COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.6.2022

COM(2022) 253 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Către un pescuit mai durabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2023

{SWD(2022) 157 final}

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Către un pescuit mai durabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2023

1.Introducere

Prezenta comunicare oferă detalii suplimentare cu privire la situația pescuitului european și oferă orientări pentru propunerile și consultările cu țări terțe ale Comisiei privind posibilitățile de pescuit pentru 2023, care ar avea ca scop consolidarea în continuare a refacerii anumitor stocuri și menținerea unor stocuri sănătoase la nivelul capturii maxime durabile (MSY).

Per ansamblu, sustenabilitatea pescuitului a tot crescut, datorită eforturilor depuse de sector nu numai pentru a îmbunătăți în continuare situația stocurilor, ci și pentru a menține stocurile sustenabile în stare bună. Acest lucru a condus la un număr și mai mare de stocuri care au fost aduse la niveluri sustenabile, cu rezultate foarte bune, în special în Atlanticul de Nord-Est.

La nivel internațional, UE a continuat în 2021 să fie un factor determinant cheie pentru realizarea de noi progrese în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP). Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în Marea Mediterană, unde situația continuă să fie îngrijorătoare, și în Marea Baltică, care a înregistrat o inversare a îmbunătățirilor recente, din cauza altor presiuni asupra mediului și a ecosistemelor marine.

Începând cu luna februarie a acestui an, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei afectează pescuitul din mai multe perspective, în special în Marea Neagră. Situația de securitate în continuă schimbare din Marea Neagră a dus la o perturbare a activităților de pescuit, cu o interdicție temporară a activităților de pescuit din motive de securitate în apele anumitor state membre, cum ar fi apele românești care se învecinează cu Ucraina în Delta Dunării, în timp ce statele membre și alte țări riverane de la nivel regional au emis avertismente de securitate în acest sector. În plus, agresiunea militară a Rusiei a condus la perturbări ale fluxurilor comerciale, la un impact asupra furnizării de avize științifice și asupra anumitor negocieri la nivel internațional, precum și la creșterea prețurilor la energie, necesitând utilizarea unor măsuri de criză din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) pentru a remedia perturbarea semnificativă a pieței în acest sector. Acest lucru demonstrează importanța creșterii în continuare a rezilienței pentru a asigura securitatea alimentară în Europa, precum și a îndeplinirii obiectivelor Pactului verde, în special prin continuarea inovării și a tranziției energetice.

2.Progresele înregistrate în direcția realizării unui pescuit durabil în UE

2.1.Tendințele biomasei și presiunea exercitată de pescuit asupra stocurilor

Pentru ca activitățile de pescuit să fie sustenabile, este necesar să nu se captureze mai mult pește decât se poate reproduce în fiecare an. Un stoc este pescuit în mod durabil la nivelul MSY atunci când raportul dintre mortalitatea prin pescuit efectivă (F) și mortalitatea prin pescuit la nivelul MSY (FMSY) este mai mic sau egal cu 1.

În 2020, presiunea globală exercitată de pescuit asupra stocurilor în apele UE a continuat să scadă, iar starea stocurilor să se îmbunătățească. Este de apreciat în special că, datorită eforturilor depuse de sector, în 2020 rata globală de mortalitate prin pescuit a scăzut pentru prima dată sub 1 în Atlanticul de Nord-Est. Cu toate acestea, anumite alte stocuri rămân supraexploatate și/sau în afara limitelor biologice de siguranță, ceea ce necesită progrese suplimentare în vederea atingerii obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). În Marea Baltică, tendința pozitivă din ultimii ani s-a inversat din cauza situației dezastruoase a mediului și a pescuitului excesiv din trecut. Această situație a condus la o pierdere a habitatului pentru o serie de stocuri de pește, la scăderi ale cantității de pește din mare și la dimensiuni mai mici pentru codul din Marea Baltică și acum și pentru alte stocuri din Marea Baltică. În Marea Mediterană, pentru stocurile UE și stocurile comune, reglementate în cadrul planului multianual pentru Mediterana de Vest (West Med) 1 și al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), s-au observat măsuri în direcția obiectivului MSY, cu o scădere a ratei de mortalitate prin pescuit sub 2 pentru prima dată din 2003.

2.2.Posibilitățile de pescuit stabilite pentru 2022

Posibilitățile de pescuit stabilite pentru 2022 reprezintă un pas important în ceea ce privește gestionarea sustenabilă a pescuitului.

