COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.5.2022

COM(2022) 630 final

RAPORT AL COMISIEI

Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda

Raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

RAPORT AL COMISIEI

Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda

Raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

1.Introducere

1 Articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) stabilește procedura aplicabilă deficitelor excesive. Această procedură este specificată mai în detaliu în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, care face parte din Pactul de stabilitate și de creștere.

Măsurile de politică coordonate au atenuat impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei începând cu primăvara anului 2020. Activarea clauzei derogatorii generale 2 prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere începând din martie 2020, corelată cu cadrul temporar privind ajutoarele de stat, a permis acordarea unui sprijin bugetar pe scară largă în toate statele membre. La 23 mai 2022, Comisia a considerat că erau îndeplinite condițiile pentru menținerea clauzei derogatorii generale în 2023 și pentru dezactivarea acesteia începând cu 2024 3 .

Recomandări de politică anterioare

4 La 20 iulie 2020, Consiliul a recomandat statelor membre să ia toate măsurile necesare în 2020 și 2021 pentru a combate în mod eficace pandemia de COVID-19, a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. Statelor membre li s-a recomandat, de asemenea, ca, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, să aplice politici bugetare vizând realizarea de poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, consolidând în același timp investițiile.

5 6 Un an mai târziu, la 18 iunie 2021, Consiliul a adoptat recomandări privind politica bugetară pentru 2022. Aceste orientări pot fi sintetizate după cum urmează. Statele membre cu un nivel scăzut/mediu al datoriei ar trebui să urmărească sau să mențină o orientare bugetară favorabilă, în timp ce statele membre cu un nivel ridicat al datoriei ar trebui să utilizeze Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, aplicând, în același timp, o politică bugetară prudentă. Toate statele membre ar trebui să mențină investițiile finanțate la nivel național. În vederea maximizării sprijinului pentru redresare fără a anticipa traiectoriile bugetare viitoare și a crea o povară permanentă asupra finanțelor publice, creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național ar trebui să fie ținută sub control, iar statele membre cu un nivel ridicat al datoriei ar trebui să o limiteze. De asemenea, Consiliul a recomandat ca, atunci când condițiile economice o vor permite, statele membre ar trebui să aplice o politică bugetară menită să ducă la obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și la asigurarea sustenabilității fiscale pe termen mediu. În același timp, ar trebui sporite investițiile pentru a stimula potențialul de creștere. În mod similar, în Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2021 privind politica economică a zonei euro se indică faptul că politicile bugetare ar trebui să rămână favorabile în toate statele membre din zona euro pe tot parcursul anului 2021. Consiliul a mai recomandat statelor membre din zona euro să aplice politici bugetare care să vizeze atingerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, consolidând în același timp investițiile.

7 La 5 aprilie 2022, în Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro s-a solicitat continuarea utilizării politicilor bugetare naționale și coordonarea acestora în toate statele membre pentru a sprijini în mod eficace o redresare durabilă și incluzivă. Statele membre ar trebui să mențină o orientare bugetară moderat favorabilă la nivelul zonei euro în 2022, ținând seama de bugetele naționale și de finanțarea oferită de MRR. În plus, statele membre ar trebui să orienteze treptat măsurile bugetare către investiții care promovează o redresare durabilă și incluzivă, compatibilă cu dubla tranziție verde și digitală, acordând o atenție deosebită calității măsurilor bugetare. Reflectând gradul de incertitudine, statele membre ar trebui să mențină agilitatea politicii bugetare pentru a putea reacționa la evoluția pandemiei de COVID-19. Politicile bugetare ar trebui să fie diferențiate ținând seama de forța redresării, asigurând sustenabilitatea finanțelor publice și sporind investițiile, luând în considerare totodată necesitatea de a reduce divergențele.

Principalele date care stau la baza prezentului raport și îl motivează

Conform datelor validate de Eurostat la 22 aprilie 2022 8 , în 2021, deficitele publice au depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat în 14 state membre: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Slovenia și Slovacia 9 . Deficitele reale de peste 3 % din PIB pentru 2021 oferă dovezi prima facie ale existenței unor deficite excesive în statele membre respective 10 , astfel cum sunt definite la articolul 126 din tratat.

Pe baza programelor lor de stabilitate sau de convergență, deficitele publice din Estonia, Lituania și Polonia sunt planificate să depășească 3 % din PIB în 2022 (această depășire este confirmată de previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 11 ). Deficitele pentru 2022 planificate în programele respective oferă dovezi prima facie ale existenței unui deficit excesiv în aceste trei state membre.

În Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Austria, Slovenia, Slovacia și Finlanda, datoria publică brută la sfârșitul anului 2021 a depășit valoarea de referință de 60 % din PIB 12 . Datele pentru 2021 indică faptul că Germania, Grecia, Austria și Slovenia au respectat criteriul de referință privind reducerea datoriei sau, în cazul Spaniei, că s-au înregistrat progrese suficiente în vederea îndeplinirii acestuia. Belgia, Franța, Italia, Ungaria și Finlanda nu au respectat criteriul de referință privind reducerea datoriei în 2021. Slovacia nu a respectat, la sfârșitul anului 2021, valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat, după ce înregistrase o pondere a datoriei mai mică de 60 % din PIB în anul anterior. Aceste date oferă dovezi prima facie privind existența, în cele șase state membre (Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Slovacia și Finlanda), a unui deficit excesiv pe baza criteriului datoriei.

***

În acest context, Comisia a pregătit prezentul raport în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat. El analizează conformitatea statelor membre cu criteriile privind deficitul și datoria. Raportul ia în considerare toți factorii relevanți, acordând atenția cuvenită, printre altele, recesiunii economice grave cauzate de pandemia de COVID-19, impactului macroeconomic și bugetar al invadării Ucrainei de către Rusia și măsurii în care politicile statelor membre sunt conforme cu recomandările Consiliului.

13 În comunicarea sa din 2 martie 2022, Comisia a anunțat deja că nu va propune deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2022, deoarece pandemia de COVID-19 a continuat să aibă un impact macroeconomic și bugetar extraordinar care, împreună cu invadarea Ucrainei de către Rusia, a creat o incertitudine excepțională, inclusiv în ceea ce privește elaborarea unei traiectorii detaliate de ajustare bugetară. În același timp, monitorizarea evoluției deficitului și a datoriei va continua, iar Comisia va reevalua relevanța propunerii de deschidere a procedurilor aplicabile deficitelor excesive în toamna anului 2022.

2.Criteriul deficitului

Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia și Slovacia au depășit valoarea de referință a deficitului în 2021 sau planifică să o depășească în 2022.

Pentru toate aceste state membre, deficitele care depășesc valoarea de referință din 2021 sau excedentele planificate pentru 2022 sunt excepționale. În 2021, aceste excedente au fost cauzate de impactul asupra finanțelor publice al recesiunii economice declanșate de izbucnirea pandemiei de COVID-19 și de răspunsul coordonat al statelor membre în materie de politică bugetară. Sprijinul coordonat în materie de politică bugetară din 2020 și 2021 a fost esențial pentru susținerea redresării economice. În 2022, măsurile luate de statele membre pentru a atenua impactul economic și social al prețurilor la energie și pentru a oferi asistență umanitară celor care fug din calea invaziei ruse din Ucraina contribuie și ele la existența unor deficite planificate ridicate.

Deficitele publice au depășit și nu au rămas apropiate de valoarea de referință în Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Slovenia și Slovacia (a se vedea tabelul 2).

Estonia, Lituania și Polonia au înregistrat deficite publice sub valoarea de referință din tratat în 2021, dar planifică deficite care depășesc și nu rămân apropiate de valoarea de 3 % din PIB în 2022; acest lucru este confirmat de previziunile Comisiei din primăvara anului 2022 (denumite în continuare „previziunile Comisiei”).

Se preconizează că deficitele publice din Bulgaria, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Austria și Slovacia vor scădea sub 3 % din PIB în 2023 (deja din 2022, în cazul Germaniei). Prin urmare, deși deficitele acestora au depășit 3 % din PIB începând din 2020, se preconizează că deficitele care depășesc valoarea de referință vor fi temporare în sensul Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, previziunile privind deficitul pentru 2022 și 2023 sunt caracterizate de un grad excepțional de ridicat de incertitudine.

