COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 7.9.2022

COM(2022) 442 final

2022/0263(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind revizuirea obiectivelor de la Barcelona cu privire la educația și îngrijirea timpurie a copiilor

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

În discursul său din 2021 privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a anunțat o strategie europeană privind serviciile de îngrijire, astfel încât bărbații și femeile să poată beneficia de cele mai bune îngrijiri medicale posibile în diferite etape ale vieții și să poată găsi echilibrul optim între viața lor profesională și viața lor privată. Inițiativa constă într-o comunicare a Comisiei referitoare la o strategie europeană privind serviciile de îngrijire 1 , însoțită de două propuneri de recomandări ale Consiliului: una referitoare la revizuirea obiectivelor de la Barcelona privind educația și îngrijirea timpurie a copiilor (ECEC) și alta referitoare la îngrijirea pe termen lung 2 .

Disponibilitatea serviciilor de ECEC este un factor-cheie al participării femeilor pe piața forței de muncă. Corelația dintre participarea mamelor pe piața forței de muncă și ratele de înscriere în cadrul structurilor ECEC este deosebit de puternică pentru mamele al căror cel mai mic copil are mai puțin de trei ani. Având în vedere acest lucru, obiectivele de la Barcelona privind îngrijirea copilului au fost stabilite de Consiliul European 3 în 2002, cu scopul de a se spori participarea femeilor pe piața forței de muncă prin îmbunătățirea furnizării de servicii de ECEC. Consiliul European a stabilit două obiective, și anume o rată de participare de 90 % pentru copiii cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie și o rată de participare de 33 % pentru copiii cu vârste mai mici de trei ani 4 . Deși obiectivele de la Barcelona au fost atinse în medie la nivelul UE, unele state membre au rămas semnificativ în urmă, iar diferențele persistă în special în cazul copiilor din gospodării cu venituri mai mici.

Obiectivul prezentei recomandări este de a încuraja statele membre să sporească participarea la ECEC pentru a facilita participarea femeilor pe piața forței de muncă și a consolida dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor, în special a copiilor care se află în situații vulnerabile sau provin din medii defavorizate. Mai precis, Comisia propune revizuirea obiectivelor de la Barcelona în scopul de a crea un nou impuls pentru promovarea în mai mare măsură a convergenței ascendente în rândul statelor membre în ceea ce privește participarea copiilor la ECEC 5 și, astfel, de a contribui la sporirea participării femeilor pe piața forței de muncă și la eliminarea disparității de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă 6 . Sunt abordate, de asemenea, dimensiuni suplimentare cu relevanță pentru atingerea obiectivelor de la Barcelona, în special accesibilitatea din toate punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere financiar, și calitatea serviciilor de ECEC, care sunt esențiale pentru satisfacerea nevoilor părinților și ale copiilor și, astfel, influențează utilizarea efectivă a unor astfel de servicii. De asemenea, Comisia invită statele membre să țină seama atât de intensitatea în timp a participării copiilor la ECEC, care ar trebui să fie suficientă pentru ca părinții să se poată implica în mod semnificativ în activități de muncă remunerată, cât și de proporția copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială care participă la ECEC.

În pofida acestor îmbunătățiri, disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă continuă să fie semnificativă, atingând un nivel ridicat, de 10,8 puncte procentuale, în 2021 9 . Eurofound a estimat că, în 2018, pierderile economice rezultate în urma disparității de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă s-au ridicat la aproximativ 320 de miliarde EUR. Cea mai mare parte a acestei sume constă în venituri și contribuții sociale pierdute pentru economie din cauza faptului că femeile nu au un loc de muncă 10 . Disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă este strâns legată de responsabilitățile de îngrijire. Femeile continuă să fie cele care se ocupă efectiv de copii și de adulții cu nevoi de îngrijire, precum și de sarcinile casnice. Acest dezechilibru limitează posibilitatea femeilor de a participa la o muncă remunerată și de a aloca timp unei astfel de munci.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultările cu părțile interesate

Parlamentul European a solicitat în repetate rânduri o abordare cuprinzătoare și generală a îngrijirii, sprijinind revizuirea obiectivelor de la Barcelona, cu un accent special pe necesitatea de a fi avuți în vedere copiii cu handicap 52 . În recentul său raport privind strategia europeană în domeniul îngrijirii, adoptat în plen la 5 iulie 2022, Parlamentul European a salutat viitoarea revizuire a obiectivelor de la Barcelona și a subliniat importanța serviciilor de ECEC pentru facilitarea participării femeilor pe piața forței de muncă și pentru eliminarea disparităților de gen în ceea ce privește îngrijirea, remunerarea și pensiile 53 .

De asemenea, CESE a solicitat în repetate rânduri, în cadrul mai multor avize 54 , o revizuire a obiectivelor de la Barcelona și o abordare globală, subliniind necesitatea de a se investi mai mult în servicii și structuri de îngrijire de înaltă calitate și accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar, pentru fiecare familie. CESE a solicitat, de asemenea, canalizarea investițiilor către infrastructura socială, în special ECEC și îngrijirea după programul școlar, precum și mărirea nivelului de ambiție al obiectivelor de la Barcelona în ceea ce privește îngrijirea copiilor și includerea în aceste obiective a îngrijirii altor persoane aflate în întreținere.

Consiliul European a subliniat că este important ca diferența de remunerare dintre femei și bărbați și diferența dintre femei și bărbați în ceea ce privește asumarea responsabilităților de îngrijire să fie analizate împreună, întrucât sunt, în mare măsură, fenomene interdependente, care se potențează reciproc 55 . Consiliul a solicitat, de asemenea, realizarea de investiții publice pe termen lung în structuri și infrastructuri de îngrijire de înaltă calitate și accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar, în dezvoltarea competențelor de îngrijire și în servicii de îngrijire. Consiliul a invitat Comisia să prezinte o revizuire a obiectivelor de la Barcelona pentru a consolida convergența ascendentă în ceea ce privește furnizarea de servicii de calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor între statele membre 56 și a subliniat că toți copiii au dreptul la acces nediscriminatoriu la servicii esențiale, cum ar fi educația și îngrijirea timpurie 57 .

În cadrul reuniunii din ianuarie 2022 a Grupului la nivel înalt pentru integrarea perspectivei de gen, statele membre au oferit un feedback în general pozitiv cu privire la propunerea de strategie în domeniul îngrijirii. Mai precis, grupul a fost de acord că este necesar să se abordeze accesibilitatea, inclusiv cea financiară, și calitatea serviciilor, să se amelioreze condițiile de muncă din sectorul serviciilor de îngrijire, să aibă loc un proces de reflecție asupra, printre altele, a aspectului educațional al ECEC și să se combată stereotipurile de gen în legătură cu îngrijirea.

La 13 septembrie 2021, Comitetul consultativ pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați a adoptat un aviz privind „Decalajul în materie de îngrijire în UE: o abordare globală și transformatoare din punctul de vedere al genului” 58 . În aviz s-a exprimat sprijinul pentru îmbunătățirea disponibilității și a accesibilității financiare a unor servicii de îngrijire și ECEC de calitate pentru copii, pentru revizuirea în sens ascendent a obiectivelor de la Barcelona și pentru stabilirea unui cadru de politică în materie de îngrijire pe termen lung sustenabilă prin finanțare din partea UE, inclusiv prin planurile naționale de redresare și reziliență, ca parte a Mecanismului de redresare și reziliență.