În Oceanul Atlantic, Marea Baltică și Skagerrak/Kattegat, posibilitățile de pescuit sunt definite, în principal, ca limite de captură prin intermediul capturilor totale admisibile (TAC).

În zonele respective, pentru stocurile gestionate numai de UE, limitele de captură au fost stabilite în conformitate cu MSY pentru toate stocurile pentru care această rată era disponibilă, cu excepția heringului din vestul Mării Baltice, unde au fost luate alte măsuri stricte în conformitate cu planul multianual pentru Marea Baltică. De asemenea, au fost luate măsuri de protecție suplimentare pentru stocurile aflate în situații dificile, cum ar fi codul din Kattegat, codul din estul Mării Baltice și codul din vestul Mării Baltice. În general, statele membre baltice și părțile interesate recunosc necesitatea unor acțiuni pentru refacerea stocurilor comerciale importante de pește în Marea Baltică și își aduc contribuția la realizarea acestui obiectiv.

Pentru stocurile comune cu Regatul Unit, ambele părți au convenit limite de captură, în termenul stabilit în Acordul comercial și de cooperare 2 , în conformitate cu MSY pentru cele mai multe stocuri pentru care a fost disponibil acest aviz. Numai pentru 4 stocuri (pentru care avizul a fost de 0 capturi) s-a luat o decizie diferită, ambele părți convenind asupra unei limite de captură scăzute care să acopere numai capturile accidentale, pentru a preveni sufocarea activităților de pescuit mixt de specii demersale. Pentru un stoc, acestea au convenit asupra unei TAC mici pentru a permite continuarea colectării de date.

În ceea ce privește stocurile partajate trilateral cu Norvegia și Regatul Unit, cele trei părți au convenit să urmărească refacerea în continuare a stocului de cod din Marea Nordului prin continuarea măsurilor de remediere și prin stabilirea TAC sub nivelul avizului științific pentru mai multe alte stocuri care interacționează cu codul în cadrul activităților de pescuit mixt. TAC-urile pentru hering au fost stabilite sub nivelul avizului științific. Singurul stoc care a fost evaluat din perspectiva MSY și partajat bilateral cu Norvegia a fost stabilit la nivelul MSY.

În ceea ce privește stocurile de macrou, putasu și hering atlantico-scandinav, statele de coastă 3 au convenit să stabilească TAC-uri generale la nivelul MSY. Discuțiile privind modalitățile de partajare se află pe ordinea de zi în 2022, pentru a evita pescuitul excesiv în absența unor acorduri de partajare.

În Marea Mediterană și Marea Neagră, caracterizate de activități de pescuit care vizează mai multe specii și de multe stocuri exploatate în comun cu țări terțe, mortalitatea prin pescuit s-a apropiat de nivelul sustenabil pentru anumite stocuri, 7 ajungând la Fmsy în 2020, dar multe stocuri sunt încă exploatate peste nivelurile sustenabile. Este necesar să se depună în continuare eforturi susținute de conservare pentru a atinge obiectivul MSY până în 2025, în special prin aplicarea planului multianual pentru Mediterana de Vest și a noii Strategii a CGPM pentru 2030 4 . Într-adevăr, posibilitățile de pescuit pentru 2022 pun în aplicare un pachet substanțial de măsuri adoptate în 2021 de CGPM.

Având în vedere atingerea obiectivului MSY pentru toate stocurile demersale până cel târziu în ianuarie 2025, conform planului multianual pentru Mediterana de Vest, posibilitățile de pescuit au stabilit o abordare integrată și globală, pornind de la diverse instrumente de gestionare și introduc un mecanism de stimulare care să permită intensificarea activităților de pescuit pentru a recompensa utilizarea unor unelte mai selective și a unor zone de interzicere a pescuitului mai eficiente. Statele membre sunt încurajate să instituie măsuri pentru a beneficia de acest mecanism. În plus, Consiliul a adoptat limite maxime de captură pentru creveții de adâncime pescuiți în mod excesiv și plafoane de efort pentru navele de pescuit cu paragate.

