This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52022XC1018(01)
Publication of an application for amendment of a specification for a name in the wine sector referred to in Article 105 of Regulation (EU) No 1308/2013 of the European Parliament and of the Council 2022/C 401/08
Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 2022/C 401/08
Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 2022/C 401/08
C/2022/7273
JO C 401, 18.10.2022, p. 10–22
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
18.10.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 401/10 |
Publicarea unei cereri de modificare a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
(2022/C 401/08)
Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.
CERERE DE MODIFICARE A CAIETULUI DE SARCINI
„Pannon”
PDO-HU-A1380-AM03
Data cererii: 25.1.2018
1. Normele aplicabile modificării
Articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – Modificare care nu este minoră
2. Descrierea și motivele modificării
2.1. Adăugarea categoriei de produs „vin perlant”
Producătorii vinicoli au început să producă vinuri perlante ca răspuns la cererile pieței în continuă schimbare. Progresele tehnologiei disponibile au permis obținerea unei calități din ce în ce mai bune, ceea ce a condus la creșterea cererii și a producției. Vinurile remarcabile cu DOP „Pannon” pot fi utilizate, de asemenea, pentru a obține produse omogene și de înaltă calitate conforme cu caietul de sarcini.
Rubrici vizate:
Categorii de produse vitivinicole
Descrierea vinurilor
Randamente maxime
Principalele soiuri de viță-de-vie
Legătura cu arealul geografic
Condiții suplimentare
2.2. Adăugarea categoriei de produs „vin spumant”
Combinația între cererea de pe piață și spiritul antreprenorial al producătorilor de vin a dat naștere producției de diverse tipuri de vinuri spumante. Vinurile de bază pentru vinul spumant sunt produse de mult timp în această regiune viticolă. Cramele familiale înființate aici au adăugat propriile vinuri spumante la gama lor de produse. Din soiurile de struguri enumerate în caietul de sarcini al vinului cu DOP „Pannon” se produc vinuri spumante de o foarte bună calitate, aceste soiuri permițând obținerea unei calități uniforme și superioare.
Rubrici vizate:
Categorii de produse vitivinicole
Descrierea vinurilor
Randamente maxime
Principalele soiuri de viță-de-vie
Legătura cu arealul geografic
Condiții suplimentare
2.3. Noi soiuri autorizate: Ezerfürtű, Furmint, Kadarka (alb), Pinot Noir (alb), Rizlingszilváni, Zöld szagos, Zöld szilváni și Alibernet
Tiparele consumului de vin sunt în continuă schimbare, iar producătorii se străduiesc să se adapteze la acestea. Proporția soiurilor albe și aromate din arealul delimitat este în din ce în ce mai mare. Unele dintre soiurile solicitate se utilizează de mult timp pentru a produce vin de o calitate fiabilă, în timp ce altele provin din plantări experimentale.
Rubrici vizate:
Principalele soiuri de viță-de-vie
2.4. Modificarea listei localităților din afara arealului de producție delimitat: adăugarea localității Varsád
Unitatea de vinificație din Varsád prelucrează strugurii care provin din arealul delimitat pentru vinul cu DOP „Pannon”. Calitatea produselor din sectorul vitivinicol obținute din acești struguri îndeplinește cerințele prezentului caiet de sarcini. (Localitatea Dég a fost deja înregistrată în cererea inițială ca localitate din afara arealului de producție delimitat.)
Rubrici vizate:
Condiții suplimentare
2.5. Adăugarea localităților Cikó, Fürged, Magyarszék, Németkér, Pálfa, Pári și Somberek în arealul de producție delimitat
Aceste localități aparțin aceleiași unități administrative în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2019/33 (2) ca și arealul de producție delimitat. Acestea fac parte integrantă din arealul geografic, date fiind proprietățile solului și amplasarea.
Rubrici vizate:
Arealul geografic delimitat
2.6. Eliminarea localităților Aba și Seregélyes din arealul de producție delimitat
Aceste localități au fost eliminate din administrația publică pentru arealul delimitat și fac parte dintr-o altă regiune viticolă. Ținând cont de proprietățile solului și de amplasare acestea nu fac parte din arealul geografic și, prin urmare, ar trebui eliminate de pe lista localităților din arealul de producție delimitat.
