Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52022IP0029

Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2022 referitoare la raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2021 (2021/2063(INI))

JO C 342, 6.9.2022, p. 35–44 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
JO C 342, 6.9.2022, p. 24–33 (GA)

6.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 342/35

P9_TA(2022)0029

Banca Centrală Europeană – raportul anual pe 2021

Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2022 referitoare la raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2021 (2021/2063(INI))

(2022/C 342/05)

Parlamentul European,

—

având în vedere Raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE) pentru 2020,

—

având în vedere documentul BCE intitulat „Feedback privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual 2019 al BCE”,

—

având în vedere evaluarea strategiei BCE lansată la 23 ianuarie 2020 și încheiată la 8 iulie 2021,

—

având în vedere noua strategie de politică monetară a BCE, publicată la 8 iulie 2021,

—

având în vedere planul de acțiune al BCE și foaia sa de parcurs pentru integrarea în continuare a considerentelor legate de schimbările climatice în cadrul său de politici, publicat la 8 iulie 2021,

—

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, în special articolele 2 și 15,

—

având în vedere articolul 123, articolul 125, articolul 127 alineatele (1) și (2), articolul 130 și articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere articolele 3 și 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—

având în vedere dialogurile monetare cu președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, din 18 martie, 21 iunie, 27 septembrie și 15 noiembrie 2021,

—

având în vedere proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE, publicate la 9 septembrie 2021,

—

având în vedere Studiile ocazionale ale BCE nr. 263-280 din septembrie 2021 privind revizuirea strategiei de politică monetară,

—

având în vedere „Studiul referitor la accesul la finanțare al întreprinderilor din zona euro în perioada octombrie 2020 – martie 2021” al BCE, publicat la 1 iunie 2021,

—

având în vedere raportul BCE privind o monedă euro digitală, publicat în octombrie 2020, raportul BCE referitor la consultarea publică privind o monedă euro digitală, publicat în aprilie 2021, și proiectul BCE privind moneda euro digitală lansat la 14 iulie 2021,

—

având în vedere Studiul ocazional al BCE nr. 201 din noiembrie 2017 intitulat „Utilizarea numerarului de către gospodăriile din zona euro”,

—

având în vedere testul de rezistență climatică la nivelul întregii economii efectuat de BCE în septembrie 2021,

—

având în vedere previziunile economice ale Comisiei din toamna anului 2021, publicate la 11 noiembrie 2021,

—

având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE (1),

—

având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2021 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre” (2),

—

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD),

—

având în vedere Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice,

—

având în vedere rapoartele speciale ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitoare la încălzirea globală cu 1,5 oC, la schimbările climatice și teritoriu și la oceane și criosferă într-un climat în schimbare,

—

având în vedere raportul Rețelei pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS) intitulat „Adapting central bank operations to a hotter world: Reviewing some options” (Adaptarea operațiunilor băncilor centrale la încălzirea globală: analiza unor opțiuni), publicat la 24 martie 2021,

—

având în vedere articolul 142 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0351/2021),

A.

întrucât, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din toamna anului 2021, PIB-ul a scăzut în 2020 cu 5,9 % în UE și cu 6,4 % în zona euro; întrucât se preconizează că PIB-ul va crește cu 5 % în 2021 și cu 4,3 % în 2022 atât în UE, cât și în zona euro și că vor persista diferențe semnificative în materie de creștere între statele membre; întrucât incertitudinea și riscurile legate de perspectivele de creștere sunt ridicate și depind de evoluția pandemiei de COVID-19 și de ritmul în care oferta se va adapta la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei; întrucât economia UE în ansamblu a ajuns iar la nivelul producției anterior pandemiei în al treilea trimestru al anului 2021, deși ritmul redresării este inegal de la o țară la alta; întrucât nivelurile constant ridicate ale inflației rămân unul dintre cele mai mari riscuri de evoluție negativă pentru redresarea economică;

B.

întrucât, în conformitate cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din septembrie 2021, PIB-ul real mondial (cu excepția zonei euro) se preconizează că va crește cu 6,3 % în 2021, înainte de a scădea la 4,5 % în 2022 și la 3,7 % în 2023; întrucât activitatea la nivel mondial depășise deja nivelul de dinainte de pandemie spre sfârșitul anului 2020;

C.

întrucât, potrivit Eurostat, rata șomajului în septembrie 2021 a fost de 6,7 % în UE și de 7,4 % în zona euro, distribuția fiind inegală la nivelul Uniunii și în interiorul statelor membre, iar ratele șomajului în rândul tinerilor și al femeilor au rămas net superioare (15,9 % în UE și 16 % în zona euro și, respectiv, 7 % în UE și 7,7 % în zona euro); întrucât o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor rămâne o problemă gravă care trebuie soluționată în UE;

D.

întrucât, în conformitate cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din septembrie 2021, inflația anuală în zona euro măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 2,2 % în 2021 și se preconizează că va scădea la 1,7 % în 2022 și la 1,5 % în 2023, în medie; întrucât previziunile privind inflația prezintă diferențe semnificative în zona euro; întrucât inflația în zona euro a ajuns la 4,1 % în octombrie 2021, cel mai ridicat nivel într-un deceniu; întrucât există îngrijorări legate de caracterul temporar și tranzitoriu al ratelor mai ridicate ale inflației;

E.