În concluzie, această analiză inițială sugerează că 17 state membre nu îndeplinesc criteriul deficitului înainte de luarea în considerare a factorilor relevanți, după caz: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia și Slovacia.

3.Criteriul datoriei

Printre țările analizate în prezentul raport, datoria publică brută la sfârșitul anului 2021 a depășit 60 % din PIB în unsprezece state membre: Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Austria, Slovenia, Slovacia și Finlanda (a se vedea tabelul 3). Comparativ cu anul precedent, ponderea datoriei publice a scăzut în toate aceste state membre, cu excepția Germaniei și a Slovaciei.

Datele arată că, în 2021, criteriul de referință privind reducerea datoriei a fost respectat în Germania, Grecia, Austria și Slovenia (a se vedea tabelul 4). Acesta nu a fost respectat de Belgia, Franța, Italia, Ungaria și Finlanda. Criteriul de referință privind reducerea datoriei este calculat pentru un orizont de trei ani care poate fi orientat spre viitor (de la t-1 până la t+1), retrospectiv (de la t-3 la t-1) și ajustat ciclic 14 . Deși criteriul de referință privind reducerea datoriei nu poate fi calculat în mod semnificativ pentru Slovacia, se preconizează că ponderea datoriei sale va scădea sub 60 % din PIB încă din 2023. Spania, care face obiectul regulii tranzitorii privind datoria, a înregistrat suficiente progrese în ceea ce privește respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei în 2021, având în vedere că variația soldului său structural s-a situat peste ajustarea structurală liniară minimă necesară (tabelul 5 și notele aferente).

În concluzie, analiza sugerează deci că Germania, Grecia, Spania, Austria, Slovenia și Slovacia îndeplinesc criteriul datoriei și că, înainte de luarea în considerare a factorilor relevanți, Belgia, Franța, Italia, Ungaria și Finlanda nu îl îndeplinesc.

Acestea fiind spuse, astfel cum se menționează în comunicarea sa din 2 martie 2022, Comisia consideră, în cadrul evaluării sale privind toți factorii relevanți, că respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei ar implica un efort bugetar prea ambițios, concentrat la începutul perioadei, care riscă să pună în pericol creșterea. Prin urmare, în opinia Comisiei, respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei nu este justificată în condițiile economice excepționale actuale.

4.Factori relevanți

Articolul 126 alineatul (3) din tratat prevede că raportul trebuie să examineze „dacă deficitul public depășește cheltuielile publice de investiții și ține seama de toți ceilalți factori relevanți, inclusiv de poziția economică și bugetară pe termen mediu a statului membru”.

Respectivii factori sunt clarificați mai în detaliu la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, care prevede, de asemenea, că trebuie să fie luați în considerare în mod corespunzător „orice alți factori care, în opinia statului membru în cauză, sunt relevanți pentru evaluarea globală a respectării criteriilor privind deficitul și datoria și pe care statul membru i-a prezentat Consiliului și Comisiei”. În particular, articolul respectiv indică faptul că poziția datoriei pe termen mediu poate fi și ea considerată un factor relevant.

Prin urmare, pe lângă factorii relevanți orizontali (secțiunea 4.1), sunt luați în considerare și factorii relevanți specifici fiecărei țări. Printre aceștia se numără poziția economică pe termen mediu, poziția bugetară pe termen mediu (inclusiv investițiile publice), poziția datoriei pe termen mediu, indiferent dacă statul membru se confruntă cu dezechilibre macroeconomice sau cu dezechilibre macroeconomice excesive, precum și orice alți factori relevanți prezentați de statele membre.

În conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, în ceea ce privește respectarea criteriului privind deficitul, factorii relevanți respectivi pot fi luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv pe baza criteriului privind deficitul, dar numai dacă:

a)ponderea datoriei publice în PIB nu depășește valoarea de referință de 60 % sau

b)dacă o face, este îndeplinită o dublă condiție – și anume ca deficitul să rămână apropiat de valoarea de referință și ca depășirea valorii de referință să fie temporară.

Dintre statele membre care au depășit valoarea de referință a deficitului în 2021 sau care planifică să depășească această valoare în 2022, ponderea datoriei nu a depășit valoarea de referință de 60 % în cazul a șapte state membre: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta și Polonia.

În celelalte 10 state membre care au depășit valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB – și anume Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Austria, Slovenia, Slovacia – ponderea datoriei în PIB a depășit valoarea de referință de 60 %, iar dubla condiție necesară pentru ca factorii relevanți să fie luați în considerare nu a fost îndeplinită. Deficitele nu au rămas (sau nu se preconizează că vor rămâne) aproape de valoarea de referință în aceste 10 state membre. În cazul Belgiei, Spaniei, Franței, Italiei, Ungariei și Sloveniei, se preconizează că depășirea valorii de referință nu va fi nici temporară. Prin urmare, pentru aceste 10 state membre, factorii relevanți nu pot fi luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv pe baza criteriului deficitului.

În ceea ce privește aparenta nerespectare a criteriului datoriei de către Belgia, Franța, Italia, Ungaria și Finlanda, articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 prevede că, la evaluarea respectării conformității pe baza criteriului deficitului, factorii relevanți trebuie să fie luați întotdeauna în considerare, indiferent de gradul de nerespectare a acestui criteriu.

Diverșii factori relevanți sunt discutați mai jos, chiar dacă nu pot fi luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv pe baza criteriului deficitului.

4.1.Factori relevanți orizontali

Un factor esențial care trebuie luat în considerare pentru toate statele membre vizate de prezentul raport este impactul economic și bugetar al pandemiei de COVID-19 și al răspunsului bugetar. Pandemia și recesiunea economică gravă aferentă au condus la activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere și la recomandările adresate de Consiliu statelor membre la 13 și 20 iulie 2020 15 , de a lua toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia de COVID-19, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare.

Izbucnirea pandemiei de COVID-19 în martie 2020 a provocat o criză a sistemului public de sănătate, antrenând o scădere drastică a activității economice, atenuată doar parțial de efectul stabilizatorilor automați. Statele membre s-au confruntat cu necesitatea de a gestiona urgența din domeniul sănătății publice, de a sprijini gospodăriile și întreprinderile și de a oferi un sprijin general propriilor economii. Statele membre au adoptat, de asemenea, măsuri de sprijin semnificative în materie de lichidități și garanții de stat 16 .

Sprijinul ferm acordat prin politicile bugetare la nivel național și la nivelul UE a sprijinit îmbunătățirea condițiilor economice în 2021. Pe baza celor mai recente date, în 2020-2021 17 , sprijinul bugetar cumulat din Uniune a fost estimat la 11,6 % din PIB (și la 11,9 % din PIB în zona euro).

Se estimează că orientarea bugetară 18 la nivelul UE în ansamblu – inclusiv cheltuielile publice finanțate prin granturi din MRR și din alte fonduri ale UE 19 – a fost expansionistă, cu 0,1 % din PIB în 2020 și 0,9 % în 2021.

În plus, invadarea Ucrainei de către Rusia începând din februarie 2022 implică faptul că perspectivele economice și bugetare pentru 2022 și anii următori sunt supuse unei incertitudini economice extraordinare. Milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească țara pentru a fi în siguranță, necesitând sprijin din partea sistemelor sociale, educaționale și de sănătate ale statelor membre. Prețurile semnificativ mai mari la energie, materii prime și alimente, precum și perturbările tot mai mari ale aprovizionării au și ele un impact asupra condițiilor macroeconomice. Toți acești factori, împreună cu creșterea costului cheltuielilor pentru apărare, exercită presiuni asupra finanțelor publice.

