—

având în vedere articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitor la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (1) (Regulamentul privind dispozițiile comune), în special primul său obiectiv de politică menționat la articolul 5,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (3),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare cu scopul de a oferi asistență pentru sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei (REACT-EU) (5),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (7),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” (Regulamentul de instituire a programului Europa digitală) (8), care este dedicat sprijinirii transformării digitale în UE,

—

având în vedere instrumentul de redresare NextGenerationEU,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” (COM(2020)0067),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (COM(2021)0118),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (COM(2020)0103),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței” (COM(2020)0274),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune în domeniul educației digitale pentru 2021-2027: Reforma sistemelor de educație și formare în era digitală” (COM(2020)0624),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 30 iunie 2021 intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040” (COM(2021)0345),

—

având în vedere rapoartele din 2020 ale Comisiei privind indicele economiei și societății digitale,

—

având în vedere studiul Departamentului tematic pentru politici structurale și de coeziune din 15 iunie 2018 intitulat „Digital Agenda and Cohesion Policy” (Agenda digitală și politica de coeziune),

—

având în vedere Declarația de angajament privind femeile în sectorul digital din 9 aprilie 2019, semnată de către miniștrii UE și reprezentanți ai statelor membre, precum și de UK,

—

având în vedere Declarația de la Berlin privind societatea digitală și guvernarea digitală bazată pe valori din 8 decembrie 2020,

—

având în vedere raportul Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați din 16 octombrie 2020 intitulat „Gender Equality Index 2020: Digitalisation and the future of work” (Indicele egalității de gen 2020: digitalizarea și viitorul muncii),

—

având în vedere recomandarea Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind conectivitatea în bandă largă, modificată la 24 februarie 2021,

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 2 octombrie 2020 privind COVID-19, piața unică, politica industrială și dimensiunea digitală și relațiile externe, în special cele privind transformarea digitală,

—

având în vedere proiectul de concluzii al Consiliului din 11 decembrie 2020 privind digitalizarea în favoarea mediului,

—

având în vedere proiectul de concluzii al Consiliului din 7 aprilie 2021 privind telemunca în contextul muncii de la distanță,

—

având în vedere planul comun privind telemunca și clima al orașului Bruxelles,

—

având în vedere studiul Departamentului tematic pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții din 30 aprilie 2021 intitulat „The impact of teleworking and digital work on workers and society: Special focus on surveillance and monitoring, as well as on mental health of workers” (Impactul telemuncii și al muncii digitale asupra lucrătorilor și a societății: acordarea unei atenții deosebite supravegherii și monitorizării, precum și sănătății mintale a lucrătorilor),

—

având în vedere inițiativa Comisiei Europene privind acțiunea UE „Sate inteligente”,

—

având în vedere studiul Departamentului tematic pentru politici structurale și de coeziune din 30 septembrie 2020 intitulat „EU Lagging Regions: state of play and future challenges” (Regiunile din UE care au rămas în urmă: situația actuală și provocări viitoare),

—

având în vedere Declarația de la Cork 2.0 din 5 și 6 septembrie 2016 intitulată „O viață mai bună în zonele rurale”,

—

având în vedere studiul comun al Comitetului Regiunilor și al Comisiei din 18 ianuarie 2018 intitulat „Innovation Camp Methodology Handbook: realising the potential of the entrepreneurial discovery process for territorial innovation and development” (Manual metodologic pentru taberele de inovare: realizarea potențialului procesului de descoperire antreprenorială pentru inovare teritorială și dezvoltare) (9),

—

având în vedere politica Irlandei în materie de dezvoltare rurală pentru perioada 2021-2025 intitulată „Viitorul nostru rural” și accentul pus pe telemuncă în zonele rurale,

—

având în vedere raportul Fundației Europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă din 28 septembrie 2020 intitulat „Living, working and COVID-19” (Condițiile de viață și de muncă și pandemia de COVID-19),

