COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.9.2022

COM(2022) 433 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al doilea raport anual privind examinarea investițiilor străine directe în Uniune

{SWD(2022) 219 final}

INTRODUCERE

Prezentul raport este al doilea raport anual al Comisiei Europene referitor la aplicarea Regulamentului UE privind examinarea investițiilor străine directe (ISD) (denumit în continuare „Regulamentul privind examinarea ISD” sau „regulamentul”).

Raportul acoperă anul 2021 1 și oferă transparență în ceea ce privește efectuarea examinării ISD în UE și evoluțiile mecanismelor naționale de examinare. Acesta contribuie la responsabilitatea Uniunii într-un domeniu în care, având în vedere interesele în materie de securitate aflate în joc, transparența în ceea ce privește tranzacțiile individuale nu este nici posibilă, nici adecvată.

Raportul se bazează pe rapoartele celor 27 de state membre și pe alte surse și cuprinde patru capitole:

·Capitolul 1 privind tendințele și cifrele ISD în UE;

·Capitolul 2 privind evoluțiile legislative din statele membre;

·Capitolul 3 privind activitățile de examinare a ISD de către statele membre;

·Capitolul 4 privind mecanismul de cooperare al UE în ceea ce privește examinarea ISD.

Prezentul raport anual este adoptat simultan cu Raportul anual privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare. Atât examinarea ISD, cât și controlul exporturilor sunt instrumente importante pentru controlul strategic al comerțului și al investițiilor în vederea asigurării securității în Uniunea Europeană.

CAPITOLUL 1 – INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ – TENDINȚE ȘI CIFRE

În 2021, investițiile străine directe (ISD) la nivel mondial s-au redresat după încetinirea generată de pandemia de COVID-19 în 2020. Fluxurile globale au atins 1,5 mii de miliarde EUR în 2021 (figura 1), înregistrând o creștere de 52 % față de 2020 și de 11 % față de nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19 din 2019.

UE a contribuit la redresarea globală din 2021 cu ISD din exterior în valoare de 117 miliarde EUR, respectiv 8 % din nivelul mondial (27 % în 2019), ceea ce reprezintă o scădere cu 31 % față de nivelurile din 2020 și cu 68 % față de 2019. Rezultatul UE este determinat de scăderea ISD din exterior în Irlanda, Germania și Luxemburg și de dezinvestițiile din Țările de Jos 2 .

Figura 1: Fluxurile de ISD din exterior la nivel mondial și la nivelul UE

Sursă: Date OCDE  extrase la 29 aprilie 2022. Datele se referă la fluxurile de ISD din exterior.

În 2021, piețele de capital puternice și redresarea încrederii întreprinderilor au condus la creșterea numărului de fuziuni și achiziții și de tranzacții de tip greenfield la nivel mondial, dar încă nu și în UE-27 3 (figura 1), în pofida scăderii intrărilor agregate de ISD. Numărul achizițiilor și al investițiilor de tip greenfield a crescut în UE cu 32 % și, respectiv, 12 % față de 2020 4 .

Cu toate acestea, achizițiile au rămas cu 9 % sub nivelul atins în 2019. În ceea ce privește investițiile de tip greenfield, diferența față de anul anterior pandemiei a atins -39 %.

Tendința ascendentă a fluxurilor cumulate de tranzacții străine în UE-27 confirmă deschiderea țărilor UE la investițiile străine, în pofida încetinirii cauzate de pandemia de COVID-19 (figura 2), cu o creștere medie de peste 2 100 de achiziții și 3 200 de investiții de tip greenfield pe an în ultimii cinci ani.

Figura 2: Numărul anual cumulat de tranzacții în UE-27 în perioada 2015-2021

Sursă: calcule JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 22.2.2022. Datele pentru 2015 corespund fluxurilor de ISD din 2015, în timp ce datele pentru anii următori corespund sumei cumulate a fluxurilor anuale.

Datele anuale defalcate pe jurisdicții străine indică o creștere a numărului de tranzacții și de proiecte pentru majoritatea țărilor de origine în 2021 (figura 3). SUA a fost cel mai mare investitor străin în 2021, reprezentând 32,3 % din totalul achizițiilor și 39,4 % din investițiile de tip greenfield, urmate de Regatul Unit cu 25,6 % și, respectiv, 20,9 %. Excepții notabile sunt China și Japonia, ambele rămânând sub nivelurile din 2020. China, în special, cu 2,3 % din totalul achizițiilor străine în 2021 (în scădere de la 3,4 % în 2020) și cu 6 % din investițiile de tip greenfield (în scădere de la 7,1 % în 2020), nu a înregistrat un avânt al tranzacțiilor, în ciuda unor fuziuni și achiziții și a unor investiții de tip greenfield majore anunțate care au dus la creșterea valorii investițiilor chineze la 9 miliarde EUR în 2021 (de la 6,5 miliarde EUR în 2020).

Controalele stricte ale capitalului chinez și concentrarea activităților de investiții în principalele sectoare industriale au influențat negativ tranzacțiile Chinei în 2021 5 . În timp ce, în 2021, majoritatea jurisdicțiilor au atins nivelurile achizițiilor de participații la capital anterioare pandemiei de COVID-19, unele dintre ele chiar depășind nivelurile din 2019 6 , proiectele de investiții de tip greenfield au rămas mai scăzute în comparație cu nivelurile din 2019. Singura excepție o constituie țările offshore 7 (cu 133 de proiecte în 2021, față de 106 în 2019) și Rusia 8 (cu 46 de proiecte în 2021, față de 20 în 2019).

Figura 3: Numărul de achiziții de participații la capital* (stânga) și de investiții de tip greenfield (dreapta) în 2021 și 2020 – Detalii în funcție de jurisdicția străină (primii zece investitori)

Sursă: calcule JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 22.2.2022. Offshore: centru financiar offshore 9 . RL: Restul lumii. (*) Achiziții de participații de peste 10 % din capitalul societății din UE.

