COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.8.2022

COM(2022) 391 final

2022/0233(NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind principiile directoare pentru valorificarea cunoștințelor

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

•Evaluarea impactului

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

2022/0233 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind principiile directoare pentru valorificarea cunoștințelor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special prima și a doua teză de la articolul 292,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)La 10 aprilie 2008, Comisia a adoptat o Recomandare privind gestionarea proprietății intelectuale (PI) în activitățile de transfer de cunoștințe și Codul de bune practici pentru universități și alte organizații publice de cercetare 20 . Consiliul a salutat și a sprijinit recomandarea și codul de bune practici în rezoluția sa din 30 mai 2008 21 . Împreună, recomandarea și codul de bune practici au oferit un impuls multor producători de cunoștințe finanțați din fonduri publice. Unele state membre au făcut investiții strategice în infrastructuri și servicii de transfer de cunoștințe, cum ar fi birourile pentru activitățile de transfer tehnologic și alți intermediari, iar alte state membre au pus în aplicare politici specifice în materie de PI, cum ar fi Protocolul național privind proprietatea intelectuală din Irlanda. Alte activități de promovare a transferului de cunoștințe la nivelul UE au fost dezvoltate ca parte a inițiativei „O Uniune a inovării” (2010) 22 .

(2)În concluziile sale privind „Accelerarea circulației cunoștințelor în UE”, adoptate la 29 mai 2018 23 , Consiliul consideră că este necesar ca UE să valorifice pe deplin cunoștințele științifice și tehnologice relevante pe care le produce și să asigure un transfer mai eficient al rezultatelor proiectelor de C&I în cadrul societății și al industriei în vederea maximizării impactului investițiilor în C&I. De asemenea, Consiliul invită statele membre să examineze și să partajeze bunele practici în materie de transfer de cunoștințe și solicită Comisiei să elaboreze și să pună în aplicare o strategie de difuzare și de aplicare practică a rezultatelor care să conducă la o creștere a disponibilității și utilizării rezultatelor proiectelor de C&I și la accelerarea exploatării potențiale a acestora.

(3)Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare”, adoptată la 30 septembrie 2020 24 , include consolidarea ecosistemelor de inovare pentru circulația și valorificarea cunoștințelor printre principalele obiective ale noului SEC și o acțiune privind „Actualizarea și dezvoltarea principiilor directoare pentru valorificarea cunoștințelor și elaborarea unui cod de bune practici pentru utilizarea inteligentă a proprietății intelectuale”.

(4)Comunicarea intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa” 25 și versiunea sa actualizată din 2021 subliniază importanța gestionării proprietății intelectuale, în special a sporirii gradului de conștientizare în rândul comunității de cercetare cu privire la proprietatea intelectuală, și au anunțat o strategie privind standardizarea pentru a sprijini o poziție mai asertivă cu privire la interesele UE. Printre prioritățile planului de acțiune privind proprietatea intelectuală 26 se numără „promovarea unei utilizări și implementări eficace a proprietății intelectuale” precum și „facilitarea accesului la activele protejate de proprietatea intelectuală și a partajării acestora”.

(5)Strategia UE privind standardizarea 27 subliniază importanța sporirii gradului de conștientizare strategică în rândul cercetătorilor și inovatorilor și a gradului de implicare timpurie a comunității de cercetare și inovare în elaborarea standardelor ca modalități de dezvoltare a expertizei și competențelor relevante. Strategia prevede, de asemenea, că, până la jumătatea anului 2022, Comisia va elabora un cod de bune practici dedicat cercetătorilor în materie de standardizare, pentru a consolida legătura dintre standardizare și C&I.

(6)În concluziile sale privind noul Spațiu european de cercetare, adoptate la 1 decembrie 2020 28 , Consiliul a salutat inițiativa Comisiei de a revizui Recomandarea din 2008 privind gestionarea proprietății intelectuale în activitățile de transfer de cunoștințe și Codul de practică în conformitate cu noua Strategie industrială pentru Europa.

(7)Recomandarea Consiliului privind un pact pentru cercetare și inovare în Europa din 26 noiembrie 2021 29 identifică valorificarea cunoștințelor ca fiind unul dintre domeniile prioritare de acțiune comună în sprijinul SEC. Pactul recunoaște, de asemenea, crearea de valoare și creșterea impactului societal și economic ca parte a setului comun de valori și principii pentru C&I în Uniune de care statele membre ar trebui să țină seama în dezvoltarea sistemelor lor de C&I.