Au fost organizate o serie de consultări specifice cu părțile interesate, dezbateri de principiu și audieri pentru abordarea aprofundată a diferitelor elemente ale inițiativei.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

2022/0263 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind revizuirea obiectivelor de la Barcelona cu privire la educația și îngrijirea timpurie a copiilor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, coroborat cu articolul 153 alineatul (1) litera (i),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Pentru a îndepărta factorii de descurajare a participării femeilor pe piața forței de muncă, Consiliul European a stabilit în 2002 obiectivele de la Barcelona cu privire la îngrijirea copiilor, care constau în două obiective: o rată de participare la educația și îngrijirea timpurie a copiilor (ECEC) de 33 % pentru copiii cu vârste mai mici de trei ani și de 90 % pentru copiii cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie 64 . Deși aceste obiective au fost atinse în medie la nivelul Uniunii, continuă să existe diferențe semnificative între statele membre și în interiorul acestora, în special în cazul copiilor care provin din gospodării cu venituri mai mici și în cazul copiilor din cea mai mică grupă de vârstă.

(2)Obiectivul prezentei recomandări este de a încuraja statele membre să sporească participarea la ECEC pentru a facilita participarea femeilor pe piața forței de muncă și a consolida dezvoltarea socială și cognitivă a tuturor copiilor, în special a celor care se află în situații vulnerabile sau provin din medii defavorizate.

(3)Responsabilitățile de îngrijire a copiilor, în special a copiilor foarte mici, reprezintă o puternică restricție în calea participării femeilor pe piața forței de muncă. În ancheta privind forța de muncă (Labour Force Survey – LFS) din 2021, 27,9 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani și neîncadrate în muncă au indicat că îngrijirea copiilor sau a adulților cu nevoi de îngrijire a fost principalul motiv pentru necăutarea unui loc de muncă, comparativ cu doar 8,0 % dintre bărbați; în 2019, deci înainte de pandemie, aceste cifre erau de 32,6 % și, respectiv, 7,6 % 65 . În același timp, rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani și cu copii mai mici de șase ani a fost de 90,1 % în rândul bărbaților, față de 67,2 % în rândul femeilor. În Europa, responsabilitățile de îngrijire neremunerate împiedică aproximativ 7,7 milioane de femei, față de doar 450 000 de bărbați, să participe pe piața forței de muncă.

(4)De asemenea, este mai probabil ca femeile să își adapteze modelele de lucru la responsabilitățile de îngrijire, ceea ce are un impact de durată asupra carierei lor și contribuie la diferențele de remunerare și de pensii dintre femei și bărbați. Femeile încadrate în muncă petrec zilnic, în medie, cu 90 de minute mai mult decât bărbații încadrați în muncă pentru activități casnice și de îngrijire directă. Abordarea disparităților de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă reprezintă un argument economic clar, deoarece contribuie la creșterea economică și este probabil să genereze efecte pozitive asupra productivității. În plus, abordarea disparităților de gen are efecte pozitive bine stabilite asupra reducerii sărăciei și a incluziunii sociale și constituie unul dintre răspunsurile la diminuarea forței de muncă.

(5)Disponibilitatea unor servicii de îngrijire accesibile financiar și de înaltă calitate are un puternic impact pozitiv asupra situației ocupării forței de muncă a îngrijitorilor, în special a femeilor. În vreme ce furnizarea de servicii de ECEC s-a intensificat la nivelul Uniunii, disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă a fost redusă de la 17,7 puncte procentuale în 2002 la 10,8 puncte procentuale în 2021. Aceste progrese au stagnat însă în ultimii ani.

(6)În Pilonul european al drepturilor sociale se pune în evidență importanța egalității de gen, a echilibrului dintre viața profesională și cea privată și a educației și îngrijirii timpurii a copiilor, acestea constituind obiective-cheie ale Uniunii. Pilonul european al drepturilor sociale prevede că egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați trebuie asigurată și promovată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea pe piața forței de muncă, condițiile de angajare și evoluția carierei. Se recunosc, de asemenea, dreptul copiilor la servicii de ECEC accesibile din punct de vedere financiar și de bună calitate, dreptul copiilor la protecție împotriva sărăciei și dreptul copiilor care provin din medii defavorizate la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse. Printre obiectivele principale ale Uniunii care sunt propuse în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și care trebuie atinse până în 2030 se numără și obiectivul ca cel puțin 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă până în 2030. Pentru atingerea acestui obiectiv, în planul de acțiune este stabilit obiectivul de reducere cu cel puțin jumătate, față de 2019, a disparității de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, inclusiv prin revizuirea obiectivelor de la Barcelona. În planul de acțiune se recunoaște că sporirea furnizării de servicii formale de ECEC ar sprijini o participare mai puternică a femeilor pe piața forței de muncă și echilibrarea mai bună a vieții profesionale cu cea privată. Prin prezenta recomandare, Uniunea își respectă angajamentul asumat în planul de acțiune.

(7)La nivelul Uniunii există mai multe recomandări și directive în domeniul egalității de gen și al condițiilor de muncă, în care se abordează anumite elemente cu relevanță pentru obiectivele de la Barcelona. Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului 66 creează un cadru pentru asigurarea echilibrului de gen în utilizarea concediilor din motive familiale și a formulelor flexibile de lucru, precum și a concediului de îngrijitor.

(8)Importanța ECEC pentru copii a fost pusă în evidență în mai multe inițiative ale Uniunii. Prezenta recomandare se bazează pe aceste inițiative de politică. Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor 67 contribuie la îmbunătățirea de către statele membre a serviciilor de ECEC și subliniază faptul că astfel de servicii trebuie să fie incluzive, accesibile din toate punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere financiar, și de înaltă calitate. Prin Strategia UE privind drepturile copilului 68 se oferă un cadru pentru acțiunile desfășurate de UE în vederea unei mai bune promovări și protecții a drepturilor copiilor și se recunoaște că serviciile de ECEC au un rol benefic în dezvoltarea cognitivă și socială a copiilor. Prin Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii 69 se urmărește să se asigure accesul gratuit și efectiv la servicii esențiale, inclusiv la servicii de ECEC, pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, în toate regiunile, inclusiv în zonele îndepărtate și rurale.

(9)Atunci când investesc în servicii de ECEC, statele membre ar trebui să țină seama nu doar de disponibilitatea locurilor, ci și de o serie de dimensiuni, cum ar fi intensitatea în timp a participării, rata de participare a copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, precum și accesibilitatea din toate punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere financiar, și calitatea serviciilor de îngrijire furnizate. Prin urmare, prezenta recomandare conține măsuri pentru abordarea acestor aspecte.

(10)În scopul de a se facilita participarea pe piața forței de muncă a îngrijitorilor principali, care sunt predominant femei, numărul de ore petrecute în structurile de ECEC ar trebui să fie suficient pentru ca părinții să se poată implica în mod semnificativ în activități de muncă remunerată. Ar trebui să se încurajeze frecventarea de către copii a acestor structuri, ținându-se seama de interesul superior al copilului. În cazul în care copiii nu frecventează încă structuri de ECEC cu program complet, ambii părinți ar trebui să facă uz de drepturile la concediul din motive familiale și la formulele flexibile de lucru prevăzute de Directiva (UE) 2019/1158, cum ar fi munca cu fracțiune de normă, programul de lucru flexibil și telemunca, pentru asigurarea repartizării în mod egal a responsabilităților de îngrijire, iar frecventarea ar trebui să crească treptat, odată cu vârsta copilului. Dată fiind importanța acestui aspect, ar trebui monitorizate atât intensitatea în timp a participării copiilor, cât și participarea acestora la structurile de ECEC.

