Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind adaptarea normelor în materie de răspundere civilă extracontractuală la inteligența artificială (Directiva privind răspunderea în materie de IA)”

[COM(2022) 496 final – 2022/0303 (COD)]

(2023/C 140/05)

Raportor general:

Wautier ROBYNS DE SCHNEIDAUER

Sesizare	Parlamentul European, 6.10.2022
	Consiliul Uniunii Europene, 14.10.2022
Temei juridic	Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Decizia Biroului	20.9.2023
Data adoptării în sesiunea plenară	24.1.2023
Sesiunea plenară nr.	575
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	154/1/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Opiniile CESE privind inteligența artificială (IA) au continuat să evolueze încă de la activitatea sa de pionierat din 2017, insistând că este necesar ca supravegherea umană a aplicațiilor IA să includă și răspunderi și să consolideze încrederea în aceste tehnologii. CESE a solicitat adoptarea unor norme clare care să prevadă, în cazul utilizării abuzive (sau presupus abuzive), răspunderea persoanelor fizice sau a entităților juridice, după cum reiese din avizul său din 2019 (1).

1.2.

CESE salută și sprijină propunerea Comisiei de a îmbunătăți drepturile victimelor care au suferit un prejudiciu – astfel cum este admisibil în temeiul legislației naționale – ca urmare a unei astfel de utilizări abuzive a IA, asigurând drepturi specifice pe lângă dreptul răspunderii civile sau legislația privind răspunderea obiectivă de la nivel național, dispozițiile Directivei privind răspunderea pentru produse și dreptul penal.

1.3.

CESE recunoaște că o armonizare minimă servește cel mai bine acestui obiectiv, însă rămâne precaut în ceea ce privește riscul unor interpretări divergente din partea părților interesate implicate în lanțul de dezvoltare și aprovizionare și din partea judecătorilor. Prin urmare, insistă asupra unor definiții juridice clare și asupra necesității de a consolida în continuare expertiza necesară a celor care vor trebui să aplice această nouă legislație la nivelul UE, cu capacitatea digitală adecvată. Obiectivul final al Comisiei ar trebui să fie acela de a urmări și dezvolta un regim de răspundere care să fie cât mai uniform posibil în aplicarea sa peste tot în UE.

1.4.

CESE recunoaște interacțiunea dintre normele privind prevenirea și cele referitoare la securitate, pe de o parte, și posibilitățile de a asigura măsuri reparatorii, pe de altă parte, pe lângă rolul de supraveghere care revine autorităților publice, pentru a se asigura respectarea standardelor naționale și ale UE în ceea ce privește dezvoltarea responsabilă a IA. Comitetul solicită instituirea unei rețele de organisme de soluționare alternativă a litigiilor, pentru a facilita exercitarea drepturilor de către victime și pentru a colecta mai multe elemente de probă privind rezultatele directivei.

1.5.

CESE apreciază echilibrul pe care îl asigură directiva între drepturile victimelor și interesele dezvoltatorilor de IA. Aceasta permite valorificarea beneficiilor tranziției digitale și poate stabili un standard pentru țările terțe care iau în considerare posibilitatea de a urma această cale.

1.6.

CESE solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape introducerea de garanții financiare sau de asigurări care să acopere răspunderea în materie de IA, ținând cont în mod adecvat de disponibilitatea și de amploarea acestora, întrucât noul cadru ar trebui să ofere securitate juridică pentru operatori și asigurători deopotrivă. Dovada producerii unor incidente este esențială pentru a aprecia dacă sunt necesare măsuri în acest sens: prin urmare, documentarea și raportarea incidentelor respective este esențială.

1.7.

CESE invită Comisia să includă în strategia sa de comunicare drepturile acordate victimelor care au suferit prejudicii cauzate de IA, pentru a spori încrederea în tranziția digitală.

1.8.

Ținând cont de viteza evoluțiilor tehnologice, CESE sprijină intenția de a revizui această legislație de îndată ce elementele de probă justifică un astfel de demers. Comitetul este de părere că un termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a directivei supuse examinării ar reprezenta o întârziere excesivă și recomandă ca revizuirea să aibă loc în termen de trei ani. CESE este dispus să participe la această revizuire și să evalueze experiența organizațiilor societății civile din UE, mai exact în ceea ce privește feedbackul din partea utilizatorilor finali cu privire la sarcina probei și eventualele definiții divergente ale prejudiciilor eligibile în temeiul dreptului național.

1.9.

Întrucât utilizarea IA poate conduce la opțiuni de politică sensibile, care nu ar trebui lăsate exclusiv la latitudinea părților implicate în lanțul de aprovizionare al IA, CESE solicită, de asemenea, să fie implicat și consultat în stabilirea de standarde etice.