Activitatea intensă desfășurată în cadrul CGPM, sprijinită de poziția consecventă a UE la nivelul ORGP, a condus la adoptarea unor decizii semnificative. Un plan de gestionare pe termen lung al CGPM pentru peștii pelagici mici din Marea Adriatică a fost convenit pentru a asigura randamente ridicate pe termen lung compatibile cu MSY, cu limite de captură reduse în 2022 pentru hamsii și sardine și cu o înghețare a capacității pentru traulerele pelagice și navele de pescuit cu plasă-pungă. CGPM a decis, de asemenea, să pună în aplicare un plan multianual inovator pentru stocurile demersale din Marea Adriatică, stabilind o limită maximă de capacitate atât pentru traulerele de fund, cât și pentru beam-traulere, pentru a atinge obiectivul MSY în 2026 pentru toate stocurile principale. De asemenea, CGPM a adoptat limite de recoltă pentru coralul roșu, un plafon al efortului de pescuit pentru corifena comună în apele internaționale ale Mării Mediterane, pentru creveții de adâncime din Marea Ionică, Marea Levantului și Strâmtoarea Siciliei, limite de captură pentru pagelul argintiu și a decis să continue măsurile de protecție a anghilei europene. În ceea ce privește speciile din Marea Neagră, au fost stabilite TAC-uri pentru calcan în cadrul planului CGPM și o cotă autonomă pentru șprot.

3.Situația flotei UE

PCP acoperă, de asemenea, gestionarea dimensiunii flotelor de pescuit pentru a asigura că respectiva lor capacitate de captură este în echilibru cu potențialul productiv al stocurilor de pește. Capacitatea de pescuit în exces nu este de dorit din punct de vedere ecologic și financiar, întrucât expune stocurile riscului de supraexploatare, consumă combustibil în mod inutil și reduce rentabilitatea.

Statele membre trebuie să mențină flotele în limitele plafoanelor naționale privind capacitatea navelor [tonaj brut (TB)] și puterea motorului (kW). Acestea trebuie să ia măsuri pentru a reduce capacitatea flotelor care nu sunt echilibrate prin întocmirea de rapoarte anuale privind sustenabilitatea biologică și economică a flotelor și, în cazul în care există dovezi ale unui dezechilibru, trebuie să prezinte planuri de acțiune pentru remedierea acestuia într-un termen clar. Nicio capacitate retrasă cu ajutor public nu poate fi înlocuită.

În comparație cu 2020, numărul navelor, TB și puterea motorului au fost ușor reduse cu 0,07 %, 0,1 % și, respectiv, 0,1 %. Prin urmare, în decembrie 2021, flota înregistrată a UE (inclusiv cea activă în regiunile ultraperiferice) era formată din 74 380 de nave de 1 320 362 TB și 5 304 015 kW.

În rapoartele lor din 2021, statele membre indică faptul că mențin flote sub plafoane, respectând astfel cerințele prevăzute la articolul 22 din Regulamentul nr. 1380/2013. Totuși, există preocupări serioase legate de acuratețea și fiabilitatea declarațiilor statelor membre privind puterea motorului, precum și în ceea ce privește datele care stau la baza rapoartelor naționale și existența sau acuratețea planurilor de acțiune ale statelor membre prevăzute la articolul 22 din Regulamentul privind PCP.

Rapoartele demonstrează că există lacune semnificative în ceea ce privește furnizarea de date biologice în regiunile ultraperiferice și în bazinul est-mediteraneean, precum și de indicatori economici. Bulgaria, Cipru, Spania, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Portugalia și Suedia aveau toate segmente care conțineau 50 sau mai multe nave pentru care nu erau disponibile date biologice sau economice. În cazul Ciprului, Franței, Irlandei și Suediei, acest număr depășea 200 de nave.

În ceea ce privește planurile de acțiune, acestea nu par întotdeauna suficiente pentru a remedia dezechilibrele. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în Marea Baltică, unde este foarte probabil ca scăderea posibilităților de pescuit să creeze noi dezechilibre, precum și în Marea Mediterană, unde stocurile sunt pescuite la un nivel de 1,94 ori mai mare decât ratele MSY și unde includerea unor obiective mai specifice în planul de acțiune ar putea oferi o bază pentru utilizarea deplină a FEAMPA.

Încetarea definitivă a activității de pescuit fiind unul dintre instrumentele sprijinite de FEAMPA pentru eliminarea supracapacității structurale a flotei, Comisia invită statele membre să alinieze programele FEAMPA în curs de pregătire pentru perioada 2021-2027 la politica lor de gestionare a flotei.

În paralel, Comisia contactează statele membre relevante și le solicită să abordeze problemele în fiecare caz în parte.