(8)Agenda de politici privind SEC pentru perioada 2022-2024, anexată la Concluziile Consiliului privind viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare (SEC) din 26 noiembrie 2021 30 , include și acțiunea intitulată „Actualizarea orientărilor UE pentru o mai bună valorificare a cunoștințelor”. Primul rezultat al acestei acțiuni va fi „Elaborarea și aprobarea unor principii directoare pentru valorificarea cunoștințelor”. Acțiunea include, de asemenea, elaborarea unui cod de bune practici pentru utilizarea inteligentă a proprietății intelectuale și a unui cod de bune practici pentru cercetători în materie de standardizare, pentru a oferi orientări mai detaliate cu privire la modul de aplicare a anumitor aspecte ale valorificării cunoștințelor.

(9)Știința deschisă 31 este o metodă standard de lucru în programele-cadru ale UE pentru cercetare și inovare și un alt domeniu prioritar de acțiune comună în cadrul agendei de politici privind SEC pentru perioada 2022-2024. Recomandarea Comisiei privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora 32 încurajează statele membre să definească și să pună în aplicare politici naționale pentru diseminarea și accesul liber la publicațiile științifice și pentru gestionarea datelor cercetării, în special prin intermediul Cloudului european pentru știința deschisă. Raportul final al platformei de politici în domeniul științei deschise 33 include sporirea gradului de sensibilizare cu privire la valoarea proprietății intelectuale și la gestionarea activelor de proprietate intelectuală printre elementele pe care trebuie să le conțină un sistem comun de cercetare pentru inovare. Concluziile Consiliului privind evaluarea cercetării și punerea în aplicare a științei deschise, adoptate la 10 iunie 2022 34 sugerează că evoluția sistemelor de evaluare a cercetării în Europa ar trebui să țină seama de valorificarea cunoștințelor.

(10)Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană privind datele”, adoptată la 19 februarie 2020 35 , îndeamnă la valorificarea oportunităților oferite de date în sprijinul bunăstării sociale și economice și la punerea în aplicare a acestui potențial pentru a răspunde nevoilor persoanelor și, astfel, pentru a crea valoare pentru economie și societate. Inovarea bazată pe date va aduce beneficii enorme pentru cetățeni, de exemplu prin intermediul medicinii personalizate îmbunătățite și al unei noi mobilități, precum și prin contribuția sa la Pactul verde european.

(11)Comunicarea Comisiei intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației”, adoptată la 29 aprilie 2021 36 , subliniază că dovezile științifice reprezintă una dintre pietrele de temelie ale unei mai bune reglementări, esențiale pentru stabilirea unei descrieri exacte a problemei, pentru o înțelegere reală a cauzalității și, prin urmare, pentru logica de intervenție și pentru evaluarea impactului. Cercetarea de înaltă calitate nu poate fi realizată peste noapte; prin urmare, asigurarea disponibilității unor dovezi pertinente atunci când este necesar necesită o anticipare și o coordonare mai eficiente a nevoilor în materie de dovezi. Acest lucru înseamnă, de asemenea, o mai bună mobilizare și implicare a comunității de cercetare în procesul de legiferare.

(12)Promovarea competențelor transversale, cum ar fi spiritul întreprinzător, creativitatea, gândirea critică și implicarea civică, se numără printre obiectivele Comunicărilor Comisiei privind „realizarea Spațiului european al educației până în 2025” 37 , privind „o strategie europeană pentru universități” 38 și privind „Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței” 39 . Cadrul strategic al Spațiului european al educației promovează colaborarea și învățarea reciprocă între statele membre și principalele părți interesate, de exemplu sub formă de grupuri de lucru.

(13)Ecosistemul de cercetare și inovare s-a schimbat profund de la publicarea Recomandării Comisiei din 2008 privind gestionarea proprietății intelectuale în activitățile de transfer de cunoștințe. Este nevoie de o actualizare, care să se axeze pe valorificarea tuturor activelor de cunoaștere generate de diferite tipuri de actori în cadrul unui ecosistem dinamic de cercetare și inovare. Trebuie abordate noi provocări, cum ar fi lanțurile valorice tot mai complexe ale cunoașterii, noile oportunități de pe piață create de tehnologiile emergente, noile forme de colaborare dintre industrie și mediul academic și dintre sectorul public și mediul academic, implicarea cetățenilor, precum și reciprocitatea în ceea ce privește gestionarea activelor intelectuale în contextul cooperării internaționale din domeniul cercetării și al inovării.