2.   Rezumatul propunerii

2.1.

Propunerea de directivă privind răspunderea extracontractuală în ceea ce privește inteligența artificială („Directiva privind răspunderea în materie de IA”) are la bază Cartea albă privind IA a Comisiei din 2020, raportul său concomitent privind siguranța și răspunderea în materie de IA și propunerea de act legislativ privind IA din 2021, care pune accentul pe prevenire și pe siguranță. Ea are legătură cu revizuirea Directivei privind răspunderea pentru produse din 1985 („Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defect revizuită”), care a fost prezentată la aceeași dată cu Directiva privind răspunderea în materie de IA examinată în prezentul aviz. Ambele propuneri le permit reclamanților să depună plângeri împotriva anumitor părți, existând o serie de diferențe în ceea ce privește domeniul de aplicare al celor două instrumente.

2.2.

Scopul Directivei privind răspunderea în materie de IA este să stabilească norme uniforme privind anumite aspecte legate de răspunderea extracontractuală pentru prejudiciile cauzate de utilizarea sistemelor de IA. Pe această cale, directiva vizează să îmbunătățească funcționarea pieței unice, instituie o protecție mai amplă pentru victime (persoane fizice sau juridice) și stimulează încrederea în IA prin norme armonizate. Acestea vizează, de exemplu, încălcarea confidențialității, pierderea de date sau prejudiciile cauzate de probleme legate de siguranță. De exemplu, noile norme vor facilita obținerea de despăgubiri dacă o persoană a fost discriminată într-un proces de recrutare care implică tehnologie IA, deși vor rămâne în continuare o serie de obstacole (juridice). Pentru a elimina orice insecuritate juridică ce ar mai putea exista, CESE recomandă furnizarea unei definiții juridice a deciziilor luate de mașini prin utilizarea IA.

2.3.

Prin această directivă, Comisia propune pentru prima dată o armonizare țintită a normelor naționale privind răspunderea în materie de IA, facilitând obținerea de despăgubiri pentru victimele prejudiciilor cauzate de IA. În acord cu obiectivele Cărții albe privind IA și cu propunerea de act legislativ privind IA a Comisiei din 2021 – prin care se stabilesc principii ale statului de drept printr-un cadru pentru fiabilitate și încredere în IA – noile norme vor garanta că victimele beneficiază de o protecție echitabilă atunci când suferă prejudicii cauzate de produsele sau serviciile bazate pe IA, în același mod ca în cazul în care prejudiciile ar fi provocate în orice alte circumstanțe.

2.4.

Având grijă să nu pericliteze ori să împiedice progresul tehnologic în Europa, directiva introduce un cadru juridic armonizat care abordează complexitatea sistemelor de IA, încă din laborator și până la introducerea pe piață, și simplifică procesul juridic pentru victimele prejudiciilor cauzate de sistemele de IA prin două inovații juridice majore care răspund nevoilor existente: — în primul rând, când s-a stabilit că nu au fost respectate reglementările UE sau naționale (sau obligația de diligență ce rezultă din acestea) și când pare că este probabil în mod rezonabil să existe o legătură de cauzalitate cu sistemul de IA (sau cu rezultatul acestuia), o prezumție legală relativă de cauzalitate va aborda dificultățile cu care se confruntă victimele atunci când trebuie să explice în detaliu cum s-a produs prejudiciul printr-o anumită culpă sau omisiune, ceea ce poate fi deosebit de dificil atunci când se încearcă înțelegerea unor sisteme de IA complexe. Se aplică dispoziții specifice pentru furnizorii de sisteme de IA cu risc ridicat (a se vedea punctul 4.1), pentru persoanele care acționează în numele acestora și pentru utilizatori. Propunerea reduce severitatea prezumției atunci când sistemul de IA este folosit de un utilizator neprofesionist, care nu a intervenit în funcționarea sistemului de IA; — în al doilea rând, deși în cazul răspunderii pentru produse este mai ușor de identificat cine trebuie acționat în instanță, mediul IA este mai complex. Conform directivei propuse, victimele vor avea la dispoziție mai multe instrumente pentru a solicita acces la justiție, având dreptul de a accesa elemente de probă din partea societăților comerciale și a furnizorilor, în cazurile în care este implicată IA cu risc ridicat și atunci când trebuie obținute astfel de elemente de probă, într-o măsură proporțională. Victimele vor putea obține o hotărâre judecătorească prin care să aibă acces la informațiile necesare pentru a stabili ce anume a provocat prejudiciile suferite de ele și cărui pârât persoană fizică sau juridică îi pot imputa aceste prejudicii. Atunci când elementele de probă sunt accesibile cu ușurință, nu se mai aplică prezumția, ceea ce încurajează semnificativ punerea la dispoziție a acestor informații.