Rubrici vizate:
Arealul geografic delimitat
DOCUMENT UNIC
1. Denumirea produsului
Pannon
2. Tipul indicației geografice
DOP – Denumire de origine protejată
3. Categorii de produse vitivinicole
1. |
Vin |
4. |
Vin spumant |
9. |
Vin perlant |
4. Descrierea vinului (vinurilor)
4.1. Vin alb
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Culoarea variază de la alb-verzui la verde-gălbui și până la auriu. Mirosul variază de la o subtilitate discretă până la aromele foarte intense ale soiurilor parfumate. Pot apărea note de mere și de citrice și chiar arome de flori. Vinurile albe „Pannon” se caracterizează printr-un nivel de aciditate mediu și complex. Gustul fructat și armonia sunt caracteristici ale tuturor vinurilor produse în această regiune.
* |
Datele analitice care lipsesc respectă limitele stabilite în legislația UE. |
Caracteristici analitice generale |
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
9 |
Aciditatea totală minimă |
4,5 g/l, exprimată în acid tartric |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
200 |
4.2. Vin roze
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
De la culoarea cojii de ceapă la culoarea bujorului și până la culoarea căpșunilor. Mirosurile sunt caracteristice soiului și sunt în principal de zmeură, de căpșuni și de mure. Vinul este caracterizat de acizi proaspeți, are intensitate medie și corpolență medie și lejeră, iar aromele care caracterizează mirosul se reflectă, de asemenea, în gust.
* |
Datele analitice care lipsesc respectă limitele stabilite în legislația UE. |
Caracteristici analitice generale |
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
9 |
Aciditatea totală minimă |
4,5 g/l, exprimată în acid tartric |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
200 |
4.3. Vin roșu
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Culoarea acestui vin variază între roșu, rubiniu, roșu-violet și roșu-închis intens. Mirosul său este caracterizat de o aromă fructată, în special de fructe roșii, mai ales de căpșuni, de prune și de cireșe. La aceasta se pot adăuga note picante datorate procesului de maturare în butoaie. Are o corpolență medie sau ridicată, o aciditate medie tipică și o structură tanică medie spre ridicată.
* |
Datele analitice care lipsesc respectă limitele stabilite în legislația UE. |
Caracteristici analitice generale |
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
9 |
Aciditatea totală minimă |
4,5 g/l, exprimată în acid tartric |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
20 |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
150 |
4.4. Vin spumant alb
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Culoarea acestui vin poate varia de la galben-pal la galben-auriu. Mirosul și gustul acestuia sunt determinate de aromele fructate primare tipice strugurilor – citrice și măr verde – care sunt completate de substanțele care produc un miros și o aromă secundare, precum cele de biscuit și de brioșă, care se dezvoltă în timpul procesului de maturare. Bulele delicate produse de acidul carbonic derivat din a doua fermentație alcoolică sunt prezente pe parcursul întregului proces de degustare.
* |
Datele analitice care lipsesc respectă limitele stabilite în legislația UE. |
Caracteristici analitice generale |
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
9 |
Aciditatea totală minimă |
4 g/l, exprimată în acid tartric |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
4.5. Vin spumant roze
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Culoarea acestui vin poate varia de la o nuanță deschisă a culorii cojii de ceapă până la roșu-deschis. Gustul și mirosul acestuia sunt determinate de substanțele care produc arome fructate ușoare de căpșuni, de zmeură și picante, tipice strugurilor, completate de substanțele care produc un miros și o aromă secundare, precum cele de biscuit și de brioșă, care se dezvoltă în timpul procesului de maturare și care sunt însoțite de o aciditate plăcută și echilibrată.
* |
Datele analitice care lipsesc respectă limitele stabilite în legislația UE. |
Caracteristici analitice generale |
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
9 |
Aciditatea totală minimă |
4 g/l, exprimată în acid tartric |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
4.6. Vin spumant roșu
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Culoarea acestui vin poate varia de la rubiniu până la roșu-intens. Gustul și mirosul acestuia sunt determinate de aromele fructate primare, tipice strugurilor (în principal de cireșe și de coacăze), care sunt completate de substanțele care produc un miros și o aromă secundare, precum cele de biscuit și de brioșă, care se dezvoltă în timpul procesului de maturare.