4.Performanța economică

După mai mulți ani de prețuri accesibile, prețurile combustibililor au crescut brusc din martie 2022, dublându-se comparativ cu prețul mediu din 2021. Flota de pescuit a UE plătea aproximativ 1,1-1,2 EUR pe litru de combustibil la jumătatea lunii martie 2022.

În așteptarea raportului Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) privind performanța economică a flotei de pescuit a UE (așteptat în iulie 2022), primele estimări arată că, dacă prețurile la energie rămân la acest nivel, flota de pescuit a UE-27 ar pierde în total 0,3 miliarde EUR la nivelul profitului din exploatare în 2022.

Cu toate acestea, impactul creșterii prețurilor la energie variază semnificativ în rândul diferitelor flote de pescuit și al diferitelor unelte de pescuit din UE. Aproximativ 40 % din flota de mici dimensiuni, 66 % din flota de mari dimensiuni și 87 % din flota de pescuit în larg nu ar fi profitabilă dacă prețurile la energie ar rămâne la acest nivel pentru restul anului 2022. Segmentele de flotă care folosesc unelte cu un consum mare de combustibil, cum ar fi traulerele, ar fi printre cele mai afectate.

Aceste estimări vor fi abordate în continuare în raportul CSTEP din iulie, care va contribui la deciziile privind posibilitățile de pescuit din 2023.

În plus, ca răspuns la criză, Comisia a luat măsuri rapide la 25 martie 2022 , declanșând mecanismul de criză al FEAMPA, care permite statelor membre să furnizeze sprijin din partea FEAMPA pentru a face față perturbării semnificative a pieței cauzate de criză. Acestea pot fi combinate cu celelalte pachete de criză disponibile pentru a atenua impactul crizei, în special cu măsurile din cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat. Posibilitatea de a reporta până la 10 % din cotele neutilizate în anul următor rămâne, de asemenea, valabilă. În plus, la 13 aprilie 2022, Comisia a propus o modificare legislativă a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care ar permite măsuri de criză suplimentare.

5.Obligația de debarcare

Controlul și punerea în aplicare a obligației de debarcare rămân problematice. Constatările auditurilor inițiate de Comisie în 2020 indică faptul că statele membre auditate nu au adoptat măsurile necesare pentru a asigura controlul și aplicarea eficace a obligației de debarcare, precum și că există operatori care aruncă înapoi în mare cantități semnificative de capturi neînscrise în documente. Aceste constatări sunt susținute de alte rapoarte, inclusiv de trei rapoarte de evaluare a conformității elaborate de Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA). Cu toate acestea, CSTEP subliniază progresele înregistrate de statele membre în proiectele-pilot privind sistemele electronice de monitorizare ca un pas pozitiv și inovator care va contribui la punerea în aplicare eficace a obligației de debarcare. Având în vedere importanța monitorizării și a asigurării respectării obligației de debarcare pentru succesul PCP, Comisia a lansat în 2021 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Spaniei, Franței, Belgiei, Irlandei și Țărilor de Jos pentru că nu au luat măsurile adecvate pentru a asigura controlul, respectarea și inspecția obligației de debarcare și pentru a asigura documentarea detaliată și exactă a capturilor. Neluarea de măsuri adecvate în zonele respective are ramificații în ceea ce privește cantitățile potențial mari de capturi neraportate sau raportate incorect.

6.Principalele mesaje și orientări pentru propunerile de posibilități de pescuit pentru 2023

6.1. Etape esențiale în stabilirea următoarelor posibilități de pescuit

La fel ca în anii precedenți, Comisia își va baza propunerile privind posibilitățile de pescuit pentru 2023 pe avizele științifice ale ICES și CSTEP, pe deciziile luate în cursul negocierilor bilaterale cu țările terțe și pe deciziile luate de ORGP în 2022, precum și pe o analiză socioeconomică. Deși avizele științifice pot fi întârziate pentru câteva stocuri, din cauza impactului invadării Ucrainei de către Rusia asupra activităților ICES, nu se preconizează că acest lucru va afecta calendarul reuniunilor relevante ale Consiliului. Comisia va acoperi cât mai multe stocuri posibile în propunerile sale inițiale privind posibilități de pescuit.

Comisia invită statele membre și părțile interesate să ia în calcul avizele științifice de îndată ce acestea vor fi puse la dispoziția publicului. Părțile interesate pot, de asemenea, să formuleze recomandări prin intermediul consiliilor consultative, al autorităților naționale și în mod individual.