întrucât, la sfârșitul anului 2020, bilanțul Eurosistemului atinsese nivelul istoric de 6 979 324 de milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50 % (2 306 233 de milioane EUR) față de sfârșitul anului 2019, ca o consecință a celei de a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO III), precum și a achiziției de titluri de valoare în cadrul programului de achiziții de urgență pandemică (PEPP) și al programului de achiziționare de active (APP);

F.

întrucât profitul net al BCE în anul 2020 a ajuns la 1 643 de milioane EUR, comparativ cu 2 366 de milioane EUR în 2019; întrucât această scădere este cauzată în principal de scăderea venitului net din dobânzi la activele din rezervele valutare și la titlurile de valoare deținute în scopul politicii monetare, îndeosebi de scăderea semnificativă cu 50 % a venitului din dobânzi generat în cadrul portofoliului asociat dolarului SUA, precum și de decizia Consiliului guvernatorilor de a transfera 48 de milioane EUR în provizionul BCE pentru riscuri financiare;

G.

întrucât, fără a aduce atingere obiectivului principal de stabilitate a prețurilor, BCE susține și politicile economice generale din Uniune pentru a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii definite la articolul 3 din TUE;

H.

întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM) constituie coloana vertebrală a economiei UE și întăresc coeziunea socială și economică, pentru că reprezintă 99 % din numărul total al companiilor din UE, au aproape 100 de milioane de angajați, generează peste jumătate din PIB-ul UE și joacă un rol-cheie în a adăuga valoare în fiecare sector al economiei; întrucât IMM-urile au fost grav afectate de criza economică cauzată de pandemia de COVID-19; întrucât evoluțiile perspectivei economice generale au afectat negativ accesul acestora la finanțare; întrucât, în consecință, IMM-urile au nevoie de sprijin suplimentar;

I.

întrucât BCE, în limitele mandatului său, s-a angajat să contribuie la obiectivele Acordului de la Paris; întrucât schimbările climatice, pierderea biodiversității și efectele acestora pot împiedica eficiența politicii monetare, pot afecta creșterea și genera prețuri mai mari și instabilitate macroeconomică; întrucât, fără măsuri ferme, impactul negativ asupra PIB-ului UE ar putea fi grav;

J.

întrucât cheltuielile cu locuința reprezintă aproape un sfert din consumul privat din UE-27; întrucât mai mult de două treimi din populația UE deține propria locuință; întrucât prețurile locuințelor au înregistrat o creștere abruptă cu peste 30 % în ultimul deceniu, iar chiriile au crescut cu aproape 15 % în UE;

K.

întrucât, sondajul Eurobarometru din iarna 2020-2021, publicat la 23 aprilie 2021, a arătat că sprijinul public pentru uniunea economică și monetară europeană a cărei monedă unică este euro a fost de 79 % în zona euro;

L.

întrucât doar doi dintre membrii Comitetului executiv al BCE și ai Consiliului guvernatorilor BCE sunt femei; întrucât femeile sunt în continuare subreprezentate în ierarhia BCE,

Prezentare generală

1.

 salută rolul BCE în asigurarea stabilității monedei euro; subliniază că independența statutară a BCE prevăzută în tratate este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea mandatului său; subliniază deopotrivă că această independență nu ar trebui încălcată și că ar trebui completată întotdeauna de un nivel corespunzător de responsabilitate;

2.

 salută revizuirea strategiei de politică monetară a BCE, adoptată în unanimitate și anunțată la 8 iulie 2021, care stabilește modul în care se poate atinge obiectivul principal de a menține stabilitatea prețurilor și de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, care includ creșterea economică echilibrată și durabilă, o economie socială de piață extrem de competitivă care vizează ocuparea deplină a forței de muncă, progresul social și convergența, precum și un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului, fără a aduce atingere obiectivului primar de stabilitate a prețurilor; observă că aceasta este prima revizuire a strategiei în 18 ani; salută decizia BCE, exprimată și de președinta Lagarde în cadrul dialogului monetar care a avut loc la 27 septembrie 2021, de a evalua periodic caracterul adecvat al strategiei de politică monetară, următoarea evaluare fiind așteptată în 2025, sporind astfel și gradul de conștientizare și de implicare a publicului în politica monetară;

3.

 este preocupat de criza sanitară, socială și economică fără precedent cauzată de pandemia de COVID-19 și de măsurile ulterioare de izolare, care au dus la o contracție bruscă a economiei zonei euro, în special în țări care erau deja vulnerabile, la o creștere bruscă a inegalităților economice și sociale și la deteriorarea rapidă a condițiilor de pe piața muncii; este preocupat îndeosebi de efectul pandemiei de COVID-19 asupra IMM-urilor; salută măsurile ample de sprijin public adoptate drept răspuns de UE; ia act de faptul că activitatea economică în zona euro se relansează mai devreme decât se preconizase, deși viteza, amploarea și caracterul omogen al acestei relansări rămân incerte;

4.