Prin aceste două măsuri, propunerea de directivă ajută victimele să obțină reparații, la nivel individual sau colectiv (dacă este cazul), fără a elimina conceptul de cauzalitate.

3.   Garantarea unei evoluții tehnologice centrate pe factorul uman

3.1.

CESE este conștient de beneficiile și potențialele riscuri pe care le presupune IA. Utilizarea sa nu ar trebui să se rezume doar la îmbunătățirea productivității prin substituirea sarcinilor umane și la reducerea costurilor. Această evoluție atrage atenția asupra riscurilor legate de impactul său asupra sănătății ca urmare a modificării condițiilor de muncă, a drepturilor, precum confidențialitatea, și asupra reconsiderării echilibrului dintre mașini și om la locul de muncă, întrucât controlul uman trebuie privilegiat, acordând atenția corespunzătoare posibilei persistențe a prejudecăților umane și a biasului în funcționarea mașinilor. Responsabilitatea pentru proiectarea inițială și răspunderea finală pentru posibilele disfuncționalități ar trebui să revină în continuare actorilor umani, astfel cum a recunoscut Grupul de experți la nivel înalt privind inteligența artificială în orientările sale în materie de etică. Multe alte evoluții, cum ar fi impactul nanotehnologiilor asupra mediului, sunt mai puțin documentate la ora actuală. CESE consideră că atât operatorii de IA, cât și alte părți interesate, precum consultanții în domeniul managementului riscurilor și asigurătorii, dar și reprezentanții autorităților publice și ai lucrătorilor, ar trebui să monitorizeze impactul potențial prin analiza riscurilor, audituri și ingineria siguranței, prin efectuarea de teste într-un mediu similar lumii reale. După cum a arătat în avizul său precedent (2), CESE ar saluta adoptarea unor proceduri de certificare menite să garanteze siguranța și alinierea cu interesele umane.

3.2.

CESE este conștient de expunerea aplicațiilor IA la erori și la atacuri cibernetice răuvoitoare și face referire la recentele sale avize referitoare la propunerile de Act legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA) (3) și de directivă privind securitatea cibernetică și reziliența entităților critice (4). Aceste riscuri și amenințări justifică în mod evident dispozițiile existente în materie de prevenire și de monitorizare, precum și viitoarele evoluții, întrucât pot apărea noi vulnerabilități.

3.3.

CESE sprijină intenția de a ține pasul cu evoluțiile viitoare care vor avea loc într-un ritm rapid și de a evalua efectele directivei, în măsura în care elementele de probă justifică un astfel de demers, ceea ce va duce la o actualizare în funcție de principiile necesității și proporționalității. Comitetul consideră că obiectivul de cinci ani prevăzut în propunere este prea îndepărtat și sugerează să se ia măsuri mai devreme, în cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a directivei. El insistă asupra implicării societății civile în această evaluare, întrucât CESE reflectă opiniile cetățenilor, ale consumatorilor, ale lucrătorilor și ale întreprinderilor mari și mici în modul său unic, acordând atenția cuvenită drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv drepturilor lucrătorilor, precum și oportunităților și obstacolelor economice.

4.   Protecția valorilor fundamentale ale UE

4.1.

CESE sprijină abordarea adoptată de Comisie în actul legislativ privind IA, care evidențiază utilizările interzise ale IA, precum evaluarea comportamentului social al cetățenilor de către guvernele intruzive, aplicațiile cu risc ridicat din întreprinderi, inclusiv recrutarea și acordarea de punctaje în funcție de merite, precum și infrastructurile critice și dispozitivele tehnice folosite pentru asistența medicală, dar și un număr mare de activități mai puțin riscante. CESE solicită o definiție lipsită de ambiguitate a activităților cu risc ridicat. Comitetul își reiterează solicitarea de a adăuga potențialele prejudicii asupra mediului printre factorii ce trebuie incluși în categoria de risc ridicat. CESE observă că ar trebui acordate despăgubiri victimelor, indiferent de clasificarea aplicațiilor IA în categoriile de „risc ridicat” sau „mai puțin ridicat”.

4.2.

După cum a precizat în avizul său din 2020 referitor la Cartea albă privind inteligența artificială, CESE insistă asupra angajamentului său de a proteja drepturile fundamentale și coordonarea umană în etapa decizională finală, ca elemente de bază pentru dezvoltarea responsabilă a IA în Uniunea Europeană. Este posibil ca alegerile și deciziile luate de mașini să nu țină cont de consecințele nedorite așa cum le-ar lua în considerare un om, mai ales atunci când aceste alegeri și decizii afectează persoane vulnerabile, precum copiii sau persoanele în vârstă.