4.2.Factorii relevanți specifici fiecărei țări

Această secțiune oferă o evaluare a factorilor relevanți specifici fiecărei țări. Printre acești factori se numără perspectivele macroeconomice pe termen mediu, poziția bugetară pe termen mediu (inclusiv investițiile publice; a se vedea tabelul 6), poziția datoriei pe termen mediu, indiferent dacă statul membru se confruntă cu dezechilibre macroeconomice sau dezechilibre macroeconomice excesive, precum și orice alți factori relevanți prezentați de statele membre în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

În timp ce secțiunile specifice fiecărei țări includ informații esențiale privind poziția macroeconomică pe termen mediu, inclusiv în ceea ce privește contribuțiile la creștere, previziunile Comisiei oferă mai multe detalii cu privire la evoluțiile macroeconomice. În recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului privind programele de stabilitate sau de convergență pentru 2022 și în tabelele cu statistici bugetare care le însoțesc, precum și în rapoartele de țară pentru 2022, sunt incluse informații suplimentare privind măsurile bugetare și analiza sustenabilității datoriei discutate pentru fiecare stat membru de mai jos. Analiza sustenabilității datoriei a fost actualizată în comparație cu Raportul pentru 2021 privind sustenabilitatea finanțelor publice 20 , ținându-se cont de previziunile Comisiei.

Războiul a schimbat în mod dramatic situația, provocând noi perturbări ale aprovizionării la nivel mondial, alimentând noi presiuni asupra prețurilor produselor de bază și accentuând incertitudinile. Potrivit previziunilor Comisiei, PIB-ul real al UE ar urma să scadă de la un nivel estimat de 5,4 % în 2021 la 2,7 % în 2022 și la 2,3 % în 2023. Se preconizează că inflația va fi mai mare și va rămâne ridicată pentru o perioadă mai lungă decât se anticipase anterior, ca urmare a creșterii prețurilor produselor de bază și a intensificării presiunilor asupra prețurilor.

În 2021, deficitul public al UE a scăzut la 4,7 % din PIB, în timp ce deficitul public al zonei euro în ansamblu a scăzut la 5,1 % (o reducere de aproximativ 2 puncte procentuale din PIB, în ambele cazuri). Se preconizează că acesta va continua să scadă la 3,6 %, respectiv 3,7 % din PIB în 2022 pentru UE, respectiv pentru zona euro în ansamblu, și că va continua să scadă în 2023, ajungând la 2,5 % din PIB.

Scăderea deficitului în 2021 s-a datorat în principal redresării economice și eliminării unei părți importante a măsurilor de sprijin discreționare activate pentru combaterea efectelor crizei COVID-19. În plus, evoluția veniturilor a fost favorabilă în 2021. Singurele state membre, dintre cele vizate de prezentul raport, pentru care ponderea deficitului nu a scăzut în 2021 au fost Bulgaria, Cehia, Letonia și Slovacia, deoarece măsurile de sprijinire a economiei în timpul crizei COVID-19 au fost menținute. În 2022, dintre statele membre vizate de prezentul raport, se preconizează că ponderea deficitului va crește în Estonia, Lituania și Polonia, reflectând în principal cheltuielile suplimentare pentru măsurile de atenuare a impactului creșterii prețurilor la energie și a costului ajutorului pentru persoanele strămutate din Ucraina.

Datorită tendinței de scădere a deficitului și redresării economice, se preconizează că datoria publică a UE și a zonei euro în ansamblu va scădea în perioada analizată în previziuni. Ponderea datoriei în PIB din UE a scăzut de la 91,7 % în 2020 la 89,7 % în 2021 (99,2 %, respectiv 97,4 % pentru zona euro) și se preconizează că va scădea în continuare la 87,1 % și 85,2 % în 2022 și 2023 (94,7 %, respectiv 92,7 % pentru zona euro). Dintre statele membre vizate de prezentul raport, ponderea datoriei publice nu a scăzut în 2021 în Bulgaria, Cehia, Germania, Letonia, Malta și Slovacia.

4.2.1.Belgia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 5,7 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 6,2 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 2 % în 2022 și de 1,8 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și public. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 9 % în 2020 la 5,5 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 5 % din PIB în 2022, respectiv de 4,4 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 2,7 % din PIB în 2020, investițiile publice au rămas stabile în 2021 și se preconizează că vor crește la 2,8 % din PIB în 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 11,3 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Belgia în 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Belgiei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -2,4 % din PIB 21 . Belgia planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,2 % puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră la orientarea bugetară în 2022. Prin urmare, Belgia planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 2,1 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,5 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). În plus, se preconizează că creșterea cheltuielilor publice ca urmare a indexării automate a salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale și, într-o măsură mai mică, a creșterii consumului public de bunuri și servicii, va contribui, de asemenea, la efectul expansionist al cheltuielilor primare curente (nete) finanțate la nivel național. Pe baza previziunilor Comisiei, aceste măsuri și factori care determină creșterea cheltuielilor nu sunt pe deplin contrabalansați prin măsuri compensatorii.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 97,7 % la sfârșitul anului 2019 la 112,8 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 108,2 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 107,5 % și 107,6 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu 22 . Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice va rămâne la aproximativ 108 % din PIB până în 2026. Cu toate acestea, începând din 2027, ponderea datoriei va începe să crească la 117 % din PIB în 2032. Traiectoria de referință a datoriei este sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2026 decât în 2021. Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, printre factorii de atenuare a riscurilor se numără prelungirea scadenței datoriei din ultimii ani, existența unor surse de finanțare relativ stabile (cu o bază diversificată și amplă a investitorilor), o datorie publică pe deplin denominată în euro și costuri ale îndatorării aflate la niveluri minime istorice. În plus, se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv și de durată asupra creșterii PIB-ului, ceea ce ar trebui să consolideze sustenabilitatea datoriei. Pe de altă parte, factorii de creștere a riscurilor se referă la ponderea datoriei pe termen scurt, care este ridicată și se preconizează că va determina creșterea nevoilor de finanțare brute, la ponderea mare a datoriei publice deținute de nerezidenți și la lipsa de coordonare fiscală între diferitele niveluri ale administrației, mai multe dintre entitățile federate prezentând vulnerabilități specifice.

Alți factori invocați de statul membru: La 9 mai 2022, Belgia a prezentat factori relevanți suplimentari, nemenționați încă mai sus. Și anume, Belgia subliniază că sprijinul de urgență și costurile de reconstrucție legate de inundațiile care au lovit țara în iulie 2021 s-au ridicat la aproximativ 0,4 % din PIB în 2021 și la 0,1 % din PIB în 2022. Aceasta se referă, de asemenea, la o reformă recent adoptată a pieței forței de muncă care vizează îmbunătățirea formării și a competențelor, permițând o mai bună reconciliere a vieții private cu viața profesională și facilitând tranzițiile de la un loc de muncă la altul și care ar putea contribui la creșterea ratei de ocupare a forței de muncă. În fine, Belgia menționează intenția guvernului de a aplica o serie de reforme structurale care ar putea îmbunătăți situația finanțelor publice, inclusiv reformarea sistemului de pensii și a sistemului fiscal, implementarea de analize ale cheltuielilor și creșterea nivelului investițiilor publice.

4.2.2.Bulgaria

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 4,4 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 4,2 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 2.1 % în 2022 și de 3,1 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. Se preconizează că, în 2022, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a crescut de la 4 % în 2020 la 4,1 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 3,7 % din PIB în 2022, respectiv de 2,4 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 3,8 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 3,3 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește la 5 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 14,9 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Bulgaria în 2021 au fost conforme cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de convergență al Bulgariei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -3,4 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Bulgaria planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 1,1 puncte procentuale din PIB față de anul 2021 23 . Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor oferi o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 1,1 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Bulgaria planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 1,4 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,2 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB), preconizându-se în același timp că modificările sistemului de pensii (0,6 %) și creșterile salariale (0,3 % din PIB) vor contribui la creșterea cheltuielilor curente nete. Prin urmare, pe baza estimărilor actuale ale Comisiei, Bulgaria nu ține suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național în 2022.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 20 % la sfârșitul anului 2019 la 24,7 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 25,1 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 25,3 % și 25,6 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu 24 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Bulgaria la 10 mai 2022.