În pofida perspectivelor pozitive ale analiștilor pentru 2022, determinate de așteptarea ca partea cea mai gravă a pandemiei să fi trecut, speranțele dispar rapid în contextul climatului de afaceri incert generat de invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia. Efectele economice ale creșterii puternice a costului energiei (care avea deja un efect înainte de invazie) și al materiilor prime, precum și amploarea repercusiunilor economice ale perturbărilor lanțului de aprovizionare, în special în ceea ce privește materiile prime critice și tehnologiile critice, precum și activitatea și comerțul mai slabe la nivel mondial, care nu sunt încă pe deplin evaluate, vor influența dinamica tranzacțiilor în UE, putând duce la o revizuire în sens descrescător a orientării pozitive inițiale pentru 2022.

Numărul de tranzacții pentru fiecare țară din UE vizată a arătat o revenire generalizată a numărului de tranzacții străine în 2021, comparativ cu 2020 ( figura   4). Germania, cu 16,4 % din totalul achizițiilor efectuate de investitori străini, a fost principala destinație în 2021 și a înregistrat o creștere cu 20 % a numărului de tranzacții față de 2020. Au urmat Spania, Franța și Țările de Jos, cu o pondere a tranzacțiilor străine de 13,8 %, 10,7 % și, respectiv, 10,5 %, și cu rate de creștere anuale de două cifre în comparație cu anul precedent. În 2021, Spania a ocupat poziția de lider în clasamentul UE al beneficiarilor de investiții străine de tip greenfield (22,2 % din total), fiind urmată de Franța și Germania, cu 12,7 % și, respectiv, 11,2 %. Aceste ultime două țări, împreună cu Italia, au fost singurele din primii zece beneficiari ai investițiilor de tip greenfield în cazul cărora proiectele străine nu au reușit să ia avânt în 2021, comparativ cu 2020 10 .

Figura 4: Numărul de achiziții de participații la capital* (stânga) și de investiții de tip greenfield (dreapta) în 2021 și 2020 – Detalii în funcție de țara de destinație (primii zece beneficiari din UE)

Sursă: calcule JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 22.2.2022. RUE este abrevierea folosită pentru „Restul UE”. (*) Achiziții de participații de peste 10 % din capitalul societății din UE.

O analiză mai atentă a sectoarelor vizate de investitorii străini arată că TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor) și industria prelucrătoare conduc relansarea tranzacțiilor străine în UE (figura 5 11 ). TIC s-au clasat pe primul loc la achiziții și pe al doilea loc la investițiile de tip greenfield (după comerțul cu amănuntul), cu 30 % din noile achiziții și 15,4 % din investițiile noi de tip greenfield în 2021, ceea ce reprezintă o creștere de 34 % și, respectiv, 15 % față de 2020. Industria prelucrătoare, cu 25,9 % din totalul achizițiilor străine și 12 % din investițiile străine de tip greenfield, a fost a doua clasată, înregistrând în 2021 creșteri de 38 % și, respectiv, 12 % comparativ cu anul precedent.

Tranzacțiile străine au căpătat un nou impuls în toate sectoarele principale în comparație cu 2020, atingând sau chiar depășind nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19 în unele categorii. În ceea ce privește achizițiile de participații de capital, nivelurile din 2019 au fost atinse în domeniul TIC, al activităților profesionale și științifice și al construcțiilor, printre altele, cu creșteri de 27 %, 8,3 % și 10 % în 2021 comparativ cu 2019. Redresarea investițiilor străine de tip greenfield este, în schimb, mai lentă.

Cu excepția sectorului ospitalității, investițiile de tip greenfield în 2021 au rămas la niveluri inferioare celor din 2019, însă sunt pe o traiectorie pozitivă după prăbușirea din 2020.

Figura 5: Numărul de achiziții (stânga) și de investiții de tip greenfield (dreapta) în 2021 și 2020 – În funcție de sectorul NACE (primele cinci categorii)

Sursă: calcule JRC pe baza datelor de la Bureau van Dijk extrase la 22.2.2022. PST înseamnă activități profesionale, științifice și tehnice (NACE Rev. 2, secțiunea M) și include, printre altele, instalațiile de cercetare și dezvoltare. TIC este abrevierea folosită pentru „Informații și comunicații” (NACE Rev. 2, secțiunea J).

Detalii suplimentare

Mai multe detalii cu privire la cifrele de mai sus sunt furnizate în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei, secțiunea 1. Documentul conține date suplimentare cu privire la impact și redresare pentru fiecare stat membru și sector, cu privire la originea investitorilor străini în UE și cu privire la participarea statelor străine în cadrul investitorilor străini în UE.

CAPITOLUL 2 – EVOLUȚII LEGISLATIVE ÎN STATELE MEMBRE ÎN 2021

Regulamentul UE privind examinarea ISD și mecanismele de examinare a ISD ale statelor membre ale UE

Deși Regulamentul UE privind examinarea ISD nu prevede obligația statelor membre de a institui un mecanism național de examinare 12 , Comisia Europeană continuă să încurajeze statele membre, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, să adopte, să adapteze și să implementeze mecanisme naționale de examinare. Cel mai recent, Comisia Europeană a invitat statele membre să instituie un mecanism complet de examinare în Orientările din 2020 adresate statelor membre cu privire la modul de utilizare a examinării ISD în perioade de criză a sănătății publice și de vulnerabilitate economică în UE 13 și în Orientările din 2022 adresate statelor membre privind ISD din Rusia și Belarus 14 .

Comisia Europeană promovează în mod activ această evoluție în toate statele membre, facilitând progresul și alinierea proceselor legislative naționale. Pe parcursul anului 2021, Comisia Europeană a sprijinit statele membre cu orientări tehnice și de politică, reuniuni tehnice și schimburi de informații, inclusiv schimburi de bune practici.