(11)În plus, femeile care au copii și un nivel scăzut de competențe profesionale și femeile care au copii și trăiesc în gospodării cu venituri mici se confruntă cu mai multe obstacole în ceea ce privește formarea și găsirea unui loc de muncă și cu mai mulți factori de descurajare a (re)încadrării în muncă, deoarece participarea copiilor lor la structurile de ECEC este marcată de constrângeri financiare și nefinanciare. Încurajarea unei participări mai mari a copiilor care se află în situații vulnerabile și a celor care provin din medii defavorizate la structuri de ECEC incluzive ar avea un impact benefic asupra revenirii mamelor lor în câmpul muncii. Situația femeilor cu handicap sau a femeilor care au copii cu handicap este deosebit de dificilă.

(12)Participarea la structurile de ECEC are beneficii multiple pentru copii. Există dovezi că furnizarea unor servicii de ECEC de calitate joacă un rol esențial în îmbunătățirea dezvoltării cognitive, sociale și educaționale a copiilor de la o vârstă timpurie. În conformitate cu Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, participarea la ECEC poate constitui un instrument eficace pentru realizarea echității sociale pentru copiii aflați într-o situație defavorizată, precum copiii cu handicap sau cu nevoi speciale, copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, copiii care provin dintr-un context de migrație, copiii refugiați, copiii romi și copiii aparținând unei minorități, copiii care trăiesc în zone rurale și îndepărtate cu infrastructuri de îngrijire inadecvate și copiii aflați în structuri de îngrijire alternativă.

(13)În Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii 70 și în Recomandarea Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor 71 se pune în evidență faptul că accesul egal la servicii de ECEC de calitate și incluzive este esențial pentru întreruperea transmiterii excluziunii sociale și asigurarea egalității de șanse pentru copiii aflați într-o situație defavorizată. În Recomandarea privind Garanția europeană pentru copii s-a solicitat statelor membre să prezinte, în termen de nouă luni de la adoptarea recomandării, planuri naționale de punere în aplicare a acesteia. Cu toate acestea, ratele de frecventare de către copiii aflați într-o situație defavorizată sunt considerabil mai scăzute, în special în cadrul celei mai mici grupe de vârstă, ceea ce poate duce mai târziu la rezultate mai slabe în materie de educație și la rate ridicate de abandon școlar, în special în rândul copiilor romi sau al copiilor proveniți dintr-un context de migrație, precum și al copiilor lipsiți de îngrijire părintească. Participarea la ECEC este relevantă și pentru copiii care fug din calea războiului din Ucraina, precum și pentru alți copii care solicită sau primesc protecție în Uniune. Pentru toți acești copii potențial vulnerabili ar trebui să se asigure accesul egal la servicii de ECEC de bază incluzive și nesegregate.

(14)Copiii cu handicap au același drept de a participa la servicii de ECEC de bază în condiții egale cu ceilalți. Jumătate dintre copiii cu handicap sunt îngrijiți numai de părinții lor. Prin urmare, este important să se asigure că serviciile de ECEC sunt accesibile, incluzive și combinate cu măsuri specifice de facilitare a abordării nevoilor specifice, inclusiv măsuri de eliminare a barierelor și de combatere a segregării, de înzestrare a personalului cu competențele necesare sau de angajare de personal special care să poată aborda nevoile individuale și programele educaționale individualizate, când este necesar.

(15)Pentru a se asigura că participarea la ECEC este benefică pentru copii, este esențial ca serviciile de ECEC să fie de înaltă calitate. Deși nu există un mod unic de definire și măsurare a conceptului de calitate în contextul ECEC, esența acestui concept este calitatea interacțiunii dintre adulți și copii, indiferent de sistemul de ECEC existent. Statele membre ar trebui să asigure furnizarea unor servicii de ECEC de înaltă calitate, ținând seama de diferitele dimensiuni stabilite în Recomandarea din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, printre care accesul la servicii de ECEC, calificările și condițiile de muncă ale personalului, programa pedagogică, monitorizarea și evaluarea, precum și guvernanța și finanțarea. Elemente precum raportul personal-copii, calificările personalului și formarea profesională continuă ar trebui să aibă o importanță deosebită.

(16)Calitatea serviciilor de ECEC este un factor important și pentru stabilirea încrederii dintre părinți și instituțiile care oferă educație și îngrijire și, prin urmare, un factor important în facilitarea unei participări sporite la ECEC.

(17)O altă dimensiune importantă a furnizării serviciilor de ECEC este accesibilitatea. Aceasta presupune existența unei infrastructuri adecvate și disponibilitatea capacităților de primire și a programului de funcționare. Accesibilitatea presupune, de asemenea, adaptarea la nevoile speciale ale părinților și acordarea de asistență pentru îndeplinirea procedurilor administrative complexe. Sprijinul pentru parcurgerea procedurilor administrative ar trebui acordat sub diferite forme, inclusiv la nivel lingvistic și digital, în special în cazul grupurilor care se află într-o situație vulnerabilă sau provin din medii defavorizate și care, de exemplu, nu pot utiliza instrumentele digitale sau nu au acces la acestea. Conceptul include și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, inclusiv copii, părinți și profesioniști, în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute în anexele I și III la Directiva (UE) 2019/882.

(18)În plus, accesibilitatea include profesionalizarea personalului și a specialiștilor în vederea sprijinirii adecvate a copiilor cu handicap sau cu nevoi speciale, în structuri de bază nesegregate. Statele membre ar trebui să se asigure că sunt eliminate și prevenite barierele din calea utilizării serviciilor de ECEC, inclusiv pentru persoanele cu handicap, și că serviciile de ECEC sunt cu adevărat incluzive.

(19)La abordarea accesibilității ar trebui să se țină seama de dezechilibrele teritoriale. Timpul lung de deplasare, determinat de distanță, de lipsa sau limitarea legăturilor de transport și de aglomerarea traficului, poate constitui o barieră în calea participării. Zonele îndepărtate și rurale sunt deosebit de dezavantajate prin faptul că nu dispun de servicii de ECEC suficiente la nivel local. Astfel de dezechilibre teritoriale pot agrava problemele de accesibilitate din punct de vedere financiar. Prin urmare, este important să se ia în considerare, în planurile de mobilitate, diferitele profiluri ale utilizatorilor de servicii ECEC și să se includă, în colectarea datelor, acoperirea teritorială în scopul evaluării și monitorizării.

(20)În numeroase state membre, costul ridicat al serviciilor de ECEC reprezintă în continuare un obstacol puternic în calea participării. Din datele Eurostat reiese că factorul de cost are o pondere semnificativă în decizia de a nu utiliza serviciile formale de îngrijire a copiilor în multe țări, în special pentru gospodăriile expuse riscului de sărăcie. Din statisticile Uniunii Europene privind venitul și condițiile de viață pentru 2016 rezultă că 13 % dintre părinți nu apelează la servicii de îngrijire a copiilor din cauza costurilor acestor servicii 72 și că 11 % întâmpină dificultăți moderate sau mari în a-și permite astfel de servicii 73 . Aceste procentaje sunt de peste două ori mai mari, și anume 28 % și, respectiv, 27 %, în cazul gospodăriilor expuse riscului de sărăcie. Conform studiilor științifice, serviciile de ECEC de înaltă calitate sunt însoțite de importante beneficii economice, sociale, educaționale și de dezvoltare. Asigurarea unor servicii de ECEC accesibile din punct de vedere financiar este, prin urmare, benefică pentru participarea femeilor pe piața forței de muncă și are, de asemenea, un impact pozitiv pe termen lung asupra educației timpurii în ceea ce privește creșterea, punând bazele unei atitudini pozitive față de învățare pe tot parcursul vieții și dovedindu-se a fi de folos nu doar copiilor implicați, ci și societății în general. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că serviciile de ECEC sunt furnizate la costuri proporționale cu venitul gospodăriei și că aceste costuri nu constituie o barieră în calea utilizării serviciilor de ECEC. În plus, statele membre ar trebui să țină seama și de alte costuri legate de participarea la ECEC, cum ar fi transportul, îmbrăcămintea și echipamentele necesare într-o situație de îngrijire.

