Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Puterea parteneriatelor comerciale: împreună pentru o creștere economică ecologică și justă

[COM(2022) 409 final]

(2023/C 140/12)

Raportoare:

Tanja BUZEK

Sesizare	Comisia Europeană, 26.7.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Adunării plenare	13.7.2022
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe
Data adoptării în secțiune	20.12.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	24.1.2023
Sesiunea plenară nr.	575
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	158/3/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută comunicarea, care reprezintă un pas important în direcția cea bună. Un sistem comercial deschis bazat pe norme este tot mai important, dat fiind că valorifică în același timp potențialul comerțului de a promova dezvoltarea durabilă.

1.2.

CESE consideră că este esențial ca politica comercială să obțină legitimitatea politică, sprijinul și mijloacele necesare pentru a încheia negociate acordurilor comerciale. O redresare sănătoasă a economiei are nevoie de colaborare la nivel mondial cu partenerii comerciali, iar sustenabilitatea face parte din pachet.

1.3.

CESE sprijină revizuirea cuprinzătoare care stabilește noi valori de referință privind comerțul și dezvoltarea durabilă (CDD) și apreciază că Comisia a urmat o serie din recomandările sale din punctele de acțiune, mai ales cu privire la consolidarea rolului societății civile și al grupurilor consultative interne (GCI).

1.4.

CESE consideră că există noi oportunități de consolidare a grupurilor consultative interne, atât la nivelul acordului, cât și la nivelul punerii sale în aplicare. Cu toate acestea, Comitetul regretă că nu se iau măsuri pentru ca societatea civilă să fie implicată mai mult în procesul de negociere.

1.5.

CESE subliniază că sunt necesare dispoziții mai clare și mai detaliate cu privire la comerț și dezvoltare durabilă, pentru a defini mai bine foile de parcurs și a-i ajuta pe ambii parteneri comerciali să înțeleagă mai bine ce se așteaptă de la ei. Comitetul regretă că tranziția justă nu a fost adoptată ca noțiune globală.

1.6.

CESE salută noua orientare politică, care trece de la o abordare orientată mai mult spre rezultate, prin creșterea transparenței și consolidarea rolului societății civile, la un sprijin specific, sporind totodată nivelul de angajament prin includerea posibilității unor sancțiuni comerciale ca măsură de ultimă instanță.

1.7.

CESE consideră că aceste elemente sunt „parte a pachetului” în toate acordurile, care trebuie puse în aplicare printr-o abordare specifică fiecărei țări, cu obiective adaptate. Comitetul se așteaptă ca Comisia să le pună în aplicare cât mai mult cu putință, în cadrul diverselor sisteme și acorduri comerciale, inclusiv al celor existente.

1.8.

CESE salută obiectivul integrării sustenabilității în viitoarele acorduri comerciale și subliniază aspectele de sustenabilitate ecologică și socială în achizițiile publice. Comitetul recunoaște că este esențial ca abordarea să fie integrată cu alte instrumente autonome, pentru a obține un efect coerent și de consolidare reciprocă.

1.9.

CESE cere Comisiei să intensifice sensibilizarea în cadrul multilateral și să se coordoneze cu partenerii, acolo unde este posibil, cu privire la progrese și la punerea în aplicare a strategiei privind CDD.

2.   Context

2.1.

UE a inclus dispoziții privind CDD în acordurile sale comerciale, începând cu Acordul de parteneriat economic UE-Cariforum și cu Acordul de liber schimb (ALS) UE-Coreea. De atunci, toate acordurile comerciale „de nouă generație” au inclus și extins treptat domeniul de aplicare al capitolelor specifice privind CDD.

2.2.

