COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.12.2022

COM(2022) 673 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

A treia evaluare prospectivă privind aerul curat

A treia evaluare prospectivă privind aerul curat

1.Introducere

Poluarea atmosferică s-a redus în ultimele decenii în UE ca urmare a legislației UE privind aerul curat și a acțiunilor comune întreprinse de UE și de autoritățile naționale, regionale și locale. Cu toate acestea, calitatea aerului rămâne o preocupare importantă pentru cetățenii europeni 1 .

Abordarea UE privind îmbunătățirea calității aerului implică luarea de măsuri în trei domenii (sau „piloni”). Primul este reprezentat de standardele de calitate a aerului înconjurător stabilite în directivele privind calitatea aerului înconjurător 2 . Al doilea constă în stabilirea unor obligații naționale de reducere a emisiilor în temeiul Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (Directiva PNE) 3 pentru principalii poluanți atmosferici transfrontalieri 4 . Al treilea constă în stabilirea standardelor de emisii la nivelul UE, prevăzute în legislație, pentru principalele surse de poluare, de la emisiile vehiculelor și ale navelor la energie și industrie, precum și cerințe de proiectare ecologică pentru cazane și sobe.

Toți cei trei piloni evoluează pentru a se adapta la noile evoluții științifice și în materie de politici. În special, ca urmare a mandatului prevăzut de Pactul verde european și a ambiției UE de a reduce la zero poluarea pentru un mediu fără substanțe toxice, Comisia a propus recent revizuirea directivelor privind calitatea aerului înconjurător 5 . Propunerea plasează UE pe calea către reducerea la zero a poluării aerului până cel târziu în 2050 și stabilește o serie de standarde intermediare pentru 2030 privind calitatea aerului înconjurător, aliniate mai bine la orientările actualizate privind calitatea aerului emise de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru principalii poluanți atmosferici 6 .

În ceea ce privește Directiva PNE, verificările conformității se efectuează în raport cu angajamentele naționale de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 pentru cei mai nocivi cinci poluanți atmosferici transfrontalieri. Prima verificare a conformității a avut loc în 2022, după ce statele membre au prezentat inventarele naționale cu date privind emisiile lor de poluanți din 2020. Aceasta a arătat că sunt necesare mult mai multe acțiuni în 14 state membre, în special pentru reducerea emisiilor de amoniac din sectorul agricol 7 .

În ceea ce privește abordarea emisiilor la sursă, Comisia a prezentat recent o propunere privind un nou standard, mai strict, de emisii Euro 7 pentru autovehiculele noi. La începutul acestui an, Comisia a propus, de asemenea, revizuirea Directivei privind emisiile industriale 8 . Comisia a revizuit planurile strategice naționale pentru noua politică agricolă comună pentru perioada 2023-2027 și schemele propuse care oferă posibilitatea de a sprijini investițiile în vederea reducerii emisiilor de amoniac.

Această a treia ediție a evaluării prospective privind aerul curat evaluează perspectivele de realizare a obiectivelor Directivei PNE pentru 2030 și după acest an în ceea ce privește reducerea emisiilor de poluanți atmosferici și impactul ulterior asupra calității aerului, a sănătății, a ecosistemelor și a economiei. Analiza se bazează pe activitatea desfășurată cu privire la evaluarea impactului care stă la baza revizuirii directivelor privind calitatea aerului înconjurător 9 și o completează. Aceasta include obiectivele climatice ale UE în cadrul inițiativei „Pregătiți pentru 55”, în conformitate cu propunerile Comisiei din 2021 de a se realiza o reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 10 . Cea de a treia evaluare prospectivă privind aerul curat evidențiază, de asemenea, implicațiile actualei crize energetice asupra calității aerului și a poluării atmosferice.

Cea de a treia evaluare prospectivă privind aerul curat contribuie în mod direct la raportul prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării 11 , analizând perspectiva atingerii celor două obiective ale planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării legate de aerul curat 12 . Acestea ar urma să contribuie la reducerea, până în 2030, în UE, cu peste 55 % a impactului poluării atmosferice asupra sănătății (exprimat ca decese premature) și cu 25 % a ecosistemelor în care poluarea atmosferică amenință biodiversitatea (comparativ cu nivelurile din 2005).

În fine, în cadrul pregătirii revizuirii Directivei PNE până în 2025 13 , cea de a treia evaluare prospectivă privind aerul curat analizează mai multe aspecte care ar putea fi incluse în această revizuire. În special, analizează efectul asupra conformității al integrării unei game mai cuprinzătoare de emisii care în prezent nu sunt luate în considerare în verificările conformității PNE, dar care au un impact clar asupra calității aerului. Printre acestea se numără particulele în suspensie condensabile și anumite surse de emisii din agricultură. Raportul subliniază, de asemenea, beneficiile conexe ale reducerii emisiilor de metan, care sunt atât poluanți atmosferici, cât și un gaz cu efect de seră puternic.

2.Starea emisiilor de poluanți atmosferici și a calității aerului și progresul înregistrat în direcția asigurării conformității

2.1.Situația actuală a emisiilor de poluanți atmosferici și a calității aerului

De-a lungul anilor, UE a redus emisiile principalilor poluanți atmosferici, deși în ritmuri foarte diferite, în funcție de tipul de poluanți. Emisiile de amoniac (NH3), dintre care 94 % sunt generate de sectorul agricol, se mențin, în mod îngrijorător, la un nivel constant și chiar au crescut în ultimii ani în unele state membre.

Figura 1: Tendința emisiilor UE-27, 2000-2020 (% din nivelurile din 2005)

Sursa: Agenția Europeană de Mediu

În pofida unei scăderi globale a poluării atmosferice, nivelurile impactului poluării asupra sănătății și ecosistemului rămân problematice. În 2020, majoritatea persoanelor din zonele urbane ale UE au fost expuse poluării atmosferice la niveluri de natură să le afecteze sănătatea 14 . Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc pentru sănătatea mediului în Europa și că aceasta afectează în mod disproporționat categoriile sociale sensibile și vulnerabile 15 . Astfel, combaterea poluării atmosferice este, de asemenea, o chestiune de echitate și egalitate. Aproximativ 238 000 de decese premature pot fi atribuite particulelor fine în suspensie din UE, 49 000 dioxidului de azot și 24 000 expunerii acute la ozon (aceste cifre, bazate pe date privind calitatea aerului mai degrabă observate decât modelate, rezultă dintr-o metodologie actualizată elaborată de AEM) 16 . AEM a estimat, de asemenea, că, în 2018, peste 65 % din suprafața ecosistemelor din UE prezenta niveluri de poluare care depășeau cantitățile critice pentru eutrofizare 17 .

2.2.Progrese în direcția asigurării conformității

În urma revizuirii inventarelor de emisii pentru 2020 prezentate de statele membre în 2022 18 , Comisia a concluzionat că 14 state membre nu și-au respectat angajamentele de reducere stabilite pentru cel puțin un poluant. În 11 dintre aceste state membre, amoniacul este unul dintre poluanții emiși în exces. Țările trebuie să elaboreze programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCPA) și să le actualizeze cel puțin o dată la patru ani, deoarece acestea reprezintă principalul instrument de guvernanță pentru îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor prevăzute de Directiva PNE. Toate statele membre care și-au prezentat primul PNCPA până la termenul de raportare din 2019 trebuie să raporteze un plan actualizat în 2023, în care să prezinte măsurile de reducere a emisiilor cu care se confruntă. Statele membre pentru care primele PNCPA sau cele mai recente date indică faptul că nu își vor îndeplini angajamentele de reducere stabilite trebuie, de asemenea, să își actualizeze măsurile de reducere a emisiilor.

Datele privind emisiile din 2020 prezentate de statele membre în 2022 subliniază, de asemenea, că mai multe state membre trebuie să obțină o reducere drastică a emisiilor pentru mai mulți poluanți pentru a-și îndeplini angajamentele mai ambițioase de reducere a emisiilor începând cu 2030. Analiza AEM 19 arată că emisiile de PM2,5 și NOx din 7 și, respectiv, 8 state membre trebuie să scadă cu peste 30 % între 2020 și 2030. În ceea ce privește emisiile de COVnm și de amoniac, 10 și, respectiv, 11 state membre trebuie să își reducă emisiile cu peste 10 % până în 2030. Din nou, acest lucru înseamnă că trebuie să pună în aplicare politici și măsuri suplimentare mai stricte și mai eficiente.

În ceea ce privește directivele privind calitatea aerului înconjurător, în octombrie 2022 existau 28 de cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise ca urmare a depășirii standardelor de calitate a aerului în 18 state membre. Procedurile aflate atât pe rolul Curții de Justiție a UE, cât și al instanțelor naționale confirmă faptul că, în multe cazuri, planurile privind calitatea aerului au fost inadecvate și/sau că au fost adoptate măsuri insuficiente pentru reducerea poluării atmosferice.