(21)Un mod de a se asigura furnizarea adecvată de servicii de ECEC accesibile din toate punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere financiar, este să se introducă dreptul legal la ECEC, măsură prin care autoritățile publice garantează un loc pentru fiecare copil ai cărui părinți îl solicită, indiferent de statutul profesional, socioeconomic sau familial al acestora. În majoritatea statelor membre există deja un astfel de drept legal, dar vârsta de la care acesta se aplică variază în mod semnificativ. În mod ideal, nu ar trebui să existe perioade neacoperite între sfârșitul concediului din motive familiale, plătit în mod corespunzător, și dreptul legal la un loc în ECEC.

(22)Se preconizează că sporirea disponibilității serviciilor de ECEC de înaltă calitate și accesibile din toate punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere financiar, pentru familii și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a salariilor în acest sector vor aduce beneficii economice. În același timp, sustenabilitatea fiscală a investițiilor în ECEC poate fi optimizată prin evaluarea impactului asupra finanțelor publice și prin monitorizarea periodică și îmbunătățirea continuă a raportului cost-eficacitate, pe baza bunelor practici, inclusiv printr-o proiectare eficientă a unor mecanisme de finanțare care să fie coerente cu sustenabilitatea globală a finanțelor publice.

(23)Este extrem de important ca părinții să aibă ușor acces la informații online și offline adecvate privind ECEC. Sunt considerate informații adecvate informațiile referitoare la drepturile la servicii corespunzătoare și disponibilitatea acestora, la modalitățile de acces și la eligibilitatea pentru sprijin financiar, când este cazul.

(24)Necunoașterea drepturilor părinților și copiilor în ceea ce privește sistemul de ECEC și neconștientizarea relevanței acestuia pentru viitoarele realizări educaționale reprezintă un obstacol suplimentar în calea utilizării serviciilor, care afectează participarea femeilor pe piața forței de muncă. Informarea corectă și amănunțită a părinților ar trebui să conducă la decizii bine gândite și luate în cunoștință de cauză cu privire la opțiunile de îngrijire.

(25)Sistemul de ECEC este afectat de un deficit de personal în multe țări. Acest deficit poate fi abordat prin multiple strategii, cum ar fi îmbunătățirea condițiilor de muncă, asigurarea unor perspective de carieră și a unei remunerații adecvate, crearea cu regularitate de posibilități de perfecționare și recalificare, elaborarea unor strategii de recrutare creative și invitarea diferitelor grupuri subreprezentate, cum ar fi bărbații sau persoanele care provin din medii culturale diverse, de exemplu migranții și refugiații, să se alăture forței de muncă din domeniul ECEC. Un mecanism simplu și rapid de recunoaștere a calificărilor ar putea contribui la abordarea deficitelor. De exemplu, în Recomandarea (UE) 2022/554 a Comisiei 74 se abordează accesul persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina la profesiile reglementate.

(26)Promovarea unor condiții de muncă echitabile pentru personalul din sistemul de ECEC ar trebui să contribuie la atragerea de noi lucrători și, în același timp, la asigurarea faptului că persoanele care lucrează în acest sector sunt dispuse și capabile să rămână în profesie până la pensionare. O astfel de promovare poate contribui, de asemenea, la combaterea segregării de gen în sector. În acest context, orientările de politică ale OIM privind promovarea muncii decente pentru personalul din sectorul educației timpurii a copiilor 75 conțin îndrumări despre posibila punere în aplicare a unor recomandări referitoare la dezvoltarea profesională și a carierei, la o remunerare adecvată, inclusiv la egalitatea de remunerare, la ocuparea durabilă a forței de muncă și la condițiile de muncă, precum și la promovarea dialogului social în acest sector.

(27)Îngrijirea copiilor nu încetează în momentul în care când aceștia intră în învățământul primar. Nevoile de îngrijire pe care le au copiii începând cu vârsta de școlarizare primară pot, la rândul lor, să limiteze participarea mamelor pe piața forței de muncă și timpul de lucru al acestora, dacă nu există soluții adecvate, de calitate și accesibile din punct de vedere financiar pentru îngrijirea după programul școlar și în timpul vacanțelor, în contextul sistemelor școlare naționale. Dacă nu există posibilități de îngrijire pentru copiii mai mari, faptul că sunt disponibile servicii de ECEC pentru frații și surorile mai mici nu înseamnă că părinții pot participa pe piața forței de muncă, o situație care ar putea avea impact și asupra utilizării serviciilor de ECEC pentru frații și surorile mai mici. Prin urmare, statele membre ar trebui să asigure servicii de îngrijire perișcolare adecvate, de calitate și accesibile din punct de vedere financiar. Acestea ar trebui să includă, după caz, o ofertă de supraveghere și sprijin pentru teme, destinată în special copiilor care provin din medii defavorizate.

(28)Echilibrul dintre viața profesională și cea privată rămâne o provocare majoră pentru mulți părinți, în special pentru femei. Dificultatea de echilibrarea a responsabilităților profesionale cu responsabilitățile de îngrijire constituie un obstacol major care contribuie la subreprezentarea femeilor pe piața forței de muncă. În acest context, rolurile femeilor și bărbaților în ceea ce privește îngrijirea sunt deseori influențate de stereotipuri de gen. La rândul său, dezechilibrul dintre activitățile de îngrijire desfășurate de femei și cele desfășurate de bărbați accentuează stereotipurile de gen în ceea ce privește ocupațiile și rolurile atât ale bărbaților, cât și ale femeilor.

(29)Această diferență persistentă între femei și bărbați în ceea ce privește asumarea responsabilităților de îngrijire ar trebui abordată, în special prin încurajarea utilizării de către tați a concediului din motive familiale și a formulelor flexibile de lucru, după caz, combinate cu o partajare mai echitabilă a responsabilităților de îngrijire în cadrul cuplurilor în ceea ce privește munca remunerată și cea neremunerată. Punerea în aplicare a Directivei (UE) 2019/1158 ar trebui să consolideze dreptul lucrătorilor cu responsabilități de îngrijire la concediu din motive familiale și dreptul de a solicita formule flexibile de lucru. În cadrul unor acțiuni ulterioare ar trebui, în principal, să se asigure sensibilizarea cu privire la aceste noi drepturi și să se monitorizeze dacă lucrătorii pot să recurgă pe deplin la aceste drepturi fără a suferi un tratament nefavorabil la locul de muncă.

(30)Pentru a înțelege mai bine nevoile și constrângerile în materie de îngrijire, statele membre ar trebui să asigure disponibilitatea unor date adecvate cu un grad suficient de granularitate, fiabilitate și comparabilitate. Dat fiind că Directiva (UE) 2019/1158 nu conține dispoziții specifice referitoare la colectarea datelor, aceste date ar trebui să includă date despre utilizarea concediilor din motive familiale, ținându-se seama de manualul metodologic pentru cadrul de indicatori privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, elaborat de Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială, în sprijinul monitorizării și evaluării corespunzătoare a directivei.