Cu toate acestea, în pofida acestei cooperări regulate și unei serii de similitudini importante între mecanismele naționale de examinare, statele membre prezintă în continuare diferențe semnificative în ceea ce privește conținutul examinării oficiale a unei ISD, termenele aplicabile, acoperirea sectorială, cerințele de notificare și alte elemente. Prin urmare, Comisia Europeană rămâne dedicată sprijinirii alinierii mecanismelor naționale de examinare și se așteaptă ca toate cele 27 de state membre ale UE să dispună în curând de un mecanism național de examinare a ISD.

Un mecanism național de examinare în toate cele 27 de state membre este necesar pentru a proteja Uniunea împotriva investițiilor străine potențial riscante din țări terțe. Acesta ar asigura faptul că toate cele 27 de state membre și Comisia Europeană examinează ISD relevante, protejând astfel securitatea colectivă a statelor membre și a Uniunii, precum și securitatea pieței unice și nivelul foarte ridicat de integrare economică pe care aceasta îl permite.

Prezentare generală a statelor membre care dispun de un mecanism de examinare sau care au inițiat instituirea unui astfel de mecanism

Pandemia mondială și perturbările recente din lanțurile de aprovizionare globale au adus în centrul atenției caracterul critic al anumitor sectoare-cheie, cum ar fi asistența medicală și energia. În consecință, multe state membre ale UE fie au adoptat noi mecanisme naționale de examinare, fie le-au actualizat și extins pe cele existente. În 2021, trei state membre au adoptat un nou mecanism de examinare, iar șase state membre și-au modificat mecanismul existent. Până la sfârșitul anului 2021, șapte state membre inițiaseră deja procese consultative sau legislative pentru a institui un mecanism național de examinare. În total, în 2021, două treimi din statele membre ale UE aveau în vigoare o legislație privind examinarea ISD. Examinarea ISD capătă amploare din ce în ce mai mult în UE.

Harta de mai jos oferă o imagine de ansamblu a situației legislative din statele membre ale UE.

Evoluții în statele membre ale UE în 2021 – mecanisme de examinare a ISD

Până în prezent, 25 dintre cele 27 de state membre ale UE:

·dispun de un mecanism național de examinare a ISD; sau

·au adoptat un nou mecanism național de examinare a ISD; sau

·au modificat un mecanism existent; sau

·au inițiat un proces consultativ sau legislativ care se preconizează că va avea ca rezultat adoptarea unui nou mecanism sau modificarea unui mecanism existent.

Tabelul următor oferă o imagine de ansamblu a situației legislative a tuturor celor 27 de state membre și a evoluțiilor din 2021 15 .

Majoritatea modificărilor aduse legislației naționale s-au axat pe trei teme: modernizarea procedurilor de examinare, extinderea sectoarelor acoperite și prelungirea valabilității mecanismelor naționale. De exemplu, Franța a redus pragul de la care sunt examinate investițiile investitorilor din afara UE și, în prezent, solicită, de asemenea, investitorilor să transmită notificarea UE „Formularul B” 16 împreună cu alte documente. Germania a introdus o serie de modificări procedurale (de exemplu, adăugarea a 16 noi grupuri de cazuri 17 referitoare la tehnologii emergente/sensibile), a aplicat noi praguri privind achiziționarea de capital și de drepturi de vot care necesită o notificare și a introdus noi cerințe pentru investitori. Italia a extins aplicabilitatea mecanismului său de examinare existent. Letonia, printre altele, a extins competența autorităților naționale de a solicita informații suplimentare de la investitori. Lituania, printre altele, și-a adaptat lista întreprinderilor și a infrastructurilor strategice pe care le consideră importante. Ungaria a adăugat la legislația sa alte activități ale societăților-țintă care necesită o notificare a tranzacțiilor planificate. În fine, alte câteva state membre au indicat că planifică în prezent modificări ale mecanismelor lor existente.

Informații mai detaliate cu privire la evoluțiile legislative din legislațiile naționale ale statelor membre în materie de examinare pot fi găsite în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul document. De asemenea, Comisia Europeană păstrează o listă a actualizărilor legislative naționale 18 .

CAPITOLUL 3 – ACTIVITĂȚILE DE EXAMINARE A ISD DESFĂȘURATE DE STATELE MEMBRE

Regulamentul privind examinarea ISD stabilește un mecanism de cooperare pentru examinarea ISD între Comisia Europeană și statele membre ale UE. Cu toate acestea, decizia privind investițiile care vor fi examinate, aprobate, condiționate sau blocate este luată de statele membre în care se realizează investiția. Acest capitol se bazează pe datele furnizate de statele membre cu privire la cazurile examinate în temeiul propriilor legislații și mecanisme de examinare pe parcursul anului 2021 și agregă aceste date.

În ansamblu, s-a înregistrat un număr considerabil de cereri de autorizare în 2021 la nivel național 19 . În temeiul articolului 5 din regulament, care prevede obligația de raportare, statele membre au raportat 1 563 de cereri de autorizare și cazuri din oficiu în 2021 20 .

Figura 6 – Activitățile de examinare a ISD desfășurate de statele membre

Sursă: rapoartele statelor membre.

Există o tendință evidentă de a examina oficial mai multe cazuri. Astfel, dintre cele 1 563 de cereri de autorizare și cazuri din oficiu, aproximativ 29 % au fost examinate în mod oficial. Acest lucru pare să marcheze o creștere a proporției cazurilor examinate oficial comparativ cu 2020 21 . Aceasta s-ar putea explica prin acordarea unei atenții sporite elementelor pe care autoritățile naționale le consideră potențial „critice”, precum și printr-o modificare a tendințelor generale în materie de investiții. Aproximativ 71 % din totalul cererilor au fost considerate neeligibile sau nu au necesitat o examinare formală din cauza unei lipse evidente de impact asupra securității și a ordinii publice.

De asemenea, numărul cererilor de autorizare este foarte inegal distribuit între statele membre ale UE. Astfel, patru state membre au reprezentat aproximativ 70 % din totalul cererilor de autorizare și al cazurilor din oficiu în 2021.