Aceste acorduri beneficiază în mare măsură de un mecanism de monitorizare al societății civile. Dat fiind că reunesc expertiza organizațiilor de mediu, sindicale și ale întreprinderilor, grupurile consultative interne din UE și din țările partenere consiliază părțile cu privire la implementarea capitolelor privind CDD. Începând cu acordul cu Regatul Unit, domeniul lor de aplicare a fost extins la întregul acord. CESE – care asigură secretariatul pentru toate GCI din UE – și-a sporit sprijinul, atât din punct de vedere organizatoric, cât și politic, inclusiv prin inițierea și găzduirea unei reuniuni anuale a tuturor GCI. De asemenea, Comisia Europeană a recunoscut rolul CESE în Raportul său anual pe 2022 privind punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației.

2.3.

În urma unei consultații publice, Comisia și-a prezentat noua strategie privind CDD în comunicarea intitulată „Puterea parteneriatelor comerciale: împreună pentru o creștere economică ecologică și justă”. Această revizuire dă prioritate unei cooperări mai proactive cu partenerii, abordării specifice și adaptate fiecărei țări cu privire la CDD, integrării sustenabilității și în alte domenii decât capitolele privind CDD, monitorizării sporite a implementării angajamentelor privind CDD, consolidării rolului societății civile și consolidării asigurării respectării capitolelor privind CDD prin includerea posibilității unor sancțiuni comerciale. Reconfirmându-și aceleași angajamente obligatorii în toate capitolele sale privind CDD, Comisia pledează pentru o mai bună adaptare a implementării obiectivelor sale privind CDD la provocările, nevoile și capacitățile fiecărei țări partenere.

2.4.

Atât Parlamentul European (PE), cât și Consiliul și-au exprimat sprijinul pentru noua abordare și și-au precizat așteptările (1). Rezoluția PE se referă în mod explicit la avizul CESE pe tema „Următoarea generație de capitole privind CDD – Revizuirea planului de acțiune în 15 puncte” (2).

3.   Stabilirea de noi criterii de referință pentru comerț și dezvoltare durabilă

3.1.

Noul standard este reprezentat de abordarea integrată a comerțului și a durabilității, aspect deja vizibil într-o serie de acorduri comerciale internaționale – inclusiv în afara propriei rețele comerciale a UE. CESE este în favoarea unei politici comerciale echilibrate și transparente, care să sprijine concurența loială între operatorii comerciali internaționali și să le asigure tuturor aplicarea acelorași norme și standarde ecologice, sociale și de muncă și un cadru comercial reciproc avantajos.

3.2.

CESE a solicitat de mult timp ca durabilitatea să fie unul dintre factorii fundamentali ai politicii comerciale, având în vedere rolul crucial pe care trebuie să îl joace comerțul în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. Comitetul salută abordarea cuprinzătoare a Comisie în materie de revizuire, care a fost însoțită de o consultare publică ce oferă o analiză comparativă a dispozițiilor privind CDD și a bunelor practici din acordurile de liber schimb ale țărilor terțe selectate, precum și implicarea societății civile în reuniuni bilaterale și mai ample, pe parcursul întregului proces. Acest exercițiu aprofundat subliniază că, de această dată, există un angajament în acest sens.

3.3.

CESE sprijină ambiția Comisiei de a integra sustenabilitatea în viitoarele acorduri comerciale și de a urmări angajamente mai ample din partea țărilor partenere cu privire la capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă. Acest demers trebuie însoțit de sprijinul partenerilor comerciali în atingerea obiectivelor CDD prin asistență tehnică, consolidarea capacităților, stimulente, asistență financiară și dezvoltarea de instrumente de politică în general.

3.4.

Comunicarea evidențiază șase priorități politice și principalele puncte de acțiune. CESE consideră că toate elementele introduse ca parte componentă a pachetului în toate acordurile trebuie utilizate în mod corespunzător și puse în aplicare printr-o abordare specifică și specifică fiecărei țări, cu obiective specifice, ca principiu director.

3.5.