* |
Datele analitice care lipsesc respectă limitele stabilite în legislația UE. |
Caracteristici analitice generale |
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
9 |
Aciditatea totală minimă |
4 g/l, exprimată în acid tartric |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
4.7. Vin perlant alb
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Culoarea acestui vin poate varia de la alb-verzui până la galben-auriu; acesta prezintă întotdeauna un miros fructat și proaspăt de citrice și de măr verde, precum și o aciditate elegantă și proaspătă. În gustul și în mirosul vinului nu se remarcă note datorate procesului de maturare în butoaie de lemn.
* |
Datele analitice care lipsesc respectă limitele stabilite în legislația UE. |
Caracteristici analitice generale |
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
9 |
Aciditatea totală minimă |
4 g/l, exprimată în acid tartric |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
4.8. Vin perlant roze
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Acest vin are o culoare care poate varia de la o nuanță deschisă a culorii cojii de ceapă până la roșu-deschis, o aromă fructată (în principal de căpșuni, de zmeură și de mure) și un caracter vioi și proaspăt.
* |
Datele analitice care lipsesc respectă limitele stabilite în legislația UE. |
Caracteristici analitice generale |
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
9 |
Aciditatea totală minimă |
4 g/l, exprimată în acid tartric |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
4.9. Vin perlant roșu
DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ
Culoarea acestui vin poate varia între roșu, rubiniu sau roșu-violet și roșu-intens. Se caracterizează printr-un gust fructat tipic și un miros tipic de fructe roșii, precum căpșunile, prunele și cireșele.
* |
Datele analitice care lipsesc respectă limitele stabilite în legislația UE. |
Caracteristici analitice generale |
|
Tăria alcoolică totală maximă (în % din volum) |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (în % din volum) |
9 |
Aciditatea totală minimă |
4 g/l, exprimată în acid tartric |
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
18 |
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
|
5. Practici oenologice
a. Practici oenologice specifice
Norme privind producția de struguri
Sistem de conducere a viței-de-vie
Metoda de cultivare și distanțarea viței-de-vie:
În cazul plantațiilor viticole care au fost plantate înainte de 31 iulie 2009, produsele din sectorul vinicol cu denumirea de origine protejată „Pannon” pot fi produse până în campania vitivinicolă 2035-2036 din struguri proveniți de pe orice plantație viticolă în cazul căreia metoda de conducere și densitatea de plantare au fost deja aprobate.
Norme referitoare la plantațiile noi
În cazul plantațiilor viticole care au fost plantate după 1 august 2009:
— |
densitatea de plantare nu poate fi mai mică de 3 300 de butuci/ha; |
— |
distanța dintre rânduri nu poate fi mai mică de 2 metri și nici mai mare de 3,5 metri; |
— |
distanța dintre plante nu poate fi mai mică de 0,6 metri și nici mai mare de 1,2 metri; |
— |
se poate utiliza orice metodă de conducere, cu excepția conducerii în perdea simplă. |
Restricție relevantă privind producerea vinurilor
NICIUNA
b. Randamente maxime
Toate produsele din sectorul vinicol