(31)Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări ar trebui monitorizate periodic în contextul semestrului european, al raportului anual privind egalitatea de gen în Uniunea Europeană și al portalului de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen. În acest scop, statele membre ar trebui în special să sprijine Comisia în elaborarea și calcularea unui indicator pentru măsurarea diferenței dintre femei și bărbați în ceea ce privește asumarea responsabilităților de îngrijire – care înseamnă diferența între timpul pe care îl alocă femeile responsabilităților de îngrijire și timpul pe care îl alocă acestora bărbații –, a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați și a timpului alocat muncii remunerate și celei neremunerate, pentru a se înțelege mai bine interdependențele dintre aceste elemente, în vederea sprijinirii dezvoltării unor politici bazate pe date concrete în domeniul egalității de gen și al aspectelor sociale. Statele membre ar trebui, de asemenea, să își continue eforturile de elaborare și punere în aplicare a reformelor în domeniul ECEC, utilizând în mod optim sprijinul Comisiei, inclusiv prin instrumentul de sprijin tehnic, schimb de bune practici, procese și metodologii adecvate, colectarea de date, implicarea părților interesate și o coordonare interinstituțională mai eficace și mai eficientă, precum și prin planificarea, alocarea și dezvoltarea profesională a resurselor umane în sectorul ECEC.

(32)Termenul de „educație și îngrijire timpurie a copiilor” ar trebui înțeles, astfel cum este definit în Recomandarea Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, ca referindu-se la orice servicii reglementate care asigură educație și îngrijire pentru copii începând de la naștere până la vârsta de școlarizare primară obligatorie – indiferent de cadru, finanțare, orar sau conținutul programei – și include îngrijiri în centre de zi și în cadrul familiei, servicii finanțate din fonduri private sau publice și servicii destinate nivelului preșcolar.

(33)Pentru evaluarea impactului prezentei recomandări, Comisia și statele membre ar trebui să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește punere în aplicare a recomandării și să le raporteze cu regularitate,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:OBIECTIVUL ȘI DOMENIUL DE APLICARE

1.Prezenta recomandare urmărește să încurajeze statele membre să sporească participarea copiilor la educația și îngrijirea timpurie pentru a facilita participarea femeilor pe piața forței de muncă și pentru a consolida dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor, în special a celor care se află în situații vulnerabile sau provin din medii defavorizate.

2.Prezenta recomandare se referă la educația și îngrijirea timpurie a tuturor copiilor.

REVIZUIREA OBIECTIVELOR DE LA BARCELONA

3.Statele membre ar trebui să încurajeze participarea femeilor pe piața forței de muncă prin furnizarea de servicii de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor (ECEC), în conformitate cu modelele naționale de furnizare, asigurându-se că, până în 2030:

(a)cel puțin 50 % dintre copii cu vârste mai mici de trei ani participă la ECEC 76 și

(b)cel puțin 96 % dintre copiii cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de înscriere obligatorie în învățământul primar participă la ECEC 77 .

INTENSITATEA PARTICIPĂRII

4.Statele membre ar trebui să încurajeze o intensitate în timp a participării copiilor la ECEC care să fie compatibilă cu o participare semnificativă a părinților, în special a mamelor, pe piața forței de muncă.

5.Statele membre sunt invitate să se asigure că, pentru a permite participarea copiilor, care ar putea să crească treptat odată cu vârsta copilului, sunt disponibile servicii de ECEC de:

(a)cel puțin 25 de ore pe săptămână pentru copiii cu vârste mai mici de trei ani și

(b)cel puțin 35 de ore pe săptămână pentru copiii cu vârste mai mari sau egale cu trei ani.

INCLUZIUNEA COPIILOR CARE PROVIN DIN MEDII DEFAVORIZATE ȘI A COPIILOR CU HANDICAP SAU CU NEVOI SPECIALE

6.Statele membre ar trebui:

(a)să dispună de măsuri specifice pentru înlesnirea și sporirea participării la ECEC a copiilor care provin din medii defavorizate, inclusiv a copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, precum și a copiilor cu handicap sau cu nevoi speciale;

(b)să elimine, în ceea ce privește participarea la ECEC, decalajul care există între copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială și populația generală de copii.

CALITATEA

7.Statele membre ar trebui să se asigure că:

(a)serviciile de ECEC pentru toți copiii sunt de înaltă calitate, astfel încât părinții să aibă mai multă încredere în servicii, și că acestea contribuie la dezvoltarea sănătoasă a copilului din punct de vedere fizic, social, emoțional, cognitiv și educațional;

(b)în cadrele naționale de calitate, pe care statele membre sunt încurajate să le elaboreze în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, se prevede furnizarea de servicii pentru copiii din ambele categorii de vârstă vizate de prezenta recomandare. În cadrele naționale de calitate ar trebui să se prevadă în special:

–raporturi personal-copii și dimensiuni adecvate ale grupelor, ținându-se seama de vârsta copiilor și de eventualele handicapuri sau nevoi speciale pe care le pot avea aceștia și

–sprijinirea profesionalizării întregului personal din domeniul ECEC, inclusiv prin mărirea nivelului necesar de educație inițială și prin asigurarea dezvoltării profesionale continue, oferindu-se oportunități de formare profesională adecvate și pe tot parcursul vieții.

DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ

8.Statele membre ar trebui să abordeze provocările cu care se confruntă copiii și familiile acestora în ceea ce privește accesul la o structură adecvată de educație și îngrijire prin asigurarea unei acoperiri teritoriale suficiente cu servicii de ECEC. În acest scop, statele membre ar trebui în special:

(a)să organizeze în mod adecvat furnizarea serviciilor de ECEC în toate zonele urbane și rurale, atât în cartierele și regiunile prospere, cât și în cele defavorizate, ținând seama de caracteristicile specifice ale zonei, cum ar fi densitatea populației de copii, distribuția copiilor în funcție de vârstă, în deplină conformitate cu principiile desegregării și nediscriminării și în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale;

(b)să țină seama de un timp rezonabil de deplasare, în special cu mijloacele de transport în comun, atunci când hotărăsc unde vor fi amplasate servicii de ECEC.

ACCESIBILITATEA DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR

9.În cazul copiilor, alții decât cei vizați de Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii, care ar trebui să beneficieze de acces gratuit și efectiv la servicii de ECEC, statele membre ar trebui să se asigure că serviciile de ECEC sunt furnizate la costuri nete proporționale în mod rezonabil cu alte cheltuieli ale gospodăriei și cu venitul disponibil, acordând o atenție deosebită gospodăriilor cu venituri mici. Statele membre sunt încurajate îndeosebi:

(a)să limiteze cheltuielile din buzunar ale părinților;

(b)atunci când este cazul, să introducă tarife diferențiate proporționale cu venitul familiei sau un tarif maxim pentru serviciile de ECEC.

ACCESIBILITATEA

10.Statele membre ar trebui să elimine în mod continuu obstacolele din calea accesului la ECEC. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită următoarelor aspecte:

(a)oferirea de soluții pentru părinții care au un program de lucru atipic, astfel încât aceștia să își poată concilia mai bine viața profesională și viața privată;

(b)abordarea nevoilor părinților din familiile monoparentale;

(c)asigurarea accesului la ECEC, indiferent de situația părinților pe piața forței de muncă, într-un mod coerent cu oferirea de stimulente pentru încadrarea în muncă;

(d)asigurarea accesibilității clădirilor, a infrastructurilor și a transporturilor, precum și a materialelor didactice și a instrumentelor digitale pentru părinții și copiii cu handicap sau cu nevoi speciale;

(e)oferirea unui sprijin efectiv și asigurarea unei informări și comunicări adecvate pentru copiii și părinții cu handicap sau cu nevoi speciale, precum și eliminarea barierelor lingvistice și culturale, pentru a face posibilă participarea acestora la structuri de bază incluzive și nesegregate;

(f)furnizarea proactivă de informații clare despre beneficiile care decurg din frecventarea structurilor de ECEC și despre posibilitățile existente, normele de eligibilitate și procedurile administrative de acces la servicii de ECEC;

(g)furnizarea de sprijin administrativ la înscriere, cu o atenție deosebită pentru părinții care se află într-o situație vulnerabilă sau provin dintr-un mediu defavorizat.