4.2.3.Cehia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 5,8 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 3,3 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 1,9 % în 2022 și de 2,7 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. Se preconizează că, în 2023, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a crescut de la 5,8 % în 2020 la 5,9 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 4,3 % din PIB în 2022, respectiv de 3,9 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 4,9 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 4,7 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește la 4,9 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 14,3 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Cehia în 2021 au fost în concordanță cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de convergență al Cehiei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi în linii mari neutră, situându-se la +0,1 % din PIB, în timp ce Consiliul a recomandat o orientare favorabilă. Cehia planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 1,0 puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție restrictivă la orientarea bugetară de 0,6 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Cehia nu planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție restrictivă de 0,7 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,03 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,4 % din PIB).

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 30,1 % la sfârșitul anului 2019 la 37,7 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 41,9 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 42,8 % și 44 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu 25 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Cehia la 11 mai 2022.

4.2.4.Germania

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 4,6 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 2,9 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 1,6 % în 2022 și de 2,4 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. Se preconizează că, în 2023, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 4,3 % în 2020 la 3,7 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 2,5 % din PIB în 2022, respectiv de 1 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 2,6 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 2,5 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește la 2,7 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 11,8 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Germania în 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Germaniei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -1,6 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Germania planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va rămâne stabilă comparativ cu anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,2 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Germania planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 1,5 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,7 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB), preconizându-se în același timp că cheltuielile suplimentare pentru tranziția verde (0,2 % din PIB) vor contribui la creșterea cheltuielilor curente nete.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 58,9 % la sfârșitul anului 2019 la 68,7 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 69,3 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 66,4 % și 64,5 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri scăzute pe termen mediu 26 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Evaluarea în cadrul PDM: Germania se confruntă cu dezechilibre în sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Vulnerabilitățile sunt legate de persistența unui excedent mare de cont curent, care reflectă investițiile modeste în raport cu economiile și are relevanță transfrontalieră. Privind în perspectivă, Planul de redresare și reziliență oferă o oportunitate de a aborda dezechilibrele și nevoile de investiții și reforme.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Germania la 9 mai 2022.

4.2.5.Estonia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 3 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 8,3 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 1 % în 2022 și de 2,4 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de exporturile nete și de consumul privat. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 5,6 % în 2020 la 2,4 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 4,4 % din PIB în 2022, respectiv de 3,7 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 5,8 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 5,7 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește la 6,3 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2021 și 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 11,5 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Estonia în 2021 au fost în concordanță cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Estoniei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -2,4 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Estonia planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,1 puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,6 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Estonia planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 1,4 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include, printre altele, creșteri ale salariilor și transferurilor sociale, precum și impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,5 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,4 % din PIB).

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 8,6 % la sfârșitul anului 2019 la 19 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 18,1 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 20,9 % și 23,5 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri scăzute pe termen mediu 27 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Estonia la 6 mai 2022.

4.2.6.Grecia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 9 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 8,3 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 3,5 % în 2022 și de 3,1 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de investiții și de consumul privat. Se preconizează că, în 2022, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 10,2 % în 2020 la 7,4 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 4,3 % din PIB în 2022, respectiv de 1 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 3,1 % din PIB în 2020, investițiile publice au crescut la 3,6 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește în continuare la 4,8 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 26,4 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Grecia în 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Greciei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -3,3 % din PIB. Grecia planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,2 puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,8 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Grecia planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 2,2 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,6 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB), preconizându-se în același timp că creșterea cheltuielilor cu pensiile și prestațiile sociale va contribui (0,6 % din PIB) la creșterea cheltuielilor curente nete. Pe baza previziunilor Comisiei, aceste măsuri nu sunt pe deplin contrabalansate prin măsuri compensatorii.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 180,7 % la sfârșitul anului 2019 la 206,3 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 193,3 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 185,7 % și 180,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. Grecia face obiectul unei supravegheri mai stricte 28 . În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu 29 . Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice va scădea în perioada respectivă la aproximativ 131 % din PIB în 2032. Traiectoria datoriei este extrem de sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca datoria să nu se stabilizeze până în 2026 și să existe un grad ridicat de incertitudine cu privire la scenariul de referință. Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, printre factorii de atenuare a riscurilor se numără ponderea mare a datoriei deținute de creditorii oficiali la rate scăzute ale dobânzii, structura deosebit de lungă a scadențelor datoriei în comparație cu țările similare. Moneda în care este denominată datoria și costurile de finanțare aflate la un nivel minim istoric contribuie, de asemenea, la atenuarea riscurilor. În plus, se preconizează că punerea în aplicare a reformelor în cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv și de durată asupra creșterii PIB-ului, ceea ce ar trebui să consolideze sustenabilitatea datoriei. Pe de altă parte, factorii de creștere a riscurilor se referă la garanțiile de stat acordate recent, inclusiv în contextul crizei COVID-19. Riscurile semnificative de datorii contingente care decurg din ponderea ridicată a creditelor neperformante în sectorul bancar și din costurile legate de acțiunile în justiție pendinte împotriva statului prezintă, de asemenea, riscuri bugetare.

Evaluarea în cadrul PDM: Grecia se confruntă cu dezechilibre excesive în sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Vulnerabilitățile sunt legate de nivelul ridicat al datoriei publice, de reechilibrarea externă incompletă și de nivelul ridicat al creditelor neperformante, într-un context de creștere potențială redusă și al unei rate ridicate a șomajului. Privind în perspectivă, Planul de redresare și reziliență oferă o oportunitate de a aborda dezechilibrele și nevoile de investiții și reforme.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Grecia la 9 mai 2022.

4.2.7.Spania

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 10,8 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 5,1 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 4 % în 2022 și de 3,4 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de exporturile nete și de investiții. Se preconizează că, în 2023, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 10,3 % în 2020 la 6,9 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 4,9 % din PIB în 2022, respectiv de 4,4 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 2,6 % din PIB în 2020, investițiile publice au crescut în 2021 la 2,7 % din PIB și se preconizează că vor rămâne stabile în 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 12,8 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Spania în 2021 au fost în concordanță cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul său de stabilitate pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -2,2 % din PIB. Spania planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,9 puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,4 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Spania planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 1,2 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,3 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB), în timp ce creșterea mai mare a prețurilor de consum în comparație cu deflatorul PIB ar urma să afecteze contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național în 2022 prin creșterea cheltuielilor cu consumul public de bunuri și servicii. Pe baza previziunilor Comisiei, aceste măsuri nu sunt pe deplin contrabalansate prin măsuri compensatorii.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 98,3 % la sfârșitul anului 2019 la 120 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 118,4 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 115,1 % și 113,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu 30 . Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice va crește ușor, până la aproximativ 116 % din PIB în 2032. Traiectoria datoriei este sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2026 decât în 2021. Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, printre factorii de atenuare a riscurilor se numără prelungirea scadenței datoriei din ultimii ani, sursele de finanțare relativ stabile (cu o bază diversificată și amplă a investitorilor), moneda în care este denominată datoria și costurile îndatorării aflate la un nivel minim istoric. În plus, se preconizează că punerea în aplicare a reformelor în cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv și de durată asupra creșterii PIB-ului, ceea ce ar trebui să consolideze sustenabilitatea datoriei. Pe de altă parte, factorii de creștere a riscurilor se referă la ponderea datoriei pe termen scurt, la garanțiile de stat acordate întreprinderilor și lucrătorilor independenți în timpul crizei COVID-19 și la datoriile contingente legate de sectorul bancar. Se preconizează că nevoile de finanțare brute vor crește. 

Evaluarea în cadrul PDM: Spania se confruntă cu dezechilibre în sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Vulnerabilitățile sunt legate de nivelul ridicat al datoriei externe, publice și private, în contextul unei rate ridicate a șomajului, și au relevanță transfrontalieră. Privind în perspectivă, Planul de redresare și reziliență oferă o oportunitate de a aborda dezechilibrele și nevoile de investiții și reforme.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Spania la 9 mai 2022.

