miros	Inodor
Granulometrie	> 3 mm 0 % 1-3 mm 45-55 % < 1 mm 45-55 %

Tabelul 2

Compoziție chimică

Parametru chimic	Conținut (%)
Umiditate	1,0 -5,0
Insolubil în apă	0,020 -0,120
Calciu (în substanță uscată)	0,010 -0,300
Magneziu (în substanță uscată)	0,060 -0,300
Sulfați (în substanță uscată)	0,200 -1,100
NaCl (în substanță uscată)	97,0 -99,5

3.3.    Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

—

3.4.    Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Operațiunile care trebuie să se desfășoare în aria geografică sunt următoarele:

—	extracția din mare;

—	circulația apei extrase în iazurile de evaporare;

—	transferarea în bazinele de cristalizare;

—	recoltarea;

—	scurgerea naturală a „Αφρίνα”/„Αfrina”.

3.5.    Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.    Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Conform unor criterii istorice, geografice și antropologice, aria geografică în care se produce floare de sare „Αφρίνα”/„Αfrina” este situată în interiorul localității Iera Polis Mesolongiou, în unitatea regională Aetolia-Acarnania din vestul Greciei, și este delimitată de limitele geografice ale mlaștinii sărăturate „albe”:

—	nordul mlaștinilor Foinikia;

—	est-nord-estul vechiului drum național dintre Missolonghi și Aitoliko;

—	vestul lagunei Missolonghi;

—	sud-sud-estul unității municipale Iera Polis Mesolongiou.

5.   Legătura cu aria geografică

Floarea de sare „Αφρίνα”/„Αfrina” este produsă în laguna Missolonghi și a dobândit o reputație excelentă și un renume considerabil atât în Grecia, cât și în străinătate. Prin urmare, reputația și caracteristicile produsului care se datorează originii geografice stau la baza legăturii acestuia cu aria geografică.

Această reputație se bazează în principal pe textura și gustul produsului, care sunt determinate de microclimatul specific al salinelor și lagunei din Missolonghi, precum și de recoltarea tradițională manuală, care a rămas practic neschimbată de-a lungul anilor.

Salinele din Missolonghi reprezintă un mediu de producție ideal, fiind protejate în temeiul Convenției Ramsar și în cadrul rețelei Natura 2000. Reputația produsului este consolidată de caracterul unic al ecosistemului de saline din Missolonghi și de notorietatea lagunei Missolonghi – „lacul foarte frumos” al lui Homer. Profesorul Christos Siasos (Agrinioculture, 2014) descrie Missolonghi ca fiind „tărâmul comorii albe”.

Suprafețele active ale salinelor (iazuri de evaporare și bazine de cristalizare) sunt argiloase, argila fiind impermeabilă. Apa de mare se condensează în iazurile de evaporare, iar sarea se cristalizează în bazine. Bazinele de cristalizare au o suprafață uniformă pe toată lungimea și lățimea lor. Prin urmare, chiar și valurile mici pot purta floarea de mare „Αφρίνα”/„Αfrina” până la marginea bazinelor, unde este apoi colectată.

Pentru producția de „Αφρίνα”/„Αfrina” este necesară evaporarea/concentrarea continuă a unei cantități suficiente de apă de mare până în momentul în care conținutul de sare începe să se cristalizeze. Concentrarea se produce în mod natural datorită energiei solare și microclimatului predominant, mai precis datorită vitezei vântului, temperaturii și umidității relative. Apa din saline necesită atât soare, cât și vânt puternic pentru procesul de concentrare, în special în perioada verii, în timp ce în sezonul de vegetație nu trebuie să existe precipitații abundente pentru ca sarea să se poată cristaliza.

La suprafața bazinelor de cristalizare se formează un strat subțire de cristale de sare de mari dimensiuni. Vântul dinspre vest transportă stratul de la suprafață format din aceste cristale în partea estică a bazinelor, unde se colectează în cele din urmă floarea de sare „Αφρίνα”/„Αfrina”.

Factorul uman este, de asemenea, important, deoarece operațiunea tradițională de recoltare, care a rămas practic neschimbată de-a lungul anilor, a contribuit, de asemenea, la crearea și menținerea reputației produsului. Floarea de sare „Αφρίνα”/„Αfrina” este colectată manual, cu ajutorul unor unelte din lemn, de către lucrători pricepuți, care asigură uniformitatea produsului finit grație formării și experienței lor. Identificarea și separarea produsului necesită experiență și pricepere. Această tehnică tradițională este transmisă de la o generație de lucrători în domeniul sării la alta.