100 hl/ha
Toate produsele din sectorul vinicol
14 000 kg de struguri la hectar
6. Arealul geografic delimitat
Arealele următoarelor localități clasificate în clasele I și II în conformitate cu cadastrul viticol: Helesfa, Kispeterd, Mozsgó, Nagypeterd, Nyugotszenterzsébet, Szigetvár, Boda, Cserkút, Hosszúhetény, Ivánbattyán, Keszü, Kiskassa, Kővágószőlős, Kővágótöttös, Mecseknádasd, Pécs, Pécsvárad, Szemely, Kisjakabfalva, Babarc, Bár, Bóly, Dunaszekcső, Hásságy, Lánycsók, Magyarszék, Máriakéménd, Mohács, Monyoród, Nagynyárád, Olasz, Szajk, Szederkény, Somberek și Versend;
Alsónána, Alsónyék, Báta, Bátaszék, Decs, Harc, Kakasd, Kéty, Medina, Őcsény, Sióagárd, Szálka, Szekszárd, Várdomb și Zomba;
Aparhant, Bátaapáti, Bikács, Bonyhád, Bonyhádvarasd, Bölcske, Cikó, Dunaföldvár, Dunaszentgyörgy, Dúzs, Fácánkert, Felsőnyék, Fürged, Grábóc, Gyönk, Györe, Györköny, Hidas, Hőgyész, Igar, Iregszemcse, Izmény, Kisdorog, Kismányok, Kisszékely, Kisvejke, Kölesd, Lengyel, Lajoskomárom, Madocsa, Magyarkeszi, Mezőkomárom, Mórágy, Mőcsény, Mucsfa, Mucsi, Nagydorog, Nagyszékely, Nagymányok, Nagyszokoly, Németkér, Ozora, Paks, Pálfa, Pári, Pincehely, Regöly, Sárszentlőrinc, Simontornya, Szabadhidvég, Tamási, Tengelic, Tevel, Tolna, Tolnanémedi, Váralja și Závod;
Bisse, Csarnóta, Diósviszló, Harkány, Hegyszentmárton, Kistótfalu, Márfa, Nagytótfalu, Siklós, Szava, Túrony, Vokány, Kisharsány, Nagyharsány, Palkonya, Villány și Villánykövesd.
7. Soiul/soiurile de struguri de vin principal/principale
|
Alibernet |
|
Blauburger |
|
Blauer Frühburgunder |
|
Bíbor kadarka |
|
Cabernet franc – Cabernet |
|
Cabernet sauvignon |
|
Chardonnay – Kereklevelű |
|
Cirfandli – Piros cirfandli |
|
Cot – Malbec |
|
Csabagyöngye – Perla de Csaba |
|
Cserszegi fűszeres |
|
Csomorika – Csomor |
|
Domina |
|
Ezerfürtű |
|
Furmint – Furmint bianco |
|
Hamburgi muskotály – Muscat de Hamburg |
|
Hárslevelű – Garszleveljü |
|
Irsai olivér – Irsai |
|
Juhfark – Fehérboros |
|
Kadarka – Fekete budai |
|
Karát |
|
Királyleányka – Little princess |
|
Kékfrankos – Moravka |
|
Kékoportó – Blauer Portugieser |
|
Leányka – Leányszőlő |
|
Menoire |
|
Merlot |
|
Mészikadar |
|
Nektár |
|
Olasz rizling – Olaszrizling |
|
Ottonel muskotály – Muscat ottonel |
|
Pinot blanc – Fehér burgundi |
|
Pinot noir – Kék burgundi |
|
Rajnai rizling – Riesling de Rin |
|
Rizlingszilváni – Müller-Thurgau |
|
Rubintos |
|
Sagrantino |
|
Sauvignon – Sauvignon blanc |
|
Syrah – Shiraz |
|
Szürkebarát – Pinot gris |
|
Sárga muskotály – Muscat lunel |
|
Tannat |
|
Tramini – Traminer |
|
Turán |
|
Viognier |
|
Zefír |
|
Zengő |
|
Zenit |
|
Zweigelt – Blauer Zweigeltrebe |
|
Zöld szagos – Decsi szagos |
|
Zöld szilváni – Grüner Sylvaner |
|
Zöld veltelíni – Zöldveltelíni |
8. Descrierea legăturii (legăturilor)
8.1. Factori naturali
Regiunea viticolă Pannon cuprinde patru areale viticole situate în zona deluroasă delimitată de Dunăre, de râul Drava și de lacul Balaton, precum și pe versanții sudici ai lanțurilor Villány și Mecsek situate între acestea. Acestea sunt arealele viticole Pécs, Villány, Szekszárd și Tolna.
Soclul dealurilor Tolna și Baranya constă într-un sol sedimentar argilos și nisipos, acoperit de loess și lehm. Blocurile calcaroase ale dealurilor Villány și Mecsek sunt acoperite în multe locuri de soluri formate din loess și lehm.