4.2.8.Franța

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 7,9 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 7 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 3,1 % în 2022 și de 1,8 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. Se preconizează că, în 2022, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 8,9 % în 2020 la 6,5 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 4,6 % din PIB în 2022, respectiv de 3,2 % din PIB în 2023. După ce au rămas la 3,7 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 3,6 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor rămâne stabile în 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 10,4 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Franța în 2021 au fost conforme cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -1,7 % din PIB. Franța planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va scădea cu 0,2 puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Această scădere din 2022 se datorează concentrării la începutul perioadei a sprijinului financiar din partea MRR în 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră la orientarea bugetară în 2022. Prin urmare, Franța planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 1,6 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,5 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Alte măsuri privind cheltuielile curente le includ pe cele prezentate în „Plan de résilience économique et sociale” pentru a aborda consecințele economice ale conflictului din Ucraina, cum ar fi subvențiile directe pentru anumite sectoare specifice (0,1 % din PIB) și creșterea salariilor funcționarilor publici (0,1 % din PIB). În ceea ce privește veniturile, se preconizează că reducerea ratei impozitului pe profit (0,1 % din PIB) și a impozitelor pe locuințe (0,1 % din PIB) va contribui, de asemenea, la orientarea bugetară expansionistă. Se preconizează că creșterea mai mare a prețurilor de consum în comparație cu deflatorul PIB ar urma să afecteze contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național în 2022 prin creșterea consumului public și a prestațiilor sociale. Pe baza previziunilor Comisiei, aceste măsuri și factorii care determină creșterea cheltuielilor nu sunt pe deplin contrabalansați prin măsuri compensatorii.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 97,4 % la sfârșitul anului 2019 la 114,6 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 112,9 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 111,2 % și 109,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu 31 . Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice se va stabiliza, în linii mari, în cursul următorilor 10 ani, rămânând la un nivel ridicat. Traiectoria datoriei este sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2026 decât în 2021. Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, printre factorii de atenuare a riscurilor se numără prelungirea scadenței datoriei din ultimii ani, sursele de finanțare relativ stabile (cu o bază diversificată și amplă a investitorilor) și costurile îndatorării aflate la un nivel minim istoric. În plus, se preconizează că punerea în aplicare a reformelor în cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv și de durată asupra creșterii PIB-ului, ceea ce ar trebui să consolideze sustenabilitatea datoriei. Pe de altă parte, factorii de creștere a riscurilor se referă la ponderea datoriei pe termen scurt, la creșterea preconizată a nevoilor de finanțare brute pe termen mediu și la riscurile legate de datoriile contingente provenite din sectorul privat, inclusiv prin posibila materializare a garanțiilor de stat acordate întreprinderilor și lucrătorilor independenți pe parcursul crizei COVID-19.

Evaluarea în cadrul PDM: Franța se confruntă cu dezechilibre în sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Vulnerabilitățile sunt legate de nivelul ridicat al datoriei publice și de nivelul scăzut de competitivitate, care au relevanță transfrontalieră, în contextul unei creșteri scăzute a productivității. Privind în perspectivă, Planul de redresare și reziliență oferă o oportunitate de a aborda dezechilibrele și nevoile de investiții și reforme.

Alți factori invocați de statul membru: La 9 mai 2022, Franța a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost încă menționați mai sus. Mai exact, guvernul francez susține că, începând din 2023, reformele recent adoptate ale cadrului de guvernanță privind finanțele publice, inclusiv introducerea unei norme multianuale privind cheltuielile și consolidarea responsabilităților consiliului bugetar francez, vor permite un control eficace al cheltuielilor publice și revenirea progresivă la finanțe publice echilibrate.

4.2.9.Italia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 9 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 6,6 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 2,4 % în 2022 și de 1,9 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. Se preconizează că, în 2023, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 9,6 % în 2020 la 7,2 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 5,5 % din PIB în 2022, respectiv de 4,3 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 2,6 % din PIB în 2020, investițiile publice au crescut la 2,9 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește în continuare la 3,2 % din PIB în 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 14,1 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Italia în 2021 au fost conforme cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Italiei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -2,7 % din PIB. Italia planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,9 % din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,3 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Italia planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. Se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 1,3 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,2 % din PIB) 32 , precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Creșterea cheltuielilor curente reflectă, de asemenea, creșterea cheltuielilor cu remunerarea angajaților din sectorul public, ca urmare a reînnoirii contractelor publice pentru perioada 2019-2021, pentru care o parte substanțială (reprezentând ¼ % din PIB) va fi înregistrată în 2022, în timp ce în buget sunt, de asemenea, prevăzute resurse suplimentare pentru sectorul sănătății (0,1 % din PIB). În ceea ce privește veniturile, se preconizează că reducerea impozitului pe venitul persoanelor fizice și a impozitului regional pe activitățile de producție (0,4 % din PIB) va contribui, de asemenea, la orientarea bugetară expansionistă. Prin urmare, pe baza estimărilor actuale ale Comisiei, Italia nu limitează suficient creșterea cheltuielilor curente nete finanțate la nivel național în 2022.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 134,1 % la sfârșitul anului 2019 la 155,3 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 150,8 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 147,9 % și 146,8 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu 33 . Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice se va stabiliza în următorii cinci ani. Cu toate acestea, începând din 2027, ponderea datoriei ar începe să crească la aproximativ 155 % din PIB în 2032. Traiectoria datoriei este sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2026 decât în 2021. Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, printre factorii de atenuare a riscurilor se numără prelungirea scadenței datoriei din ultimii ani, existența unor surse de finanțare relativ stabile (cu o bază diversificată și amplă a investitorilor) și costurile îndatorării aflate la niveluri minime istorice. În plus, se preconizează că punerea în aplicare a reformelor în cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv și de durată asupra creșterii PIB-ului, ceea ce ar trebui să consolideze sustenabilitatea datoriei. Pe de altă parte, factorii de creștere a riscurilor se referă la ponderea datoriei pe termen scurt, riscurile legate de datoriile contingente provenite din sectorul privat, inclusiv prin posibila materializare a garanțiilor de stat acordate întreprinderilor și lucrătorilor independenți pe parcursul crizei COVID-19. Se preconizează că nevoile de finanțare brute vor crește pe termen mediu.

Evaluarea în cadrul PDM: Italia se confruntă cu dezechilibre excesive în sensul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Vulnerabilitățile sunt legate de nivelul ridicat al datoriei publice și de creșterea slabă a productivității, în contextul fragilității pieței forței de muncă și al unor deficiențe pe piețele financiare, care au relevanță transfrontalieră. Privind în perspectivă, Planul de redresare și reziliență oferă o oportunitate de a aborda dezechilibrele și nevoile de investiții și reforme.

Alți factori invocați de statul membru: La 11 mai 2022, Italia a furnizat factori relevanți suplimentari, care nu au fost încă menționați mai sus. Astfel, autoritățile au subliniat că intervențiile anticiclice de politică bugetară fuseseră eficace în stabilizarea economiei, conducând, de asemenea, la deficite mai mici decât cele preconizate în perioada 2020-2021, că creșterea substanțială a pasivelor administrației publice protejase cu eficacitate bilanțurile sectorului privat, că stocul de datorii contingente rămânea relativ scăzut, chiar și după creșterea generată de criza COVID-19, și că impactul economic al Planului de redresare și reziliență era încă limitat la data respectivă, însă se preconiza că va deveni mai favorabil în urma implementării integrale a măsurilor incluse în plan.

4.2.10.Letonia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 3,8 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 4,5 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 2 % în 2022 și de 2,9 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a crescut de la 4,5 % în 2020 la 7,3 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 7,2 % din PIB în 2022, respectiv de 3 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 5,7 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 5,2 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește la 6,1 % din PIB în 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 13,9 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Letonia în 2021 au fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Letoniei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -3,3 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Letonia planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,8 % din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,3 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Letonia planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 1,5 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,8 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,3 % din PIB). Letonia ține sub control, în linii mari, creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național în 2022, întrucât contribuția expansionistă semnificativă a cheltuielilor curente finanțate la nivel național în 2022 se datorează în principal măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie, precum și costurilor pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 36,7 % la sfârșitul anului 2019 la 43,3 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 44,8 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 47 % și 46,5 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri scăzute pe termen mediu 34 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Letonia la 5 mai 2022.