CESE apreciază că Comisia a urmat o serie din recomandările sale, mai ales cu privire la posibilitatea aplicării de sancțiuni comerciale în ultimă instanță și la foile de parcurs detaliate și cu termene precise legate de monitorizarea de către societatea civilă și de monitorizarea orizontală colectivă la nivelul serviciilor UE, al actorilor instituționali și internaționali. CESE salută mai ales consolidarea rolului societății civile și, în special, a GCI, care este preluată în mai multe puncte de acțiune.

3.6.

CESE se așteaptă ca noile criterii de referință privind CDD să se reflecte în toate acordurile comerciale viitoare ale UE, inclusiv în cele în curs de negociere. Pe această bază, ar trebui să fie modernizate și toate ALS în vigoare, mai ales acordurile de primă generație fără capitole privind CDD, lansând, cât mai curând posibil, elaborarea unor clauze de revizuire. Și aceste noi principii ar trebui să fie luate în considerare într-o măsură cât mai mare în acordurile de liber schimb încheiate, dar care nu au fost încă ratificate. Dacă timpul nu permite redeschiderea ALS încheiate, ar putea fi incluse dispoziții care să permită Comitetului pentru comerț să adopte decizii de modificare a capitolului CDD, astfel cum s-a procedat în capitolul CDD din acordul cu Noua Zeelandă.

3.7.

CESE se așteaptă ca această abordare să fie valabilă mai ales în Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA) și la revizuirea timpurie a CDD, asupra cărora ambele părți au convenit în cadrul Instrumentului comun de interpretare. CESE și grupurile consultative interne din UE și Canada au îndemnat părțile de mult timp să-și îndeplinească acest angajament în lumina aplicării mai eficace a capitolelor privind CDD, alături de orice modernizare mai amplă a acordului după un timp. CESE salută integrarea deja a noii abordări în cazul Noii Zeelande, inclusiv intenția de a ține seama de adăugarea unui mediu de lucru sigur și sănătos printre principiile și drepturile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) la locul de muncă. De asemenea, CESE ia act cu satisfacție de recentele propuneri ale UE făcute în cazul negocierilor în curs cu India.

3.8.

CESE salută obiectivul preconizat de a integra sustenabilitatea, în special aspectele de sustenabilitate din achizițiile publice. Acestea din urmă ar trebui să se concentreze pe aspecte atât ecologice, cât și sociale. Comitetul salută prioritizarea accesului pe piață al bunurilor și serviciilor ecologice, al materiilor prime și al bunurilor energetice, care sunt esențiale pentru funcționarea unei economii neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Cu toate acestea, CESE regretă atenția limitată acordată dimensiunii mai largi a comerțului durabil din punctul de vedere al mediului și impactului asupra muncii și drepturilor omului. De asemenea, Comitetul regretă că tranziția justă nu devine un concept global, având în vedere că însuși Acordul de la Paris cuprinde, printre imperative, tranziția justă a forței de muncă și crearea de locuri de muncă decente și de calitate. În concluziile comune recente ale Forumului societății civile UE-Coreea (3), Grupul operativ pentru o tranziție maritimă justă al partenerilor sociali din industria maritimă internațională este recunoscut ca bună practică.

3.9.

Acordurile comerciale ale UE sunt completate tot mai mult de măsuri autonome ale UE în domeniul sustenabilității ecologice, economice și sociale, cea mai recentă fiind mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon și propunerile privind diligența necesară, defrișările și interzicerea produselor obținute prin muncă forțată. CESE salută această aliniere a politicilor interne și comerciale pentru a determina schimbări reale pe teren și este de acord că UE trebuie să fie ambițioasă atunci când elaborează instrumente autonome suplimentare pentru a sprijini sustenabilitatea. Comitetul subliniază importanța luării în considerare a tuturor instrumentelor pentru o abordare coerentă a politicii comerciale în interesul întreprinderilor, al lucrătorilor și al societății civile. Însă aceste măsuri autonome nu ar trebui să reducă ambiția de a încheia, a pune în aplicare și a asigura respectarea capitolelor privind CDD, ci ar trebui să existe un efect de consolidare reciprocă.