Solul regiunii viticole Pannon este foarte prielnic pentru viticultură.
Clima este continentală, cu influențe mediteraneene majore din sud.
Temperatura medie anuală este 10-12 °C. Numărul mediu de ore de soare depășește 2 000 pe an. Cu câteva excepții, precipitațiile sunt de aproximativ 600 mm.
Clima și condițiile meteorologice din regiune sunt deosebit de potrivite pentru producția atât de struguri albi, cât și de struguri negri.
8.2. Vinul: factorii umani
Arealul reprezintă una dintre cele mai vechi regiuni viticole din Ungaria. Viticultura a fost adusă în Ungaria, adică în Panonia, mai întâi de către celți și apoi de către romani. Importanța viticulturii în această regiune este confirmată și de descoperirea unor artefacte.
În acele vremuri timpurii, locuitorii regiunii au observat condițiile naturale care ofereau o bază excelentă pentru viticultură și vinificație. Există mai multe consemnări referitoare la vinurile produse în această regiune, care datează încă din perioada Evului Mediu Timpuriu. În toate abațiile care au fost înființate în număr mare în perioada arpadiană se întâlnesc plantații viticole bine întreținute.
Înflorirea viticulturii a fost împiedicată doar de războaiele cu otomanii, timp de aproximativ 150 de ani.
Vinificația locală a fost dezvoltată în continuare de germani, care s-au stabilit în regiunea viticolă în secolul al XVIII-lea. Sârbii care s-au stabilit în regiune în această perioadă au început producția de struguri din soiul Kadarka, din care se producea vin roșu printr-o nouă metodă: vinificarea în roșu.
Dintre zecile de soiuri cultivate, două soiuri de struguri utilizate pentru producția de vin roșu au devenit decisive în timpul replantării din secolul al XVIII-lea: unul dintre ele a fost Kadarka, care a fost adus din Balcani de către sârbii care fugeau din calea otomanilor; celălalt a fost Kékoportó, care a fost introdus în Villány de către coloniștii germani și despre care se spune că este de origine portugheză. Regiunea este mai bine cunoscută pentru vinurile roșii, dar soiurile albe predominau în zonele Siklós, Tolna și Mecsek: Olaszrizling, Hárslevelű, Cirfandli și Furmint.
Metoda de origine balcanică de producere a vinului roșu a fost introdusă odată cu soiul Kadarka. Strugurii albaștri zdrobiți cu picioarele erau lăsați să fermenteze în cuve mari de lemn în fermele de pe plantațiile viticole din Szekszárd și în prese construite în cramele de la marginea satului Villány. După fermentare, partea superioară a bazei de tescovină se sigila cu nămol și era lăsată la maturat timp de o lună. Vinurile se turnau apoi în butoaie. În sudul Transdanubiei, se produceau, printr-o macerare mai scurtă în roșu, vinuri roșii cu un aspect mai strălucitor, cu un gust proaspăt plăcut, cunoscute sub denumirea de „siller” sau „fuchsli”.
În regiunea viticolă Pannon se produc atât vinuri roșii, cât și vinuri albe, dar vinurile roșii au devenit mai importante în prezent. La începutul secolului al XX-lea, soiurile Kadarka și Kékoportó reprezentau încă baza vinurilor roșii, dar în ultimele decenii soiul Kadarka a fost înlocuit cu Kékfrankos, iar următoarele soiuri internaționale au devenit larg răspândite: Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc și Merlot. Din aceste soiuri se produc adesea vinuri cuveé în stil bordelez, maturate în butoaie de lemn noi. Soiurile Olaszrizling, Hárslevelű, Rajnai rizling și Chardonnay sunt tipurile dominante de soiuri albe.
8.3. Vinul: descrierea vinurilor
În general, vinurile din arealul delimitat au o corpolență medie sau ridicată, ca urmare a orientării spre sud a versanților, datorită căreia predomină condiții climatice mai calde, ceea ce conduce la un grad mai ridicat de maturare a zaharurilor și la o tărie alcoolică medie sau ridicată, proporțională cu corpolența vinului. De asemenea, stilul matur se manifestă printr-o aromă fructată și prin taninuri puternice (ale vinurilor roșii).