(14)Diversitatea canalelor și a instrumentelor de valorificare a cunoștințelor 40 ar trebui să fie reflectată pentru a aborda inovarea în materie de durabilitate, inovarea socială și politică și pentru a încuraja colaborările multidisciplinare care depășesc domeniile tehnologice care implică discipline precum științele sociale, științele umaniste și artele etc., de exemplu prin analizarea interconexiunilor dintre politicile sociale și de mediu sau dintre cele economice și de mediu.

(15)Scopul principiilor directoare pentru valorificarea cunoștințelor este de a adopta o linie comună privind măsurile și inițiativele în materie de politici pentru îmbunătățirea valorificării cunoștințelor în UE.

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Principii directoare pentru valorificarea cunoștințelor

Context și domeniu de aplicare

În 2008, Comisia Europeană a emis o Recomandare privind gestionarea proprietății intelectuale în activitățile de transfer de cunoștințe și Codul de bune practici pentru universități și alte organizații publice de cercetare. Recomandarea se adresa în principal organizațiilor publice de cercetare 41 .

Valorificarea cunoștințelor este procesul de creare a unei valori sociale și economice din cunoaștere prin conectarea diferitelor domenii și sectoare și prin transformarea datelor și a rezultatelor cercetării în produse și soluții durabile care aduc beneficii societății în ceea ce privește prosperitatea economică, beneficiile de mediu, progresul și o îmbunătățire a procesului de elaborare a politicilor. Axarea pe valorificarea cunoștințelor presupune o extindere a domeniului de aplicare al Recomandării din 2008, pentru a include întregul ecosistem de C&I și pe actorii săi.

Valorificarea cunoștințelor reprezintă o schimbare de paradigmă care aduce aspecte noi ce vor crea valoare activelor de cercetare, de inovare și de cunoaștere existente și viitoare, inclusiv cunoștințe implicite 42 . Valorificarea cunoștințelor va genera beneficii pentru procesul de elaborare a politicilor și modalități noi de monitorizare și evaluare a cercetării și inovării prin dezvoltarea de indicatori și de instrumente de măsurare. Aceasta va influența finanțarea cercetării și inovării și va adăuga valoare științei și cercetării, precum și rezultatelor acestora. Valorificarea cunoștințelor impune participarea actorilor din ecosistemul de C&I și a utilizatorilor/beneficiarilor de cunoștințe și inovare, cu un accent deosebit pe utilizarea și reutilizarea cunoștințelor în beneficiul societății. Prin urmare, este un concept mai larg decât diseminarea, care presupune a face cunoscute și accesibile cunoștințele și rezultatele.

Gestionarea activelor intelectuale este esențială pentru valorificarea eficientă a cunoștințelor. Activele intelectuale includ orice rezultat sau produs generat de orice activitate de C&I (de exemplu, brevete, drepturi de autor, mărci comerciale, publicații, date, know-how, prototipuri, procese, practici, tehnologii, invenții, software etc.) 43 . Axarea pe gestionarea și protecția drepturilor de proprietate intelectuală limitează oportunitățile de creare de valoare. Pentru mobilizarea întregii valori a activelor intelectuale generate de activitățile de C&I este nevoie de organizații care să desfășoare activități de C&I pentru a gestiona activele intelectuale în sens larg, atât cele care pot fi protejate din punct de vedere juridic (brevete, drepturi de autor, mărci comerciale etc.), cât și alte active intelectuale care ar putea fi utilizate în activitățile de valorificare. Acest lucru presupune elaborarea unor strategii de gestionare și promovarea unor competențe specifice și transversale pentru a capitaliza întreaga valoare a activelor intelectuale generate.

Deschiderea, ca principiu, sprijină crearea de valoare 44 , iar utilizarea instrumentelor de gestionare a activelor intelectuale poate conduce la o mai bună utilizare a rezultatelor, poate contribui în mod pozitiv la inovare și poate spori valoarea adăugată globală a rezultatelor științifice 45 . Având în vedere principiul „cât mai deschis cu putință, dar atât de închis cât este necesar”, este important să se recunoască faptul că atât știința deschisă, cât și inovarea deschisă 46 utilizează și se bazează pe instrumentele de gestionare a activelor intelectuale. Utilizarea rațională a rezultatelor cercetării pentru a crea beneficii socioeconomice va spori, de asemenea, valoarea și importanța cercetării științifice pentru societate în general.

