Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal

[COM(2022) 707 final – 2022/0413 (CNS)]

(2023/C 184/10)

Raportor: Petru Sorin DANDEA

Coraportor: Benjamin RIZZO

Consultare	Consiliu, 7.2.2023
Temei juridic	Articolele 113, 115 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	2.3.2023
Data adoptării în sesiunea plenară	22.3.2023
Sesiunea plenară nr.	577
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	208/0/5

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei privind DAC 8, care poate fi considerată un important pas înainte în îmbunătățirea și completarea actualei Directive DAC.

1.2.

CESE consideră că propunerile de îmbunătățire a Directivei DAC sunt eficace pentru a-i descuraja pe deținătorii de criptoactive să încalce normele fiscale, consolidând astfel lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, în conformitate cu diverse inițiative anterioare ale Comisiei.

1.3.

CESE este de părere că inițiativa Comisiei este pe deplin în acord cu principiul echității și eficienței fiscale, care este o piatră de temelie a economiei sociale de piață europene, menită să garanteze că toată lumea contribuie în mod echitabil și se bucură de tratament egal și proporțional, indiferent de tipul activelor deținute.

1.4.

CESE observă că efortul global de reglementare a criptoactivelor și a utilizării acestora este esențial în abordarea cu succes a problemelor și implicațiilor tot mai mari la scară mondială ale acestor active. Activitatea desfășurată în prezent la nivelul OCDE și al G20 pentru a se ajunge la un acord global cu privire la transparența criptomonedelor este esențială, iar CESE încurajează Comisia să joace în acest sens un rol activ pe scena internațională.

1.5.

CESE apreciază că o fiscalitate îmbunătățită și mai eficace a criptoactivelor va contribui la creșterea acoperirii fiscale și la consolidarea bugetelor naționale, astfel încât să poată fi mobilizate resurse suplimentare, destinate binelui comun și priorităților Comisiei în materie de investiții (tranziția verde și digitalizarea).

1.6.

CESE consideră că un sistem de raportare bazat pe codul de identificare fiscală („CIF”) este metoda cea mai eficace de asigurare a conformității, pentru a garanta eficacitatea noilor norme. Din acest motiv, CESE sprijină ferm propunerea Comisiei privind CIF, deoarece contribuie la prevenirea eventualelor erori, îmbunătățind astfel securitatea juridică și previzibilitatea sistemului.

1.7.

CESE este de părere că, pentru a garanta transparența și certitudinea, obligațiile de raportare nu ar trebui să se limiteze exclusiv la schimburi și transferuri de criptomonede, ci ar trebui extinse – cel puțin în timpul fazei inițiale – la totalitatea deținerilor de active în criptomonede, deși rămâne clar că impozitarea ar trebui să se aplice doar câștigurilor efective.

1.8.

CESE subliniază necesitatea unor sancțiuni eficiente și proporționale, lăsând la latitudinea statelor membre să decidă cu privire la cuantumurile specifice ale sancțiunilor ce trebuie aplicate. De asemenea, CESE recomandă ca, după punerea în aplicare a directivei, Comisia să raporteze cu privire la structurile de sancționare introduse de statele membre, oferind orientări cu privire la posibilele modificări, dacă este necesar.

1.9.

CESE speră că, prin sancțiuni și măsuri de conformare, va fi găsit un echilibru adecvat între, pe de o parte, eficacitatea normelor și un efect disuasiv adecvat și, pe de altă parte, proporționalitate. Proporționalitatea ar putea fi asigurată, de exemplu, ținându-se seama cum se cuvine de numărul de tranzacții implicate în încălcări comise de o anumită întreprindere.

1.10.

CESE subliniază că dispozițiile și garanțiile specifice în materie de protecție a datelor incluse în propunerea de directivă și conforme cu normele RGPD ar trebui aplicate corespunzător și respectate pe baza unor standarde înalte, pentru a proteja pe deplin drepturile fundamentale ale persoanelor ale căror date vor fi colectate, supuse schimbului și stocate.

1.11.