2.3.Legăturile dintre propunerea de revizuire a directivelor privind calitatea aerului înconjurător și continuarea punerii în aplicare a Directivei PNE

Ca urmare a angajamentului asumat în cadrul Pactului verde european, Comisia a prezentat, la 26 octombrie 2022, o propunere de revizuire a directivelor privind calitatea aerului înconjurător. Scopul a fost de a obține treptat alinierea deplină a standardelor UE privind calitatea aerului la recomandările OMS, de a îmbunătăți cadrul de reglementare și de a consolida dispozițiile privind monitorizarea, modelarea și planurile privind calitatea aerului. Revizuirea se bazează pe lecțiile învățate în urma evaluării din 2019 („verificarea adecvării”) a directivelor privind calitatea aerului înconjurător.

În ceea ce privește legătura cu Directiva PNE, propunerea include monitorizarea poluanților care prezintă motive de îngrijorare emergente, inclusiv amoniacul, în cadrul „supersiturilor de monitorizare” din amplasamente de fond urbane și rurale. Monitorizarea în zonele urbane va fi complementară monitorizării ecosistemelor în ceea ce privește amoniacul în temeiul Directivei PNE, în timp ce monitorizarea în zonele rurale poate coincide cu monitorizarea stabilită în conformitate cu articolul 9 din Directiva PNE. De asemenea, propunerea eficientizează și simplifică cerințele de monitorizare a ozonului. Revizuirea vizează creșterea eficacității planurilor privind calitatea aerului, inclusiv prin impunerea obligației de a elabora planuri privind calitatea aerului înainte de intrarea în vigoare a standardelor de calitate a aerului, în cazurile în care aceste standarde sunt depășite înainte de 2030, precum și prin impunerea unor actualizări periodice ale planurilor privind calitatea aerului în cazul în care acestea nu asigură conformitatea. Aceste schimbări vor încuraja planificarea orientată spre viitor a calității aerului, care poate fi astfel coordonată mai eficient cu programele naționale de control al poluării atmosferice (PNCPA). Raportarea impactului asupra ecosistemelor și privind PNCPA în temeiul Directivei PNE poate sprijini autoritățile competente în identificarea originii poluării, ceea ce reprezintă o cerință importantă pentru planurile eficace privind calitatea aerului.

Odată pusă în aplicare, această propunere va consolida necesitatea ca statele membre să își reducă în continuare emisiile de poluanți atmosferici pentru a respecta standardele noi și mai ambițioase privind calitatea aerului. Aceasta va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare efectivă a obligațiilor prevăzute de Directiva PNE. Impactul unor standarde mai ambițioase de calitate a aerului asupra emisiilor de poluanți atmosferici și asupra sănătății, ecosistemelor și consecințelor economice ale acestora a fost analizat în cadrul evaluării impactului care stă la baza propunerii de revizuire a directivelor privind calitatea aerului înconjurător. Cea de a treia evaluare prospectivă privind aerul curat se bazează pe această analiză și o completează, adăugând evoluții mai recente în materie de modelare și de politică (a se vedea anexa) și proiectând situații în cadrul mai multor scenarii potențiale pentru viitor.

3.Punerea în aplicare a Directivei PNE

3.1.Modificări ale legislației relevante și ale contextului politic relevant

În iulie 2021, Comisia a adoptat pachetul de propuneri legislative „Pregătiți pentru 55” pentru a spori nivelul de ambiție al UE în materie de climă. Aceasta a mărit obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990. Acest lucru este în concordanță cu obiectivul principal al UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Măsurile din propunerile „Pregătiți pentru 55” vor aduce beneficii conexe pentru calitatea aerului prin reducerea emisiilor principalilor poluanți atmosferici (PM2,5, NOx și SO2), comparativ cu situația politicii privind clima și energia convenite anterior (care a stat la baza celei de a doua evaluări prospective privind aerul curat) 20 .

În ceea ce privește transporturile, propunerea privind un standard de emisii Euro 7 abordează emisiile provenite de la țevile de evacuare, precum și de la frânele și pneurile vehiculelor ușoare și grele noi. Standardele revizuite propuse privind emisiile de CO2 pentru autoturisme vor interzice vânzarea de autoturisme și camionete cu motor cu ardere internă începând din 2035 21 . Alte măsuri din sectorul transporturilor, legate mai mult de schimbările comportamentale și de acțiunile la nivel local, nu au putut fi reflectate în model. 

În cele din urmă, noile norme propuse în temeiul Directivei privind emisiile industriale (DEI) vor consolida legăturile cu inovarea și transformarea industrială, vor înăspri normele privind condițiile de autorizare și stabilirea de valori-limită de emisie și vor consolida punerea în aplicare, sporind în același timp nivelul de informare a publicului, participarea și accesul la justiție. Acestea extind instalațiile vizate la industria extractivă, la fabricile de baterii pentru vehicule electrice și la fermele mari de bovine, precum și la mai multe ferme de porci și păsări de curte (reprezentând în total 13 % din fermele de alt tip decât cele de subzistență din UE, care sunt responsabile pentru 60 % din emisiile de amoniac și 43 % din emisiile de metan provenite de la efectivele de animale din UE). Scenariul de referință al acestei a treia evaluări prospective privind aerul curat include, prin urmare, elemente din propunerea de directivă privind emisiile industriale referitoare la extinderea propusă pentru a acoperi mai multe unități zootehnice 22 .

3.2.Perspective pentru realizarea angajamentelor de reducere a emisiilor din Directiva PNE pentru anul 2030 și ulterior

Conform rezultatelor celei de a treia evaluări prospective privind aerul curat, numai cinci state membre 23 sunt pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea în 2030 a tuturor angajamentelor de reducere a emisiilor, în temeiul măsurilor naționale actuale și al legislației UE și cu condiția ca propunerile legislative de mai sus ale Comisiei să fie adoptate și puse în aplicare (acesta este scenariul de politică „de referință” 24 ). Toate celelalte state membre trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a-și îndeplini obligațiile. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește emisiile de amoniac, pentru care 20 de state membre trebuie să își intensifice acțiunile de reducere a emisiilor până în 2030. Tabelul 1 prezintă statele membre despre care se preconizează că nu își vor respecta angajamentele de reducere a emisiilor pentru fiecare poluant. Aceste rezultate prospective ale modelării confirmă tendința observată în datele analizate de AEM (a se vedea secțiunea 2.2).

Analizând modelarea nivelurilor de emisii în 2025 și măsura în care statele membre se află pe o traiectorie liniară 25 pentru a-și îndeplini angajamentele mai ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030, se preconizează că numai șapte state membre 26 vor fi pe calea cea bună în ceea ce privește reducerea în mod adecvat a tuturor celor cinci poluanți. Celelalte state membre trebuie să ia măsuri foarte rapid, în special pentru a reduce emisiile de amoniac, întrucât se preconizează că 19 state membre nu se vor afla pe o traiectorie liniară în 2025.

Perspectivele de conformitate se îmbunătățesc în cadrul scenariului în care populația UE trece treptat la un regim alimentar „flexitarian” 27 . Acesta este benefic în special pentru emisiile de amoniac, alte nouă state membre fiind pe cale să își îndeplinească angajamentele de reducere în 2030 în comparație cu scenariul de referință, ajungându-se astfel la 16 state membre conforme 28 . În scenariul care presupune standarde de calitate a aerului mai stricte la nivelul UE pentru PM2,5 la 10 µg/m3, în conformitate cu propunerea Comisiei (scenariul „standarde mai stricte de calitate a aerului”), alte două state membre și-ar îndeplini angajamentul de a reduce emisiile de amoniac (ajungând la 18 state membre) și și-ar îmbunătăți perspectivele de conformitate pentru COVnm și PM2,5. Utilizarea tuturor măsurilor tehnice disponibile 29 ar permite tuturor statelor membre să își îndeplinească angajamentele pentru 2030, cu excepția unuia, pentru NOx.

Tabel 1: State membre despre care se preconizează că nu își vor îndeplini angajamentele de reducere a emisiilor

Sursa: Compilație proprie bazată pe rezultatele modelării IIASA (2022).

Notă: Pentru 2025, evaluarea se efectuează pe baza traiectoriei de reducere liniare, astfel cum se explică în nota de subsol 25. „-” înseamnă că se preconizează că toate statele membre își vor îndeplini obiectivele.

3.3.Impactul îmbunătățirii gamei de emisii vizate asupra îndeplinirii angajamentelor asumate în temeiul Directivei PNE

Modelarea care stă la baza acestei ediții a evaluării prospective privind aerul curat include noi caracteristici menite să aducă rezultatele mai aproape de condițiile reale 30 .

În special, modelarea poate include în prezent, în mod sistematic, emisiile de particule în suspensie condensabile pentru toate sectoarele-cheie. Acestea sunt emisii inițiale sub formă de vapori (în interiorul coșului sau în apropierea acestuia) care se transformă în particule în suspensie atunci când sunt evacuate în aerul înconjurător. Este important să se includă aceste emisii, deoarece ele contribuie la calitatea scăzută a aerului pe care îl respirăm 31 . Acest lucru nu s-a putut realiza în mod sistematic și pentru toate sectoarele emițătoare în trecut 32 , dar noile constatări 33 au îmbunătățit disponibilitatea datelor. Acest lucru este deosebit de important pentru sectorul încălzirii locuințelor, unde includerea particulelor în suspensie condensabile ar putea modifica, pentru unele state membre, amploarea acțiunilor necesare pentru reducerea emisiilor reale. Prin urmare, aceasta ar putea, de asemenea, să modifice împărțirea reducerilor de emisii între sectoarele economice, sporind ponderea relativă a încălzirii locuințelor din emisii.