3.10.

De asemenea, UE include dispoziții privind sustenabilitatea în preferințele unilaterale, prin intermediul sistemului său generalizat de preferințe (SGP). CESE salută recenta propunere a Comisiei pentru un nou regulament al UE și îi încurajează pe colegiuitori să integreze Comunicarea privind CDD în noul regulament. CESE consideră că sistemul SGP trebuie să fie mai transparent și să beneficieze de foi de parcurs accesibile publicului, bazate pe o analiză a neajunsurilor. În plus, ar trebui sporită implicarea societății civile, iar anexa ar trebui actualizată prin adăugarea securității și sănătății în muncă (SSM) la convențiile fundamentale ale OIM.

3.11.

Pentru prima dată, sustenabilitatea a fost înscrisă în normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) la cea de-a 12-a Conferință ministerială, cu dispoziții care – punând accentul pe sustenabilitatea ecologică – abordau la nivel mondial subvențiile dăunătoare pentru pescuit. CESE a solicitat de mult timp promovarea unei cooperări mai strânse între OMC și OIM, pentru a promova munca decentă și standardele de muncă prin intermediul instrumentelor comerciale. CESE recomandă promovarea în continuare a noii strategii privind CDD în cadrul OMC și, în cadrul obiectivelor sale, crearea de alianțe pentru o cooperare aprofundată. Ca un prim pas în această direcție și în plus față de angajamentele bilaterale, UE ar trebui să convoace o conferință multilaterală privind comerțul și dezvoltarea durabilă cu parteneri ALS și țările cu aceeași viziune, pentru a face schimb de experiență cu privire la implementarea și aplicarea dispozițiilor CDD în acorduri comerciale și pentru a reflecta împreună asupra dispozițiilor de nouă generație.

4.   De la plan la acțiune: implementarea noii abordări privind CDD și eliminarea neajunsurilor

Către un angajament cu țările partenere orientat spre rezultate și bazat pe priorități

4.1.

CESE salută abordarea adaptată a capitolelor privind CDD, inclusiv analiza timpurie a lacunelor, pentru a identifica prioritățile specifice fiecărei țări și foile de parcurs pentru implementare. Acest exercițiu ar trebui să includă cooperarea cu organismele relevante, inclusiv cu instituțiile UE, cu organizații internaționale (precum OIM și ONU), dar și cu societatea civilă și cu grupurile consultative interne.

4.2.

Astfel de foi de parcurs adaptate au fost deja stabilite (precum Pactul UE-Bangladesh privind sustenabilitatea) și sunt incluse în Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Vietnam. Ambele au inclus implicarea timpurie a OIM și au demonstrat avantajul unic al unui actor instituțional care colaborează cu ambele părți comerciale și furnizează informații pe teren. În cazul Vietnamului, se ajunge la un efect de propagare pozitiv, cu grupurile consultative interne care solicită o foaie de parcurs echitabilă pentru implementarea angajamentelor în materie de mediu.

4.3.

CESE reiterează importanța consolidării foilor de parcurs ca pârghie pentru eforturile dinaintea implementării, astfel încât acestea să fie specifice, concrete, publice, planificate și convenite de comun acord cu partenerul comercial, pentru a servi ca instrument pentru o mai bună monitorizare, implementare și posibilă garanție a respectării angajamentelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă.

4.4.

CESE se așteaptă ca o mai mare diseminare publică, inclusiv a foilor de parcurs și a punerii lor în aplicare, să fie fundamentală pentru o implicare constructivă și mai amplă a societății civile.

Un accent mai puternic pe punere în aplicare și pe asigurarea respectării

4.5.

CESE consideră că îmbunătățirea implementării și respectării capitolelor privind CDD reprezintă un progres binevenit, care răspunde așteptărilor întreprinderilor și ale altor parteneri comerciali cu privire la condițiile de concurență echitabile și aspirației întreprinderilor, a sindicatelor, a societății civile și a consumatorilor de a spori sustenabilitatea prin intermediul comerțului.