11.Statele membre ar trebui să introducă dreptul legal la ECEC. Atunci când stabilesc vârsta de la care se aplică dreptul legal, statele membre ar trebui să țină seama de disponibilitatea și durata concediului din motive familiale plătit în mod corespunzător, pentru a preveni perioadele neacoperite între sfârșitul acestui concediu și începerea serviciilor de ECEC.

ÎNGRIJIREA PERIȘCOLARĂ

12.Pe lângă serviciile de ECEC, statele membre ar trebui să asigure o abordare cuprinzătoare a îngrijirii copiilor, ținând seama de nevoile de îngrijire ale copiilor de diferite vârste, inclusiv ale copiilor aflați la vârsta de școlarizare primară, prin facilitarea unor servicii de îngrijire perișcolare (după programul școlar și în timpul vacanțelor) accesibile din punct de vedere financiar și de înaltă calitate pentru toți copiii înscriși în învățământul primar, inclusiv pentru copiii cu handicap sau cu nevoi educaționale speciale, ținând seama de organizarea națională a perioadelor școlare și a vacanțelor. O astfel de abordare ar trebui să cuprindă sprijin pentru teme, destinat în special copiilor care provin din medii defavorizate sau se află în situații vulnerabile.

CUNOAȘTEREA DREPTURILOR

13.Statele membre ar trebui să se asigure că părinții își cunosc drepturile, inclusiv, când este cazul, dreptul la un loc în ECEC, ținând seama de faptul că diferitele tradiții și medii ar putea influența cunoașterea sistemului de ECEC, modul în care acesta este perceput și încrederea în acesta.

14.Statele membre sunt încurajate să informeze în mod proactiv părinții cu privire la posibilitățile, beneficiile, costurile și, atunci când există, sprijinul financiar pentru utilizarea serviciilor de ECEC. Ar trebui să se aibă în vedere:

(a)informațiile despre ECEC de care au nevoie părinții, ținându-se seama de diversitatea competențelor, de capacități, de mediul socioeconomic și de existența unui handicap;

(b)facilitarea accesului la informații atât online, cât și offline, ținându-se seama de diferitele nevoi lingvistice și de disponibilitatea instrumentelor digitale.

15.Statele membre ar trebui să instituie proceduri eficace, imparțiale și accesibile de depunere a plângerilor, prin care problemele sau incidentele să fie raportate autorităților competente.

CONDIȚIILE DE MUNCĂ ȘI COMPETENȚELE PERSONALULUI

16.Statele membre ar trebui să asigure condiții de muncă echitabile pentru personalul din domeniul ECEC, în special prin promovarea dialogului social și a negocierilor colective și prin sprijinirea dezvoltării unor salarii atractive în acest sector, respectând în același timp autonomia partenerilor sociali.

17.Statele membre ar trebui să abordeze nevoile în materie de competențe și deficitul de lucrători în domeniul ECEC, în special prin:

(a)îmbunătățirea educației și formării inițiale și continue pentru a le permite lucrătorilor actuali și viitori din domeniul ECEC să dobândească aptitudinile și competențele necesare;

(b)crearea de parcursuri de carieră în sectorul ECEC, inclusiv prin perfecționare, recalificare și servicii de informare și orientare;

(c)asigurarea unui statut profesional și a unor perspective de carieră atractive pentru lucrătorii din domeniul ECEC;

(d)punerea în aplicare a unor măsuri de combatere a stereotipurilor de gen și a segregării de gen și de sporire a atractivității profesiei atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

DIFERENȚA DINTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ASUMAREA RESPONSABILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE

18.Statele membre ar trebui să încurajeze repartizarea egală între părinți a responsabilităților de îngrijire a copiilor prin:

(a)combaterea stereotipurilor de gen și încurajarea unei implicări echilibrate a ambilor părinți în responsabilitățile de îngrijire, pe picior de egalitate, inclusiv prin campanii de comunicare;

(b)promovarea și sprijinirea unor formule de lucru favorabile familiei și a utilizării concediului din motive familiale de către ambii părinți, în special de către bărbați, pe tot parcursul vieții.

GUVERNANȚA ȘI COLECTAREA DATELOR

19.Statele membre ar trebui să asigure o guvernanță solidă și eficace a politicilor în domeniul educației și îngrijirii timpurii a copiilor, în special prin:

(a)asigurarea unei cooperări strânse între diferitele instituții de elaborare a politicilor și serviciile de ECEC și sprijinirea cooperării cu alte instituții de elaborare a politicilor și servicii responsabile cu dezvoltarea și educația timpurie a copiilor și

(b)mobilizarea și utilizarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a unei finanțări adecvate și sustenabile pentru educația și îngrijirea timpurie a copiilor, inclusiv prin utilizarea fondurilor și a instrumentelor Uniunii, precum și prin aplicarea unor politici care să conducă la o finanțare durabilă a serviciilor de îngrijire a copiilor, care să fie coerentă cu sustenabilitatea globală a finanțelor publice.

20.Statele membre ar trebui să dezvolte sau să îmbunătățească colectarea de date cu privire la:

(a)participarea la ECEC a copiilor, inclusiv a copiilor care se află în situații vulnerabile sau provin din grupuri defavorizate, anual și pe baza unor anchete efectuate pe eșantioane cu o mărime adecvată;

(b)diferențele dintre femeile și bărbații cu responsabilități de îngrijire în ceea ce privește utilizarea timpului în muncă remunerată și în muncă neremunerată, de preferință cu ajutorul anchetelor privind utilizarea timpului pe baza standardului stabilit de anchetele europene armonizate privind utilizarea timpului;

(c)utilizarea în funcție de gen a concediilor din motive familiale, pe baza datelor administrative și într-un mod armonizat la nivelul UE, și a cadrului aprobat de indicatori privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, elaborat de subgrupul comun al Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) și al Comitetului pentru protecție socială (CPS);

(d)condițiile de muncă ale personalului din domeniul ECEC, luând în considerare în special aspectele menționate în recomandările 16 și 17;

(e)deficitele din sectorul ECEC și accesibilitatea, inclusiv din punct de vedere financiar, și calitatea serviciilor de ECEC, cu regularitate și cel puțin o dată la șase ani și distribuția teritorială a ECEC, în special pentru a evalua disparitățile teritoriale, inclusiv în zonele îndepărtate și rurale.

21.Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru a se asigura că datele sunt comparabile la nivelul UE cu suficientă granularitate.

PUNEREA ÎN APLICARE, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

22.Statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile de punere în aplicare a prezentei recomandări până la [un an de la adoptare].

23.Statele membre ar trebui să coopereze cu Comisia în ceea ce privește intenția acesteia de:

(a)a îmbunătăți furnizarea periodică de date, punând la dispoziție pe site-ul Eurostat, precum și pe portalul de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen, următoarele:

(1)o defalcare suplimentară pe vârste a copiilor care participă la ECEC, pe intensități în timp ale participării și pe rate de participare a copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială;

(2)intervale de încredere pentru principalul indicator al EU-SILC, „Copiii înscriși în structuri formale de îngrijire sau educație”, și alți indicatori relevanți, alături de ratele de participare, pentru a asigura comparabilitatea între ani și țări;

(3)informații explicative mai cuprinzătoare despre datele colectate, în special în ceea ce privește programele de ECEC care intră în definiția indicatorilor;

(b)a mobiliza finanțare din partea Uniunii pentru sprijinirea reformelor și investițiilor naționale în ECEC;

(c)a monitoriza punerea în aplicare a prezentei recomandări în contextul raportului anual privind egalitatea de gen în Uniune și al semestrului european, inclusiv, dacă este cazul, prin emiterea de recomandări specifice adresate statelor membre, și a raporta Consiliului, în termen de cinci ani, cu privire la progresele înregistrate în legătură cu prezenta recomandare;

(d)a facilita elaborarea de noi indicatori în cadrul Comitetului pentru protecție socială și al Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, schimbul de bune practici și învățarea reciprocă între statele membre, precum și activități de consolidare a capacităților tehnice și a continua să sprijine statele membre în eforturile lor de concepere și realizare a unor reforme în domeniul ECEC, în special prin cadrul strategic al spațiului european al educației și prin instrumentul de sprijin tehnic;

(e)a încuraja agențiile Uniunii, cum ar fi Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și Eurofound, să colecteze date cu regularitate, să elaboreze indicatori și să efectueze analize cu privire la diferența dintre femei și bărbați în ceea ce privește asumarea responsabilităților de îngrijire, la diferența de remunerare dintre femei și bărbați și la timpul dedicat muncii remunerate și muncii neremunerate și activităților individuale și sociale de către femeile și bărbații cu responsabilități de îngrijire și la formulele de lucru utilizate pe tot parcursul vieții lor profesionale.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    COM (2022) 440.