 subliniază că creșterea durabilă, reziliența și stabilitatea prețurilor pot fi realizate printr-un răspuns cuprinzător, inclusiv printr-o combinație calibrată între politica monetară, politici fiscale favorabile și discreționare și reforme și investiții echilibrate din punct de vedere social și care să stimuleze productivitatea; sprijină solicitarea președintei Lagarde de a alinia complet politicile bugetare și monetare în reacția la criza provocată de pandemia de COVID-19, punând totodată accentul pe independența BCE;

5.

 ia act de declarația președintei BCE din 10 iunie 2021 potrivit căreia „o orientare bugetară ambițioasă și coordonată rămâne esențială, întrucât o retragere prematură a sprijinului bugetar ar risca să slăbească redresarea și să amplifice efectele nefaste pe termen mai lung”; recunoaște importanța politicilor fiscale europene și naționale în sprijinirea gospodăriilor și a companiilor cel mai grav afectate de pandemie; ia act de nivelurile diferite de redresare în rândul țărilor din zona euro, care pot duce la o Europă cu mai multe viteze după încheierea pandemiei; reamintește că sprijinul fiscal și politica monetară nu ar trebui să descurajeze reformele și investițiile care vizează relansarea economiei UE, stimularea creșterii sustenabile și incluzive, catalizarea tranziției verzi și consolidarea autonomiei și competitivității Europei;

6.

 ia act de declarația președintei Lagarde potrivit căreia „o capacitate bugetară centrală ar putea contribui la definirea politicii fiscale agregate a zonei euro și la asigurarea unei combinații mai adecvate de politici macroeconomice” și că „reformele structurale în țările din zona euro sunt importante pentru a îmbunătăți productivitatea și potențialul de creștere al zonei euro, pentru a reduce șomajul și a crește reziliența”; subliniază că este important să se furnizeze o funcție de stabilizare anticiclică și să se faciliteze un sprijin prompt și adecvat în cazul unor șocuri economice, precum și finanțarea tranziției verzi; subliniază importanța Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru soluționarea șocului economic și social cauzat de criza provocată de pandemia de COVID-19;

7.

 salută faptul că dezbaterea privind viitorul cadrului de guvernanță economică al UE a început deja;

Politica monetară

8.

 salută răspunsul rapid și substanțial al BCE în materie de politică monetară la criza provocată de pandemia de COVID-19, într-o situație de urgență; recunoaște impactul pozitiv al acestui răspuns asupra situației economice a zonei euro, care include introducerea PEPP, relaxarea criteriilor de eligibilitate și de garantare, oferirea unor operațiuni recalibrate de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO III), precum și operațiuni de refinanțare pe termen mai lung în regim de urgență în caz de pandemie (PELTRO); reamintește intenția BCE de a-și menține sprijinul atât timp cât consideră necesar pentru a-și îndeplini mandatul; salută, de asemenea, decizia BCE de a menține instrumente, cum ar fi orientările prospective, achizițiile de active și operațiunile de refinanțare pe termen mai lung, ca parte integrantă a setului său de instrumente; invită BCE să asigure și să monitorizeze în continuare necesitatea, adecvarea și proporționalitatea măsurilor sale de politică monetară;

9.

 ia act de decizia BCE de a majora pachetul financiar al PEPP de la valoarea inițială de 750 de miliarde EUR la 1 850 de miliarde EUR; constată că BCE va continua să efectueze achiziții de active nete în cadrul PEPP, până când se încheie criza provocată de pandemia de COVID-19 și, în orice caz, cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022; constată că BCE a încetinit recent ritmul achizițiilor nete de active în cadrul PEPP, pe baza poziției Consiliului guvernatorilor potrivit căreia condițiile de finanțare favorabile pot fi menținute într-un ritm moderat inferior; evidențiază declarația președintei Lagarde din 10 iunie 2021 potrivit căreia „orice discuție despre ieșirea din PEPP […] ar fi prematură, acum este prea devreme și ea va veni la momentul potrivit”; invită BCE să continue achizițiile în cadrul PEPP atât timp cât consideră necesar pentru îndeplinirea mandatului său; ia act de intenția BCE de a examina calibrarea ulterioară a achizițiilor de active; ia act, de asemenea, de declarația președintei Lagarde potrivit căreia, chiar și după încetarea preconizată a situației de urgență provocate de pandemie, va fi important ca politica monetară, inclusiv calibrarea adecvată a achizițiilor de active, să sprijine redresarea în întreaga zonă euro și revenirea durabilă a inflației la ținta de 2 %;

10.

 ia act de decizia BCE de a face achiziții flexibile în cadrul PEPP cu scopul de a preveni o înăsprire a condițiilor de finanțare care nu este compatibilă cu eforturile de a combate impactul în sensul scăderii al pandemiei, sprijinind în același timp buna transmisie a politicii monetare;

11.

 constată că achizițiile nete de active în cadrul APP continuă la o rată lunară de 20 de miliarde EUR; constată totodată că achizițiile în cadrul APP va continua atât timp cât este necesar pentru a consolida impactul acomodativ al ratelor sale de politică monetară, încheindu-se înainte de a începe să crească ratele-cheie ale dobânzii; reamintește că APP, programul de dinainte de pandemie, va rămâne operațional într-un ritm constant;

12.