În perioada octombrie-decembrie 2022, Comisia va desfășura diverse consultări cu Regatul Unit, Norvegia și statele de coastă, cu scopul de a ajunge la o concluzie la timp pentru a aborda rezultatul în cadrul Consiliului AGRIFISH din decembrie.

Pe lângă stabilirea posibilităților de pescuit, Comisia va depune eforturi pe tot parcursul anului pentru a realiza progrese în ceea ce privește acordurile de partajare a stocurilor repartizate pe o zonă extinsă cu țările terțe în care nu există în prezent astfel de acorduri, pentru a asigura exploatarea sustenabilă a stocurilor comune.

6.2. Stabilirea posibilităților de pescuit pentru diferite bazine maritime

Pentru stocurile gestionate numai de UE în Marea Baltică, Skagerrak/Kattegat și în apele de sud-vest, Comisia va propune menținerea/reducerea în continuare a mortalității prin pescuit în conformitate cu nivelul MSY, atunci când acest aviz va fi disponibil. În cazul în care planurile de gestionare permit o mai mare flexibilitate în stabilirea limitelor de captură, Comisia poate propune utilizarea intervalului superior al nivelurilor MSY pentru stocurile sănătoase, cu condiția ca avizul științific să considere că acest lucru este necesar pentru atingerea obiectivelor din cadrul planului multianual pentru pescuitul mixt. Pentru stocurile pentru care avizul științific este zero capturi sau pentru care biomasa a scăzut atât de mult încât se află sub o limită sigură, vor fi propuse măsuri de remediere în cadrul planurilor multianuale relevante pentru refacerea stocurilor. Se va acorda mai multă atenție obținerii unei evaluări științifice complete din perspectiva MSY pentru alte stocuri-cheie, cât mai curând posibil.

În contextul obligației de debarcare, cotele de minimis sau pentru capacitatea de supraviețuire înaltă vor fi deduse din avizul CSTEP, după caz. Comisia va evalua, de asemenea, progresele înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a măsurilor actuale de reducere a capturilor accidentale.

Pentru stocurile partajate cu țări terțe (Regatul Unit, Norvegia, state de coastă), numărul de TAC-uri stabilite în conformitate cu avizele științifice a crescut în 2022, atât pentru stocurile cu avizele privind MSY, cât și pentru cele care primesc avize de precauție. Pentru 2023, UE se va baza pe exercițiul din 2022 și va continua să urmărească TAC-uri sustenabile, în conformitate cu avizele științifice, astfel cum se prevede în PCP și Acordul comercial și de cooperare. Comisia va încerca să înceapă consultările, în special cu Regatul Unit și Norvegia, cât mai curând posibil în toamnă, sub rezerva disponibilității avizelor științifice.

UE a insistat, de asemenea, să inițieze consultări privind repartizarea cotelor pentru trei stocuri repartizate pe o zonă extinsă (macrou, putasu, hering norvegian care depune icre primăvara), care sunt partajate cu alte state de coastă. În ceea ce privește macroul, consultările avansează din martie 2022, în timp ce părțile interesate au convenit că, pentru putasu și hering, consultările ar trebui să se accelereze începând din luna septembrie. Uniunea a solicitat tuturor părților să permită un compromis durabil care să nu pună în pericol interesele legitime ale Uniunii și ale industriei sale.

Pentru Marea Mediterană și Marea Neagră, este esențial ca statele membre să își continue eforturile în vederea atingerii obiectivelor din planurile multianuale pentru Mediterana de Vest și ale CGPM și să adopte și să pună în aplicare programe operaționale ambițioase pentru FEAMPA în vederea elaborării de măsuri de însoțire. Propunerea privind posibilitățile de pescuit va urmări punerea în aplicare în continuare a planului multianual pentru Mediterana de Vest, inclusiv reduceri suplimentare și dezvoltarea unor instrumente de gestionare pentru atingerea MSY până cel târziu în ianuarie 2025 pentru toate stocurile, pe baza unei abordări globale pe o perioadă de 2 ani.

Deși punerea în aplicare a planului multianual pentru Mediterana de Vest a fost evaluată anual de CSTEP de la adoptarea sa, Comisia va lansa lucrările pregătitoare pentru a raporta, până în iulie 2024, cu privire la rezultatele și impactul planului asupra stocurilor în cauză și asupra activităților de pescuit care exploatează aceste stocuri, în conformitate cu cerințele din cadrul planului multianual.