4.2.11.Lituania

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 0,1 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 5 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 1,7 % în 2022 și de 2,6 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 7,3 % în 2020 la 1 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 4,6 % din PIB în 2022, respectiv de 2,3 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 4,1 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 3,2 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește la 3,7 % din PIB în 2022, cele dintâi depășind deficitul public din 2021. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 12,6 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Lituania în 2021 au fost conforme cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Lituaniei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -4,2 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Lituania planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,5 puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,3 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Lituania planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 3,2 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (1,2 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,2 % din PIB), în timp ce, printre alte măsuri, se preconizează că sprijinul suplimentar pentru gospodăriile cu venituri mai mici (creșterea suplimentară a pensiilor, alocațiilor pentru copii, măsurilor de asistență socială, nivelului minim al venitului neimpozabil) va contribui, de asemenea, cu 0,4 % din PIB la creșterea cheltuielilor curente nete. Prin urmare, pe baza estimărilor actuale ale Comisiei, Lituania nu ține suficient sub control creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național în 2022.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 35,9 % la sfârșitul anului 2019 la 46,6 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 44,3 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 42,7 % și 43,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri scăzute pe termen mediu 35 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Lituania la 5 mai 2022.

4.2.12.Ungaria

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 4,5 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 7,1 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 3,6 % în 2022 și de 2,6 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de exporturile nete. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 7,8 % în 2020 la 6,8 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 6 % din PIB în 2022, respectiv de 4,9 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 6,4 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 5,8 % din PIB în 2021 și se preconizează că se vor situa la 5,4 % din PIB în 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 15,1 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Ungaria în 2021 au fost conforme cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de convergență al Ungariei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi în linii mari neutră, situându-se la -0,1 % din PIB, în timp ce Consiliul a recomandat o orientare bugetară favorabilă. Ungaria planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va scădea cu 1,0 puncte procentuale din PIB față de anul 2021, din cauza încetinirii preconizate a absorbției fondurilor UE 36 . Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,2 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Ungaria planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 0,4 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,1 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,2 % din PIB). O serie de măsuri discreționare contribuie, de asemenea, la creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile), cum ar fi reintroducerea celei de a 13-a pensii lunare, beneficii salariale pentru agenții de aplicare a legii și ofițerii militari, o reducere a contribuțiilor angajatorilor la asigurările sociale și la formare. 

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 65,5 % la sfârșitul anului 2019 la 79,6 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 76,8 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 76,4 % și 76,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu 37 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Ungaria la 9 mai 2022.

4.2.13.Malta

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 8,3 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 9,4 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 4,2 % în 2022 și de 4 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, consumul public și privat. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 9,5 % în 2020 la 8 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 5,6 % din PIB în 2022, respectiv de 4,6 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 4,5 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 4,2 % din PIB în 2021 și se preconizează că se vor situa la 4,1 % din PIB în 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 21,8 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Malta în 2021 au fost conforme cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Maltei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -1,5 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Malta planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,2 puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție restrictivă la orientarea bugetară de 0,3 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Malta nu planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 1,6 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,5 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). În plus, guvernul a acordat sprijin financiar gospodăriilor (0,3 % din PIB), a majorat prestațiile regimurilor de pensii contributive și necontributive peste ajustarea în funcție de costul vieții (0,2 % din PIB), în timp ce rata de creștere a consumului intermediar (în afara măsurilor) a rămas puternică (0,4 % din PIB).

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 40,7 % la sfârșitul anului 2019 la 53,4 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 57 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 58,5 % și 59,5 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu 38 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Malta la 9 mai 2022.

4.2.14.Austria

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 6,7 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 4,5 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 3,9 % în 2022 și de 1,9 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de exporturile nete. Se preconizează că, în 2022, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 8 % în 2020 la 5,9 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 3,1 % din PIB în 2022, respectiv de 1,5 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 3,3 % din PIB în 2020, investițiile publice au crescut la 3,5 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește în continuare la 3,7 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 15,9 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Austria în 2021 au fost conforme cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Austriei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -1,2 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Austria planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și reziliență și prin alte fonduri ale UE la activitatea economică va crește în 2022 cu 0,1 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,3 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Austria planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 0,5 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,4 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,3 % din PIB).

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 70,6 % la sfârșitul anului 2019 la 83,3 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 82,8 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 80 % și 77,5 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu 39 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Austria la 3 mai 2022.

4.2.15.Polonia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 2,2 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 5,9 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 3,7 % în 2022 și de 3 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 6,9 % în 2020 la 1,9 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 4,0 % din PIB în 2022, respectiv de 4,4 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 4,5 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 4,1 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește la 4,2 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2021 și 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 10,5 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Polonia în 2021 au fost în concordanță cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de convergență al Poloniei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -3,4 % din PIB, conform recomandării Consiliului. Polonia planifică să ofere sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și reziliență și prin alte fonduri ale UE la activitatea economică va crește cu 0,1 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021 40 . Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,3 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Polonia planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 2,7 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (1,0 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,6 % din PIB), în timp ce se preconizează că o nouă alocație pentru îngrijirea copiilor de vârstă mică (așa-numitul „Capital pentru îngrijirea familiei”) va contribui (0,1 % din PIB) la creșterea cheltuielilor curente nete. În ceea ce privește veniturile, se preconizează că reducerea ratei impozitului pe venitul persoanelor fizice în temeiul Pactului polonez (0,7 % din PIB) și scăderea ratelor impozitului pe profit (0,1 % din PIB) vor contribui, de asemenea, la orientarea bugetară expansionistă. Se preconizează că creșterea mai mare a prețurilor de consum în comparație cu deflatorul PIB ar urma să afecteze contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național în 2022, prin creșterea cheltuielilor cu consumul public de bunuri și servicii.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 45,6 % la sfârșitul anului 2019 la 57,1 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 53,8 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 50,8 % și 49,8 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu 41 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: La 9 mai 2022, Polonia a furnizat factori relevanți suplimentari, care nu au fost încă menționați mai sus, și anume faptul că deficitul public pentru 2023 este estimat la 3,7 % din PIB, în pofida unei creșteri planificate a cheltuielilor militare (care sunt înregistrate parțial ca investiții publice), în conformitate cu Legea din 11 martie 2022 privind apărarea patriei, la 3,0 % din PIB, de la 2,2 % din PIB în 2022.

4.2.16.Slovenia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 4,2 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 8,1 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 3,7 % în 2022 și de 3,1 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 7,8 % în 2020 la 5,2 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 4,3 % din PIB în 2022, respectiv de 3,4 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 4,1 % din PIB în 2020, investițiile publice au crescut la 4,7 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește în continuare la 5,7 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 15,8 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Slovenia în 2021 au fost în concordanță cu recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul său de stabilitate pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -2,6 % din PIB. Slovenia planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,2 puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,9 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Slovenia planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție expansionistă de 1,6 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Această contribuție expansionistă semnificativă include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,4 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Se preconizează că creșterea mai mare a prețurilor de consum în comparație cu deflatorul PIB ar urma să afecteze contribuția expansionistă a cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național în 2022, prin creșterea cheltuielilor cu consumul public de bunuri și servicii, precum și cu prestațiile sociale ca urmare a indexării și cu salariile din sectorul public ca urmare a creșterii presiunii salariale.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 65,6 % la sfârșitul anului 2019 la 79,8 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 74,7 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 74,1 % și 72,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu 42 . Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice se va stabiliza în următorii cinci ani. Cu toate acestea, începând din 2027, ponderea datoriei ar urma să înceapă să crească la aproximativ 83 % din PIB în 2032. Traiectoria datoriei este sensibilă la șocurile macroeconomice. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, este probabil ca ponderea datoriei să fie mai mare în 2026 decât în 2021. În plus, ar fi necesar un efort de consolidare bugetară de 4 ½ puncte procentuale din PIB pentru a reduce datoria la 60 % din PIB în 15 ani. Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, printre factorii de atenuare a riscurilor se numără prelungirea scadenței datoriei din ultimii ani, existența unor surse de finanțare relativ stabile, moneda în care este denominată datoria și costurile îndatorării aflate la un nivel minim istoric. În plus, se preconizează că punerea în aplicare a reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv și de durată asupra creșterii PIB-ului, ceea ce ar trebui să consolideze sustenabilitatea datoriei. Pe de altă parte, factorii de creștere a riscurilor se referă la ponderea datoriei deținute de nerezidenți, la creșterea cheltuielilor suplimentare cu îngrijirea pe termen lung care rezultă dintr-o lege recent adoptată privind îngrijirea pe termen lung și la riscurile de datorii contingente provenite din sectorul privat, inclusiv prin posibila materializare a garanțiilor de stat considerabile acordate întreprinderilor și lucrătorilor independenți pe parcursul crizei COVID-19.