 salută includerea obligațiunilor emise de guvernul elen în PEPP; observă totuși că acestea tot nu sunt eligibile în cadrul programului de achiziționare de active de către sectorul public de pe piețele secundare (PSPP), în ciuda progreselor semnificative făcute; invită BCE să reevalueze eligibilitatea obligațiunilor emise de guvernul elen pentru PSPP și să formuleze recomandări specifice cu mult înainte de încheierea PEPP pentru includerea lor în PSPP;

13.

 ia act de decizia BCE de a continua să reinvestească plățile principalului din titlurile de valoare care ajung la scadență, achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2024 și de a continua să reinvestească integral plățile principalului din titlurile de valoare care ajung la scadență, achiziționate în cadrul APP, pentru o perioadă extinsă după data la care încep să crească ratele-cheie ale dobânzii ale BCE și, în orice caz, atât timp cât este necesar pentru a menține condiții de lichiditate favorabile și un grad mare de politică monetară acomodativă;

14.

 constată că volumul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului a crescut la 1 850 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2020, în principal TLTRO III; observă, în plus, că scadența medie ponderată a operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului aflate în derulare a crescut la aproape 2,4 ani la sfârșitul anului 2020;

15.

 salută decizia BCE de a continua să asigure lichidități prin operațiunile sale de refinanțare; recunoaște că finanțarea obținută prin TLTRO III joacă un rol esențial în sprijinirea creditării bancare pentru companii și gospodării; subliniază totuși că, în unele cazuri, doar o parte foarte mică a acestor injectări de lichidități a majorat creditarea bancară pentru economia reală, în special pentru IMM-uri; invită BCE să se asigure că aceste măsuri facilitează cu adevărat finanțarea economiei reale;

16.

 ia act de decizia BCE privind un nou obiectiv de inflație simetrică de 2 % pe termen mediu și de angajamentul său de a menține o orientare acomodativă persistentă a politicii monetare pentru a-și atinge obiectivul privind inflația; consideră că lipsa unei referințe aritmetice complică interpretarea abaterilor de la obiectiv; constată că orientarea pe termen mediu a strategiei de politică monetară permite abateri inevitabile pe termen scurt ale inflației de la obiectiv; invită BCE să analizeze, dacă este necesar, felul în care creșterea inflației iar putea afecta orientarea politicii monetare;

17.

 își exprimă îngrijorarea cu privire la rata inflației din zona euro, care în ianuarie 2022 a atins un nivel record în ultimii 10 ani de 5,1 %, variind de la 3,3 % la 12,2 % în diferitele state membre, determinată de o diversitate de factori precum efectul de bază al prețurilor la energie, blocajele din lanțul de aprovizionare și redresarea după o recesiune dramatică; subliniază că creșterile inflației dincolo de valoarea definită pot fi deosebit de dăunătoare pentru segmentele cele mai sărace ale populației și pot duce la creșterea inegalităților economice și sociale; reamintește că inflația a rămas cu mult sub obiectivul de 2 % în ultimii zece ani; invită BCE să monitorizeze îndeaproape această tendință ascendentă și consecințele sale și, dacă este necesar, să adopte măsuri prin care să protejeze stabilitatea prețurilor; împărtășește apelul președintei Lagarde ca politica monetară să rămână axată pe scoaterea în siguranță a economiei din starea de urgență pandemică; constată că, potrivit Sondajului în rândul specialiștilor în prognoză (Survey of Professional Forecasters) efectuat de BCE, așteptările pe termen mediu privind inflația se mențin ferm în zona obiectivului, în timp ce anumite instrumente de piață implică o creștere a așteptărilor privind inflația pe termen mediu;

18.

 consideră că BCE ar putea examina instrumente alternative de politică monetară care pot încuraja investițiile publice și private;

19.

 ia act de așteptarea BCE ca ratele-cheie ale dobânzii să rămână la nivelul actual sau la nivele inferioare până când inflația atinge nivelul de 2 % cu mult înainte de sfârșitul perioadei sale de proiecție și se va menține la acest nivel pentru restul perioadei de proiecție; subliniază că ratele scăzute ale dobânzii pot oferi oportunități pentru consumatori, companii, inclusiv IMM-uri, lucrători și debitori, care pot beneficia de un avânt economic mai puternic, de reducerea șomajului și de costuri mai mici ale creditelor; este preocupat, cu toate acestea, de impactul potențial al ratelor scăzute ale dobânzii asupra numărului de companii neviabile și foarte îndatorate, asupra stimulării creșterii economice și a reformelor și investițiilor de întărire a sustenabilității, precum și asupra sistemelor de pensii și de asigurări;

20.

 salută decizia BCE de a recomanda elaborarea unei foi de parcurs pentru a include costurile legate de locuințele ocupate de proprietari în indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) pentru a reprezenta mai bine rata inflației care este comparabilă și relevantă pentru gospodării, deoarece cheltuielile cu locuința au înregistrat o creștere continuă, și pentru a concepe operațiuni de politică monetară mai bine documentate; consideră totuși că IAPC, în definiția lui actuală, reflectă evoluția cheltuielilor actuale făcute de gospodării pentru bunuri sau servicii; consideră că metodologiile menite să izoleze componenta de investiții de cea de consum ar trebui să garanteze că este luat în considerare în mod adecvat impactul real al creșterii semnificative a prețului locuințelor asupra cheltuielilor consumatorilor; recunoaște că includerea acestor costuri este un proiect multianual; subliniază că un astfel de pas ar putea duce la creșterea indicilor prețurilor și, cel puțin temporar, la creșterea inflației peste obiectivul pe termen mediu, reducând astfel marja de manevră a BCE; invită BCE să se pregătească pentru astfel de riscuri și să le soluționeze în mod eficient;