Dintre cazurile examinate oficial în 2021 și pentru care statele membre au raportat o decizie 22 , majoritatea (73 %) au fost autorizate fără condiții, ceea ce înseamnă că tranzacția a fost aprobată fără a fi necesară nicio acțiune suplimentară din partea investitorului.

Cu toate acestea, 23 % dintre decizii au implicat o aprobare cu condiții sau măsuri de atenuare. În aceste cazuri, autoritățile naționale de examinare au negociat anumite acțiuni, asigurări și angajamente din partea investitorilor înainte de a aproba investiția străină directă planificată.

În fine, autoritățile naționale au blocat tranzacțiile în doar 1 % din toate cazurile decise, în timp ce în alte 3 % dintre cazuri, tranzacția a fost retrasă de părți.

Figura 7 – Decizii notificate privind cazuri de ISD

Sursă: rapoartele statelor membre.

Pe scurt, constatările de mai sus conduc la următoarele concluzii principale:

·În comparație cu 2020, statele membre au considerat cererile primite ca fiind mai sensibile în 2021, întrucât proporția cazurilor examinate oficial a crescut.

·Cererile de autorizare sunt distribuite inegal între statele membre ale UE, patru țări reprezentând aproximativ 70 % din totalul cererilor primite. Acest procent a fost de 86,5 % în primul raport anual. Acest lucru reflectă o diversificare a examinării între statele membre.

·Pe parcursul anului 2021, majoritatea tranzacțiilor pentru care a fost raportată o decizie au fost autorizate fără nicio condiție (73 %, comparativ cu 79 % în primul raport).

·23 % din cazurile decise au implicat măsuri de atenuare (aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu raportul precedent, în care acest procent era de 12 %).

·Doar 1 % dintre tranzacții au fost blocate de statele membre (comparativ cu puțin mai mult, și anume 2 %, în primul raport), confirmând faptul că Uniunea Europeană rămâne deschisă investițiilor străine directe, iar statele membre refuză doar cazurile care prezintă amenințări foarte grave la adresa securității și a ordinii publice.

CAPITOLUL 4 – MECANISMUL DE COOPERARE AL UE ÎN MATERIE DE EXAMINARE A ISD

1.Notificări și alte acțiuni întreprinse în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD

Capitolul 3 a sintetizat activitățile de examinare la nivel național. Acesta a inclus investițiile de la nivel național care îndeplineau condițiile pentru a face obiectul examinării în temeiul Regulamentului privind ISD.

În 2021, 13 state membre au transmis în total 414 notificări 23 , în temeiul articolului 6 din Regulamentul privind examinarea ISD, comparativ cu 11 state membre în perioada acoperită de primul raport anual privind examinarea ISD 24 . Cinci state membre, și anume Austria, Franța, Germania, Italia și Spania, au transmis peste 85 % dintre aceste notificări. Tranzacțiile notificate variază foarte mult în ceea ce privește sectoarele vizate de investiții, originea investitorului final și valoarea tranzacției.

Cele cinci sectoare cu cel mai mare număr de tranzacții au fost TIC, industria prelucrătoare, activitățile financiare 25 , comerțul cu ridicata și cu amănuntul și construcțiile 26 (în primul raport anual, „construcțiile” au fost incluse în categoria „Altele”). Primele trei sectoare sunt aceleași ca în primul raport anual, dar într-o ordine diferită.

Figura 8 – Principalele sectoare vizate în 2021 27

Sursă: notificările statelor membre.

În ceea ce privește valoarea tranzacțiilor, majoritatea au avut o valoare 28 mai mică 29 de 500 de milioane EUR, dar cea mai mare parte (34 %) au fost de peste 500 de milioane EUR.

Figura 9 – Valoarea per tranzacție de ISD notificată în 2021 30

Sursă: notificările statelor membre.

Tranzacțiile notificate prezintă o gamă largă de valori, cea mai mică valoare fiind de 1 EUR, iar cea mai mare de aproximativ 29-31 de miliarde EUR.

Regulamentul privind examinarea ISD prevede că evaluarea tranzacțiilor ISD se realizează în două etape posibile. Toate tranzacțiile notificate sunt evaluate în cadrul etapei 1, doar un număr limitat de tranzacții trecând la etapa 2, care implică o evaluare mai detaliată a cazurilor care ar putea afecta securitatea sau ordinea publică în mai multe state membre sau care ar putea crea riscuri pentru proiecte sau programe de interes pentru Uniune. Cazurile din etapa 2 pot fi închise, în cele din urmă, prin emiterea unui aviz de către Comisia Europeană cu privire la cazul respectiv.

Dintre cele 414 cazuri notificate, 86 % au fost închise de Comisia Europeană în etapa 1, restul de 11 % (14 % în raportul precedent) mergând mai departe în etapa 2, cu solicitarea de informații suplimentare din partea statului membru notificator. 3 % dintre aceste cazuri erau încă în curs de soluționare la data-limită a prezentului raport, adică nu au fost încă închise în etapa 1 sau 2 31 .

Informațiile suplimentare solicitate de Comisia Europeană la deschiderea etapei 2 variază semnificativ, în funcție de fiecare tranzacție și de detaliile și calitatea informațiilor care stau la baza notificării 32 .

Figura 10 – Cazuri închise în etapa 1 și în etapa 2 și cazuri în curs

Sursă: notificările statelor membre.

Informațiile solicitate includ, de regulă, unul sau mai multe dintre următoarele elemente: date privind produsele și/sau serviciile societății-țintă; posibila clasificare drept produse cu dublă utilizare a oricărora dintre produsele în cauză; clienții, furnizorii alternativi și cotele de piață; influența investitorului asupra societății-țintă după tranzacție; portofoliul de drepturi de proprietate intelectuală și activitățile de cercetare și dezvoltare ale societății-țintă și caracteristici suplimentare ale investitorului și ale strategiei sale. Aceste informații sunt necesare pentru o mai bună evaluare a caracterului critic al societății-țintă sau a potențialelor pericole pe care le prezintă investitorul.