Practicile, procesele și competențele antreprenoriale și cele care facilitează colaborarea cu cetățenii, cu societatea civilă și cu responsabilii de elaborarea politicilor sunt componente necesare ale inițiativelor reușite de valorificare a cunoștințelor. Pentru transformarea cunoștințelor în valoare nouă, indiferent dacă se referă la inovări progresive sau disruptive, la elaborarea de politici bazate pe dovezi sau la bunăstarea cetățenilor, este nevoie de atitudini sau culturi proactive/antreprenoriale și de cocreare/de implicare la nivel transsectorial, combinate cu eforturi antreprenoriale în unele sau în toate etapele procesului de valorificare. În acest fel, procesul de valorificare ar putea determina ajustări ale sistemelor de învățământ, astfel încât acestea să formeze aptitudini, competențe și atitudini care ar conduce la un grad mai mare de creativitate și la crearea de valoare societală. Elaborarea și utilizarea unor abordări antreprenoriale și orientate spre implicare/colaborare sunt, prin urmare, esențiale pentru eficacitatea valorizării.

Procesele și metodele antreprenoriale 47 includ descoperiri bazate pe experimente, acțiuni create în comun care acoperă frontierele organizaționale și implică numeroase competențe complementare. Pentru aceste procese și metode este nevoie de aptitudinile și capacitățile social-antreprenoriale necesare pentru a facilita răspândirea cunoștințelor sociale dincolo de sfera comercializării. Utilizarea rețelelor, a mijloacelor și a instrumentelor specifice metodei de coordonare deschise din cadrul strategic al Spațiului european al educației va stimula valorificarea cunoștințelor și dezvoltarea competențelor conexe.

Prin urmare, principiile directoare ar trebui să acopere dezvoltarea, utilizarea și gestionarea practicilor, proceselor și competențelor antreprenoriale la toate nivelurile societății, în sectoarele private și publice implicate în valorificarea cunoștințelor. Acest nou domeniu de aplicare impune responsabililor de elaborarea politicilor obligația de a-și alinia obiectivele de politică în consecință și de a pune în aplicare noi abordări necesare pentru valorificarea cunoștințelor. Aceste principii directoare au scopul de a oferi sprijin în acest sens responsabililor de elaborarea politicilor din statele membre.

Prin urmare, principiile directoare prevăzute în prezenta recomandare vizează inițiative de politică destinate tuturor categoriilor de actori din cadrul ecosistemului implicați în activități de cercetare și inovare, cum ar fi:

·mediul academic, universități, organizații de cercetare și tehnologie și alte organizații publice de cercetare, precum și academii și societăți ale învățării;

·organizații ale societății civile, cetățeni și organizații neguvernamentale;

·investitori privați, organizații de finanțare și de investiții, inclusiv fundații și organizații caritabile;

·persoane fizice, de exemplu inovatori, cercetători, oameni de știință și studenți;

·industria, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), întreprinderi nou-înființate, întreprinderi de tip spin-off, întreprinderi în curs de extindere și întreprinderi sociale;

·intermediari (de exemplu, profesioniști din domeniul transferului de cunoștințe și de tehnologie, incubatoare, parcuri științifice, centre de inovare regionale, naționale și europene, experți în materie de proprietate intelectuală, consultanți și profesioniști în materie de sprijinire a inovării, echipe de comunicare științifică și echipe care să se implice în procesul de elaborare de politici, organizații de consiliere în materie de politici ale cunoașterii/știință, profesioniști în materie de implicare a cetățenilor etc.);

·autorități naționale, regionale și locale, responsabili de elaborarea politicilor și furnizori de servicii publici și privați (de exemplu, spitale, furnizori de transport public și de energie);

·organizații private de cercetare;

·infrastructuri de cercetare și inovare și instrumente-pilot de ultimă generație;

·organisme de standardizare.

Principiile directoare enumerate în continuare sunt formulate astfel încât să poată fi aplicate tuturor sau majorității categoriilor menționate mai sus. Cu toate acestea, punerea în aplicare a principiilor trebuie adaptată la actorii vizați prin intermediul documentelor privind codul de bune practici care urmează să fie create în colaborare cu părțile interesate. Fiecare cod de bune practici ar putea să fie tematic (de exemplu, în ceea ce privește activele intelectuale, colaborarea dintre mediul academic și industrie sau colaborarea dintre mediul academic și sectorul public) sau să fie direcționat într-o mai mare măsură către unul sau mai mulți dintre actorii enumerați mai sus (de exemplu, profesioniști în materie de transfer de cunoștințe, întreprinderi nou-înființate sau întreprinderi de toate dimensiunile). Codurile de bune practici vor beneficia de schimburile de informații cu comunitatea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT).