Alți factori invocați de statul membru: Analiza prezentată în secțiunile anterioare cuprinde deja factorii esențiali menționați de Slovenia la 9 mai 2022.

4.2.17.Slovacia

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 4,4 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 3 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 2,3 % în 2022 și de 3,6 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de investiții și de consumul privat. Se preconizează că, în 2022, activitatea economică va reveni la nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a crescut de la 5,5 % în 2020 la 6,2 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 3,6 % din PIB în 2022, respectiv de 2,6 % din PIB în 2023. După ce au scăzut la 3,5 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 3,2 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește la 4,2 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 11,9 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Slovacia în 2021 au fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Slovaciei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi restrictivă, situându-se la +0,3 % din PIB, în timp ce Consiliul a recomandat o orientare bugetară favorabilă. Slovacia planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE la activitatea economică va crește cu 0,7 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,4 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Slovacia planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție restrictivă de 1,6 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul suplimentar al costurilor pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB). Din cauza unei indexări întârziate în funcție de inflație, cheltuieli publice majore cum ar fi prestațiile sociale, altele decât cele în natură, sau remunerarea angajaților au o rată de creștere mai mică decât inflația în 2022 și contribuie la orientarea restrictivă.

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 48,1 % la sfârșitul anului 2019 la 59,7 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 63,1 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 61,7 % și 58,3 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri ridicate pe termen mediu 43 . Conform proiecției de referință pe 10 ani, ponderea datoriei publice va scădea în următorii cinci ani la 54 % în 2026. Cu toate acestea, începând din 2027, ponderea datoriei ar începe să crească la aproximativ 61 % din PIB în 2032. Conform proiecțiilor stocastice, care simulează o gamă largă de șocuri temporare posibile asupra variabilelor macroeconomice, există un grad semnificativ de incertitudine cu privire la proiecții. Există și alți factori relevanți pentru o evaluare globală a sustenabilității datoriei. Pe de o parte, printre factorii de atenuare a riscurilor se numără prelungirea scadenței datoriei în ultimii ani, moneda în care este denominată datoria, ponderea limitată a datoriei publice pe termen scurt și costurile îndatorării aflate la un nivel minim istoric. În plus, se preconizează că punerea în aplicare a reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv și de durată asupra creșterii PIB-ului, ceea ce ar trebui să consolideze sustenabilitatea datoriei. Pe de altă parte, factorii de creștere a riscurilor se referă la ponderea ridicată a datoriei deținute de nerezidenți, la poziția investițională internațională netă negativă și la riscurile de datorii contingente provenite din sectorul privat, inclusiv prin posibila materializare a garanțiilor de stat considerabile acordate întreprinderilor și lucrătorilor independenți pe parcursul crizei COVID-19.

Alți factori invocați de statul membru: La 6 mai 2022, Slovacia a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost încă menționați mai sus. Astfel, s-a menționat impactul unei taxe majorate la bugetul UE ca urmare a unor nereguli în procesul de vămuire (0,5 % din PIB). Slovacia menționează, de asemenea, pe lângă deficitul primar predominant, o acumulare suplimentară de active financiare (2,2 % din PIB), cu un total estimat la 12 % din PIB, cu mult peste valorile istorice.

4.2.18.Finlanda

Poziția macroeconomică pe termen mediu: După o contracție de 2,3 % în 2020, economia a înregistrat o creștere de 3,5 % în 2021 și se preconizează că va înregistra o creștere de 1,6 % în 2022 și de 1,7 % în 2023. În 2022, creșterea economică este determinată, în principal, de consumul privat și de investiții. În 2021, activitatea economică a depășit nivelul înregistrat în 2019.

Poziția bugetară pe termen mediu, inclusiv investițiile: Deficitul public a scăzut de la 5,5 % în 2020 la 2,6 % din PIB în 2021. Se preconizează că acesta va fi de 2,2 % din PIB în 2022, respectiv de 1,7 % din PIB în 2023. După ce au crescut la 4,9 % din PIB în 2020, investițiile publice au scăzut la 4,1 % din PIB în 2021 și se preconizează că vor crește la 4,4 % din PIB în 2022, acestea din urmă depășind deficitul public din 2021 și 2022. Sprijinul bugetar – măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 comparativ cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE – este estimat la 7,1 % din PIB, incluzând măsurile bugetare discreționare și funcționarea stabilizatorilor automați. Măsurile luate de Finlanda în 2021 au fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020.

În 2022, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 și incluzând informațiile încorporate în Programul de stabilitate al Finlandei pentru 2022, se preconizează că orientarea bugetară va fi favorabilă, situându-se la -0,6 % din PIB. Finlanda planifică să ofere în continuare sprijin pentru redresare prin utilizarea MRR pentru a finanța investiții suplimentare, conform recomandării Consiliului. Se estimează că contribuția pozitivă la activitatea economică a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul MRR și prin alte fonduri ale UE va crește cu 0,2 puncte procentuale din PIB față de anul 2021. Se preconizează că investițiile finanțate la nivel național vor avea o contribuție expansionistă la orientarea bugetară de 0,2 puncte procentuale din PIB în 2022. Prin urmare, Finlanda planifică să mențină investițiile finanțate la nivel național, conform recomandării Consiliului. În același timp, se preconizează că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără noile măsuri privind veniturile) în 2022 va avea o contribuție în linii mari neutră de 0,1 puncte procentuale la orientarea bugetară generală. Aceasta include impactul suplimentar al măsurilor de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie (0,1 % din PIB), precum și costurile pentru oferirea de protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina (0,1 % din PIB).

Poziția datoriei pe termen mediu: Datoria publică a crescut de la 59,6 % la sfârșitul anului 2019 la 69 % din PIB la sfârșitul anului 2020. Aceasta se situa la 65,8 % din PIB la sfârșitul anului 2021 și se estimează că va ajunge la 65,9 % și 66,6 % din PIB la sfârșitul anului 2022, respectiv 2023. În general, analiza sustenabilității datoriei indică riscuri medii pe termen mediu 44 . Se preconizează că implementarea reformelor din cadrul instrumentului Next Generation EU, în special al MRR, va avea un impact pozitiv substanțial și de durată asupra creșterii PIB-ului în următorii ani, ceea ce ar trebui să contribuie la consolidarea sustenabilității datoriei.

Alți factori invocați de statul membru: La 6 mai 2022, Finlanda a prezentat factori relevanți suplimentari, care nu au fost încă menționați mai sus, și anume în ceea ce privește o poziție puternică a activelor nete.

5.Concluzii

Pentru toate cele 17 state membre care au depășit în 2021 valoarea de referință a deficitului prevăzută în tratat sau care planifică să o depășească în 2022 (și anume, toate statele membre luate în considerare în prezentul raport, cu excepția Finlandei), deficitul a depășit și nu a rămas apropiat de valoarea de 3 % din PIB. Depășirea valorii de referință prevăzută în tratat este considerată excepțională, conform definiției din tratat. Cu toate acestea, pentru Belgia, Cehia, Estonia, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovenia, se preconizează că depășirea valorii de referință nu va fi temporară.