Principalele sectoare vizate în cazurile din etapa 2 au fost industria prelucrătoare, TIC și activitățile financiare. Industria prelucrătoare și TIC au reprezentat 76 % din toate cazurile din etapa 2. Sectorul TIC a crescut considerabil, de la 17 % în raportul anterior la 32 % în cel actual.

Figura 11 – Principalele sectoare vizate în cazurile din etapa 2 în 2021 33

Sursă: notificările statelor membre.

Primul sector – industria prelucrătoare – cuprinde infrastructuri și/sau tehnologii critice, și anume apărare, industria aerospațială, energie, sănătate (inclusiv industria farmaceutică) și echipamente semiconductoare. Apărarea și industria aerospațială reprezintă aproape jumătate din notificările din acest sector (45 %).

Figura 12 – Subsectoarele industriei prelucrătoare în cazurile din etapa 2 în 2021

Sursă: notificările statelor membre.

Nouă state membre au înregistrat 47 de cazuri din etapa 2  34 . Pentru toate cazurile din etapa 2, termenul mediu pentru furnizarea de către statele membre a informațiilor solicitate a fost de 22 de zile calendaristice (față de 31 de zile calendaristice în primul raport), cu un interval cuprins între 3 și 101 de zile (față de 2-101 de zile calendaristice în primul raport).

Regulamentul privind ISD nu stabilește termene precise în care statele membre trebuie să răspundă, dar termenele prevăzute în regulament sunt suspendate până la primirea informațiilor complete.

În ceea ce privește originea investitorului final, în cele 414 cazuri notificate Comisiei Europene în 2021, principalele cinci țări de origine au fost SUA, Regatul Unit, China, Insulele Cayman și Canada. Rusia a reprezentat mai puțin de 1,5 % din cazuri, iar Belarus 0,2 %.

Figura 13 – Originea investitorilor finali în cazurile din 2021

Sursă: notificările statelor membre.

Dintre toate cazurile notificate în 2021, 28 % (comparativ cu 29 % în primul raport) au constituit tranzacții ISD cu mai multe jurisdicții deoarece acestea priveau (și au fost notificate de) mai multe state membre 35 . Principalele sectoare care au făcut obiectul unor astfel de notificări au fost TIC, industria prelucrătoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul și activitățile financiare.

Tabel – Tranzacții ISD cu mai multe jurisdicții și sectoarele principale

Pe lângă toate cazurile notificate în temeiul articolului 6 din regulament, în 2021, Comisia Europeană nu a făcut uz de articolul 7 din regulament (dar a făcut-o anterior, după cum se menționează în primul raport). Articolul 7 permite Comisiei Europene să examineze din oficiu investițiile de care ia cunoștință dintr-un stat membru și indiferent dacă statul membru respectiv dispune sau nu de propriul mecanism de examinare.

În ceea ce privește adoptarea de avize ale Comisiei în temeiul articolului 6, 7 sau 8 din regulament, astfel de avize rămân confidențiale în temeiul articolului 10 din regulament. Prin urmare, în prezentul raport nu pot fi publicate informații cu privire la avizele individuale.

Au fost emise avize în mai puțin de 3 % din toate cazurile notificate (același procent ca în primul raport anual), acestea fiind emise numai atunci când și dacă circumstanțele unui caz impun acest lucru, mai exact profilul de risc prezentat de investitor și caracterul critic al unui obiectiv de investiții. Atunci când se emite un aviz, măsurile de atenuare recomandate sunt proporționale și specifice riscurilor și caracterului critic identificate.

Avizele Comisiei pot consta, de asemenea, într-un schimb de informații relevante cu un stat membru care efectuează examinarea și, de asemenea, pot sugera posibile măsuri de atenuare a riscurilor identificate.

În cele din urmă, statul membru în care are loc investiția va decide cu privire la tranzacție, ținând seama în mod corespunzător de orice aviz al Comisiei.

Datele de mai sus conduc la aceleași concluzii esențiale ca și cele formulate în primul raport anual.

În primul rând, prelucrarea cazurilor prin intermediul mecanismului de cooperare al UE continuă să funcționeze bine. Dintre cele 414 cazuri notificate în 2021, marea majoritate (86 %) au fost închise în etapa 1, și anume foarte rapid, doar 11 % dintre cazurile notificate (comparativ cu 14 % în perioada acoperită de raportul anterior) fiind închise în etapa 2, iar mai puțin de 3 % din cazuri au dus la emiterea unui aviz din partea Comisiei.

În al doilea rând, există o tendință către o mai mare diversificare a examinării între statele membre. Astfel, patru state membre au reprezentat aproximativ 70 % din totalul cererilor primite în 2021, acest procent fiind de 86,5 % în primul raport anual.

În al treilea rând, în timp ce majoritatea cazurilor sunt evaluate rapid în etapa 1, în termenul prescris de 15 zile calendaristice, durata cazurilor care intră în etapa 2 are variații semnificative, având în vedere timpul necesar statelor membre pentru a oferi răspunsuri la o solicitare de informații suplimentare din partea Comisiei, adeseori ele depinzând de investitor pentru informațiile solicitate.

În al patrulea rând, principalele sectoare în cauză (TIC, industria prelucrătoare, activitățile financiare și comerțul cu ridicata și cu amănuntul) și originea investitorului final (SUA, Regatul Unit, China, Insulele Cayman și Canada) implicate în cazurile notificate în temeiul regulamentului reflectă în mare măsură tendințele în materie de investiții descrise în capitolul 1 din prezentul raport anual și în secțiunea 1 din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei cu privire la principalele sectoare și la originea investitorului final.