Principiile directoare

Prezentele principii directoare nu vor avea caracter obligatoriu. Prin urmare, aplicarea principiilor directoare ar trebui să respecte legislația internațională și națională, precum și legislația UE (inclusiv normele privind ajutoarele de stat) și să fie integrate în eforturile de a transforma cadrul juridic al UE într-un cadru favorabil valorificării cunoștințelor. Toate principiile directoare trebuie aplicate ținând seama de cel mai mare grad posibil de utilizare la nivelul societății 48 , inclusiv de contribuția la realizarea unei societăți durabile, în conformitate cu orientările UE privind combaterea ingerințelor externe în materie de cercetare și inovare 49 .

Valorificarea cunoștințelor este un proces complex care implică resurse semnificative pentru a asigura dezvoltarea și menținerea gamei necesare de capacități scalabile și de competențe în UE. Ar trebui realizate investiții continue și extinse în dezvoltarea profesioniștilor și a facilitatorilor în materie de transfer de cunoștințe și brokeraj care acționează ca intermediari între actorii relevanți din domeniul cercetării și inovării. Este deosebit de important să fie încurajate IMM-urile prin intermediul unor ecosisteme de inovare regionale puternice, din cadrul universităților, precum și a proactivității întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor în curs de extindere și a întreprinderilor de toate dimensiunile; la fel de important este și ca partenerii industriali să fie convinși să rămână deschiși la asumarea unor riscuri.

Statele membre, responsabilii de elaborarea politicilor și alți actori relevanți ar trebui să întreprindă următoarele acțiuni în următoarele domenii:

Valorificarea cunoștințelor în cadrul politicii de cercetare și inovare

·să se asigure că există structuri naționale de sprijin pentru a ajuta organizațiile să înțeleagă domeniul de aplicare al prezentei recomandări privind valorificarea cunoștințelor, să evalueze implicațiile acesteia pentru ele, să mobilizeze resurse financiare și nefinanciare pentru a o pune în practică și să dezvolte strategiile și practicile necesare pentru punerea în aplicare și promovarea acesteia;

·să se asigure că politicile și practicile de creare de valoare sunt definite, puse în aplicare și promovate la nivel organizațional;

·să se asigure că activitățile de C&I finanțate de administrațiile publice au în vedere cel mai mare grad posibil de utilizare și de valorificare la nivelul societății a activelor intelectuale generate de activitățile de C&I și că îi implică pe toți actorii din cadrul ecosistemului, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat;

·să consolideze procesele și practicile structurale în ceea ce privește utilizarea rezultatelor cercetării și a cunoștințelor științifice pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor publice, precum și pentru elaborarea și revizuirea standardelor;

·să promoveze egalitatea, diversitatea și incluziunea în cadrul activităților de valorificare a cunoștințelor, obiectivele acesteia și persoanele implicate în aceste activități, de exemplu prin intermediul diverselor echipe de cercetare și al conținutului C&I, care reflectă perspectivele, comportamentele și nevoile diferitelor grupuri din societate;

Competențe și capacități

·să promoveze și să sprijine dezvoltarea competențelor și a capacităților necesare pentru dezvoltarea și desfășurarea de operațiuni de valorificare a cunoștințelor care să implice toate părțile interesate, de la studenți, cercetători și inventatori până la intermediari profesioniști, precum și de la utilizatorii de tehnologii la responsabilii de elaborarea politicilor;

·să asigure programe de mobilitate între mediul academic, industrie și sectorul public pentru a facilita dezvoltarea competențelor și îmbogățirea și stimularea reciprocă a competențelor și practicilor în rândul actorilor din domeniul valorificării cunoștințelor de la nivel național și de la nivelul UE;

·să se asigure integrarea în procesul de valorificare a cunoștințelor implicite ale actorilor care generează active intelectuale ce urmează să fie valorificate. Acest lucru evidențiază importanța promovării unor abordări participative care să permită includerea talentelor, a competențelor și a cunoștințelor implicite în domeniul inovării și al valorificării cunoștințelor;

·să încurajeze și să faciliteze colaborările multidisciplinare care nu se limitează la sectoarele tehnologice și care implică discipline precum științele sociale, științele umaniste și artele, precum și abordări cocreative;