21.

 recunoaște că sunt necesare o mai mare armonizare a metodelor de ajustare a calității în IAPC și o mai mare transparență în ceea ce privește ajustarea calității în statele membre;

Acțiuni de combatere a schimbărilor climatice

22.

 reamintește că, în calitate de instituție a UE, BCE are obligația să respecte Acordul de la Paris, conform angajamentelor UE; subliniază că soluționarea urgenței climatice și a biodiversității impune BCE să adopte o abordare integrată care ar trebui să se reflecte în toate politicile, deciziile și operațiunile sale, precum și să își respecte mandatul de a sprijini politicile economice generale ale Uniunii, în special, în acest caz, realizarea unei economii neutre din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050, conform prevederilor din Legea europeană a climei; consideră că BCE trebuie să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a combate și a atenua riscurile legate de climă;

23.

 consideră că menținerea stabilității prețurilor ar putea contribui la crearea condițiilor propice pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris;

24.

 ia act de primul test de rezistență climatică efectuat de BCE la nivelul întregii economii; constată că, potrivit rezultatelor testului, fără măsuri ferme, impactul negativ asupra PIB-ului UE ar putea fi grav; salută, prin urmare, angajamentul BCE de a efectua teste periodice de rezistență climatică, atât la nivelul întregii economii, cât și la nivelul băncilor individuale;

25.

 ia act de faptul că BCE va elabora indicatori pentru expunerea instituțiilor financiare la riscurile fizice legate de climă prin portofoliile lor, inclusiv indicatori privind amprenta de carbon, precum și modele macroeconomice și analize ale scenariilor pentru a integra riscurile climatice în modelele BCE și pentru a evalua impactul lor asupra creșterii potențiale; salută faptul că BCE va efectua analize ale scenariilor privind politicile de tranziție;

26.

 salută noul plan de acțiune al BCE și foaia sa de parcurs detaliată privind acțiunile legate de schimbările climatice pentru a integra în continuare considerentele legate de schimbările climatice în cadrul și în modelele sale de politici; observă totuși accentul pus pe riscurile legate de climă și constată principiul dublei perspective asupra pragului de semnificație, care se află în centrul cadrului UE de finanțare durabilă;

27.

 constată că noțiunea de neutralitate a pieței este legată de principiul „unei economii de piață deschise în care concurența este liberă”; invită BCE, respectându-i independența, să remedieze disfuncționalitățile pieței și să asigure alocarea eficientă a resurselor pe termen lung, rămânând totodată cât se poate de apolitică și respectând principiul neutralității pieței; ia act de faptul că BCE s-a îndepărtat deja, în mai multe rânduri, de la neutralitatea pieței;

28.

 salută faptul că achiziția de obligațiuni verzi și cota lor în portofoliul BCE continuă să crească; consideră totuși că acest procent este foarte mic, dacă se iau în considerare nevoile tranziției verzi; invită BCE să își intensifice activitatea pentru majorarea cotei de obligațiuni verzi în portofoliul său; salută crearea unui standard al UE privind obligațiunile verzi și sprijinul BCE în această privință; ia act, în această privință, de decizia BCE de a utiliza o parte din portofoliul său de fonduri proprii pentru a investi în fondul de investiții în obligațiuni verzi exprimate în euro pentru băncile centrale (EUR BISIP G2); invită BCE ca, între timp, să analizeze posibilele efecte ale obligațiunilor verzi asupra stabilității prețurilor;

29.

 constată că obligațiunile cu structuri de cupoane corelate anumitor obiective de performanță în materie de durabilitate referitoare la unul sau mai multe obiective de mediu prevăzute în Regulamentul privind taxonomia UE (3) și/sau la unul sau mai multe ODD ale ONU conexe cu schimbările climatice sau degradarea mediului au devenit eligibile de la 1 ianuarie 2021 ca garanție pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului și pentru cumpărările ferme ale Eurosistemului în scopul politicii monetare, cu condiția să îndeplinească toate criteriile de eligibilitate;

30.

 constată că BCE ia măsuri pentru a integra riscurile legate de climă în cadrul său de garanții, dar avertizează cu privire la întârzierile punerii în aplicare; salută angajamentul BCE de a căuta metodologiile și informațiile prezentate de agențiile de rating de credit și de a evalua modul în care acestea includ riscul legat de schimbările climatice în ratingurile lor de credit; este preocupat însă de faptul că BCE se bazează în continuare excesiv și exclusiv pe agențiile externe private de rating de credit (ARC) pentru a evalua riscurile; invită BCE să își extindă capacitatea internă de evaluare a riscurilor legate de climă și biodiversitate;

31.

 constată cu îngrijorare că unele programe de refinanțare și de achiziționare de active ale BCE au sprijinit în mod indirect activități cu emisii ridicate de dioxid de carbon;

32.