În al cincilea rând, un număr semnificativ de cazuri notificate de statele membre au implicat unul sau mai mulți dintre factorii care pot fi luați în considerare enumerați la articolul 4 din regulament. Printre aceștia se numără în special infrastructurile critice, tehnologiile critice și produsele cu dublă utilizare, accesul la informații sensibile, precum și posibilitatea ca investitorul străin să se afle în proprietatea unui guvern sau sub controlul sau sub influența acestuia.

2.ISD din Rusia și Belarus în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia

Ca răspuns la agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, sprijinită în mod activ de Belarus, UE a adoptat în 2022 pachete ample și solide de măsuri restrictive („sancțiuni”) împotriva ambelor țări. Sancțiunile împotriva Rusiei sunt menite să submineze capacitatea Kremlinului de a finanța războiul, să impună costuri economice și politice clare celor din elita politică rusă responsabili de invazie și să diminueze baza economică a acestora. Având în vedere sprijinul material acordat de Belarus invaziei ruse, UE a adoptat sancțiuni suplimentare împotriva Belarusului. Acestea sunt concepute pentru a avea un impact similar cu cel al sancțiunilor împotriva Rusiei.

Deși examinarea ISD și sancțiunile sunt instrumente juridice distincte, fiecare cu un scop diferit și cu un mod diferit de funcționare, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei impune o mai mare vigilență față de investițiile directe ruse și belaruse în Uniune. Aceasta nu se limitează la investițiile efectuate de persoane sau entități care fac obiectul sancțiunilor. În circumstanțele actuale, există un risc crescut ca orice investiție – legată direct sau indirect de o persoană sau entitate asociată, controlată de guvernul rus sau belarus sau supusă influenței acestora – în active critice din UE să reprezinte o amenințare la adresa securității sau a ordinii publice în statele membre.

În acest context, Comisia Europeană a adoptat, în aprilie 2022, orientări 36 adresate statelor membre privind ISD din Rusia și Belarus, pentru a se asigura că se acordă o atenție deosebită investițiilor în active critice ale UE realizate de entități sau persoane care au orice fel de legături cu guvernul rus sau belarus.

3.Măsuri luate de la 1 ianuarie 2021 și perspective pe termen mai lung

Prezentul raport marchează consolidarea unei politici europene, esențială pentru protecția securității și a ordinii publice în Uniune. Astfel, crearea mecanismelor de examinare a ISD ale statelor membre și îmbunătățirea lor continuă, dezvoltarea în continuare a mecanismului de cooperare al UE în cursul anului 2021, precum și cooperarea în materie de ISD cu țările partenere, inclusiv cu Statele Unite ale Americii prin intermediul Grupului de lucru privind ISD al Consiliului pentru comerț și tehnologie, au permis UE să consolideze bazele sistemului de examinare al UE. La mai puțin de un an și jumătate după intrarea în vigoare a regulamentului, UE este deja un actor bine stabilit și proactiv în domeniul examinării ISD.

Raportul confirmă valoarea adăugată clară a Regulamentului privind ISD și a mecanismului de cooperare. Acesta s-a dovedit a fi un instrument valoros și eficient. Nu au fost raportate scurgeri de informații cu privire la notificări, avize sau alte măsuri luate în temeiul regulamentului. Gestionarea și protejarea corespunzătoare a oricăror informații transmise în scopul articolelor 6, 7 și 8 din regulament sunt esențiale pentru a asigura încrederea necesară între toate părțile implicate, și anume părțile la o tranzacție, statul membru care a transmis notificarea, celelalte 26 de state membre și Comisia Europeană.

Pentru a facilita implementarea eficace a regulamentului și a asigura un grad mai ridicat de conformitate și de exhaustivitate a notificărilor transmise de statele membre în temeiul articolului 6 din regulament, Comisia a pus la dispoziție versiuni actualizate ale formularului de notificare pentru investitori. De asemenea, aceasta a furnizat un document actualizat cu întrebări frecvente (în iunie 2021).

În ceea ce privește bunele practici, Comisia Europeană continuă să faciliteze schimburile între statele membre, organizând prima reuniune cu prezență fizică cu reprezentanți ai tuturor statelor membre în martie 2022, după schimburi virtuale în timpul pandemiei. Experiența arată că se pot aduce îmbunătățiri suplimentare, în special în domeniile identificate de statele membre. Cu toate acestea, toți au fost de acord că funcționarea instrumentului și a mecanismului de cooperare este foarte satisfăcătoare și aduce o valoare adăugată ridicată autorităților naționale în deciziile lor finale privind tranzacțiile în cauză și pentru protejarea intereselor (proiecte sau programe) Uniunii Europene.

Comisia Europeană se așteaptă ca și alte state membre să adopte și să consolideze foarte curând legislația națională în materie de examinare a ISD și mecanismele aferente pentru investițiile străine potențial riscante. Această poziție a fost deja exprimată în repetate rânduri, în special în Orientările din 2020 adresate statelor membre cu privire la modul de utilizare a examinării ISD în perioade de criză a sănătății publice și de vulnerabilitate economică în UE 37 și, mai recent, în Orientările adresate statelor membre privind ISD din Rusia și Belarus 38 . Ar trebui să fie doar o chestiune de timp până ce toate cele 27 de state membre vor dispune de un astfel de mecanism, contribuind în mod direct la obiectivul comun de securitate. Creșterea numărului de state membre care dispun de un mecanism național de examinare a ISD ar trebui să conducă la o intensificare a cooperării în temeiul Regulamentului privind examinarea ISD. Cu toate acestea, având în vedere că mediul economic este incert, numărul și natura notificărilor viitoare sunt dificil de prevăzut.

În ceea ce privește perspectivele de evoluție viitoare, Comisia Europeană a lansat în 2021 un studiu privind mecanismul de cooperare în materie de ISD. Obiectivul său este de a evalua articularea dintre examinările efectuate de autoritățile naționale și de Comisia Europeană și de a identifica orice problemă semnificativă de eficiență sau eficacitate în lumina obiectivelor de politică ale Regulamentului privind examinarea ISD 39 . Studiul va contribui la reflecțiile Comisiei cu privire la eventuala necesitate a unei revizuiri a Regulamentului privind examinarea ISD în 2023. Se preconizează că studiul va fi finalizat în vara anului 2022.