Sistemul de stimulente

·să dezvolte un sistem de stimulente relevant și echitabil și să se asigure că aceste stimulente sunt instituite pentru toți actorii din cadrul ecosistemului de C&I, în special pentru cercetători, inovatori, studenți și personalul din cadrul universităților și al organizațiilor publice de cercetare, pentru ca aceștia să învețe, să aplice și să exploateze practicile de valorificare a cunoștințelor, precum și să atragă și să păstreze talente;

·să prevadă măsuri pentru facilitarea parteneriatelor dintre IMM-uri, societatea civilă, cetățeni, utilizatorii finali și autoritățile publice în scopul creării în comun de inovații cu valoare adăugată, îmbunătățind astfel accesul la cunoștințe și gradul de utilizare al acestora, precum și dobândirea de competențe, și să încurajeze experimentarea în comun;

Gestionarea activelor intelectuale

·să se asigure că politicile și practicile de gestionare a activelor intelectuale sunt definite, puse în aplicare și promovate în cadrul tuturor organizațiilor implicate în valorificarea cunoștințelor;

·să sporească gradul de sensibilizare în rândul universităților, al organizațiilor de cercetare, al autorităților publice și al întreprinderilor cu privire la importanța gestionării activelor intelectuale într-un mediu internațional;

·să se asigure că activele intelectuale dezvoltate prin intermediul activităților de C&I din UE finanțate din fonduri publice sunt gestionate și controlate astfel încât să fie luate în considerare și maximizate beneficiile socioeconomice, inclusiv contribuția la durabilitate pentru UE în ansamblu;

·să sporească gradul de sensibilizare cu privire la practicile și instrumentele de gestionare a activelor intelectuale în domeniul științei deschise, precum și gradul de adoptare a acestora, pentru a facilita utilizarea rezultatelor și a datelor pentru inovare;

·să se asigure că activele intelectuale sunt gestionate în mod eficient în cadrul proceselor de inovare deschisă, de exemplu prin sprijinirea creării de portofolii active și a platformelor care corelează oferta și cererea de active intelectuale, pentru a maximiza crearea de valoare pentru toți actorii implicați;

Relevanța în cadrul sistemelor de finanțare publică

·să se asigure că finanțarea C&I din partea administrațiilor publice ia în considerare și consolidează aplicarea principiilor de valorificare a cunoștințelor în cadrul activităților de cercetare care urmează să fie finanțate;

·să aibă în vedere sisteme de finanțare specifice care să completeze finanțarea activităților de cercetare, pentru a asigura stimularea timpurie a valorificării în cercetare, cu orientări privind oportunitățile de finanțare complementară pentru valorificarea cunoștințelor;

Învățare reciprocă

·să promoveze și să sprijine procesele și practicile de învățare reciprocă de la nivel național și transnațional pentru diseminarea și încurajarea schimbului de bune practici 50 , studii de caz, modele de urmat, lecții învățate și elaborarea unor specificații comune pentru valorificarea cunoștințelor;

·să compare organizațiile, ecosistemele și inițiativele de succes în materie de valorificare a cunoștințelor pentru a dezvolta și a promova concepte, modele și stimulente comune care să servească drept ghid pentru evaluarea și punerea în aplicare a gestionării și proceselor de valorificare a cunoștințelor. Să utilizeze, de asemenea, expertiza, rețelele și lecțiile învățate de la organizațiile relevante, cum ar fi Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Oficiul European de Brevete, Rețeaua întreprinderilor europene, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și comunitățile de cunoaștere și inovare ale acestora, precum și de la alte organizații internaționale, europene sau naționale;

·să încurajeze universitățile și organizațiile publice de cercetare să își pună în comun resursele, expertiza, datele și infrastructura între discipline, țări și regiuni pentru a promova mai multe practici de învățare reciprocă;

Parametri

·să se asigure că mijloacele de producție, comportamentul și rezultatele procesului de valorificare, inclusiv întreaga gamă de canale și de căi de valorificare a cunoștințelor, sunt reflectate și acoperite de un număr suficient de indicatori pentru valorificarea cunoștințelor. Să se asigure că sunt utilizați parametri cantitativi și calitativi relevanți pentru definirea indicatorilor;

·să promoveze eforturile de colaborare în vederea adoptării unor definiții, parametri și indicatori comuni și conveniți pentru a contribui la îmbunătățirea performanțelor UE în materie de valorificare a cunoștințelor, ținând seama de diferențele contextuale dintre statele membre și dintre actorii din domeniul valorificării cunoștințelor, precum și de particularitățile diferitelor sectoare;