CESE recomandă Comisiei să includă în proiectul său de propunere norme pentru a consolida cooperarea dintre autoritățile fiscale care fac deja obiectul textului actual și autoritățile responsabile cu combaterea spălării banilor și a finanțării activităților ilegale și a terorismului. În acest context, CESE reiterează că autoritățile publice, în acest caz autoritățile fiscale, au nevoie de resurse adecvate atât în termeni de personal calificat, cât și de tehnologie și standarde digitale de înaltă calitate.

2.   Propunerea Comisiei

2.1.

Propunerea Comisiei de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE (1) („DAC 8”) (2) vizează actualizarea directivei în vigoare („DAC”) pentru a extinde raportarea și schimbul de informații între autoritățile fiscale, în sensul includerii veniturilor generate prin intermediul criptoactivelor de către utilizatorii care își au reședința în Uniunea Europeană. În prezent, autoritățile fiscale nu dispun de informațiile necesare pentru a monitoriza veniturile obținute cu ajutorul criptoactivelor, care sunt tranzacționate cu ușurință la nivel transfrontalier.

2.2.

Inițiativa legislativă își propune să introducă o transparență fiscală mai mare în ceea ce privește criptoactivele, prin intermediul unor dispoziții specifice privind raportarea și schimbul de informații în scopul impozitării directe. De asemenea, propunerea rafinează dispozițiile aplicabile existente, pentru a evita lacunele și a consolida cadrul juridic.

2.3.

DAC 8 este aliniată la definițiile prevăzute în Regulamentul privind piețele criptoactivelor („Regulamentul MiCA”) (3), care nu reprezintă, în sine, o bază pentru colectarea și schimbul de informații necesare pentru impozitarea veniturilor din criptoactive de către autoritățile fiscale. Cu toate acestea, DAC 8 valorifică experiența dobândită cu aplicarea Regulamentului MiCA și se bazează pe cerința de autorizare introdusă deja prin acest regulament, evitând astfel sarcinile administrative suplimentare pentru furnizorii de servicii de criptoactive.

2.4.

Propunerea este consecventă cu Cadrul de raportare privind criptoactivele al OCDE [Crypto-Asset Reporting Framework – „CARF”] (4), aprobat recent, și cu amendamentele la standardul comun de raportare al acestei organizații. Aceste standarde au fost deja avizate de G20. Pe parcursul consultării efectuate de Comisie, majoritatea statelor membre au sprijinit ideea alinierii cadrului juridic al UE la activitatea realizată la nivelul OCDE.

2.5.

Pentru a îmbunătăți capacitatea statelor membre de a depista și a combate frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, toți furnizorii de servicii de criptoactive care raportează, indiferent de dimensiune sau de amplasare, vor avea obligația de a raporta tranzacțiile clienților lor care își au reședința în UE. Sunt incluse atât tranzacțiile interne, cât și cele transfrontaliere. În unele cazuri, obligațiile de raportare vor acoperi și tokenurile nefungibile (NFT). Norme detaliate privind obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii de criptoactive care raportează sunt prevăzute în anexa VI.

2.6.

Tranzacțiile care trebuie raportate includ tranzacțiile de schimb și transferurile de criptoactive vizate de obligația de raportare. În propunere sunt incluse atât tranzacțiile interne, cât și cele transfrontaliere, care sunt agregate în funcție de tipul de criptoactive vizate de obligația de raportare.

2.7.

Instituțiile financiare vor raporta asupra monedei electronice și a monedei digitale emise de băncile centrale și va fi extins domeniul de aplicare al schimbului automat de decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră pentru persoanele cu disponibilități financiare ridicate. Aceste persoane sunt cele care dețin cel puțin 1 000 000 EUR în patrimoniu financiar sau investițional sau în active administrate. Statele membre vor face schimb de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră emise, modificate sau reînnoite în perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2025.

2.8.

Propunerea nu va limita capacitatea statelor membre de a-și configura sistemul de conformitate. Totuși, va fi stabilit și pus în aplicare un nivel minim comun de sancțiuni pentru cele mai grave comportamente neconforme, precum absența completă a raportării, în pofida atenționărilor administrative.

3.   Observații generale

3.1.