8.4. Vinul: prezentarea și demonstrarea legăturii cauzale
Datorită climei continentale din regiunea viticolă Pannon, combinată cu influențele mediteraneene, precum și orientării spre sud a versanților, vinurile din Pannon sunt în principal de tip mediteraneean și se caracterizează printr-o aciditate complexă și elegantă. Gustul predominant fructat al vinurilor din regiune se datorează subsolului sedimentar al dealurilor Tolna și Baranya. Ca urmare a numărului mare de ore cu soare, vinurile din regiune sunt de regulă corpolente, cu o tărie alcoolică mai ridicată. Datorită condițiilor naturale, vinurile „Pannon” roze și roșii conțin taninuri catifelate.
Influența mediteraneeană le permite viticultorilor și producătorilor vinicoli din regiune să recolteze, de asemenea, struguri de vin albi și roșii din soiuri cu coacere târzie (de exemplu, Olasz rizling, Furmint, Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon) atunci când sunt copți și au un conținut ridicat de zaharuri.
Datorită condițiilor meteorologice adesea favorabile din timpul toamnei, este posibilă recoltarea atât a strugurilor stafidiți, cât și a strugurilor supracopți. Acest lucru este demonstrat de producția la scară largă de vinuri din struguri recoltați târziu, din recoltă selecționată și din struguri stafidiți din această regiune. Aceste vinuri de calitate superioară combină expertiza dobândită de-a lungul secolelor de producătorii vinicoli din regiune și transmisă din generație în generație cu condițiile naturale și cu potențialul de producție al soiurilor locale.
Cunoștințele în materie de viticultură și pasiunea pentru viticultură ale locuitorilor din regiunea viticolă Pannon datează de secole. Șvabii care s-au stabilit pe teritoriul regiunii viticole Pannon au pus bazele viticulturii și vinificației din prezent. Cramele familiale înființate la începutul anilor 1990 au readus la viață vinificația și au reușit să obțină produse de calitate superioară, pentru care au găsit, de asemenea, o piață de desfacere.
8.5. Vin spumant: factorii umani
Pe lângă factorii naturali și umani descriși pentru vin, vinurilor spumante „Pannon” li se aplică următoarele:
Producția de vin spumant în regiunea viticolă Pannon are o vechime de 100 de ani. Vinurile spumante produse după înființarea primei unități de producere a vinului spumant în 1912 s-au bucurat de un mare succes și au devenit renumite la nivel național.
Producătorii din subregiunea viticolă Pannon au readus la viață tradițiile legate de producția vinului spumant, introducând din nou pe piață vinul spumant „Pannon”.
Succesul produselor s-a datorat cunoștințelor de specialitate și renumelui viticultorilor și producătorilor de vin locali. O caracteristică esențială a producției de vin spumant „Pannon” este reprezentată de procesul tradițional și de fermentarea în sticlă, care conduce la dezvoltarea gusturilor și aromelor secundare, pe lângă mirosurile fructate primare.
8.6. Vin spumant: descrierea vinurilor
Ca urmare a unei perioade de maturare mai îndelungate, culoarea vinurilor spumante albe variază de la galben-pal la galben-auriu, cea a vinurilor spumante roze variază de la culoarea cojii de ceapă până la zmeuriu, iar cea a vinurilor spumante roșii variază de la rubiniu până la roșu-intens. Mirosul și gustul vinurilor spumante „Pannon” sunt determinate de substanțele care produc un gust și o aromă primare intens fructate sau picante (în cazul vinurilor roze și roșii), care sunt caracteristice strugurilor; acestea sunt completate de arome secundare. Vinurile spumante „Pannon” au acizi proaspeți.