Pe lângă punerea în aplicare a planului multianual pentru Mediterana de Vest, care este esențial pentru viitorul flotelor mediteraneene, gestionarea stocurilor comune este, de asemenea, necesară pentru a asigura condiții de concurență echitabile între toți pescarii din Marea Mediterană. Prin urmare, Comisia, cu sprijinul statelor membre, va continua să fie proactivă în cadrul CGPM. În acest spirit, propunerea privind posibilitățile de pescuit pentru 2023 va acoperi și măsurile CGPM care le prelungesc pe cele deja în vigoare și va include măsurile suplimentare care urmează să fie adoptate în cadrul reuniunii anuale a CGPM din noiembrie. Pentru speciile din Marea Neagră, TAC-urile și cotele pentru calcan vor fi propuse în conformitate cu decizia CGPM din noiembrie 2022.

În plus, având în vedere situația critică a stocului de anghilă europeană, Comisia analizează modalitățile de abordare a celui mai recent aviz al ICES privind capturile zero 6  și de monitorizare a progreselor statelor membre în punerea în aplicare a planurilor și măsurilor de gestionare a rezervelor de anghilă în temeiul Regulamentului privind rezervele de anghilă 7 .

În cele din urmă, CGPM lucrează în prezent la posibile măsuri de gestionare care trebuie luate, în special pe baza rezultatelor unui program de cercetare recent finalizat privind anghila europeană 8 . În această privință, organismul științific al CGPM va adopta, în luna iunie, un aviz specific privind gestionarea anghilei europene în Marea Mediterană. Acesta va contribui la luarea deciziilor cu privire la posibilele abordări în materie de gestionare în UE.

7.Concluzie

În 2021, sustenabilitatea pescuitului a continuat să crească în UE în 2021, cu excepția Mării Baltice, unde unele stocuri comerciale anterior importante sunt în scădere, din cauza situației mediului din Marea Baltică. Totodată, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în Marea Mediterană. Prin propunerile sale privind posibilitățile de pescuit pentru 2023, Comisia va urmări continuarea refacerii stocurilor și consolidarea stocurilor aflate deja la niveluri sustenabile.

Dincolo de starea resurselor piscicole, trebuie să se acorde atenție și ecosistemelor marine mai largi. În acest sens, Comisia se află în curs de elaborare a unui plan de acțiune pentru conservarea resurselor piscicole și protejarea ecosistemelor marine. Acesta va urmări protejarea în continuare a speciilor și habitatelor sensibile, prin măsuri sprijinite pe o bază de cunoștințe îmbunătățită, consolidând sinergiile între părțile interesate din domeniul pescuitului și cele din domeniul mediului și sprijinind sectorul pentru a asigura o tranziție echitabilă și justă. Un astfel de sprijin va rămâne esențial în lunile și anii următori pentru a asigura reziliența sectorului pescuitului, în special în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și al crizei ecologice și climatice.

Comisia va analiza în continuare punerea în aplicare a PCP într-un raport care urmează să fie adoptat până la sfârșitul anului.

Comisia invită statele membre, consiliile consultative, părțile interesate și publicul să trimită un feedback privind prezenta comunicare până la data de 31 august 2022.

Calendarul de lucru planificat 9

(1) Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (JO L 172, 26.6.2019, p. 1-17).

(2) Acord comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte ST/5198/2021/INIT (JO L 149, 30.4.2021, p. 10-2539).

(3) Statele de coastă din Atlanticul de Nord-Est pentru stocurile relevante sunt Uniunea Europeană, Regatul Unit, Norvegia, Islanda, Insulele Feroe, Groenlanda și Federația Rusă.

(4)   https://www.fao.org/gfcm/2seas1vision/GFCM2030Strategy/es .

(5) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1005/2008 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controlul pescuitului (COM/2018/368 final, 30.5.2018).

(6)

 Avizul ICES din 4 noiembrie 2021: ele.2737.nea (ices.dk) : „ICES recomandă ca, atunci când se aplică abordarea precaută, capturile să fie zero în toate habitatele în 2022”.

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă din Europa (JO L 248, 22.9.2007, p. 17-23).

(8)   https://www.fao.org/gfcm/technical-meetings/detail/en/c/1507967/ .

(9) Pentru stocurile gestionate de ORGP în apele UE și în anumite ape din afara UE, posibilitățile de pescuit sunt adoptate după reuniunea anuală a ORGP, prin revizuiri periodice ale regulamentului Consiliului de stabilire a posibilităților de pescuit.