 salută faptul că BCE se pregătește să își alinieze programele de achiziționare de active corporative la Acordul de la Paris, cu scopul de a reduce intensitatea carbonului protofoliului propriu, dar avertizează cu privire la întârzieri;

33.

 invită BCE, în calitate de membră a NGFS, să se bazeze pe cele nouă opțiuni evaluate de NGFS pentru ca băncile centrale să includă riscurile legate de climă în cadrul lor operațional pentru operațiunile de creditare, garanții și achizițiile de active; invită BCE să își intensifice cooperarea în materie de schimbări climatice și cu alte rețele internaționale decât NGFS, precum și să îmbunătățească dialogul cu societatea civilă, cu scopul de a consolida rolul UE ca lider mondial în domeniul finanțării sustenabile și a acțiunilor climatice;

34.

 salută eforturile BCE de a monitoriza și de a reduce amprenta sa de mediu; salută crearea unui centru privind schimbările climatice pentru a reuni activitățile pe probleme climatice realizate de diferite servicii ale BCE; se așteaptă ca BCE să își intensifice activitatea de a include în mod eficient considerentele climatice în operațiunile sale obișnuite;

Alte aspecte

35.

 subliniază rolul esențial al microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM-uri), în calitate de coloană vertebrală a economiei UE, convergența economică și socială și ocuparea forței de muncă; subliniază că MIMM-urile au fost grav afectate de criza economică provocată de pandemia de COVID-19, care a dus la o scădere semnificativă a cifrei de afaceri și a competitivității, în eforturile lor de a realiza tranziția verde, și a limitat accesul lor la finanțare; subliniază nevoia de a încuraja investițiile publice și private în UE și invită BCE să își continue eforturile de a facilita accesul MIMM-urilor la finanțare;

36.

 salută sprijinul de lungă durată al BCE pentru finalizarea rapidă a uniunii bancare și subliniază riscurile produse de întârzieri serioase; ia act de sprijinul BCE în instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS) de sine stătător; recunoaște că partajarea riscurilor și reducerea riscurilor sunt interconectate și că sistemele instituționale de protecție joacă un rol esențial în protejarea și stabilizarea instituțiilor membre;

37.

 observă progresele înregistrate până în prezent în reducerea creditelor neperformante; solicită introducerea la nivelul UE a protecției juridice adecvate a debitorilor ipotecari împotriva executării silite imobiliare;

38.

 invită BCE să exploreze modalitățile de consolidare a rolului internațional al monedei euro; ia act de faptul că creșterea atractivității monedei euro ca monedă de rezervă va spori și mai mult utilizarea sa la nivel internațional și va întări capacitatea UE de a-și defini poziția politică în mod independent, un element-cheie pentru protejarea suveranității economice europene; subliniază că crearea unui activ sigur european bine conceput ar putea facilita integrarea financiară și ar putea contribui la atenuarea circuitelor de feedback negativ dintre entitățile suverane și sectoarele bancare naționale; subliniază că întărirea rolului monedei euro necesită aprofundarea și finalizarea uniunii economice și monetare europene;

39.

 salută faptul că, în 2020, numărul de bancnote euro false a scăzut, atingând cel mai scăzut nivel din 2003 (17 milionimi); invită BCE să intensifice lupta împotriva falsificării și cooperarea sa cu Europol, Interpol și Comisia Europeană pentru realizarea acestui obiectiv; invită BCE ca, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre, să creeze un sistem pentru o monitorizare mai bună a tranzacțiilor mari, cu scopul de a combate spălarea banilor, evaziunea fiscală și finanțarea terorismului și a criminalității organizate;

40.

 salută decizia BCE de a lansa o fază de investigare de 24 luni a unui proiect privind moneda euro digitală; invită BCE să răspundă în mod eficace așteptărilor și preocupărilor exprimate în timpul consultării publice cu privire la o monedă euro digitală, cum ar fi preocupări legate de viața privată, securitate, accesibilitate, capacitatea de a plăti în întreaga zonă euro, prevenirea costurilor suplimentare și posibilitatea de utilizare offline; observă că această fază de investigare nu va aduce atingere niciunei decizii privind posibila emisiune a unei monede euro digitale; reafirmă că o monedă euro digitală nu constituie un criptoactiv; subliniază că o monedă euro digitală ar trebui să promoveze incluziunea financiară și trebuie să ofere protecție a datelor și securitate juridică suplimentare consumatorilor și companiilor; este de acord cu BCE că o monedă euro digitală ar trebui să îndeplinească o serie de cerințe minime, inclusiv legate de robustețe, siguranță, eficiență și protecția vieții private; invită BCE să își alinieze strâns activitățile la cele ale Parlamentului și să aibă un schimb regulat de informații cu acesta privind progresul realizat în faza de investigare;

41.