Atunci când se compară emisiile de referință cu și fără includerea sistematică a PM condensabile în model 34 , există modificări semnificative în câteva state membre (în special Austria și Germania). Compararea impactului la un nivel dezagregat din punct de vedere geografic arată că concentrațiile de PM2,5 se modifică doar marginal într-o mare parte a Europei. Cu toate acestea, are un impact pronunțat în unele zone, inclusiv în cele în care încălzirea locuințelor are un rol major (de exemplu, Finlanda și Estonia, unde concentrațiile sunt în general scăzute), precum și într-o parte a Europei Centrale, de exemplu Austria și Germania, care, în mod tradițional, nu includ PM condensabile în datele lor naționale privind emisiile de PM2,5 35 . Însă aceste modificări nu afectează perspectivele niciunui stat membru de a-și îndeplini angajamentele de reducere a emisiilor de PM2,5.

O altă îmbunătățire a modelării emisiilor reale este reprezentată de includerea emisiilor de NOX și COVnm din agricultură. Aceste emisii sunt în prezent excluse de la verificările de conformitate în temeiul Directivei PNE 36 din cauza lipsei de date suficient de fiabile la momentul stabilirii angajamentelor. Date mai recente permit în prezent integrarea acestor informații în modele 37 . Acest lucru modifică starea de conformitate preconizată în mai multe state membre. Atunci când se includ emisiile de NOX generate de agricultură, perspectivele privind respectarea angajamentelor de reducere pentru 2030 conform scenariului de referință se înrăutățesc, de la un singur stat membru (MT) care nu își poate îndeplini angajamentul, la șapte (CZ, DK, HU, IE, LT, MT, RO). Atunci când se includ emisiile de COVnm din agricultură, perspectivele de neconformitate pentru 2030 conform scenariului de referință pentru 2030 se înrăutățesc, de la patru state membre (HU, LT, SI, ES), la opt state membre (CZ, FR, HU, IE, LT, LU, SI, ES). Acest lucru demonstrează că sunt necesare acțiuni suplimentare în mai multe state membre pentru a debloca întregul potențial de atenuare. În scenariul care presupune standardele de calitate a aerului mai stricte propuse recent, perspectivele de conformitate cu Directiva PNE sunt mai puțin afectate de includerea acestor surse de emisii agricole.

Aceste rezultate legate de o mai bună reprezentare a PM condensabile și a emisiilor din agricultură ar putea contribui la revizuirea Directivei PNE, prevăzută pentru 2025.

4.Perspective pentru atingerea obiectivelor de reducere la zero a poluării aerului

4.1.Obiectivele UE pentru 2030 privind aerul curat din Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării

Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării include două obiective la nivelul UE pentru 2030 legate de aerul curat:

1)reducerea cu peste 55 % a impactului poluării atmosferice asupra sănătății (exprimat ca număr de decese premature) în comparație cu cifrele din 2005;

2)reducerea cu 25 % a suprafeței ecosistemelor din UE în care poluarea atmosferică amenință biodiversitatea, exprimată ca zone ecosistemice în care se depășesc „cantitățile critice” de depuneri de azot (comparativ cu cifrele din 2005).

Conform scenariului de referință, UE ar îndeplini, în linii mari, obiectivul de reducere la zero a poluării pentru a diminua impactul asupra sănătății, cu o reducere estimată de 66 % a numărului de decese premature între 2005 și 2030. Cu toate acestea, și-ar îndeplini obiectivul privind ecosistemele abia în 2040 38 și ar obține doar o reducere de doar 20 % în zonele de risc în perioada 2005-2030. Respectarea noilor standarde de calitate a aerului ar permite UE să atingă acest obiectiv în 2030 și ar aduce beneficii atât pentru sănătate, cât și pentru biodiversitate.

4.1.1.Obiectiv legat de sănătate și impactul global asupra sănătății în toate scenariile

Concentrația de fond a poluanților atmosferici și expunerea populației

În scenariul de referință, concentrațiile de poluanți scad deja în timp și, până în 2030, se preconizează că nicio zonă din UE nu va depăși 20 µg/m3 pentru PM2,5. Cu toate acestea, în cazul suprafețelor întinse, se preconizează că nivelurile de concentrație a poluării vor depăși valorile recomandate în prezent de orientările OMS privind calitatea aerului de 5 µg/m3 în 2030 și chiar în 2050.

Transpunerea nivelurilor de concentrație de fond în impact asupra sănătății populației UE arată că numărul persoanelor care beneficiază de aer curat va crește considerabil (figura 2) 39 . Deși aceasta ar reprezenta o îmbunătățire semnificativă, este necesar un angajament politic suplimentar pentru a limita impactul negativ asupra sănătății al expunerii care depășește nivelul prevăzut de orientările OMS din 2021 și, de asemenea, pentru (aproximativ) jumătate din populația UE rămasă.

Odată cu trecerea la un regim alimentar flexitarian la nivelul UE, se preconizează unele beneficii în ceea ce privește reducerea expunerii la PM2,5 ca urmare a reducerii emisiilor de amoniac care contribuie la formarea de PM secundare. În comparație cu scenariul de referință, numărul persoanelor despre care se preconizează că vor beneficia de un aer curat în conformitate cu orientările OMS ar crește cu aproximativ 5-7 milioane în 2030 și cu aproximativ 10 milioane în 2050.

Rezultatele variază de la o țară la alta, deși se preconizează o îmbunătățire constantă atât a concentrațiilor de fond, cât și a expunerii populației aferente (astfel cum s-a discutat în detaliu în IIASA, 2022).

Figura 2: Populația UE-27 expusă la diferite concentrații de PM2,5

Sursa: IIASA (2022)

Notă: OPT10 indică scenariul „standarde mai stricte de calitate a aerului” (la fel ca în propunerea Comisiei de revizuire a directivelor privind calitatea aerului înconjurător), MTFR este scenariul „toate măsurile tehnice”, ZPAP este scenariul care optimizează realizarea obiectivului legat de ecosistem de reducere la zero a poluării, FlexDiet indică scenariul privind regimul alimentar flexitarian.

În prezent, puțin peste 50 % din populația UE trăiește în zone cu niveluri de poluare cu NO2 inferioare valorilor prevăzute în orientările OMS de 10 µg/m3. Se preconizează că, până în 2030, acest procent va depăși 75 % în toate scenariile, ajungând la puțin peste 80 %, dacă sunt puse în aplicare toate măsurile tehnice. Până în 2050, în toate scenariile, se preconizează că peste 95 % din populația UE va trăi în zone în care poluarea rămâne sub nivelul recomandat de OMS pentru NO2.

Decesele premature și atingerea obiectivului de reducere la zero a poluării

Se preconizează că decesele premature 40 cauzate de expunerea la PM2,5 vor scădea cu aproximativ 60-75 %, comparativ cu cifrele din 2005, în toate scenariile (inclusiv scenariul de referință) în 2030 și 2050. Numărul deceselor premature va scădea mai rapid dacă se vor respecta standarde mai stricte de calitate a aerului și dacă se vor lua toate măsurile tehnice 41 . Cu condiția ca toate politicile incluse în scenariul de referință să aibă rezultatele scontate, UE urmează să atingă obiectivul în materie de sănătate de reducere la zero a poluării cu o marjă confortabilă în 2030. Scenariul în care populația UE ar trece la un regim alimentar flexitarian ar conduce la o reducere suplimentară estimată de 2 000 de decese premature pe an în 2030.

Figura 3: Cazuri de decese premature care pot fi atribuite expunerii la concentrațiile totale de PM2,5 în UE-27, în mii de cazuri pe an

Sursa: IIASA (2022)

Notă: Procentul de 55 % se referă la obiectivul de reducere la zero a poluării.

În cifre absolute 42 , deși această proiecție arată că ar trebui obținute îmbunătățiri semnificative în scenariul de referință, aceasta înseamnă în continuare un număr estimat de 200 000 de decese premature cauzate de expunerea la PM2,5 în 2030. Existența unor standarde mai stricte de calitate a aerului ar reduce această valoare la 177 000 în 2030, cu reduceri suplimentare obținute prin luarea tuturor măsurilor tehnice 43 .

În plus, se preconizează că expunerea la NO2 va cauza aproximativ 60 000 de decese premature în scenariul de referință în 2030, cu puține variații între scenarii, deși numărul ar fi redus la jumătate până în 2050. Se preconizează că expunerea la ozonul troposferic va cauza aproximativ 50 000 de decese premature în scenariul de referință în 2030.