8.7. Vin spumant: prezentarea și demonstrarea legăturii cauzale
Regiunea viticolă cuprinde cele patru areale viticole din partea de sud a Ungariei. Clima locală este determinată de influențele continentale și mediteraneene. Numărul de ore cu soare este mai mare decât media națională. Atât cantitatea anuală și distribuția relativ uniformă a precipitațiilor, cât și proprietățile relativ bune de retenție a apei ale solurilor contribuie la asigurarea unei aprovizionări adecvate cu apă a viței-de-vie în perioada de vegetație. Acest lucru este deosebit de important în cazul vinurilor spumante, deoarece împiedică formarea în vin a unor mirosuri vegetale, mustoase și a unor acizi prematuri și aspri care ar fi accentuați de dioxidul de carbon rezultat din a doua fermentație alcoolică.
Perioada lungă de vegetație și nivelul ridicat de căldură asigură condițiile optime pentru ca strugurii utilizați pentru obținerea vinurilor de bază pentru vinurile spumante să se coacă în mod corespunzător și pentru ca acizii proaspeți ai acestora să se conserve.
Amplasarea plantațiilor viticole, condițiile climatice mediteraneene, solurile de loess calcaros, argiloase și bogate în nutrienți, precum și soiurile de struguri cele mai potrivite pentru arealul de producție se combină pentru a conferi vinului spumant „Pannon” caracterul său unic, care conservă substanțele care produc un miros și o aromă fructate sau picante complexe, precum și prospețimea și aciditatea elegantă, chiar și după a doua fermentație alcoolică. Vinurile spumante cu mirosuri secundare elegante și delicate, conferite de perioada de maturare mai îndelungată care face parte din procesul tradițional de producție, sunt tipice pentru regiunea viticolă.
8.8. Vinul perlant: factorii umani
Pe lângă factorii umani descriși deja pentru vin, vinurilor perlante „Pannon” li se aplică următoarele:
Vinul perlant este o categorie de produse relativ nouă în regiunea viticolă Pannon. Producătorii din regiune au început să îl producă din strugurii cultivați în mod tradițional aici și l-au folosit pentru a obține vinul de bază pentru vinul spumant. De asemenea, au reușit să îl comercializeze cu succes pe piața internă.
Succesul comercial și economic al produsului se datorează cunoștințelor de specialitate și renumelui viticultorilor și producătorilor de vin locali. Vinul perlant „Pannon” este produs, de regulă, din soiuri cultivate în această regiune, momentul recoltării fiind selectat astfel încât să se asigure conservarea substanțelor care produc un gust și o aromă primare naturale ale strugurilor în timpul prelucrării; adăugarea dioxidului de carbon înainte de îmbuteliere are ca efect accentuarea acestui fenomen.
8.9. Vinul perlant: descrierea vinurilor
Vinurile perlante albe și roze „Pannon” au de obicei un conținut de acid armonios, sunt vioaie și au arome fructate proaspete și complexe.
8.10. Vinul perlant: prezentarea și demonstrarea legăturii cauzale
Regiunea cuprinde cele patru areale viticole din partea de sud a Ungariei. Clima locală este determinată de influențele continentale și mediteraneene. Primăvara vine mai întâi în această parte a Ungariei, iar numărul orelor cu soare este mai mare decât media națională. Atât cantitatea anuală și distribuția relativ uniformă a precipitațiilor, cât și proprietățile relativ bune de retenție a apei ale solurilor contribuie la asigurarea unei aprovizionări adecvate cu apă a strugurilor în perioada de vegetație. Acest lucru este deosebit de important în cazul vinurilor perlante, deoarece împiedică formarea în vin a unor mirosuri vegetale, mustoase și a unor acizi prematuri și aspri care ar fi accentuați de dioxidul de carbon prezent în vin.
Amplasarea plantațiilor viticole, clima mediteraneeană, solurile de loess calcaros, argiloase și bogate în nutrienți, precum și soiurile potrivite pentru arealul de producție se combină pentru a conferi produsului un caracter unic, care se reflectă în substanțele care produc un gust și o aromă fructate complexe, în prospețimea și aciditatea elegantă.
9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)
Arealul geografic în care pot fi produse vinuri cu denumirea de origine protejată „Pannon”
Cadrul juridic:
Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre
Tipul condiției suplimentare:
Derogare privind producția în arealul geografic delimitat
Descrierea condiției:
Vinurile cu denumirea de origine protejată „Pannon” pot fi produse numai în localitățile din arealele viticole Tolna, Szekszárd, Pécs și Villány enumerate în secțiunea IV din caietul de sarcini, precum și în localitatea Dég din județul Fejér și Varsád din județul Tolna.