·să încurajeze, să sprijine și să stimuleze organizațiile care desfășoară activități de valorificare a cunoștințelor să colecteze, să partajeze și să utilizeze indicatori care îmbunătățesc învățarea și performanțele actorilor din domeniul valorificării cunoștințelor din UE;

Monitorizarea și evaluarea

·să se asigure că practicile de monitorizare și evaluare utilizate pentru a evalua operațiunile de valorificare a cunoștințelor sunt transversale, țin seama de cadrele existente și iau în considerare toate tipurile de beneficii pentru diferitele părți interesate și o varietate de rezultate ale valorificării cunoștințelor, inclusiv contribuția la durabilitate;

·să dezvolte în continuare instrumente de monitorizare și evaluare a valorificării cunoștințelor pentru a evalua progresul și maturitatea activelor intelectuale și eforturile de inovare în timpul procesului de valorificare a cunoștințelor. Aceste instrumente ar trebui să abordeze atât crearea de valoare, cât și contribuția sa la tranziția către o societate durabilă. Odată elaborat, să promoveze utilizarea acestui model și să dezvolte sinergii cu alte acțiuni de politică relevante privind SEC.

Prezenta recomandare abrogă Recomandarea Comisiei din 10 aprilie 2008 privind gestionarea proprietății intelectuale în activitățile de transfer de cunoștințe și Codul de bune practici pentru universități și alte organizații publice de cercetare.

Adoptată la Bruxelles,

(1)     Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, „Research & innovation valorisation channels and tools: boosting the transformation of knowledge into new sustainable solutions” (Canale și instrumente de valorificare a cercetării și inovării: stimularea transformării cunoștințelor în soluții durabile noi), Oficiul pentru Publicații, 2020.

(2)    COM(2020) 628 final.

(3)    Recomandarea (UE) 2021/2122 a Consiliului din 26 noiembrie 2021 privind un pact pentru cercetare și inovare în Europa, JO L 431, 2.12.2021, p. 1.

(4)    Documentul 14308/21 al Consiliului.

(5)    COM(2020) 102 final și COM(2021) 350 final.

(6)    COM(2020) 760 final.

(7)    COM(2022) 31 final.

(8)    COM(2022) 332 final.

(9)    COM(2022) 16 final.

(10)    COM(2020) 625 final.

(11)    COM(2020) 274 final.

(12)    Documentul 10126/22 al Consiliului.

(13)    SWD(2021) 101 final.

(14)    COM(2021) 219 final.

(15)     Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Barjak, F., Perrett, P., Es-Sadki, N., et al., Knowledge transfer study 2010-2012 : final report (Studiu privind transferul de cunoștințe 2010-2012: raport final), Oficiul pentru Publicații, 2014 .  

(16)     Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, „Science, research and innovation performance of the EU, 2020: 11 recommendations for a fair, green and digital Europe” (Performanțele UE în știință, cercetare și inovare, 2020: 11 recomandări pentru o Europă echitabilă, verde și digitală), Oficiul pentru publicații, 2021.  

(17)     Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, ERA progress report 2018 : the European Research Area : advancing together the Europe of research and innovation (Raportul privind progresul SEC din 2018: spațiul european de cercetare: să promovăm împreună o Europă a cercetării și inovării), Oficiul pentru publicații, 2019 .  

(18)    SWD(2020) 214 final.

(19)     Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Eerola, I., Stakeholder consultation on the guiding principles for knowledge valorisation : report of the results (Consultare a părților interesate cu privire la principiile directoare pentru valorificarea cunoștințelor: raport privind rezultatele), Oficiul pentru Publicații, 2021 .  

(20)    C(2008) 1329.

(21)    Rezoluția Consiliului privind gestionarea proprietății intelectuale în activitățile de transfer de cunoștințe și Codul de bune practici pentru universități și alte organizații publice de cercetare, 10323/08.

(22)    COM(2010) 546 final.

(23)    Documentul 9507/18 al Consiliului.

(24)    COM(2020) 628 final.

(25)    COM(2020) 102 final și COM(2021) 350 final.

(26)    COM(2020) 760 final.

(27)    COM(2022) 31 final.

(28)    Documentul 13567/20 al Consiliului.

(29)    Recomandarea (UE) 2021/2122 a Consiliului din 26 noiembrie 2021 privind un pact pentru cercetare și inovare în Europa, JO L 431, 2.12.2021, p. 1.

(30)    Documentul 14308/21 al Consiliului.