4.1.2.Obiectiv legat de ecosistem și impactul global asupra ecosistemului

Poluarea atmosferică afectează sănătatea ecosistemelor prin impactul legat de acidifiere, eutrofizare și ozon. Rezultatele modelării 44 arată o îmbunătățire semnificativă în timp în ceea ce privește acidifierea: conform scenariului de referință, până în 2030, mai puțin de 3 % din suprafața ecosistemelor din UE ar suferi din cauza depunerilor acide care depășesc cantitățile critice, comparativ cu 15 % în 2005. Acest lucru demonstrează beneficiile scăderii semnificative a emisiilor de SO2, care a fost deja realizată în ultimele decenii. Aceste beneficii ar fi și mai mari dacă s-ar stabili standarde mai stricte de calitate a aerului, ar fi luate toate măsurile tehnice sau dacă populația UE ar trece la un regim alimentar flexitarian.

Cu toate acestea, dacă se analizează impactul poluării atmosferice 45 în ceea ce privește eutrofizarea, situația nu mai este pozitivă. Această situație are legătură cu proiecția actuală potrivit căreia UE nu va atinge obiectivul de reducere la zero a poluării doar pe baza politicilor de referință. În acest scenariu, 68 % din suprafața ecosistemelor din UE ar suferi în continuare de pe urma eutrofizării în 2030 (comparativ cu 86 % în 2005). În aceleași condiții de referință, zonele protejate ar continua să fie puternic afectate în 2030, 59 % din zonele Natura 2000 fiind afectate de eutrofizare. Dacă se stabilesc standarde mai stricte de calitate a aerului sau se iau toate măsurile tehnice, ponderea ecosistemului UE care suferă de eutrofizare ar scădea la 61 % și, respectiv, 56 %, și la 51 % și 46 % în zonele Natura 2000 până în 2030.

Figura 4: Suprafața ecosistemelor din UE-27 în care sunt depășite cantitățile critice pentru eutrofizare

Sursa: IIASA (2022)

Notă: Procentul de 25 % indică obiectivul de reducere la zero a poluării.

Pentru a aborda această provocare legată de eutrofizare, a atinge obiectivul de reducere la zero a poluării ecosistemelor și a îndeplini angajamentele de reducere a emisiilor de amoniac prevăzute de Directiva PNE, precum și pentru a contribui la punerea în aplicare a Legii privind refacerea naturii, statele membre vor trebui să instituie măsuri suplimentare de limitare a emisiilor de amoniac din sectorul agricol, întrucât amoniacul este poluantul atmosferic cu cel mai mare impact asupra ecosistemelor. Setul optim de măsuri pentru atingerea obiectivului de reducere la zero a poluării se referă la gestionarea și împrăștierea mai eficientă a dejecțiilor animaliere provenite de la bovine, porcine și păsări de curte și a îngrășămintelor minerale, pentru a reduce emisiile de amoniac.

Aceste măsuri bine stabilite (reflectate în Directiva PNE fie ca măsuri obligatorii, fie ca măsuri voluntare) 46  ar spori, de asemenea, în mod semnificativ perspectivele de îndeplinire a angajamentelor de reducere a emisiilor de amoniac prevăzute de Directiva PNE, preconizându-se că numărul statelor membre care nu vor respecta angajamentele de reducere în 2030 va fi mai mic (de la 20 la 7). Prin urmare, statele membre sunt încurajate cu fermitate să accelereze punerea în aplicare a acestor măsuri prin:

–adoptarea unei legislații naționale prin care anumite practici agricole să devină obligatorii;

–promovarea acestor practici prin campanii de comunicare și de sensibilizare, inclusiv prin consiliere agricolă în cadrul noii politici agricole comune.

Statele membre ar trebui, de asemenea, să ia în considerare adoptarea altor măsuri pentru a îmbunătăți gestionarea nutrienților și a evita pierderile de nutrienți care conduc la poluarea aerului, a apei și a solului, adoptând o abordare integrată în ceea ce privește azotul, în special cel provenit din agricultură. Acest lucru este în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”, cu Directiva privind nitrații și cu viitorul plan de acțiune pentru gestionarea integrată a nutrienților.

4.2.Impactul economic

Impactul economic al poluării atmosferice este semnificativ. În mare parte, impactul nu se reflectă în prețurile pieței, în special ca efecte directe asupra sănătății 47  ale poluării, ci ca prejudicii aduse ecosistemelor (inclusiv zonelor agricole și pădurilor) și materiale cauzate de poluarea atmosferică care generează, de asemenea, costuri. Există, de asemenea, și un impact indirect al poluării atmosferice, inclusiv unele consecințe macroeconomice reflectate în prețurile pieței. Prin urmare, costurile măsurilor de reducere a poluării atmosferice ar trebui să fie evaluate în raport cu beneficiile pe care aceste măsuri le aduc societății, atribuind acestor beneficii o valoare monetară 48 .

Conform scenariului de referință, daunele asupra sănătății cauzate de nivelurile de poluare atmosferică care depășesc valorile prevăzute de orientările OMS 49 sunt estimate a se situa între 114 și 384 de miliarde EUR pe an în 2030. Se estimează că acestea vor scădea la 44 - 169 de miliarde EUR până în 2050 50 , pe măsură ce expunerea populației la poluarea atmosferică scade. Conform scenariilor cu standarde mai stricte de calitate a aerului sau cu toate măsurile tehnice luate, se preconizează că daunele aduse sănătății vor scădea cu cel puțin 30 % față de scenariul de referință, atât pentru termenul din 2030, cât și pentru cel din 2050. Combinarea tuturor măsurilor tehnice disponibile cu schimbarea regimului alimentar ar reduce efectele negative asupra sănătății la valoarea cea mai scăzută.

Costul economic al daunelor aduse ecosistemelor din cauza poluării atmosferice 51 variază între 3,6 și 10,8 miliarde EUR în 2030. Se preconizează că acesta va scădea doar marginal, ajungând la 3,1 - 9,2 miliarde EUR până în 2050, reflectând singura reducere modestă în zonele Natura 2000 afectate de eutrofizare conform scenariului de referință. Cu toate acestea, situația s-ar îmbunătăți semnificativ dacă s-ar urmări politici mai ambițioase privind aerul curat. Costul daunelor aduse culturilor și pădurilor este estimat la 8,9 miliarde EUR și, respectiv, la 8,7 miliarde EUR în 2030 conform scenariului de referință, înregistrând doar o scădere marginală în cazul unor scenarii mai ambițioase privind aerul curat. Într-adevăr, aceste ecosisteme sunt afectate în principal de ozon, care este redus doar indirect în scenariile avute în vedere.

Costul economic al daunelor cauzate materialelor ca urmare a poluării atmosferice este estimat la 676 de milioane EUR în 2030 și, respectiv, 444 de milioane EUR în 2050, conform scenariului de referință.

În comparație cu politicile actuale, se preconizează că diferitele scenarii vor genera niveluri diferite de beneficii nebazate pe piață și niveluri diferite de costuri suplimentare pentru măsurile necesare de reducere a poluării. Alegerea scenariilor mai ambițioase pentru un aer curat (stabilirea unor standarde mai stricte de calitate a aerului, luarea tuturor măsurilor tehnice sau punerea în aplicare a măsurilor optime pentru atingerea obiectivelor de reducere la zero a poluării) aduce întotdeauna beneficii directe nete (beneficii minus costuri) în comparație cu scenariul de referință 52 .

Măsurile de control al poluării atmosferice și efectele pozitive ale acestora asupra calității aerului au, de asemenea, efecte macroeconomice 53  mai ample reflectate pe piață. Măsurile de reducere a poluării generează atât costuri pentru anumite sectoare, cât și o oportunitate de afaceri pentru altele, în timp ce calitatea aerului are un impact atât asupra productivității muncii, cât și asupra productivității culturilor și, prin urmare, asupra economiei în ansamblu. Pe baza ipotezelor recente privind efectele asupra productivității muncii 54 , toate scenariile îmbunătățite privind aerul curat contribuie la creșterea PIB-ului UE în 2030 cu 0,26 până la 0,28 % față de scenariul de referință, indicând efectele economice pozitive majore ale măsurilor de reducere a poluării.

Distribuția sectorială a efectelor arată că, în 2030, numai sectorul agricol ar avea un impact negativ de nivel scăzut atunci când sunt luate toate măsurile tehnice (cu aproximativ 2 % mai dezavantajos decât în scenariul de referință, în special în sectorul creșterii animalelor). Conform scenariului cu standarde mai stricte de calitate a aerului, efectul net asupra tuturor sectoarelor (inclusiv asupra agriculturii) este pozitiv.

Figura 5: Efectele macroeconomice asupra pieței ale scenariilor de politică pentru un aer curat, în % de variație a PIB-ului UE în comparație cu scenariul de referință

Sursa: IIASA (2022) pe baza modelării JRC, pe baza ipotezelor OCDE din 2019 privind productivitatea muncii.

5.Impactul recentelor evenimente geopolitice și al crizei energetice asupra aerului curat

Agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o perturbare masivă a sistemului energetic european, necesitând acțiuni colective imediate. La 18 mai 2022, Comisia și-a prezentat planul REPowerEU 55 pentru a pune capăt dependenței UE de importurile de gaze, petrol și cărbune din Rusia, pe baza propunerilor din „Pregătiți pentru 55” și în conformitate cu obiectivul neutralității climatice al Pactului verde european. Acest plan a prezentat măsuri suplimentare care combină investiții și reforme inteligente în vederea economisirii rapide de energie pentru gospodării, întreprinderi și industrie și pentru a accelera tranziția către o energie curată, inclusiv prin propunerea unor obiective mai ambițioase pentru energia din surse regenerabile și eficiența energetică pentru 2030 56 .