4.6.

Cu toate acestea, ambele vor fi aplicabile în măsura în care aceste capitole privind CDD vor fi întocmite cu precizie. Deși foile de parcurs pot fi utile, este la fel de important să se consolideze claritatea obligațiilor la nivelul acordului. Termenul „eforturi continue și susținute” s-a dovedit deja prea vag în primul caz de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în materie de CDD cu Coreea. Clarificarea și detalierea angajamentelor aduce părților și beneficii de înțelegere a așteptărilor reciproce și le oferă asistență pe tot parcursul procesului de implementare.

4.7.

În contextul reformei în curs a Codului vamal al Uniunii (CVU), CESE observă că, în general, normele comerciale sunt aplicate în principal de autoritățile vamale naționale, unde lipsa unei implementări uniforme, a resurselor și a consolidării capacităților riscă să denatureze concurența și să submineze asigurarea efectivă a respectării normelor.

4.8.

CESE salută crearea funcției de responsabil cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială (CTEO) și regândirea ghișeului unic ca pași importanți în consolidarea implementării angajamentelor privind CDD și pentru gestionarea plângerilor. Prin urmare, salută angajamentul Comisiei de a acorda egală importanță presupuselor încălcări ale dispozițiilor privind comerțul și dezvoltarea durabilă. alături de introducerea menționată mai sus a foilor de parcurs cu criterii de referință, ghișeul unic poate deveni un instrument-cheie de sporire a gradului de respectare a angajamentelor menționate în capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă.

4.9.

De asemenea, CESE salută revizuirea orientărilor operaționale pentru ghișeul unic, dar dorește clarificări suplimentare. Nu este clar care sunt standardele probatorii, în ce măsură ghișeul unic va colecta dovezi despre acuzații și la ce tipuri de căi de atac se pot aștepta reclamanții. Până în prezent, prin intermediul ghișeului unic, a fost depusă o singură plângere referitoare la încălcări în materie de CDD, iar CESE constată întârzieri în evaluarea sa preliminară. Acest lucru evidențiază că este important ca ghișeul unic să fie menționat în viitoarele capitole privind CDD și ca orientările actualizate să-i poată ajuta pe viitorii reclamanți.

4.10.

CESE observă că sancțiunile se limitează la încălcări grave ale angajamentelor fundamentale privind CDD, și anume ale principiilor și drepturilor fundamentale la locul de muncă adoptate de OIM și de Acordul de la Paris. Cu toate acestea, sunt necesare clarificări cu privire la abordarea Comisiei, pentru a stabili ce anume constituie o încălcare gravă și a defini sancțiunile, și sugerează Comisiei să analizeze dacă aceste aspecte pot fi corelate cu foile de parcurs.

4.11.

CESE cere din nou Comisiei să exploreze, împreună cu partenerii comerciali, ce instrumente inovatoare de răspuns rapid pot fi utilizate în cazurile concrete de încălcare la nivel de întreprindere, pe modelul celor aplicate cu succes în cadrul Acordului Nord-American de liber schimb, dintre SUA, Mexic și Canada (USMCA).

5.   Oportunități de consolidare în continuare a grupurilor consultative interne

5.1.

Grupurile consultative interne joacă un rol esențial în asigurarea funcționării în temeiul capitolelor privind CDD și contribuie la o dinamică pozitivă în cooperarea și dialogul dintre partenerii comerciali. Membrii GCI reprezintă organizații care au stabilit contacte cu omologi din societatea civilă din țările partenere. Astfel, ei pot contribui pe teren cu experiența lor valoroasă, pe care politicienii și funcționarii publici nu o dețin. Grupurile consultative interne reprezintă și o sursă inestimabilă de cunoștințe despre aspecte transversale legate de CDD, care ar trebui valorificate la întregul lor potențial.

5.2.