Localitățile Dég și Varsád sunt situate în aceeași zonă administrativă ca și regiunea viticolă Pannon.
Norme privind mențiunile
Cadrul juridic:
Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre
Tipul condiției suplimentare:
Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare
Descrierea condiției:
Pe lângă denumirea de origine protejată „Pannon” nu se poate menționa nicio unitate geografică mai mică.
Logoul „Pannon” poate fi afișat.
Mențiuni tradiționale autorizate, alte mențiuni a căror utilizare este restricționată, mențiuni care indică metoda de producție și alte mențiuni a căror utilizare este reglementată:
Vin
1. |
Alb: Késői szüretelésű (vin obținut din struguri recoltați târziu), Válogatott Szüretelésű (vin obținut din recoltă selecționată), Muskotály, Cuvée sau Küvé, Szüretlen (nefiltrat), Töppedt szőlőből készült (vin obținut din struguri stafidiți), Primőr (primeur) sau Újbor (vin nou), barrique, „barrique-ban erjesztett” (fermentat în baricuri) sau „... hordóban erjesztett” (fermentat în butoaie), „barrique-ban érlelt” (maturat în baricuri) sau „... hordóban érlelt” (maturat în butoaie) |
2. |
Roze: Válogatott Szüretelésű (vin obținut din recoltă selecționată), Szüretlen (nefiltrat), Primőr (primeur) sau Újbor (vin nou) |
3. |
Roșu: Siller, Késői szüretelésű (vin obținut din struguri recoltați târziu), Válogatott Szüretelésű (vin obținut din recoltă selecționată), Muskotály, Cuvée sau Küvé, Szüretlen (nefiltrat), Töppedt szőlőből készült (vin obținut din struguri stafidiți), Primőr (primeur) sau Újbor (vin nou), barrique, „barrique-ban erjesztett” (fermentat în baricuri) sau „... hordóban erjesztett” (fermentat în butoaie), „barrique-ban érlelt” (maturat în baricuri) sau „... hordóban érlelt” (maturat în butoaie) |
Vin spumant și perlant:
1. |
Alb: Muskotály, Cuvée sau Küvé |
2. |
Roze: Muskotály, Cuvée sau Küvé |
3. |
Roșu: Muskotály, Cuvée sau Küvé |
Mențiunile „termőhelyen palackozva” („îmbuteliat în arealul de producție”), „termelői palackozás” („îmbuteliat la producător”) și „pinceszövetkezetben palackozva” („îmbuteliat în cramele cooperativei”) pot figura pe eticheta oricărui vin „Pannon”.
Mențiunea „rozé” poate fi înlocuită cu mențiunea „rosé”, iar mențiunea „küvé”, cu mențiunea „cuvée” sau „házasítás” (amestec).
Norme referitoare la prezentarea produselor
Cadrul juridic:
Stabilit de către o organizație responsabilă de gestiunea DOP/IGP, dacă acest lucru este prevăzut de statele membre
Tipul condiției suplimentare:
Ambalarea în arealul geografic delimitat
Descrierea condiției:
Sunt permise toate metodele de prezentare, mai puțin în cazul vinurilor „Pannon” obținute din struguri recoltați târziu, din recoltă selecționată și din struguri stafidiți, care pot fi vândute numai în sticle din sticlă.
Această normă nu se aplică vinurilor produse în arealul de producție de către producător în propria sa cramă pentru consumul la fața locului.
Notificarea în prealabil a prezentării:
Unitățile de îmbuteliere din afara arealului delimitat trebuie să informeze secretarul regiunii viticole Pannon cu privire la orice îmbuteliere a produselor din sectorul vinicol cu această denumire de origine protejată cu cel puțin 8 zile înainte de începerea prezentării.
Link către caietul de sarcini al produsului
https://boraszat.kormany.hu/download/9/b1/f2000/Pannon%20term%C3%A9kle%C3%ADr%C3%A1s%203-v%C3%A1ltozat%20COM%20kn.pdf