Ca parte a celei de a treia evaluări prospective privind aerul curat, Comisia a testat proiecțiile privind mixul energetic al UE, încorporând, pe lângă măsurile incluse în scenariul de referință, consecințele potențiale ale eliminării treptate a combustibililor fosili din Rusia și principalele măsuri REPowerEU anunțate la momentul respectiv 57 , pentru a evalua impactul acestora asupra poluării atmosferice.

În cursul acestui an, Comisia a prezentat, de asemenea, măsuri de urgență pentru a reduce și mai mult consumul de energie pe termen scurt 58 și a stimula dezvoltarea rapidă necesară a energiei din surse regenerabile 59 . Proiecțiile menționate mai sus nu iau în considerare cele mai recente măsuri și potențialele schimbări rapide care ar putea fi declanșate, în special schimbările comportamentale și accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile.

Pe baza acestor previziuni, o reducere preconizată a consumului global de energie în UE, o reducere puternică a utilizării gazelor naturale, compensate de o creștere masivă a surselor regenerabile de energie și a hidrogenului, prezintă relevanță în ceea ce privește calitatea aerului. În comparație cu scenariul de referință, se preconizează că, în acest scenariu, consumul global de biomasă solidă va rămâne relativ stabil în 2030, cu o scădere de peste 40 % în 2050. Creșterea eficienței energetice și stimularea investițiilor în surse regenerabile de energie pe bază de materiale necombustibile ar genera beneficii conexe pentru aerul curat.

Cu toate acestea, se preconizează că actuala criză energetică va duce, de asemenea, la prelungirea anumitor capacități existente pe bază de cărbune, în funcție de situația specifică a statelor membre și de mixul lor energetic actual, precum și de viteza de utilizare a surselor alternative de energie. Această revenire temporară potențială la utilizarea cărbunelui are efectul opus asupra aerului curat. Având în vedere aceste schimbări preconizate ale mixului energetic al UE și în absența unor măsuri de politică suplimentare la nivelul UE pentru a obține un aer curat, proiecțiile indică faptul că, până în 2030, calitatea aerului s-ar înrăutăți pentru aproximativ 2 % din populația UE în comparație cu scenariul de referință, iar apoi s-ar îmbunătăți ușor în ceea ce privește ponderea populației UE care beneficiază de aer curat până în 2050, ca urmare a introducerii accelerate a producției de energie curată și a utilizării reduse a biomasei solide, a petrolului și a gazelor. În ansamblu, în comparație cu scenariul de referință, se estimează că acest scenariu alternativ va duce la un număr ușor mai mare de decese premature în 2030, dar apoi la o reducere mai mare până în 2050, în conformitate cu tendințele observate pentru nivelurile preconizate ale concentrației poluării.

Există diferențe geografice în ceea ce privește acest impact la nivelul UE 60 . Acest impact negativ pe termen mediu ar obliga UE să ia măsuri adecvate de reducere a emisiilor pentru a evita subminarea realizării obiectivelor privind aerul curat și a obligațiilor legale. Costul daunelor materiale și de sănătate aferente este ușor mai ridicat (3-4 % pentru sănătate și 14 % pentru materiale) în 2030 în acest caz decât în scenariul de referință, dar ușor mai scăzut până în 2050.

În ceea ce privește perspectivele de conformitate cu Directiva PNE, principalul poluant care trebuie luat în considerare pentru modificarea mixului energetic este PM2,5 61 . În comparație cu perspectivele de conformitate din cadrul politicilor actuale (secțiunea 3.2), încă un stat membru s-ar afla în afara traiectoriei de reducere liniară în 2025 (DK), preconizându-se că aceleași patru state membre ca în scenariul de referință nu își vor îndeplini angajamentul de reducere pentru 2030 (DK, HU, SI, ES).

Per ansamblu, planul REPowerEU a fost adoptat ca răspuns la necesitatea de a accelera radical tranziția către o energie curată și de a spori independența energetică a Europei față de furnizorii nefiabili și față de combustibilii fosili volatili, ceea ce aduce beneficii pe termen mai lung în ceea ce privește aerul curat. Cu toate acestea, pe termen scurt, creșterea preconizată a gradului de utilizare a cărbunelui pentru a compensa eliminarea treptată a gazelor rusești, în special în unele regiuni ale UE, ar duce la creșterea poluării atmosferice și, prin urmare, la daune mai mari pentru sănătate decât în scenariul de referință, ceea ce ar conduce, de asemenea, la mai puține beneficii în ceea ce privește aerul curat. Cu toate acestea, nu se preconizează că impactul negativ pe termen scurt al aerului curat va avea un efect negativ asupra perspectivelor de îndeplinire la nivelul UE a obiectivului de reducere la zero a poluării în materie de sănătate pentru 2030. Modelarea arată că UE nu va atinge obiectivul privind ecosistemul, la fel ca în scenariul de referință, dacă nu se iau măsuri suplimentare.

Având în vedere dinamica actuală de pe piețele energiei, precum și modificările aferente aduse cadrului de reglementare, toate aceste rezultate ar trebui considerate orientative. Pe lângă eventualele măsuri viitoare la nivelul UE, există o incertitudine considerabilă în ceea ce privește modul în care utilizatorii de energie din statele membre vor reacționa la evoluția prețurilor la energie. O creștere bruscă a utilizării surselor de energie disponibile la un preț redus (cum ar fi lemnul de foc propriu colectat de o calitate mai scăzută) ar duce la creșterea emisiilor de poluanți atmosferici. Necesitatea de a trece la alte surse de energie mai poluante a condus deja la derogări temporare de la standardele de emisii, ceea ce reprezintă un risc de înrăutățire a calității aerului, care trebuie evaluat la nivel național pentru a evita periclitarea conformității cu legislația UE privind aerul curat și pentru a preveni efectele negative asupra sănătății și ecosistemelor. În schimb, punerea în aplicare rapidă a măsurilor structurale și evoluția imprevizibilă a piețelor energiei ar accelera și mai mult tranziția către o energie curată și ar conduce la o îmbunătățire a calității aerului.

6.Interacțiuni cu politica privind clima – accent pe metan și carbonul negru

Pentru a completa evaluarea impactului asupra calității aerului al măsurilor de creștere a nivelului de ambiție al UE în materie de climă din scenariul de referință (pachetul „Pregătiți pentru 55”), în această a treia evaluare prospectivă privind aerul curat, Comisia analizează sinergiile dintre politicile privind clima și cele pentru un aer curat legate de evoluțiile poluanților cu ciclu de viață scurt cu efect nociv asupra climei.

Directiva PNE recunoaște legătura dintre poluarea atmosferică, pe de o parte, și metanul și carbonul negru, doi poluanți cu ciclu de viață scurt cu efect nociv asupra climei, pe de altă parte. Statele membre trebuie să raporteze emisiile naționale de carbon negru atunci când există date disponibile, iar în prezent, toate statele membre, cu excepția a două, fac acest lucru. Pe baza Declarației Comisiei privind metanul, care figurează la sfârșitul Directivei PNE, „Strategia UE de reducere a emisiilor de metan” 62 a anunțat că, în cadrul revizuirii PNE prevăzute pentru 2025, Comisia va analiza posibilitatea includerii metanului printre poluanții reglementați.

Într-adevăr, metanul este atât un puternic factor de atenuare a schimbărilor climatice, cât și un precursor al poluării cu ozon troposferic, care a fost estimat a fi responsabil pentru 24 000 de decese premature în UE în 2020 63 . Emisiile antropice de metan din UE provin în principal din agricultură (54 %), deșeuri (27 %) și energie (17 %) 64 .

Carbonul negru 65 , sau funinginea, face parte din particulele fine în suspensie și contribuie la impactul negativ asupra sănătății și asupra mediului. Acesta se formează din arderea incompletă a combustibililor fosili și a lemnului. Absorbind lumina și căldura în aer, carbonul negru contribuie la schimbările climatice. Atunci când se depune pe gheață și zăpadă, carbonul negru reduce albedoul de suprafață 66 , contribuind în special la încălzire în regiunile arctice ale UE.

Prin urmare, reducerea emisiilor de metan și de carbon negru poate genera beneficii atât în ceea ce privește aerul curat, cât și în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, sporind raportul costuri/beneficii al măsurii de reducere a acestora.

Din aceste motive, modelarea realizată pentru prezentul raport a analizat evoluția emisiilor de carbon negru și de metan în diferite scenarii. Aceasta arată că emisiile de carbon negru din UE din scenariul de referință ar scădea semnificativ (cu 53 %) între 2020 și 2030, în principal datorită introducerii treptate a cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de încălzire de uz casnic, a scăderii biomasei și a reducerii puternice a utilizării cărbunelui în acest sector. Un sfert din reducerea realizată provine din sectorul transporturilor, în principal ca urmare a standardelor Euro avansate, inclusiv instalarea unor filtre de particule eficiente.