În ansamblu, luând în considerare toți factorii relevanți, după caz 45 , analiza sugerează că Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia și Slovacia nu îndeplinesc criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997.

Dintre statele membre care au depășit valoarea de referință de 60 % din PIB la sfârșitul anului 2021, criteriul de referință privind reducerea datoriei nu a fost respectat de Belgia, Franța, Italia, Ungaria și Finlanda. În cazul Slovaciei, se preconizează că ponderea datoriei va scădea sub 60 % din PIB în 2023.

În ansamblu, luând în considerare toți factorii relevanți, analiza sugerează că Slovacia îndeplinește criteriul datoriei, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997. Criteriul datoriei nu este îndeplinit de Belgia, Franța, Italia, Ungaria și Finlanda. 

Cu toate acestea, Comisia consideră, în cadrul evaluării sale privind toți factorii relevanți, că respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei ar implica un efort bugetar prea ambițios, concentrat la începutul perioadei, care riscă să pună în pericol creșterea. Prin urmare, în opinia Comisiei, respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei nu este justificată în condițiile economice excepționale actuale.

Pandemia de COVID-19 continuă să aibă un impact macroeconomic și bugetar extraordinar care, împreună cu invadarea Ucrainei de către Rusia, creează un nivel excepțional de incertitudine, inclusiv în ceea ce privește proiectarea unei traiectorii detaliate pentru politica bugetară. Din aceste motive, în etapa de față, Comisia nu propune deschiderea unor noi proceduri aplicabile deficitelor excesive. Monitorizarea evoluției datoriei și a deficitului va continua, iar Comisia va reevalua relevanța propunerii de deschidere a procedurilor aplicabile deficitelor excesive în toamna anului 2022.

(1)      JO L 209, 2.8.1997, p. 6, astfel cum a fost modificat.

(2)    Clauza, astfel cum este prevăzută la articolul 5 alineatul (1), articolul 6 alineatul (3), articolul 9 alineatul (1) și articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1), precum și la articolul 3 alineatul (5) și articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de recesiune economică gravă. Ea nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, activarea sa a acordat statelor membre flexibilitate bugetară pentru a putea face față crizei actuale, permițând o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu al fiecărui stat membru, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

(3)    COM(2022) 600 final.

(4)      Recomandările Consiliului din 20 iulie 2020 (2020/C 282/01-2020/C 282/27), JO C 282, 26.8.2020, p. 1-182.

(5)      Recomandările Consiliului din 18 iunie 2021 (2021/C 304/01-2021/C 304/28, JO C 304, 29.7.2021, p. 1-134). În cazul României, Consiliul a adoptat, în aceeași zi, o recomandare în vederea încetării situației de deficit public excesiv (2021/C 304/24, 29.7.2021 p. 111-115).

(6)    Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2021 privind politica economică a zonei euro, JO C 283, 15.7.2021, p. 1.

(7)      Recomandarea Consiliului din 5 aprilie 2022 privind politica economică a zonei euro, JO C 153, 7.4.2022, p. 1.

(8)    Eurostat Euro Indicators 46/2022 din 22 aprilie 2022.

(9)      Deficitul public al României a depășit, la rândul său, 3 % din PIB în 2021. Cu toate acestea, România nu figurează în prezentul raport deoarece, în urma deciziei Consiliului din 3 aprilie 2020, ea face obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

(10)      În aceste cazuri, deficitele pentru 2022 sunt și ele planificate să depășească 3 % din PIB.

(11)      Cu excepția unor mențiuni contrare, sursa cifrelor furnizate în prezentul raport o constituie previziunile Comisiei din primăvara anului 2022. Mai multe informații în previziunile economice din primăvara anului 2022: https://ec.europa.eu/info/system/files/economy-finance/ip173_en.pdf.

(12)      În Croația, Cipru și Portugalia, datoria publică la sfârșitul anului 2021 a depășit, de asemenea, 60 % din PIB. Totuși, situația acestor state membre nu este discutată în prezentul raport, deoarece deficitele lor publice din 2021 și 2022 au fost (și se preconizează că vor rămâne) sub 3 % din PIB, ele respectând criteriul de referință privind reducerea datoriei în 2021.

(13)      COM(2022) 85 final.

(14)      Dacă în oricare dintre ani ponderea datoriei este sub 60 % din PIB, criteriul de referință nu poate fi calculat în mod pertinent. Acest lucru se întâmplă atunci când statele membre depășesc pragul valorii de referință, trecând de la sub la peste 60 % din PIB, cum a fost în particular cazul Slovaciei.

(15)      Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2020 este relevantă numai pentru statele membre din zona euro.

(16)      Aceste măsuri de sprijin în materie de lichidități, în special garanțiile publice pentru sprijinirea fluxurilor de credit, nu au un impact bugetar direct decât în cazul și în momentul în care sunt activate.

(17)      Sprijinul bugetar în perioada 2020-2021 poate fi măsurat prin variația anuală cumulată a soldului primar în 2020 și 2021 în comparație cu 2019, plus impulsul bugetar oferit de fondurile UE.

(18)      Urmând abordarea din Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, orientarea bugetară este măsurată în prezent cel mai bine ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza COVID-19, dar incluzând cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din partea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu. Trecând dincolo de orientarea bugetară generală, pentru a evalua dacă politica bugetară națională este prudentă și are o compoziție favorabilă unei redresări sustenabile, în concordanță cu dubla tranziție verde și digitală, se acordă totodată atenție evoluției cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criza COVID-19) și investițiilor.

(19)          Cu excepția măsurilor temporare de urgență legate de COVID-19.

(20)      Raport privind sustenabilitatea fiscală pentru 2021 (aprilie 2022), European Economy-Institutional Papers 171.

(21)    Un semn negativ (pozitiv) al indicatorului corespunde unui excedent (deficit) al creșterii cheltuielilor primare comparativ cu creșterea economică pe termen mediu, ceea ce indică o politică bugetară expansionistă (restrictivă).

(22)      SWD(2022) 602 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(23)      La 7 aprilie 2022, Comisia a adoptat o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al Bulgariei.

(24)    SWD(2022) 603 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(25)      SWD(2022) 605 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(26)      SWD(2022) 607 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(27)      SWD(2022) 608 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(28)      Decizia de punere în aplicare (UE) 2022 / 216 a Comisiei din 15  februarie  2022 privind prelungirea supravegherii mai stricte pentru Grecia (JO L 37 , 18.2.2022 , p.  34 ).  

(29)      SWD(2022) 609 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(30)      SWD(2022) 610 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(31)      SWD(2022) 612 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(32)    În 2021, în Italia erau deja în vigoare măsuri de abordare a consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor la energie, reprezentând 0,3 % din PIB. Aceste măsuri constau în principal în reduceri ale taxelor fixe și ale cotelor de TVA pentru facturile la energie electrică și gaze naturale și într-o creștere a ajutorului social pentru facturile la energie electrică și gaze naturale.

(33)      SWD(2022) 616 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(34)      SWD(2022) 619 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(35)      SWD(2022) 617 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(36)    Acestea sunt previziuni ale Comisiei. Comisia nu a evaluat încă Planul de redresare și reziliență al Ungariei.

(37)      SWD(2022) 614 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(38)      SWD(2022) 620 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(39)      SWD(2022) 601 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(40)    Acestea sunt previziuni ale Comisiei. Comisia nu a evaluat încă Planul de redresare și reziliență al Poloniei.

(41)      SWD(2022) 622 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(42)      SWD(2022) 626 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(43)      SWD(2022) 627 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(44)      SWD(2022) 611 final, anexa privind analiza sustenabilității datoriei.

(45)      În secțiunea 4 sunt explicate condițiile necesare pentru ca factorii relevanți să fie luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv pe baza criteriului deficitului. Factorii relevanți sunt luați întotdeauna în considerare la evaluarea respectării criteriului datoriei.