—

având în vedere studiul Comisiei din august 2019 intitulat „The changing nature of work and skills in the digital age” (Cum s-a schimbat naturii muncii și a competențelor în era digitală) (10),

—

având în vedere documentul de lucru al Comisiei din decembrie 2018 intitulat „The Geography of EU Discontent” („Geografia nemulțumirii față de UE”) (11),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la conturarea viitorului digital al Europei: înlăturarea barierelor din calea funcționării pieței unice digitale și îmbunătățirea utilizării IA pentru consumatorii europeni (12),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (13),

—

având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la politica de coeziune și strategiile de mediu de la nivel regional în lupta împotriva schimbărilor climatice (14),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 inversarea tendințelor demografice în regiunile Uniunii utilizând instrumentele politicii de coeziune (15),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0010/2022),

A.

întrucât ambiția Uniunii este să pună în aplicare în continuare politici digitale eficace, care să permită tuturor cetățenilor și întreprinderilor să realizeze un viitor digital durabil și prosper în toate regiunile;

B.

întrucât transformarea digitală trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii, să genereze oportunități și să promoveze egalitatea, calitatea vieții, competitivitatea regională și modernizarea economiei;

C.

întrucât tranziția digitală trebuie să meargă mână în mână cu tranziția verde în curs – denumite împreună „dubla tranziție”; întrucât dimensiunea socială a acesteia nu trebuie ignorată;

D.

întrucât o economie modernă presupune introducerea unor noi modele de afaceri, în conformitate cu tendințele care reprezintă a patra revoluție industrială, care vor răspunde provocărilor moderne ale transformării digitale și ecologice;

E.

întrucât regiunile europene care au cea mai mare nevoie de o tranziție durabilă sunt, în general, și cele cu niveluri ridicate de sărăcie și excluziune; întrucât sunt necesare măsuri decisive și investiții pentru o redresare rapidă, care ar trebui să se axeze pe atenuarea efectelor economice și sociale ale pandemiei, relansarea activității economice, promovarea dezvoltării durabile, tranziția verde, transformarea digitală și punerea în aplicare a principiilor de acțiune ale Pilonului european al drepturilor sociale, pentru a îmbunătăți competitivitatea Europei;

F.

întrucât noul cadru financiar multianual, împreună cu instrumentul NextGenerationEU, constituie cel mai mare pachet de stimulente din UE și acestea vor contribui la reconstruirea unei Uniuni mai verzi, mai digitale și mai reziliente în era post-COVID-19; întrucât, în același timp, noua politică de coeziune prezintă o oportunitate fără precedent pentru ca statele membre să stimuleze digitalizarea, impunându-le acestora să aloce o sumă minimă pentru tranziția digitală și să se asigure că sunt îndeplinite anumite condiții pentru a primi această finanțare, așa cum s-a subliniat în cadrul de investiții pentru politica de coeziune 2021-2027;

G.

întrucât există încă un decalaj digital în UE în ceea ce privește geografia, vârsta, genul, nivelul de educație, statutul socioeconomic și venitul, ceea ce împiedică unele persoane și întreprinderi să beneficieze de avantajele transformării digitale; întrucât acest decalaj digital poate izola și mai mult regiunile afectate de declinul demografic, contribuind astfel la dezechilibrele teritoriale ale UE;

H.

întrucât nivelul de acoperire în bandă largă din Europa arată că sunt încă necesare investiții semnificative, în special în zonele rurale, unde 10 % din gospodării nu sunt acoperite de niciun tip de rețea fixă și 41 % nu dispun de nicio tehnologie în bandă largă de mare viteză și doar 59 % au acces la conexiuni în bandă largă de generație următoare (cel puțin 30 Mbps), comparativ cu 87 % dintre gospodăriile din restul Uniunii (16); întrucât, pe lângă conectivitatea TIC deficitară, zonele rurale și periferice se confruntă deseori și cu alte provocări structurale, precum lipsa infrastructurii și a serviciilor, veniturile scăzute sau lipsa structurilor educaționale și a activelor culturale, din cauza cărora persoanele înalt calificate se văd nevoite să se mute în regiuni mai promițătoare (exodul de creiere) (17); întrucât fondurile UE ar trebui să contribuie la punerea la dispoziție a unor infrastructuri esențiale pentru a face față provocărilor demografice;

I.

întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) sunt coloana vertebrală a economiei europene, reprezentând 99 % din totalul întreprinderilor din UE și angajând aproximativ 100 de milioane de persoane; întrucât acestea reprezintă peste jumătate din PIB-ul Europei și sunt esențiale pentru realizarea dublei tranziții a UE către o economie sustenabilă și digitală, contribuind în același timp la valoarea adăugată a fiecărui sector economic; întrucât, cu toate acestea, numai 17 % dintre IMM-uri au integrat cu succes tehnologii digitale în activitatea lor, comparativ cu 54 % dintre întreprinderile mari; întrucât unele industrii și sectoare tradiționale precum sectorul construcțiilor, sectorul agroalimentar, sectorul textil și sectorul oțelului înregistrează întârzieri în transformarea digitală (18);

J.

întrucât, deși pandemia de COVID-19 a dus la o expansiune masivă a telemuncii și a muncii mobile bazate pe TIC (TICTM) (19), care oferă un mare potențial de a conecta mai mult locurile de muncă de la centrele urbane la orașele mai mici, suburbii și zonele rurale, există diferențe semnificative în ceea ce privește capacitatea de a lucra de la distanță între lucrătorii cu salarii mari și cei slab remunerați, între muncitori și angajații cu studii superioare, precum și între femei și bărbați (20); întrucât TICTM și digitalizarea serviciilor pot facilita, în anumite condiții, o distribuție geografică mai echilibrată a ocupării forței de muncă și a populației;

K.

întrucât, pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, oferind, în același timp, sprijin pentru îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, inclusiv promovarea învățării digitale și dezvoltarea profesională a personalului didactic; întrucât acest lucru ar sprijini coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

L.

întrucât experiențele dobândite în urma pandemiei de COVID-19 au arătat cât de importantă este dezvoltarea infrastructurii digitale pentru funcționarea economiilor și a societăților, inclusiv pentru serviciile de sănătate, educația publică și administrația publică; întrucât pandemia a evidențiat, de asemenea, multe dintre problemele existente în zonele rurale și a subliniat vulnerabilitatea acestor regiuni, în special în ceea ce privește capacitatea digitală, calitatea și furnizarea serviciilor de sănătate, educația, accesul la banda largă, reziliența lanțurilor valorice și competențele digitale;

M.

întrucât, deși Agenda pentru competențe în Europa a stabilit obiectivul ca 70 % din populația adultă a UE să dețină cel puțin competențe digitale de bază până în 2025, 42 % din populația UE nu dispune încă de competențe digitale de bază, iar 37 % dintre lucrători încă nu dispun de suficiente competențe digitale, potrivit Comisiei; întrucât există încă disparități geografice grave în ceea ce privește competențele TIC; întrucât femeile sunt subreprezentate în mod disproporționat în sectorul TIC din UE, ele ocupând doar 17 % (21) din posturile TIC specializate și fiind mai puțin susceptibile să aibă competențe digitale specializate și să lucreze în domenii legate de TIC; întrucât mai puțin de 25 % din întreprinderile din UE-27 au oferit personalului lor formare în domeniul TIC în 2019, înregistrându-se diferențe semnificative între statele membre (22); întrucât decalajul de gen persistă în special în cazul întreprinderilor nou-înființate, 91 % din capitalul total investit în tehnologia europeană în 2020 fiind alocat unor echipe fondatoare formate exclusiv din bărbați (23);

N.

întrucât dezvoltarea sectorului TIC și măsurile menite să promoveze inovarea sunt necesare și pentru a susține digitalizarea economiei și a societății în general, și a sectoarelor industriale, în special;

O.

întrucât digitalizarea serviciilor publice trebuie să meargă mână în mână cu drepturile la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (24),

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.