CESE salută și sprijină propunerea Comisiei privind DAC 8, aceasta reprezentând un pas substanțial în direcția îmbunătățirii și completării Directivei DAC în urma recomandărilor Curții de Conturi Europene, care a avertizat că „dacă un contribuabil deține criptomonede electronice, platforma sau alt tip de furnizor electronic care furnizează servicii de portofoliu pentru astfel de clienți nu sunt obligați să declare autorităților fiscale astfel de sume sau de câștiguri dobândite. Prin urmare, sumele deținute în astfel de instrumente electronice rămân în mare măsură neimpozitate” (5).

3.2.

CESE consideră că propunerile de îmbunătățire a Directivei DAC sunt eficace pentru a-i descuraja pe deținătorii de criptoactive să încalce normele fiscale, consolidând astfel lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, în conformitate cu diferite inițiative întreprinse de Comisie în ultimii ani.

3.3.

CESE apreciază consultarea amplă și bine organizată desfășurată de Comisie cu privire la propunerea de față, care a implicat toate părțile interesate, precum și un public mai specific, cel al operatorilor de sector, care au fost consultați separat de către Comisie. De asemenea, statele membre și-au putut exprima părerea, încurajând Comisia să lucreze în acord cu activitatea desfășurată în prezent de OCDE. Consultările au făcut ca procesul legislativ să fie mai transparent și semnificativ, în pofida caracterului extrem de tehnic al propunerii.

3.4.

CESE subliniază că este nevoie de un efort global de reglementare a criptoactivelor și a utilizării acestora pentru a aborda cu succes problemele și implicațiile tot mai mari la scară mondială ale acestor active. În acest sens, activitatea și negocierile desfășurate în prezent la nivelul OCDE și al G20 pentru a se ajunge la un acord global în ceea ce privește transparența criptomonedelor sunt esențiale, iar CESE încurajează Comisia să joace un rol de lider pe scena internațională.

3.5.

CESE este de părere că inițiativa Comisiei este pe deplin în acord cu principiul echității fiscale și al impozitării eficace, care este o piatră de temelie a economiei sociale de piață europene, menită să garanteze că toată lumea contribuie în mod echitabil și se bucură de tratament egal și proporțional, indiferent de tipul activelor deținute sau de formele de plată acceptate.

3.6.

CESE apreciază că o fiscalitate îmbunătățită și mai eficace a criptoactivelor va contribui la creșterea acoperirii fiscale și la consolidarea bugetelor naționale, astfel încât să poată fi mobilizate resurse suplimentare, destinate binelui comun și priorităților Comisiei în materie de investiții (tranziția verde și digitalizarea).

3.7.

CESE este complet de acord cu Comisia că îmbunătățirea transparenței va reduce discrepanțele și actuala diferențiere nejustificată cu privire la cadru juridic și la tratament, din cauza cărora utilizatorii de criptoactive se bucură de „un avantaj față de cei care nu investesc în criptoactive”, ceea ce îngreunează nu doar „obiectivul echității fiscale”, ci și corecta funcționare a pieței unice și condițiile de concurență echitabile.

3.8.

CESE susține utilizarea combinată a articolului 113 din TFUE (întrucât informațiile care fac obiectul schimbului ar putea fi folosite și în scopuri de TVA) și a articolului 115 din TFUE, ca temei juridic pentru sprijinirea propunerii. Apropierea legilor naționale care afectează funcționarea pieței unice, prevăzută la articolul 115, este, într-adevăr, relevantă pentru situația de față, întrucât criptoactivele pot fi utilizate în mai multe scopuri. Prin urmare, la nivelul pieței unice ar trebui evitate discrepanțele în ceea ce privește cadrul juridic general și instrumentele de punere în aplicare, întrucât ele pot afecta consolidarea acesteia.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE încurajează Comisia și statele membre să includă în propunerea actuală obligații de raportare pentru persoanele fizice care dețin criptoactive. Aceasta ar îmbunătăți cu siguranță eficacitatea și ar extinde domeniul de aplicare al propunerii.

4.2.