(2)    COM (2022) 441.

(3)    Consiliul European de la Barcelona din 15 și 16 martie 2002, SN 100/1/02 REV 1, 2002.

(4)    Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulat „Obiectivele de la Barcelona”, 2013, Barcelona objectives (europa.eu).

(5)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020­2025”, COM(2020) 152 final.

(6)    Disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă înseamnă diferența de puncte procentuale dintre rata de ocupare a forței de muncă în rândul bărbaților și cea în rândul femeilor.

(7)    Eurostat, „Ocuparea forței de muncă și activitatea în funcție de sex și vârstă – date anuale”, date disponibile la adresa: Employment and activity by sex and age - annual data [LFSI_EMP_A] .

(8)    Comisia Europeană, „Raportul privind egalitatea de gen în UE”, 2021, annual_report_ge_2021_en.pdf (europa.eu) .

(9)     Statistici | Eurostat (europa.eu)

(10)    Eurofound, Women and labour market equality: Has COVID-19 rolled back recent gains? („Femeile și egalitatea pe piața forței de muncă: a anulat COVID-19 victoriile recente?”), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2020.

(11)    Tabelul lfsa_igar din baza de date a Eurostat, Care of adult with disabilities or children and other family or personal reasons („Îngrijirea adulților cu handicap sau a copiilor și alte motive familiale sau personale”), procentul din populație care nu participă la piața forței de muncă și care dorește să lucreze, categoria de vârstă 15-64 de ani.

(12)    EIGE, Notă de cercetare privind egalitatea de gen și impactul socioeconomic al pandemiei de COVID­19, 2021, p. 15, Gender equality and the socio-economic impact of the COVID-19 pandemic | Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (europa.eu) .

(13)    EIGE, Raportul referitor la inegalitățile de gen în îngrijire și consecințele acestora pentru piața forței de muncă, 2020,  Gender inequalities in Care and consequences for the labour market | Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (europa.eu) .

(14)    Eurofound, Sixth European working conditions survey: overview report („Al șaselea sondaj european privind condițiile de muncă – Raport general”), (2019) | Eurofound (europa.eu).

(15)    Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, Division of Childcare and Housework among Men and Women during COVID-19 lockdowns („Împărțirea sarcinilor de îngrijire a copiilor și a sarcinilor casnice între bărbați și femei în timpul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19”), 2022, JRC128157, https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC128157

(16)    EIGE, Notă de cercetare privind egalitatea de gen și impactul socioeconomic al pandemiei de COVID­19, 2021, p. 36, Gender equality and the socio-economic impact of the COVID-19 pandemic | Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (europa.eu) .

(17)    Eurofound, Raportul privind viața, munca și COVID-19 (2020) [Living, working and COVID-19 | Eurofound (europa.eu)].

(18)    Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, JO L 188, 12.7.2019, p. 79.

(19)    Comisia Europeană, sinteza economică europeană The Macro-Economic Benefits of Gender Equality („Beneficiile macroeconomice ale egalității de gen”), martie 2022; a se vedea și Propunerea de raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisiei Europene și al Consiliului, 24.11.2021, COM(2021) 743 final.

(20)    OIM, Raportul Care at work: Investing in care leave and services for a more gender equal world of work („Îngrijirea la locul de muncă: investirea în concedii și servicii de îngrijire pentru o lume a muncii mai echitabilă din perspectiva egalității de gen”), 7 martie 2022.

(21)    Organizația Internațională a Muncii (OIM), Simulatorul de investiții al OIM pentru politica în domeniul îngrijirilor, Geneva, 2022, în curs de elaborare.

(22)    Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Slovenia, Finlanda și Suedia.

(23)    Pe lângă țările enumerate mai sus, Belgia, Cehia, Franța, Luxemburg, Polonia, Spania; Comisia Europeană, Early Childhood Education and Care, document de politică al rețelei Eurydice referitor la educația și îngrijirea timpurie a copiilor, 2019, p. 6; prezentare detaliată a sistemelor statelor membre în cadrul Comisiei Europene, Structural Indicators for Monitoring Education and Training systems in Europe, raport de context al rețelei Eurydice privind indicatorii structurali pentru monitorizarea sistemelor de educație și formare în Europa, 2021, p. 12.

(24)    De exemplu, Slovacia – Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Analiza planului de redresare și reziliență al Slovaciei”, SWD(2021) 161 final din 21.6.2021.

(25)    Concluziile Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, Cadrul strategic pentru educație și formare profesională 2020, JO 2009/C 119/02.

(26)    Comisia Europeană, Raportul anual intitulat Employment and Social Developments in Europe – Young Europeans: employment and social challenges ahead („Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa – Tinerii europeni: provocări viitoare la nivel de ocupare a forței de muncă și de situație socială”), capitolul 5, iunie 2022.

(27)    Recomandarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării” (2013/112/UE), JO L 59, 2.3.2013, p. 5.

(28)    Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, JO C 189, 5.6.2019, p. 4.

(29)    Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii, JO L 223, 22.6.2021, p. 14.

(30)    Comisia Europeană, Benefits of early childhood education and care and the conditions for obtaining them („Beneficiile educației și îngrijirii timpurii a copiilor și condițiile pentru obținerea acestor beneficii”), Oficiul pentru Publicații, 2018.

(31)    Organizația Internațională a Muncii, Meeting of Experts on Policy Guidelines on the promotion of decent work for early childhood education personnel (Reuniunea experților privind Orientările de politică privind promovarea muncii decente pentru personalul din sectorul educației timpurii a copiilor); informații disponibile la adresa: https://www.ilo.org/sector/Resources/codes-of-practice-and-guidelines/WCMS_236528/lang--en/index.htm .

(32)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020­2025”, COM(2020) 152 final.

(33)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului”, COM(2021) 142 final, 24.3.2021, p. 1.

(34)    Comisia Europeană, „Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale”, adoptat la 4 martie 2021, COM(2021) 102 final.

(35)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează”, COM(2017) 252 final, 26.4.2017, p. 1.

(36)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, COM(2020) 625 final, 30.9.2020, p. 1.

(37)    Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021­2030), JO C 66, 26.2.2021, p. 1.

(38)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului”, COM(2021) 142 final, 24.3.2021, p. 1.

(39)    Consiliul Uniunii Europene, Concluzii referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului, 10024/22, 9 iunie 2022, a se vedea https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10024-2022-INIT/ro/pdf .

(40)    Comisia Europeană, Raportul anual intitulat Employment and Social Developments in Europe – Young Europeans: employment and social challenges ahead („Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa – Tinerii europeni: provocări viitoare la nivel de ocupare a forței de muncă și de situație socială”), capitolul 5, ISSN 2315-2540, iunie 2022.