Dacă s-ar lua toate măsurile tehnice, s-ar putea realiza reduceri și mai mari (cu 72 % sub nivelul de referință din 2020). În cadrul scenariului privind energia alternativă evaluat în secțiunea 5, se preconizează că emisiile de carbon negru vor crește ușor în 2030 (în comparație cu scenariul de referință), ca urmare a utilizării sporite a combustibililor solizi (cărbune, biomasă) în anumite regiuni și state membre.

De asemenea, conform scenariului de referință din prezentul raport, se preconizează că emisiile de metan din UE vor scădea cu 19 % între 2020 și 2030 67 . În 2050, scenariul referitor la regimul alimentar flexitarian menționat mai sus ar conduce la o reducere cu 11 % a emisiilor de metan din UE în comparație cu scenariul de referință.

Cu toate acestea, întrucât metanul este transportat la scară emisferică, este esențial ca acțiunea de la nivelul UE să fie completată cu o acțiune la nivel mondial. În noiembrie 2021, UE și Statele Unite au convocat împreună Angajamentul mondial referitor la metan 68 , care a oferit un impuls pentru accelerarea acțiunilor. Acesta propune un angajament voluntar de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030. În paralel, Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi oferă oportunități de explorare a sinergiilor dintre cadrele internaționale privind aerul curat și clima. În special, revizuirea Protocolului de la Göteborg (a se vedea secțiunea următoare) a dat naștere unor discuții cu privire la rolul metanului ca precursor al ozonului și, prin urmare, ca poluant relevant pentru politicile privind aerul curat.

Standardele mai stricte privind concentrația de ozon prezentate în propunerea Comisiei de revizuire a directivelor privind calitatea aerului înconjurător subliniază, de asemenea, necesitatea de a reduce și mai mult emisiile tuturor precursorilor ozonului, inclusiv de metan, în interiorul și în afara UE.

7.Dimensiunea transfrontalieră și internațională

Poluarea atmosferică dintr-o anumită țară provine din mai multe surse, în special emisiile interne, emisiile generate în țările învecinate și sursele naturale. În majoritatea statelor membre, sursele interne sunt principalele surse de poluare și, prin urmare, reducerea emisiilor interne este prioritară pentru a reduce concentrația de fond a poluanților atmosferici. Ponderea poluării din surse interne este adesea mai mare în cele mai mari state membre, unde cel puțin jumătate din acțiunile necesare trebuie să vizeze reducerea acestor surse.

În același timp, analiza confirmă faptul că, în majoritatea statelor membre, o contribuție semnificativă la concentrația de fond a PM2,5 se generează în alte state membre. Acest lucru reflectă natura transfrontalieră a poluării atmosferice, care justifică acțiunea la nivelul UE, întrucât poluarea atmosferică de origine internă are efecte negative dincolo de frontierele unui stat membru 69 . De asemenea, reducerea poluării atmosferice în conformitate cu angajamentele Directivei PNE ar aduce beneficii altor țări. În plus, potrivit analizei, contribuțiile la concentrația de fond a poluanților atmosferici provin, de asemenea, din țări din afara UE, la niveluri diferite în funcție de situarea geografică a statelor membre 70 . În timp și având în vedere caracterul din ce în ce mai strict al scenariilor UE de reducere a poluării atmosferice, se preconizează că ponderea poluării din interiorul UE va scădea (ca urmare a unor acțiuni suplimentare în cadrul UE), sporind importanța relativă a surselor din afara UE. Acest lucru subliniază necesitatea ca UE să întreprindă acțiuni mai puternice la nivel bilateral (în special în contextul politicilor de aderare și de vecinătate, dar și prin construirea unor parteneriate internaționale mai puternice), precum și în forurile multilaterale, cum ar fi Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi.

Obligațiile prevăzute de Directiva PNE sunt reflectate, cel puțin într-o anumită măsură, la nivel internațional în Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi și în Protocolul de la Göteborg aferent, astfel cum a fost modificat. Numărul țărilor care au ratificat acest protocol a crescut în ultimii ani, dar încă foarte puține ratificări sunt efectuate de părți care nu sunt membre ale UE. Dintre statele membre ale UE, șapte 71 nu sunt încă părți la protocolul modificat, dar majoritatea înregistrează progrese în procesul de ratificare.

Revizuirea în curs a Protocolului de la Göteborg modificat prezintă un interes deosebit în cadrul lucrărilor Convenției privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi. Revizuirea se află în etapele sale finale, iar părțile vor decide cu privire la modul în care își va pune în aplicare concluziile.

8.Concluzie

Analiza efectuată pentru cea de a treia evaluare prospectivă privind aerul curat a arătat că, potrivit preconizărilor, emisiile de poluanți atmosferici vor continua să scadă. Aceasta este o veste bună pentru cetățenii UE, precum și pentru economia și societatea UE. În ultimii 20 de ani, UE a realizat reduceri substanțiale ale emisiilor majorității celor cinci poluanți principali reglementați de Directiva PNE. Cu toate acestea, emisiile de amoniac reprezintă o excepție îngrijorătoare. Emisiile au scăzut doar marginal, iar 11 state membre nu și-au îndeplinit angajamentele de reducere a emisiilor de amoniac în 2020.

În ceea ce privește emisiile de amoniac, perspectivele de îndeplinire a angajamentelor de reducere a emisiilor prevăzute de Directiva PNE rămân sumbre. Aceste state membre trebuie să ia măsuri suplimentare semnificative pentru a reduce emisiile de amoniac la sursă prin promovarea bunelor practici agricole. După cum a arătat și analiza, trecerea treptată la un regim alimentar flexitarian în UE ar îmbunătăți perspectivele de conformitate, în egală măsură în care ar face-o și un impuls mai puternic la nivelul statelor membre pentru a lua măsuri agricole conexe în cadrul politicii agricole comune 72 . De asemenea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a limita emisiile de PM2,5 și COVnm, deși pentru acești doi poluanți se preconizează că, în prezent, doar patru state membre nu își vor îndeplini angajamentele de reducere pentru 2030.

Comisia subliniază că este esențial să se respecte pe deplin angajamentele prevăzute de Directiva PNE de a reduce impactul negativ al poluării atmosferice asupra sănătății și mediului, în conformitate cu obiectivul ambițios al UE de reducere la zero a poluării. Prin politicile actuale și cele propuse, se preconizează că UE va îndeplini obiectivul de reducere la zero a poluării legat de sănătate, dar nu se află pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului legat de ecosisteme în 2030. Acest lucru subliniază necesitatea de a se lua măsuri suplimentare de reducere a emisiilor de amoniac.

Pentru a se asigura materializarea previziunilor, este important ca legislația existentă să fie pusă în aplicare pe deplin 73 . De asemenea, este important ca Parlamentul și Consiliul să adopte rapid propunerile de politică mai recente prezentate de Comisie (și care au făcut parte din ipotezele care stau la baza evaluării prospective privind aerul curat), menținând, în același timp, nivelul de ambiție propus. Printre acestea se numără propunerile privind standardele de emisii ale vehiculelor, emisiile industriale (inclusiv extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include fermele mari, care se preconizează că vor avea un impact semnificativ în ceea ce privește reducerea emisiilor de amoniac) și propunerile din cadrul inițiativelor „Pregătiți pentru 55” și REPowerEU.

În ceea ce privește planul REPowerEU, analiza prezentată aici arată că, deși introducerea accelerată a energiei din surse regenerabile (în special a energiei eoliene și solare) va aduce beneficii pe termen lung, revenirea la utilizarea cărbunelui ca urmare a eliminării treptate a gazelor rusești ar urma să înrăutățească calitatea aerului pe termen scurt, fiind necesare unele măsuri de reducere a emisiilor (același lucru este valabil și pentru biomasă). În acest context, va fi foarte important să se propună standarde mai stricte de proiectare ecologică pentru cazanele și sobele cu combustibil solid în timpul revizuirii în curs. Dezvoltarea piețelor energiei merită, de asemenea, o observare atentă din perspectiva aerului curat, deoarece creșterea prețurilor poate determina consumatorii să treacă la combustibili mai ieftini, dar mai poluanți. Situația actuală a condus deja la derogări temporare de la standardele de emisii, ale căror implicații pentru calitatea aerului trebuie evaluate și monitorizate atent, inclusiv la nivel național.

Cel mai important, standardele mai ambițioase privind calitatea aerului, astfel cum au fost prezentate recent de Comisie în propunerea sa de revizuire a directivelor privind calitatea aerului înconjurător, ar facilita punerea în aplicare a Directivei PNE. Acest lucru ar îmbunătăți considerabil perspectivele de conformitate pentru 2030 (deși se preconizează că prea multe state membre nu își vor respecta angajamentele de reducere a emisiilor de amoniac). Aceasta ar aduce, de asemenea, reduceri suplimentare ale impactului poluării atmosferice asupra sănătății și ecosistemului și ar genera câștiguri macroeconomice, în conformitate cu analiza care stă la baza propunerii de revizuire a standardelor de calitate a aerului înconjurător.