Recoltarea manuală a cristalelor de sare de la suprafață conferă produsului un grad ridicat de puritate, fără nicio urmă de nămol (deoarece cristalele nu intră în contact cu fundul bazinului de cristalizare), și o culoare albă naturală. Prin urmare, nu este necesară spălarea produsului, acesta având astfel un conținut mai ridicat de săruri anorganice, în special de săruri de magneziu solubile. În consecință, conținutul de magneziu al florii de sare „Αφρίνα”/„Αfrina” îl depășește pe cel al altor săruri comune și săruri comerciale prelucrate, fapt ce îi conferă o aromă specială (ușor amăruie, mai puțin sărată) și o face ideală pentru preparatele crude sau prăjite sau chiar pentru deserturi.

„Αφρίνα”/„Αfrina” este denumirea utilizată în mod tradițional pentru floarea de sare produsă în regiunea Missolonghi. Chiar cuvântul „Αφρίνα”/„Αfrina” în sine, care își are originea în cuvântul „spumă” (afrós), indică modul în care este obținut produsul. În cartea sa „Missolonghi” (1925), K. A. Stasinopoulos scria: „Și Afrina, sarea de lux obținută prin evaporare naturală, este produsă în lagună. Valurile blânde care se sparg pe țărmurile lagunei formează spumă. Căldura soarelui condensează spuma, formându-se astfel Afrina”.

Reputația produsului este confirmată de numeroase referințe istorice și bibliografice.

Primele referințe istorice cu privire la „Αφρίνα”/„Αfrina” datează de la începutul secolului precedent. În cartea sa To alas (Sarea) (1906) K. A. Stasinopoulos scria: „cea mai bună dintre toate sărurile evaporate în mod natural și dintre toate sărurile grecești în general este Afrina din Missolonghi”. „Αφρίνα”/„Αfrina” era recunoscută ca având o calitate și un gust superioare și era foarte căutată pentru a fi oferită drept cadou de lux („Missolonghi”, K. A. Stasinopoulos, 1925).

Gustul și textura sa au fost foarte lăudate de specialiști, de exemplu: În To alas (Sarea) (1906) K. A. Stasinopoulos scria: „spuma este albă ca zăpada și delicată ca eterul”. În plus, profesorul Christos Siasos (Agrinioculture, 2014) menționează următoarele caracteristici: „Briza produce forme asemănătoare fulgilor de jur împrejurul bazinelor de cristalizare înainte ca sarea să fie extrasă din acestea. Acești fulgi constituie floarea de sare numită Afrina în această regiune. Afrina se colectează manual și este considerată cea mai bună și mai gustoasă sare. Are o textură distinctivă, se topește în gură și produce o explozie de arome”.

În cartea sa premiată „Să învățăm dialectul din Missolonghi” (1979), care conține aproximativ 2000 de cuvinte și expresii locale, scriitoarea Akakia Kordosi din Missolonghi a notat: „Afrina: spumă de sare”.

În cartea sa „SAREA – Sarea în istoria și cultura europeană” (1997), Theodora Petanidou, profesor la Universitatea din Marea Egee, scrie că: „Afrina este denumirea tradițională din regiunea Missolonghi pentru cantitatea mică de cristale de sare care se formează la suprafața apei sărăturate”.

Referințele contemporane în format tipărit și online, de la radio, din televiziune și din programele culinare specializate mențin și consolidează reputația și renumele speciale ale produsului.

Mulți bucătari celebri utilizează floarea de sare „Αφρίνα”/„Αfrina”. Un exemplu în acest sens este utilizarea produsului în preparatul pentru care tânărul bucătar Nikos Billis a câștigat un premiu la San Pellegrino, unde a reprezentat țările mediteraneene (Gastronomos, 2016). Stelios Parliaros, George Calombaris, Sotiris Kontizas, Argyros Barbarigos și mulți alții utilizează, de asemenea, „Αφρίνα”/„Αfrina” în preparatele lor.

Merită menționat faptul că primul muzeu al sării din Grecia a fost înființat în 2019 în zona Tourlida din Missolonghi, confirmând reputația regiunii și legătura sa strânsă cu sarea.

În ultimii ani, calitatea excelentă a florii de sare „Αφρίνα”/„Αfrina” a fost recunoscută în mod constant. Nu este întâmplător faptul că produsul a primit două premii în cadrul concursurilor internaționale de produse alimentare și arome: în 2016, o medalie de argint la concursul Olymp Awards pentru alimente și băuturi organizat la Atena, iar în 2020, o distincție la premiile Great Taste din Londra. De asemenea, este de remarcat faptul că, în cadrul summitului țărilor din sudul UE din 2016, organizat la Atena, floarea de sare „Αφρίνα”/„Αfrina” a fost aleasă drept cadou comemorativ pentru lideri.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

http://www.minagric.gr/images/stories/docs/agrotis/POP-PGE/2021/prodiagrafes_afrina280622.pdf

---

(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.