 își reiterează profunda îngrijorare cu privire la riscurile pe care le prezintă criptomonedele stabile private pentru stabilitatea financiară, politica monetară și protecția consumatorilor;

42.

 reamintește că plățile în numerar reprezintă un mijloc foarte important de plată pentru cetățenii UE și nu ar trebui să fie puse în pericol de o monedă euro digitală; observă că numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au crescut cu aproape 10 % în 2020; ia act de Strategia pentru numerar 2030 a Eurosistemului menită să garanteze că toți cetățenii și toate companiile din zona euro vor continua să aibă acces corespunzător la serviciile de numerar și că numerarul va rămâne un mijloc de plată general acceptat, tratând totodată aspectele ce țin de reducere a amprentei ecologice a bancnotelor euro și dezvoltând bancnote inovatoare și securizate; este preocupat de reducerea dimensiunii rețelei bancare în unele state membre; consideră că aceste practici pot conduce la restricții semnificative privind accesul egal la serviciile și produsele financiare esențiale;

43.

 subliniază că sectorul financiar este supus unei transformări considerabile determinate de inovare și digitalizare; subliniază că această transformare prezintă un risc crescut de perturbări externe, cum ar fi atacurile cibernetice asupra sectorului financiar și bancar; salută eforturile continue ale BCE de a-și consolida capacitățile de reacție și de redresare în cazul unor atacuri cibernetice în conformitate cu nouă politică europeană de apărare cibernetică; își reafirmă îngrijorarea față de întreruperea serviciilor care a afectat grav sistemul TARGET2 și TARGET2 Securities în 2020; salută revizuirea independentă a acestor incidente și observă că o serie de constatări au fost clasificate ca fiind de gravitate „ridicată”; salută acceptarea concluziilor generale de către Eurosistem și angajamentul său de a pune în aplicare recomandările formulate în cadrul revizuirii; invită BCE să asigure stabilitatea de durată a infrastructurii sensibile, cum ar fi sistemul TARGET2, să își intensifice și mai mult eforturile în domeniul securității cibernetice și să promoveze în continuare reziliența cibernetică a infrastructurii pieței financiare;

44.

 ia act de divergența soldurilor TARGET2 în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale; observă că interpretarea acestor divergențe este contestată;

45.

 solicită BCE să asigure un echilibru corespunzător între reglementările care permit utilizarea de inovații financiare în domeniul tehnologiei financiare și asigurarea stabilității financiare; invită BCE să intensifice monitorizarea evoluției criptoactivelor pentru a preveni efectele negative și riscurile conexe în ceea ce privește stabilitatea financiară, politica monetară și funcționarea și siguranța infrastructurii pieței și a plăților; subliniază că evoluția criptoactivelor poate stârni preocupări suplimentare privind securitatea cibernetică, spălarea banilor, finanțarea terorismului și alte activități infracționale legate de anonimatul pe care îl asigură criptoactivele; ia act de faptul că aceste riscuri pot fi atenuate printr-o legislație adecvată, cum ar fi viitorul regulament privind piețele criptoactivelor (MiCA); ia act de intenția BCE de a elabora și de a pune în aplicare un răspuns politic pentru atenuarea impactului potențial negativ al criptomonedelor stabile asupra plăților și peisajului financiar din UE;

46.

 reamintește sprijinul BCE pentru punerea în aplicare a Basel III, deoarece acest lucru ar reduce riscul unei crize bancare și astfel ar consolida stabilitatea financiară în interiorul UE;

47.

 este preocupat de clauzele abuzive și practicile neloiale utilizate de sectorul bancar în contractele încheiate cu consumatorii în anumite state membre și subliniază că este necesară punerea în aplicare efectivă și rapidă de către toate statele membre a Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (4); invită BCE să contribuie în mod activ în acest sens, utilizând toate mijloacele de care dispune, pentru a asigura concurența loială;

48.

 observă că Bulgaria și Croația au aderat la mecanismul unic de supraveghere (MUS) în 2020, devenind astfel primele țări din afara zonei euro care participă la supravegherea bancară europeană; ia act de reprezentarea egală a băncilor lor naționale în Consiliul de supraveghere al BCE; ia act totodată de includerea levei bulgărești și a kunei croate în mecanismul cursului de schimb (MCS II) ca una dintre condițiile prealabile pentru adoptarea monedei euro;

49.

 apreciază eforturile BCE de a asigura stabilitatea piețelor financiare în toate situațiile neprevăzute și în fața posibilelor consecințe negative legate de retragerea Regatului Unit din UE, în special pentru regiunile și țările afectate în mod direct;

Transparență, responsabilitate și egalitate de gen

50.

 apreciază răspunsurile substanțiale și detaliate furnizate de BCE la rezoluția Parlamentului referitoare la raportul anual al BCE pe 2019; invită BCE să dea dovadă și în continuare de același grad de responsabilitate și să continue să publice în fiecare an răspunsuri scrise la rezoluțiile Parlamentului referitoare la Raportul anual al BCE;

51.

 subliniază că trebuie întărite și mai mult mecanismele de responsabilitate și transparență ale BCE; insistă asupra solicitării sale ca BCE să ia măsuri rapide prin lansarea cât mai curând posibil a negocierilor privind un acord interinstituțional oficial, asigurându-se astfel că independența este indisolubil legată de responsabilitatea sa; invită BCE să îmbunătățească cooperarea și schimbul de informații și să crească transparența față de Parlament și societatea civilă, publicând rapoarte în toate limbile oficiale ale UE și prin inițiativa „BCE ascultă”;

52.