Anexă: Principalele diferențe metodologice față de cea de a doua evaluare prospectivă privind aerul curat și față de activitatea analitică care stă la baza revizuirii directivelor privind calitatea aerului

Actualizări de la cea de-a doua evaluare prospectivă privind aerul curat

–Scenariul de referință reflectă politicile UE mai recente adoptate și propuse.

–Metodologia pentru evaluarea impactului asupra sănătății a fost actualizată. Pe baza unor dovezi științifice mai recente, aceasta include în prezent unele efecte noi asupra morbidității. Se efectuează o analiză de senzitivitate pentru a reflecta diferitele pante ale funcțiilor concentrație-răspuns la niveluri de concentrație scăzute.

–Metodologia pentru estimarea valorii efectelor poluării asupra sănătății a fost actualizată. Se aplică aceleași valori monetizate ca în cea de a doua evaluare prospectivă privind aerul curat, dar numai impactul care depășește nivelurile din orientările OMS din 2021 este luat în considerare în partea referitoare la monetizare (impactul monetizat din cea de a doua evaluare prospectivă privind aerul curat la toate nivelurile). Acest lucru permite concentrarea analizei asupra estimării monetizate a daunelor care pot fi atribuite în principal părții antropice a poluării. De asemenea, include un impact suplimentar asupra morbidității.

Actualizări suplimentare de la activitatea analitică care stă la baza revizuirii directivelor privind calitatea aerului înconjurător

Există diferențe metodologice din cauza calendarului diferit al lucrărilor de modelare pentru cele două inițiative și al scopurilor lor diferite. În ceea ce privește activitatea care stă la baza revizuirii directivelor, accentul s-a pus pe modificările relative dintre scenarii în anii țintă 2030 și 2050, cu accent, de asemenea, pe impactul local, în timp ce evaluarea prospectivă privind aerul curat analizează, de asemenea, modificările în timp și cu o abordare geografică mai clară.

–S-au utilizat modele diferite și proiecții demografice diferite pentru anumite părți ale analizei. Evaluarea prospectivă privind aerul curat se bazează în principal pe modelul GAINS, presupunând o populație constantă pentru a estima impactul asupra sănătății, pentru a aplica aceleași opțiuni metodologice în vederea evaluării gradului de atingere a obiectivului de reducere la zero a poluării ca cele utilizate la stabilirea obiectivelor. Activitatea care stă la baza revizuirii directivelor privind calitatea aerului înconjurător utilizează, pentru concentrația poluanților și impactul aferent, modelul uEMEP cu o rezoluție geografică mai mare.

–Din același motiv, pentru a evalua obiectivul de reducere la zero a poluării, se analizează toate efectele emisiilor antropice de PM2,5 asupra sănătății (în timp ce evaluarea impactului revizuirii directivelor privind calitatea aerului înconjurător analizează cazurile care pot fi atribuite expunerii la niveluri care depășesc nivelul orientativ al OMS de 5 µg/m3, dar incluzând sursele naturale).

–Scenariul de referință include elementele legate de agricultură ale propunerii de directivă revizuită privind emisiile industriale.

–Scenariul de referință a fost ajustat în urma consultării cu statele membre pentru a reflecta mai bine politicile, măsurile și inventarele de emisii naționale.

–S-au utilizat coeficienți de transfer atmosferici actualizați, care pot duce la modele de distribuție spațială diferite.

–S-a utilizat baza de date actualizate din 2021 privind cantitățile critice pentru ecosisteme, furnizată de Centrul de coordonare pentru efecte al Convenției privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi.

–Pe lângă aceste actualizări metodologice, în cea de a treia evaluare prospectivă privind aerul curat sunt analizate scenarii suplimentare, care reflectă în special modificările aduse mixului energetic ca urmare a războiului împotriva Ucrainei și planului REPowerEU, precum și trecerea la un regim alimentar flexitarian.

Aceste diferențe de metodologie pot conduce, în unele cazuri, la rezultate diferite între cea de a treia evaluare prospectivă privind aerul curat și analiza care stă la baza revizuirii directivelor privind calitatea aerului înconjurător.

(1)     https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2660 .

(2)    Directiva 2004/107/CE privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător și Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.

(3)    Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici.

(4)    Dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3), compuși organici volatili nemetanici (COVnm) și particule fine în suspensie (PM2,5).

(5)    COM(2022) 542.

(6)    OMS (2021)  Orientările globale ale OMS privind calitatea aerului .

(7)     https://environment.ec.europa.eu/topics/air/reducing-emissions-air-pollutants/emissions-inventories_en#review-of-national-emission-inventories .

(8)    COM(2022)586 (Euro 7) și COM(2022)156 (Directiva revizuită privind emisiile industriale). Acestea (ca și alte propuneri ale Comisiei menționate în prezentul raport) fac obiectul unor discuții între Consiliu și Parlamentul European și, prin urmare, pot fi modificate.

(9)    SWD/2022/545 final.

(10)     https://ec.europa.eu/clima/eu-action/european-green-deal/delivering-european-green-deal_en .

(11)    COM(2022) 674.

(12)    COM (2021) 400 final.

(13)    În conformitate cu articolul 13 din directivă.

(14)     https://www.eea.europa.eu/publications/air-quality-in-europe-2021/air-quality-status-briefing-2021 .

(15)     Raportul AEM nr. 22/2018 .

(16)    AEM (2022) Health impact of air pollution in Europe 2022 (Impactul poluării atmosferice asupra sănătății în Europa 2022). Această estimare se bazează pe monitorizarea concentrației poluării atmosferice și include doar decesele premature care pot fi atribuite poluării atmosferice peste nivelul prevăzut de orientările OMS privind calitatea aerului, spre deosebire de alte estimări din secțiunea 4 care decurg din rezultatele modelării din Klimont et al., „Support to the development of the third Clean Air Outlook” (Sprijin pentru elaborarea celei de a treia evaluări prospective privind aerul curat), IIASA, 2022 [IIASA 2022] și care reflectă toate tipurile de impact (inclusiv sub nivelul prevăzut de orientările OMS), pentru a rămâne în concordanță cu analiza din evaluarea prospectivă anterioară privind aerul curat.

(17)     Raportul AEM nr. 9/2020 .

(18)    Inventarele de emisii sunt raportate cu un decalaj de doi ani; prin urmare, în 2022 au avut loc pentru prima dată verificări ale conformității în raport cu obligațiile pentru perioada 2020-2029.

(19)     https://www.eea.europa.eu/publications/national-emission-reduction-commitments-directive-2022 ; aceste cifre se bazează pe date furnizate de statele membre, și nu pe date verificate și revizuite ulterior de Comisie.

(20)    Rezultatele pentru scenariul „MIX” din evaluarea impactului Planului privind obiectivul climatic pentru 2030 [SWD(2020) 176 final] arată că pachetul ar contribui la reducerea emisiilor de PM2,5, NOx și SO2 cu 4 %, 7 % și, respectiv, 17 % în 2030, comparativ cu situația politicii privind clima și energia convenite anterior.

(21)    COM/2021/556 final; Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord politic provizoriu în octombrie 2022.

(22)    Analiza de senzitivitate efectuată pentru evaluarea impactului care stă la baza revizuirii directivelor privind calitatea aerului înconjurător a inclus și alte aspecte ale propunerii de revizuire a DEI, presupunând, în 2030, o scădere cu 20 % a emisiilor de PM2,5, SO2 și NOx provenite de la instalațiile industriale care intră în domeniul de aplicare al DEI revizuite, comparativ cu nivelurile de emisii din 2030 din scenariul de referință. Rezultatele sunt destul de stabile și conduc la modificări foarte mici ale nivelurilor de concentrație de PM2,5 și NOx. Poluantul cel mai afectat în mod pozitiv este de departe SO2, preconizându-se că emisiile totale în UE vor scădea cu 10 % în 2030 față de scenariul de referință, dar acest lucru nu ar schimba nivelul deja bun de respectare preconizată a angajamentelor de reducere a acestui poluant prevăzute în Directiva PNE.

(23)    EE, EL, IT, FI, SE.

(24)    Pentru o descriere a tuturor scenariilor menționate în prezentul raport, a se vedea secțiunea 3 din IIASA (2022). Toate rezultatele prezentate aici provin din modelul GAINS ( https://gains.iiasa.ac.at/gains ).

(25)    Potrivit articolului 4 alineatul (2) din Directiva NEC, nivelurile orientative ale emisiilor din 2025 sunt determinate printr-o traiectorie de reducere liniară stabilită între nivelurile de emisii definite de angajamentele de reducere a emisiilor pentru 2020 și nivelurile de emisii definite de angajamentele de reducere a emisiilor pentru 2030. Prin urmare, evaluarea se realizează în raport cu un nivel maxim permis al emisiilor, respectiv media nivelurilor maxime permise care rezultă din angajamentele de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 și 2030.

(26)    BE, EL, HR, IT, MT, NL, FI.