(41)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2050, COM(2020) 565 final, 18.9.2020, p. 1.

(42)    Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea Directivei 2000/43/CE a Consiliului de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică („Directiva privind egalitatea rasială”) și a Directivei 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă („Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă”), COM(2021) 139 final, 19.3.2021, p. 1.

(43)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor”, COM(2020) 620 final, 7.10.2020, p. 1.

(44)    Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, JO 2021 C 93/01, 19.3.2021, p. 1.

(45)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027”, COM(2020) 758 final, 24.11.2020, p. 1.

(46)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030”, COM(2021) 101 final, 3.3.2021, p. 1.

(47)    Comisia Europeană, Conferința privind viitorul Europei, Raport privind rezultatul final, mai 2022.

(48)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Rezumatul activităților de consultare”, SWD (2022) 440.

(49)    Comisia a primit 1 041 de contribuții unice scrise. Dintre acestea, 67,5 % au provenit de la persoane fizice. Numeroși cetățeni, în special persoane cu handicap și femei cu responsabilități de îngrijire, au profitat de ocazie pentru a-și descrie situația personală: SWD(2021) 46_EN_autre_document_travail_service_part1_v8 (2).pdf .

(50)    În urma consultării publice s-au primit în total 473 de răspunsuri. Dintre acestea, 133 au provenit de la persoane fizice. Îngrijirea pe termen lung a fost discutată în contextul autonomiei persoanelor în vârstă și al asigurării îngrijirii lor la domiciliu, context în care apar noi oportunități de angajare și nevoi de competențe. S-a subliniat, în plus, necesitatea recunoașterii drepturilor de pensie ale îngrijitorilor informali. A se vedea: Cartea verde privind îmbătrânirea populației – Raport factual de sinteză al consultării publice: 090166e5de9b0583.pdf .

(51)    Consultarea s-a desfășurat online în perioada 8 martie - 31 mai 2019. S-au primit 1 335 de răspunsuri, dintre care 73 % au provenit de la cetățeni ai UE (970 de răspunsuri). Respondenții au fost întrebați în special căror obiective anume le-ar acorda prioritate în cadrul acțiunii UE pentru mărirea participării femeilor pe piața forței de muncă: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12114-Gender-equality-strategy-2020-2024/public-consultation_ro .

(52)    De exemplu, Rezoluția Parlamentului European din 15 decembrie 2021 referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană în perioada 2018-2020 [2021/2020(INI)].

(53)    Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2022 Acțiuni europene comune în domeniul îngrijirii [2021/2253(INI)].

(54)    De exemplu, Avizul CESE intitulat „Egalitatea de șanse între femei și bărbați pe piețele europene ale forței de muncă” (SOC/586-EESC-2018), Avizul CESE intitulat „Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților care lucrează și a îngrijitorilor” (SOC/529-EESC-2018), Avizul CESE privind „Aspecte legate de egalitatea de gen” (SOC/610-EESC-2018), Avizul CESE referitor la Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale (SOC/679-EESC-2021).

(55)    Concluziile Consiliului privind combaterea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați: valorizarea și repartizarea muncii remunerate și a muncii de îngrijire neremunerate, 13584/20, 2.12.2020.

(56)     Concluziile Consiliului privind impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19 asupra egalității de gen, 8884/21, 14.6.2021, p. 1.

(57)     Concluziile Consiliului referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului, 10024/22, 9.6.2022, p. 3.

(58)    Comitetul consultativ pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, Avizul intitulat The Care gap in the EU: a holistic and gender-transformative approach („Decalajul în materie de îngrijire în UE: o abordare globală și transformatoare din punctul de vedere al genului”), 13 septembrie 2021, opinion_care_gap_2021_en.pdf (europa.eu) .

(59)    Flisi S., Blasko, Zs. și Stepanova E., Indicators for early education and care. Reconsidering some aspects of the Barcelona target („Indicatori pentru educația și îngrijirea timpurie a copiilor – Regândirea anumitor aspecte ale obiectivului de la Barcelona”), raport al JRC din ciclul Science for policy, 2022.

(60)    Narazani E., Agúndez García A., Christl M., Figari F., Impact on female employment of revising the Barcelona targets for childcare (GENDERMOD) („Impactul asupra ocupării forței de muncă în rândui femeilor cauzat de revizuirea obiectivelor de la Barcelona referitoare la îngrijirea copilului – GENDERMOD”), document de lucru al JRC pe tema reformelor fiscale și structurale, 2022.

(61)    Nieuwenhuis R., Yerkes M., Backman L., Strigén J., Early Childhood Education and Care (ECEC): A focused review of reform impact studies („Educația și îngrijirea timpurie a copiilor: o analiză specifică a studiilor de impact realizate în cadrul reformelor”), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022.

(62)     Registrul grupurilor de experți ai Comisiei și al altor entități similare (europa.eu) .

(63)    Comisia Europeană, portalul de monitorizare a Strategiei privind egalitatea de gen, accesibil prin ges-monitor.page.main (europa.eu) .

(64)    Consiliul European de la Barcelona din 15 și 16 martie 2002, SN 100/1/02 REV 1, 2002.

(65)    Tabelul lfsa_igar din baza de date a Eurostat, Care of adult with disabilities or children and other family or personal reasons (Îngrijirea adulților cu handicap sau a copiilor și alte motive familiale sau personale), procentul din populație care nu participă la piața forței de muncă și care dorește să lucreze, categoria de vârstă 15-64 de ani.

(66)    Directiva (UE) 2019/1159 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, JO L 188, 12.7.2019, p. 79.

(67)    Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor, JO C 189, 5.6.2019, p. 4.

(68)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului”, COM(2021) 142 final, 24.3.2021, p. 1.

(69)    Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii, JO L 223, 22.6.2021, p. 14.

(70)    Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii, JO L 223, 22.6.2021, p. 14.

(71)    Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, JO C 93, 19.3.2021.

(72)    Sursa datelor: modulul ad-hoc al EU-SILC din 2016 privind accesul la servicii, ilc_ats04 „Copiii pe tipuri de gospodărie, grupe de venituri, grade de urbanizare și principale motive de neutilizare a serviciilor formale de îngrijire a copiilor” (date extrase la 20.6.2022).

(73)    Sursa datelor: modulul ad-hoc al EU-SILC din 2016 privind accesul la servicii, ilc_ats03 „Copiii care beneficiază de servicii formale de îngrijire a copiilor pe tipuri de gospodărie, grupe de venituri, grade de urbanizare și niveluri de dificultate întâmpinate de părinți în a-și permite servicii formale de îngrijire a copiilor” (date extrase la 20.6.2022).

(74)    Recomandarea (UE) 2022/554 a Comisiei privind recunoașterea calificărilor pentru persoanele care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia, JO L 107, 6.4.2022, p. 1.

(75)    Organizația Internațională a Muncii, reuniunea experților privind Meeting of Experts on Policy Guidelines on the promotion of decent work for early childhood education personnel (Reuniunea experților referitoare la Orientările de politică privind promovarea muncii decente pentru personalul din sectorul educației timpurii a copiilor); informații disponibile la adresa: https://www.ilo.org/sector/Resources/codes-of-practice-and-guidelines/WCMS_236528/lang--en/index.htm .

(76)    Sursa datelor: Eurostat, operațiunea EU-SILC 2020, „Copiii în structuri formale de îngrijire sau educație pe categorii de vârstă și durată – % din populația din fiecare grupă de vârstă – UE”, cod de date online: [ilc_caindformal].

(77)    Sursa datelor: Eurostat, colecția de date a UOE, „Rate de participare ale copiilor cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de înscriere obligatorie în învățământul primar – % din populația cu vârsta corespunzătoare”, cod de date online: [educ_uoe_enra21].