(1)

   Primul raport anual a acoperit o perioadă mai scurtă, și anume de la 11 octombrie 2020 până la 30 iunie 2021. Prin urmare, există o suprapunere cu prezentul raport, care cuprinde și perioada 1-30 iunie.

(2)

OCDE FDI IN FIGURES , aprilie 2022.

(3)

Pitchbook, Global M&A report , 2021.

(4)

GLOSAR: Utilizăm termenul investitor străin pentru a identifica entitățile (societăți sau persoane) din afara UE care achiziționează participații sau inițiază proiecte de investiții de tip greenfield (pe scurt: „greenfield” sau „investiții de tip greenfield”) în UE. Termenii străin și non-UE sunt utilizați în mod interschimbabil. În întregul text, termenul „achiziții” desemnează achizițiile de participații la capitalul societăților din UE, fie că este vorba de fuziuni și achiziții sau de participații sub 50 %, dar peste 10 % din capital, iar termenul „tranzacții” se referă la suma achizițiilor și a investițiilor de tip greenfield. Tranzacțiile străine se referă la operațiunile în care investitorul are un proprietar final din afara UE. Proprietarul final este o entitate care deține, direct sau indirect, cel puțin 50,01 % din acțiunile investitorului direct.

(5)

 A se vedea analiza investițiilor chineze,  Rhodium (2022).

(6)

De exemplu, SUA, țările offshore, Canada și Norvegia.

(7)

Principalele țări offshore în funcție de numărul de fuziuni și achiziții sau de investiții de tip greenfield sunt (în ordine alfabetică): Bermuda, Insulele Anglo-Normande ale Regatului Unit, Insulele Cayman, Insulele Virgine Britanice și Mauritius. Pentru o listă completă a centrelor financiare offshore, a se vedea, de exemplu, documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Following up on the Commission Communication “Welcoming Foreign Direct Investment while Protecting Essential Interests” – SWD (2019) 108 final – 13 martie 2019.

(8)

Mai multe informații la rubrica „Participații rusești în Europa (UE27)” din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei.

(9)

A se vedea nota de subsol 7.

(10)

Redresarea investițiilor de tip greenfield din grupul „Restul UE” este condusă de Ungaria, Republica Cehă și Grecia. În 2021, Ungaria a fost țara gazdă pentru 2,4 % din toate investițiile străine de tip greenfield din UE, ceea ce reprezintă o creștere de 38 % față de 2020. Republica Cehă, cu 1,5 % din totalul investițiilor străine de tip greenfield, a înregistrat în 2021 o creștere de 50 % în comparație cu 2020, iar Grecia (1,4 % din totalul investițiilor străine de tip greenfield) a înregistrat o creștere de 63 %.

(11)

Categoriile utilizate se referă la structura generală a NACE Rev. 2, a se vedea: https://ec.europa.eu/eurostat/web/nace-rev2 .

(12)

Cu toate acestea, articolul 3 din Regulamentul privind examinarea ISD prevede obligația oricărui stat membru al UE care dispune de un mecanism de examinare a ISD de a se asigura că acest mecanism:

• are termene bine definite;

• este transparent și nediscriminatoriu;

• permite luarea în considerare a tuturor observațiilor formulate de alte state membre și a avizului Comisiei;

• permite părților relevante să conteste deciziile potrivnice ale unei autorități de examinare a ISD;

• menține măsuri pentru prevenirea eludării mecanismelor de examinare a ISD și a deciziilor de examinare.

(13)

Orientări adresate statelor membre privind investițiile străine directe și libera circulație a capitalurilor din țări terțe și privind protecția activelor strategice ale Europei, în perspectiva aplicării Regulamentului (UE) 2019/452 (Regulamentul privind examinarea investițiilor străine directe), JOUE C 99I, 26.3.2020, p. 1-5: „(...) Comisia Europeană invită statele membre:

- Să utilizeze deja pe deplin mecanismele lor de examinare a ISD pentru a ține seama în mod corespunzător de riscurile pentru infrastructurile critice de sănătate, pentru aprovizionarea cu factori de producție critici și pentru alte sectoare esențiale, astfel cum se prevede în cadrul juridic al UE;

- În cazul statelor membre care nu dispun în prezent de un mecanism de examinare sau ale căror mecanisme de examinare nu acoperă toate tranzacțiile relevante, să înființeze un mecanism complet de examinare și, între timp, să utilizeze toate celelalte opțiuni disponibile pentru a soluționa cazurile în care achiziționarea sau controlul unei anumite întreprinderi, infrastructuri sau unei anumite tehnologii ar crea un risc pentru securitatea sau ordinea publică din UE, inclusiv un risc la adresa infrastructurilor critice în domeniul sănătății și a aprovizionării în ceea ce privește factorii de producție critici.”

(14)

Comunicarea Comisiei – Orientări pentru statele membre privind investițiile străine directe din Rusia și Belarus având în vedere agresiunea militară împotriva Ucrainei și măsurile restrictive prevăzute în regulamentele recente ale Consiliului privind sancțiunile, JOUE C 151 I, 6.4.2022, p. 1-12.

(15)

Pentru mai multe detalii, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul document.

(16)

Formularul de notificare al UE reprezintă un model pentru statele membre cu privire la modul în care tranzacțiile pot fi notificate mecanismului de cooperare al UE.

(17)

În legislația germană, grupurile de cazuri descriu sectoarele. Ca atare, în cazul în care societatea asociată unei tranzacții ține de oricare dintre aceste sectoare, investitorii au obligația de a notifica tranzacția autorităților, iar executarea tranzacției („încheiere”) este invalidă până la aprobarea de către autoritățile germane.