(27)    Pe baza unui scenariu elaborat de JRC pentru punerea în aplicare în cadrul modelului CAPRI, presupunând adoptarea unui regim alimentar bazat pe necesarul total de energie umană de 2 500 kcal/zi (după eliminarea deșeurilor), astfel cum se prevede în propunerea „Comisiei Lancet EAT” [Willet et al., Food in the Anthropocene: the EAT–Lancet Commission on healthy diets from sustainable food systems (Alimentația în antropogen: raportul Comisiei Lancet EAT asupra regimurilor alimentare sănătoase bazate pe sisteme alimentare durabile), The Lancet Vol. 393(10170), 2019]. Tranziția către un regim alimentar flexitarian este pusă în aplicare în modelul GAINS începând din 2020 și crește treptat până la punerea deplină în aplicare în 2050.

(28)    Se preconizează în continuare că AT, BG, HR, CY, CZ, DE, HU, IE, LT, LU, RO nu își vor îndeplini angajamentele de reducere.

(29)    Scenariul de reducere maximă fezabilă din punct de vedere tehnic, denumit „toate măsurile tehnice”.

(30)    Pentru o descriere a cadrului de modelare și evaluarea tuturor tipurilor de impact menționate în prezentul raport, a se vedea IIASA (2022).

(31)    În special în ceea ce privește încălzirea locuințelor, se estimează că emisiile de particule în suspensie condensabile sunt aproximativ la același nivel ca emisiile care pot fi filtrate, partea cel mai des contabilizată. Pentru detalii, a se vedea raportul IIASA (anexa).

(32)    Inventarele emisiilor prezentate de statele membre nu au fost întotdeauna pe deplin comparabile în această privință, în special din cauza lipsei unui consens științific cu privire la metodele de contabilizare a particulelor în suspensie condensabile din sectorul încălzirii (emisii rezultate din procesul de ardere în gospodării). Acest subiect face obiectul discuțiilor în cadrul Convenției privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi ( https://emep.int/publ/reports/2020/emep_mscw_technical_report_4_2020.pdf ).

(33)    Set de factori de emisie coerenți pentru sectorul încălzirii, elaborat în cadrul unui studiu pentru Consiliul nordic al miniștrilor [Simpson et al., Revising PM2.5 emissions from residential combustion, 2005-2019; Implications for air quality concentrations and trends (Revizuirea emisiilor de PM2,5 rezultate din procesul de ardere în gospodării, 2005-2019; Implicații pentru concentrațiile și tendințele privind calitatea aerului), Consiliul nordic al miniștrilor, 2022].

(34)    Acest aspect a făcut obiectul unor consultări cu statele membre.

(35)    IIASA (2022) includ hărți ale diferențelor care compară concentrațiile de PM2,5 în 2015 estimate în modelul GAINS în configurația standard și utilizând noul set coerent de factori de emisie elaborat de Simpson et al. (2022). Acestea arată că există, de asemenea, zone în care concentrațiile modelate scad ușor atunci când se utilizează setul coerent de factori de emisie.

(36)    Articolul 4 alineatul (3) litera (d) din Directiva PNE.

(37)    Ipotezele pentru includerea emisiilor de NOx și COVnm din agricultură în GAINS au fost discutate în cadrul consultării cu statele membre.

(38)    Atunci când se analizează efectul trecerii la un regim alimentar flexitarian în UE (care conduce la reduceri ale emisiilor de amoniac), obiectivul ar urma să fie atins până în 2035.

(39)    Aceste rezultate sunt în mare măsură în concordanță cu evaluarea impactului Directivei privind calitatea aerului înconjurător.

(40)    Impactul poluării atmosferice asupra sănătății se extinde dincolo de mortalitate și include morbiditatea. Impactul a fost analizat și este monetizat pentru a evalua impactul economic, precum și beneficiile reducerii poluării atmosferice (a se vedea secțiunea 4.2).

(41)    Acest rezultat nu este influențat de ipotezele privind evoluția populației (indiferent dacă acestea sunt statice, astfel cum sunt raportate aici, sau dinamice) și de ipotezele privind impactul asupra sănătății utilizate.

(42)    Utilizând aceeași abordare metodologică ca în cea de a doua evaluare prospectivă privind aerul curat, care a constituit baza pentru stabilirea obiectivelor de reducere la zero a poluării.

(43)    Aceste cifre diferă de cifrele prezentate în evaluarea impactului care stă la baza revizuirii directivelor privind calitatea aerului înconjurător (a se vedea anexa 1).

(44)    Conform unei baze de date privind cantitățile critice din 2022 (Centrul de coordonare pentru efecte al Grupului de lucru privind efectele din cadrul Convenției privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi) și a celor mai recenți coeficienți ai receptorilor sursă implementați în modelul GAINS (a se vedea IIASA, 2022).

(45)    Evaluat ca suprafață a ecosistemelor în care depunerile de azot depășesc cantitățile critice.

(46)    Anexa III partea 2.

(47)    Daunele asociate mortalității reprezintă între 70 % și 91 % din valoarea cumulată a daunelor aduse sănătății, restul fiind cauzate de impactul morbidității. Intervalul reflectă dacă mortalitatea este evaluată utilizând valoarea unui an de viață sau valoarea duratei statistice de viață.

(48)    Pentru o descriere a metodologiei care stă la baza rezultatelor din prezenta secțiune, a se vedea IIASA (2022).

(49)    Sub nivelurile prevăzute de orientări, o pondere mai mare a poluării se datorează surselor naturale.

(50)    Intervalele reflectă dacă mortalitatea este evaluată utilizând valoarea unui an de viață sau valoarea duratei statistice de viață; valorile sunt exprimate pe an, în prețuri de la nivelul anului 2015.

(51)    Acest impact este estimat prin pierderea serviciilor ecosistemice numai în zonele Natura 2000 din cauza eutrofizării. Prin urmare, acesta subestimează pierderea totală a serviciilor ecosistemice.

(52)    Existența unor beneficii nete ale măsurilor de reducere a emisiilor este solidă în toate cazurile de analiză de senzitivitate (indicatori pentru evaluarea mortalității, nivelurile de expunere la poluarea atmosferică etc.).

(53)    Aceste efecte au fost calculate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene utilizând modelul GEM-E3 ( https://joint-research-centre.ec.europa.eu/gem-e3_en ). Pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea 4.4.5 din IIASA (2022).

(54)    Dechezleprêtre, A., Rivers, N., & Stadler, B. The economic cost of air pollution: Evidence from Europe (Costul economic al poluării atmosferice: dovezi din Europa). Documente de lucru ale Departamentului economic al OCDE, 2019.

(55)    COM(2022) 230.

(56)    Comisia a propus creșterea obiectivului pentru 2030 privind energia din surse regenerabile la 45 % și a obiectivului de eficiență energetică la 13 %.

(57)      În COM (2022) 230 și SWD (2022) 230.

(58)    În COM(2022) 360 și Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului.

(59)    COM (2022) 591.

(60)    Austria, Bulgaria, Polonia și România sunt țările cele mai afectate de concentrații mai mari de poluanți. Cu toate acestea, modificările estimate nu depășesc o creștere de 1,5 µg/m3 a nivelurilor de concentrație de PM2,5.

(61)    SO2 este, de asemenea, relevant, dar perspectivele de conformitate sunt neschimbate, având în vedere marjele mari cu care se preconizează că toate statele membre își vor respecta angajamentele de reducere a emisiilor de SO2.

(62)    COM(2020) 663 final.

(63)    AEM (2022).

(64)    Date din inventarul UE transmis CCONUSC la 27 mai 2022 (inclusiv sectorul exploatării terenurilor).

(65)    Elementele din această descriere sunt furnizate de Coaliția pentru climă și aer nepoluat în scopul reducerii poluanților cu ciclu de viață scurt cu efect nociv asupra climei (https://www.ccacoalition.org).

(66)    Capacitatea de a reflecta lumina solară.

(67)    Planul de acțiune al UE privind metanul (2022), în cadrul Angajamentului global privind metanul, estimează o reducere a emisiilor de metan cu aproximativ 23 % între 2020 și 2030 în scenariul său de politică (https://www.ccacoalition.org/en/resources/national-methane-action-plans).

(68)     https://www.globalmethanepledge.org/ .

(69)    Eficiența monitorizării poluanților transfrontalieri poate fi îmbunătățită considerabil prin intermediul datelor și serviciilor spațiale ale UE.

(70)    Statele membre mai mici și mai izolate ar beneficia cel mai mult de pe urma reducerilor din țările vecine care nu sunt membre ale UE, precum și de pe urma reducerii emisiilor generate de transportul maritim internațional (acesta din urmă, în special în cazul insulelor).

(71)

     Austria, Belgia, Grecia, Irlanda, Italia, Ungaria și Polonia.

(72)    Multe state membre au decis să abordeze problema emisiilor de amoniac în planurile lor strategice PAC și/sau prin intermediul legislației naționale.

(73)    Inclusiv prin intermediul sprijinului UE, cum ar fi Instrumentul de sprijin tehnic ( https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes/technical-support-instrument/technical-support-instrument-tsi_ro ) și inițiativele de cercetare și inovare finanțate de UE în domeniul prevenirii și remedierii poluării atmosferice ( https://research-and-innovation.ec.europa.eu/document/c9d4c0b5-f85e-4599-986d-e6b2438229fc_en ).