 ia act de Statutul personalului BCE existent în ce privește potențialele conflicte de interese ale personalului și încurajează aplicarea extinsă a acestuia; recunoaște măsurile luate de BCE, cum ar fi adoptarea Codului unic de conduită pentru funcționarii de rang înalt ai BCE și a deciziei de a publica avizele comitetului de etică adresate membrilor actuali ai Comitetului executiv, ai Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de supraveghere, care au fost emise de la intrarea în vigoare a Codului unic de conduită;

53.

 salută publicarea de către BCE a deținerilor agregate la costul amortizat în cadrul programelor de achiziționare de titluri garantate cu active (ABSPP) și obligațiuni garantate (CBPP3) și defalcarea deținerilor achiziționate pe piețele primare și secundare, precum și statisticile agregate privind deținerile pentru aceste programe;

54.

 salută publicarea de către BCE a tuturor profiturilor realizate de Eurosistem prin programul privind piețele titlurilor de valoare (SMP) și a deținerilor totale de SMP ale Eurosistemului pe țări emitente (Irlanda, Grecia, Spania, Italia și Portugalia); invită statele membre să urmeze acest exemplu în ceea ce privește acordurile privind activele financiare nete (ANFA);

55.

 își reiterează apelul adresat BCE de a asigura independența membrilor comitetului său de audit și a comitetului său de etică; îndeamnă BCE să revizuiască funcționarea comitetului de etică pentru a preveni conflictele de interese; invită BCE să își revizuiască perioada stării de incompatibilitate pentru membrii al căror mandat se încheie;

56.

 constată că peste 90 % din membrii grupurilor consultative ale BCE provin din sectorul privat, ceea ce ar putea antrena lipsa imparțialității, conflicte de interese și deturnarea dispozițiilor legale în procesul decizional;

57.

 salută îmbunătățirea cadrului intern al BCE privind denunțarea neregulilor; invită BCE să asigure integritatea și eficiența noului instrument intern cu scopul de a facilita raportarea cu adevărat simplă și securizată a potențialelor încălcări ale sarcinilor profesionale, a comportamentului inadecvat sau a altor nereguli, precum și garantarea protecției efective pentru avertizorii de integritate și martori, conform prevederilor din Directiva UE privind avertizorii (5);

58.

 recunoaște eforturile depuse în prezent de BCE pentru a îmbunătăți comunicarea cu Parlamentul; este de acord cu președinta Lagarde că BCE trebuie să își modernizeze comunicarea cu cetățenii pe tema politicilor sale și a impactului acestora; observă că un sondaj Eurobarometru relevant arată că doar 40 % din respondenții din zona euro tind să aibă încredere în BCE; invită BCE să poarte în continuare un dialog constructiv cu cetățenii pentru a-și explica deciziile și a asculta preocupările cetățenilor; salută, în această privință, decizia anunțată de președinta Lagarde în cadrul dialogului monetar care a avut loc la 27 septembrie 2021 de a transforma evenimentele de comunicare într-o caracteristică structurală a interacțiunii BCE cu publicul;

59.

 ia act de decizia Ombudsmanului European privind implicarea președintei BCE și a membrilor organelor sale de decizie în „Grupul celor 30” (cazul 1697/2016/ANA), cu scopul de a asigura transparența completă și încrederea publicului în independența BCE;

60.

 regretă și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că doar doi dintre membrii Comitetului executiv al BCE și doar doi dintre cei 25 membri ai Consiliului guvernatorilor BCE sunt femei; reiterează faptul că desemnările membrilor Comitetului executiv ar trebui să fie pregătite cu atenție și să adopte o abordare echilibrată din punctul de vedere al genului, pe deplin transparentă și în colaborare cu Parlamentul, în conformitate cu tratatele; reamintește că în acord cu punctul 4 din rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE, Parlamentul se angajează să nu ia în considerare listele de preselecție care nu respectă principiul echilibrului de gen; încurajează BCE să își continue progresele în această privință; invită statele membre care fac parte din zona euro să integreze pe deplin principiul egalității de gen în procesele lor de numire și să asigure egalitatea de șanse pentru toate genurile în funcția de guvernator al băncilor lor centrale naționale;

61.

 regretă că dezechilibrul de gen persistă și în structura organizatorică a BCE, în special în ponderea femeilor în funcții de conducere de nivel superior; observă că, la sfârșitul anului 2019, ponderea femeilor în toate funcțiile de conducere ale BCE a crescut la 30,3 %, iar ponderea femeilor în funcțiile de conducere de nivel superior a crescut la 30,8 %; invită BCE să ia măsuri suplimentare; salută, în această privință, noua strategie a BCE de a îmbunătăți și mai mult echilibrul de gen în rândul personalului său la toate nivelurile, inclusiv obiectivul ca cel puțin jumătate dintre noile posturi și dintre posturile deschise să fie ocupate de femei la toate nivelurile, precum și ținta de a crește ponderea femeilor la diferitele niveluri, astfel încât să se situeze între 40 % și 51 % până în 2026; invită BCE să încurajeze și mai mult participarea femeilor și să promoveze în mod activ o reprezentare echilibrată din punctul de vedere al genului în toate funcțiile din ierarhia organizațională;

o

o o

62.

 încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO C 23, 21.1.2021, p. 105.

(2)  Texte adoptate, P9_TA(2021)0277.

(3)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(4)  Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993, p. 29).

(5)  Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

Top