(18)

Lista mecanismelor de examinare notificate de statele membre este disponibilă la adresa: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2019/june/tradoc_157946.pdf  

(19)

Unele state membre nu au raportat niciun caz în temeiul legislației lor privind examinarea. De asemenea, un stat membru a raportat o cifră generală privind numărul de cereri de autorizare și două cifre (parțiale) privind rezultatele. Un alt stat membru a comunicat un număr considerabil mai mic de cazuri examinate în 2021 – comparativ cu cifrele comunicate pentru primul raport – deoarece a efectuat o evaluare prealabilă a dosarelor înainte de intrarea în vigoare a legislației sale. Unele state membre au raportat, de asemenea, „consultări” cu privire la eligibilitatea cazurilor, care sunt incluse în acest număr.

(20)

Este important de remarcat faptul că statele membre au instituit proceduri diferite de examinare, ceea ce înseamnă că raportarea cazurilor depinde de procedurile interne (domeniul de aplicare, verificarea eligibilității în prealabil sau mai târziu etc.). De exemplu, unele state membre declară cazurile neeligibile înainte de efectuarea unei proceduri oficiale de examinare, în timp ce altele desfășoară mai întâi o examinare oficială a cazurilor și numai ulterior le declară neeligibile. Prin urmare, graficele și cifrele raportate în acest capitol urmăresc să reflecte cu acuratețe activitățile de examinare ale statelor membre, astfel cum au fost raportate de acestea, indiferent de sistemul lor intern.

(21)

Aceasta a fost de 20 % în primul raport anual pentru întregul an 2020.

(22)

Din numărul total de cazuri raportate care au făcut obiectul unei examinări oficiale, o serie de cazuri au fost scăzute pentru a se obține datele prezentate în figura 7. Statele membre au raportat rezultatul deciziilor în 68,5 % din cazuri. În plus, unele cazuri au fost reportate în 2022 și, prin urmare, rezultatul acestora nu era cunoscut în 2021. De asemenea, cazurile scăzute au fost raportate de un stat membru, care a indicat doar două dintre cele patru rezultate posibile ale acestor cazuri.

(23)

   Sunt incluse 5 cazuri notificate în prealabil în 2020, dar tratate în 2021.

(24)

   A se vedea https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2021/november/tradoc_159935.pdf

(25)

   Activitățile financiare includ activități desfășurate de holdinguri, fonduri sau alți actori similari din sectorul financiar (sau care pot fi atribuite acestora) care vizează achiziționarea unei participații (la capital) sau a unui control specific într-o societate-țintă.

(26)

   În primul raport anual, acestea au fost industria prelucrătoare, TIC și comerțul cu ridicata și cu amănuntul, clasificate la codurile NACE C, J și, respectiv, G.

(27)

   Întrucât cazurile pot cuprinde mai multe sectoare (coduri NACE), totalul din grafic este mai mare decât numărul total de cazuri notificate în 2021. Categoria „altele” cuprinde toate celelalte sectoare care reprezintă mai puțin de 4 %, de exemplu aprovizionarea cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat; transportul și depozitarea.

(28)

   Valoarea, atunci când este disponibilă, se referă la societatea-țintă, care poate fi o filială cu sediul în UE a unei societăți-țintă mai mari.

(29)

   În primul raport anual, majoritatea tranzacțiilor au avut o valoare mai mică, cuprinsă între 10 și 100 de milioane EUR, tranzacțiile din sectorul TIC reprezentând cea mai mare valoare, iar tranzacțiile din sectorul „Alte activități de servicii” reprezentând cel mai mic interval de valori.

(30)

   N/A include valorile care nu au fost indicate, indisponibile/nedivulgate și care nu se aplică.

(31)

   La 31 decembrie 2021, dintre cele 414 cazuri notificate, 11 erau încă în curs de soluționare la data-limită a prezentului raport.

(32)

   Formularul de notificare a informațiilor de la un investitor în scopul unei notificări în temeiul articolului 6 din regulament și documentul actualizat cu întrebări frecvente servesc la asigurarea unui anumit grad de uniformitate și a unui nivel minim al informațiilor cu privire la investitor și la obiectivul de investiții furnizate în notificările efectuate în temeiul regulamentului. Ambele documente sunt disponibile la adresa  http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=2006

(33)

A se vedea nota de subsol 25.

(34)

În primul raport, șase state membre au înregistrat 36 de cazuri din etapa 2.

(35)

   „Tranzacții ISD cu mai multe jurisdicții” se referă, în acest context, la tranzacțiile ISD în cazul cărora ținta de investiții este un grup de întreprinderi cu o prezență în mai multe state membre (și, eventual, și în țări terțe), de exemplu prin intermediul filialelor din mai multe state membre. În funcție de circumstanțe, dar și de particularitățile mecanismului de examinare din statele membre relevante, astfel de operațiuni sunt notificate de mai multe state membre, deși rareori într-un mod coordonat și sincronizat.

(36)

A se vedea nota de subsol 14.

(37)

A se vedea nota de subsol 13.

(38)

A se vedea nota de subsol 14.

(39)

Obiectivele specifice ale studiului sunt (i) prezentarea unei imagini de ansamblu asupra legislației existente a statelor membre care dispun în prezent de un mecanism de examinare; (ii) revizuirea modului în care legislațiile naționale și Regulamentul privind examinarea ISD reglementează interacțiunea între autoritățile naționale și cu Comisia Europeană în cadrul mecanismului de cooperare instituit prin Regulamentul privind examinarea ISD; (iii) identificarea oricăror probleme semnificative din sistemul actual de legi naționale și din Regulamentul privind examinarea ISD care ar putea conduce la rezultate mai puțin eficace și/sau mai puțin eficiente în lumina obiectivelor de politică ale Regulamentului privind examinarea ISD și (iv) necesitatea de a menține sarcina administrativă pentru investitori și alte părți interesate la un nivel proporțional cu obiectivele de politică și cu preocupările relevante în materie de securitate sau de ordine publică.