CESE a fost cel mai puternic susținător al consolidării rolului GCI și a transmis propuneri concrete ale societății civile (4). Prin urmare, Comitetul sprijină implicarea mai ambițioasă a GCI pe parcursul tuturor etapelor ciclului de viață ale acordurilor comerciale. Acest lucru începe cu necesitatea de a acorda o atenție sporită înființării de GCI, în special în țările partenere cu un spațiu civic redus și în care cooperarea dintre guvern și societatea civilă nu este evidentă.

5.3.

Partenerii comerciali pot adopta abordări diferite pentru a spori implicarea societății civile. Cu toate acestea, CESE observă că ODD, în special obiectivul 17, adoptat de toate statele membre ale ONU și care, ca atare, îi vizează pe partenerii comerciali ai UE, recunosc rolul esențial jucat de organizațiile societății civile în realizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă. Această așteptare trebuie transpusă în mod clar în spiritul și structura instituțională a acordurilor.

5.4.

CESE consideră că este esențial ca negocierile privind dispozițiile cadrului GCI să se bazeze pe informații mai bune. Fără dispoziții destul de clare ale acordului, GCI s-ar putea confrunta cu dificultăți în anii următori. Rolul grupurilor consultative interne ar trebui descris mai specific, iar părțile ar trebui să fie responsabile pentru adecvarea la scop a organismelor GCI desemnate, mai ales atunci când se atribuie rolul organismelor existente. Pe baza învățămintelor desprinse din înființarea grupurilor consultative interne, cum ar fi în cadrul ALS dintre UE și Japonia, structurile trebuie să sprijine și să faciliteze clar un cadru de cooperare între GCI și interacțiunea lor cu Comitetul privind CDD. Ceea ce nu este explicit prevăzut în acord nu va fi ușor de realizat în practică. Învățămintele desprinse din ALS dintre UE și Coreea arată că participarea lumii universitare, în special în GCI din țările partenere, rămâne o provocare în termeni de reprezentativitate și pentru spiritul unei reale implicări a societății civile.

5.5.

De asemenea, CESE consideră că rolul de monitorizare atribuit GCI în termeni de implementare concretă ar trebui să se concentreze asupra tuturor aspectelor care au un impact asupra sustenabilității în acordurile de liber schimb. Un astfel de rol trebuie să includă, în mod inerent, evaluarea foilor de parcurs privind punerea în aplicare și îmbunătățirea accesului semnificativ la comitetele mixte. Integrarea grupurilor consultative interne în stabilirea priorităților specifice fiecărei țări și în programele de lucru privind CDD va contribui la operaționalizarea sarcinilor. În schimb, CESE împărtășește speranța ca organizațiile societății civile să furnizeze contribuții oportune, bine fundamentate și bazate pe dovezi, care sunt esențiale pentru identificarea, prioritizarea și luarea de măsuri cu privire la aspectele legate de comerț și dezvoltare durabilă.

5.6.

Un schimb real între membrii grupurilor consultative interne din UE și din țările partenere trebuie să se dezvolte prin schimburi și contacte constante. Este esențial să aibă loc întâlniri mai dese între GCI din UE, precum și între acestea și GCI din țările partenere și ar trebui luat în considerare lucrul prin intermediul unor subgrupuri tematice specifice sau al unor ateliere specifice. Angajamentele intersesiuni cu ambele guverne ale părților la acordul comercial, dincolo de forumurile anuale ale societății civile, ar aduce o contribuție pozitivă. Calendarul reuniunilor comune ar trebui să permită grupurilor consultative interne să ofere părților la Forumul societății civile și la Comitetul pentru CDD informații și contribuții semnificative, prin intermediul unor declarații comune, iar președinților și vicepreședinților acestor grupuri să-și prezinte poziția în cadrul Comitetului privind CDD, astfel cum se întâmplă deja în cadrul CETA și al acordului cu Coreea.

5.7.