(31)    „Știință deschisă” înseamnă o abordare a procesului științific bazată pe o cooperare și pe instrumente deschise și pe diseminarea de cunoștințe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) 2021/695, JO L 170, 12.5.2021, p. 15.

(32)    Recomandarea (UE) 2018/790 a Comisiei, JO L 134, 31.5.2018, p. 12.

(33)     Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Mendez, E., Progress on open science : towards a shared research knowledge system : final report of the open science policy platform (Progresul în ceea ce privește știința deschisă: către un sistem comun de cunoștințe în domeniul cercetării: raport final al platformei de politici în domeniul științei deschise), Lawrence, R.(editor), Oficiul pentru Publicații, 2020.

(34)    Documentul 10126/22 al Consiliului.

(35)    COM(2020) 66 final.

(36)    COM(2021) 219 final.

(37)    COM(2020) 625 final.

(38)    COM(2022) 16 final.

(39)    COM(2020) 274 final.

(40)     Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Research & innovation valorisation channels and tools : boosting the transformation of knowledge into new sustainable solutions (Canale și instrumente de valorificare a cercetării și inovării: stimularea transformării cunoștințelor în soluții durabile noi), Oficiul pentru Publicații, 2020.

(41)    Termenul „organizație publică de cercetare” include atât organizațiile specializate de cercetare în domeniul tehnologic, cât și instituțiile de învățământ superior care se implică în activități de cercetare și dezvoltare și de formare în domeniul cercetării și care beneficiază de un sprijin financiar substanțial din surse publice și cvasipublice (de exemplu, organizații caritabile și non-profit), https://ec.europa.eu/invest-in-research/pdf/download_en/metcalfe_report5.pdf .

(42)    Cunoștințele implicite reprezintă cunoștințele care nu pot fi codificate și transmise ca informații prin intermediul documentării, al lucrărilor academice, al prelegerilor, al conferințelor sau al altor canale de comunicare. Aceste cunoștințe sunt transferate într-un mod mai eficient între persoane cu un context social comun și cu o proximitate fizică comună, astfel cum se explică în raportul OCDE intitulat „Global Competition for Talent: Mobility of the Highly Skilled (Concurența mondială pentru talente: mobilitatea lucrătorilor cu înalte calificări), p. 9 din rezumat.

(43)    Activele intelectuale pot include, de asemenea, rezultatele și produsele activităților de predare, acolo unde este relevant.

(44)    OCDE, Making Open Science a Reality (Transformarea științei deschise în realitate), OECD Science, Technology and Industry Policy Papers, nr. 25, OECD Publishing, Paris, 2015.

(45)     Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Open science and intellectual property rights : How can they better interact? : state of the art and reflections : executive summary (Știința deschisă și drepturile de proprietate intelectuală: cum pot ele interacționa mai bine?: stadiul actual și reflecții: rezumat), 2022.

(46)    Premisa de bază a inovării deschise este de a deschide procesul de inovare tuturor actorilor activi, astfel încât cunoștințele să poată circula mai liber și să poată fi transformate în produse și servicii care creează piețe noi, promovând o cultură mai puternică a spiritului întreprinzător, Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Open innovation, open science, open to the world : a vision for Europe (Inovarea deschisă, știința deschisă, deschiderea către lume: o viziune pentru Europa), Oficiul pentru Publicații, 2016, p.13.

(47)    În acest caz, procesul antreprenorial este considerat o metodă bazată pe descoperire pentru abordarea provocărilor și oportunităților legate de piață și societate prin dezvoltarea și exploatarea experimentală a activelor intelectuale în scopul transformării acestora în valori (inovații) noi și utile pentru un anumit grup de părți interesate.

(48)    Atunci când este posibil și în funcție de context, activitățile de valorificare ar trebui să țină seama, pe lângă factorii tradiționali de generare de profit, și de nevoile societății și de beneficiile pentru societate. Un exemplu în acest sens este procesul de acordare de licențe într-un mod responsabil din punct de vedere social, în cadrul căruia licențele acordate pentru active intelectuale trebuie să garanteze că stabilirea prețurilor produselor și serviciilor finale nu subminează accesibilitatea.

(49)     Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, „Tackling R&I foreign interference: staff working document” (Combaterea ingerințelor externe în materie de cercetare și inovare: document de lucru al serviciilor Comisiei), 2022.

(50)     Un registru de exemple de bune practici este disponibil pe platforma de valorificare a cunoștințelor a Comisiei Europene, care este în permanență deschisă pentru prezentarea de exemple noi de bune practici.