CESE consideră că un sistem de raportare bazat pe codul de identificare fiscală („CIF”) este metoda cea mai eficace de asigurare a conformității pentru a garanta eficacitatea noilor norme. Din acest motiv, CESE sprijină ferm propunerea Comisiei referitoare la CIF, deoarece acesta contribuie la consolidarea eficacității propunerii, întrucât, fiind un cod unic de identificare, permite evitarea greșelilor, contribuind astfel la securitatea juridică și la previzibilitatea sistemului.

4.3.

CESE constată că majoritatea statelor membre au adoptat deja acte legislative sau cel puțin orientări administrative pentru impozitarea veniturilor obținute prin investiții în criptoactive, însă, deseori, autoritățile competente nu dețin informațiile necesare pentru a pune în practică aceste măsuri. Prin urmare, securitatea juridică și claritatea pot fi asigurate doar abordând carențele naționale printr-o inițiativă legislativă a UE menită să stimuleze colaborarea eficace și eficientă între autoritățile fiscale.

4.4.

CESE este de părere că, pentru a garanta transparența și certitudinea, obligațiile de raportare nu ar trebui să se limiteze exclusiv la schimburi și transferuri de criptomonede, ci ar trebui extinse – cel puțin în această fază inițială actuală – la totalitatea deținerilor de active în criptomonede, deși rămâne clar că impozitarea ar trebui să se aplice doar în cazul câștigurilor efective.

4.5.

CESE subliniază necesitatea unor sancțiuni eficiente și proporționale, lăsând la latitudinea statelor membre să decidă cu privire la cuantumurile specifice ale sancțiunilor ce trebuie aplicate. Pragurile minime par să permită sporirea eficacității noilor norme privind impozitarea criptomonedelor. CESE speră că, prin sancțiuni și măsuri de conformare, va fi găsit un echilibru adecvat între, pe de o parte, eficacitatea normelor și un efect disuasiv adecvat și, pe de altă parte, proporționalitate. Proporționalitatea ar putea fi asigurată, de exemplu, ținându-se seama cum se cuvine de numărul de tranzacții implicate în încălcări comise de o anumită întreprindere.

4.6.

În plus, după punerea în aplicare a directivei, Comisia ar trebui să raporteze cu privire la structurile de sancționare ale statelor membre și să ofere orientări în legătură cu modificările necesare ale sistemului de sancțiuni și măsurile de asigurare a conformității.

4.7.

CESE subliniază că dispozițiile și garanțiile specifice în materie de protecție a datelor incluse în propunerea de directivă și conforme cu normele și principiile RGPD ar trebui aplicate cu atenție și respectate pe baza unor standarde înalte, pentru a proteja pe deplin drepturile fundamentale ale persoanelor ale căror date vor fi colectate, supuse schimbului și stocate.

4.8.

CESE solicită iarăși statelor membre să investească în mod adecvat în autoritățile lor fiscale și în alte administrații implicate, pentru a dispune de capacitățile necesare pentru a îndeplini sarcina unei mai bune cooperări în domeniul fiscal.

4.9.

În final, CESE recomandă Comisiei să includă în proiectul său de propunere cerința de a exista cooperare între autoritățile fiscale care intră deja sub incidența textului actual și autoritățile responsabile cu combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și a altor activități ilegale, întrucât, în ultimii ani, au ieșit la iveală mai multe cazuri de posibilă utilizare a criptoactivelor în scopuri ilegale și pentru spălarea banilor. În acest context, CESE reiterează că autoritățile publice, în acest caz autoritățile fiscale, au nevoie de resurse adecvate în termeni de personal calificat și de tehnologie și standarde digitale de înaltă calitate.

---

(1)  Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (JO L 64, 11.3.2011, p. 1).

(2)  COM(2022) 707 final.

(3)  COM(2020) 593 final.

(4)  Cadrul de raportare privind criptoactivele și amendamente la standardul comun de raportare, OCDE, 8.10.2022.

(5)  Curtea de Conturi Europeană (2021), Schimbul de informații fiscale în UE: o fundație solidă, fisuri în punerea în aplicare. Schimburile de informații au crescut, însă unele informații tot nu sunt raportate.