CESE consideră că grupurile consultative interne și secretariatele grupurilor consultative interne din cadrul CESE ar trebui să dispună de suficiente resurse financiare și de asistență tehnică, pentru a le permite să-și îndeplinească corespunzător sarcinile și să răspundă așteptărilor. În mod similar, serviciile Comisiei Europene vor trebui să aloce destule resurse pentru a pune în aplicare abordarea consolidată privind CDD. Ar trebui evaluate cu atenție experiențele preliminare legate de un întreg acord comercial care să excedeze CDD, ca în Acordul comercial și de cooperare (ACC) cu Regatul Unit. Extinderea numărului de membri ai GCI pentru a acoperi un întreg acord ar putea avea consecințe nedorite asupra expertizei necesare a GCI în materie de CDD.

5.8.

CESE salută atât alinierea mai strânsă a grupului de experți GCI cu statele membre, cât și ambiția PE de a coopera mai strâns cu GCI, inclusiv organizarea unei dezbateri anuale cu reprezentanții grupurilor consultative interne. De asemenea, CESE consideră că schimbul strâns periodic între grupurile de monitorizare ale PE, raportorii permanenți și grupurile consultative interne respective reprezintă o componentă vitală a monitorizării colective.

5.9.

CESE identifică însă un neajuns important în ciclul de viață al acordurilor, și anume lipsa unei implicări mai puternice a societății civile în procesul de negociere. Comisia a prezentat propuneri pentru o nouă metodologie de negociere (5), stabilind o nouă foaie de parcurs pentru a se asigura că organizațiile societății civile și partenerii sociali sunt cu adevărat implicați pe parcursul negocierilor. Prezenta propunere urmărește să mențină transparența procesului de negociere a acordului, asigurând, în același timp, confidențialitatea acestuia.

5.10.

În acest context, CESE regretă că solicitarea sa repetată de a fi reinstituit grupul de experți privind ALS nu a fost luată în considerare în comunicare și îndeamnă Comisia să ia totuși această măsură. Înființarea acestui grup a fost considerată un pas esențial în strategia Comisiei de îmbunătățire a implicării societății civile în politica comercială, sporind astfel transparența și asigurând în consecință continuitatea grupului consultativ TTIP. Astfel, membrii săi numiți de organizațiile europene de întreprinderi, sindicate și din societatea civilă puteau să-i îndrume pe negociatori în legătură cu toate acordurile comerciale ale UE și să ofere contribuții cu privire la principalele propuneri ale UE (cum ar fi reforma OMC), dat fiind că era un grup și forum permanent în care se exprimau poziții semnificative și solide cu privire la politica comercială a UE, pentru a face față provocărilor și oportunităților oferite de acordurile comerciale diverselor grupuri de interese pe care le reprezenta și într-o măsură în care nu era posibil în întâlnirile ad-hoc din cadrul dialogului cu societatea civilă. Punând un accent mai puternic pe punerea în aplicare și asigurarea respectării agendei comerciale a UE, un grup de experți reînnoit ar putea oferi și orientări valoroase și consiliere în calitate de organism permanent.

---

(1)  Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2022 pe tema „Rezultatul evaluării Comisiei referitoare la planul de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă” [2022/2692 (RSP)] și Concluziile Consiliului privind revizuirea comerțului și a durabilității, 17 octombrie 2022.

(2)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Comerțul și dezvoltarea durabilă în cadrul programului Next Generation EU – Revizuirea planului de acțiune cu 15 puncte” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 105, 4.3.2022, p. 40).

(3)  Concluziile comune ale GCI din Coreea și din UE, septembrie 2022.

(4)  Document neoficial al grupurilor consultative interne din UE, octombrie 2021.

(5)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Un nou cadru pentru acordurile de liber schimb, acordurile de parteneriat economic și acordurile de investiții, care să garanteze implicarea reală a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali și să asigure sensibilizarea publicului (aviz din proprie inițiativă) (JO C 290, 29.7.2022, p. 11).