4.3.

CESE subliniază importanța încrederii populației în evoluțiile IA, în ceea ce privește protecția confidențialității, tratamentul echitabil și reparațiile, acolo unde este cazul. Propunerea de directivă vizează asigurarea unei despăgubiri cel puțin egale pentru prejudiciile cauzate integral sau parțial de utilizarea sistemelor de IA, comparativ cu daunele suferite atunci când nu sunt implicate sisteme de IA. Este important ca statele membre, Comisia și utilizatorii sistemelor de IA să își unească eforturile pentru a transmite acest mesaj către un public larg.

5.   Facilitarea despăgubirilor pentru victimele prejudiciilor cauzate de IA

5.1.

Directiva privind răspunderea în materie de IA prevede o protecție sporită a cetățenilor, lucrătorilor și actorilor economici împotriva prejudiciilor, astfel cum este recunoscută în mediul juridic național al acestor victime, extinzând această protecție dincolo de cazurile care vizează vătămări corporale și daune materiale, după cum se arată în propunerea de directivă privind răspunderea pentru produse. Această extindere permite despăgubirea prejudiciilor exclusiv economice cauzate, de exemplu, în situațiile de discriminare nejustificată, de refuz al accesului la îngrijire sau educație, de creare eronată de profiluri de către poliție sau prin pierderea de date. CESE insistă asupra nevoii de a se înțelege în mod clar daunele eligibile, pentru a evita interpretările divergente nedorite în temeiul jurisprudenței naționale, și de a oferi formare în acest scop profesioniștilor, inclusiv judecătorilor din fiecare țară, prin mijloace corespunzătoare. CESE arată că instanțele naționale pot solicita CJUE să emită hotărâri preliminare privind aspecte asupra cărora pot exista interpretări divergente.

5.2.

Comitetul constată că accesul la reparații și la despăgubiri nu este egal pentru cetățenii, consumatorii, lucrătorii sau întreprinderile de pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Bunăvoința față de reclamanți, regulamentele de procedură și costurile asociate unei plângeri introduse prin sistemul judiciar, precum și măsura în care reclamanții sunt acoperiți în privința cheltuielilor judiciare în cauzele de răspundere civilă diferă semnificativ de la un stat membru la altul și de la o categorie socială la alta. Prin urmare, și după cum s-a exprimat deja ca principiu în avizul mai general referitor la Regulamentul privind IA (5), CESE susține instituirea unor sisteme ușor accesibile, gratuite și obligatorii de soluționare alternativă a litigiilor privind aspecte legate de răspunderea civilă în cazul aplicațiilor de IA la nivel național, cu coordonare la nivelul UE, după cum se întâmplă în sfera serviciilor financiare (FIN-NET), de exemplu, iar acest lucru să se facă în cooperare cu organismele reprezentative relevante ale societății civile. Astfel de servicii ar contribui la evaluarea efectelor directivei prin monitorizarea soluționărilor alternative care le sunt aduse la cunoștință.

5.3.

CESE salută eforturile depuse pentru a le oferi victimelor mijloace sporite de a solicita o despăgubire echitabilă atunci când suferă prejudicii cauzate de aplicațiile IA, proceduri care, altfel, ar putea fi indisponibile sau complicate și costisitoare, având în vedere opacitatea și complexitatea aplicațiilor IA. Numeroși cetățeni și consumatori sunt suspicioși în ceea ce privește „roboții” și algoritmii. CESE recomandă să se ia măsuri pentru stimularea încrederii cetățenilor, în special prin tutoriale puse la dispoziție pe platformele de comunicare socială utilizate la scară largă, ca parte a strategiei de comunicare a Comisiei.

5.4.

Victimele prejudiciilor cauzate de sistemele de IA vor putea invoca prezumția în cazul operatorilor care nu respectă cerințele naționale sau de la nivelul UE. Faptul că operatorii vor trebui să înregistreze modul în care respectă aceste norme constituie un mecanism de apărare împotriva comportamentelor neglijente.

6.   Integrarea noilor principii juridice pe piața unică

6.1.

Directiva privind răspunderea în materie de IA sosește într-un moment când răspunderea pentru disfuncționalitățile IA se află pe agenda legislativă a mai multor state membre. CESE înțelege abordarea din textul propunerii, de a proteja, în această etapă, principiile juridice naționale, și sprijină utilizarea unei directive atât pentru a evita inconsecvențele excesive în ceea ce privește principiile aplicabile răspunderii la nivelul UE, cât și pentru a le permite statelor membre să ajusteze protecția pe care o consideră necesară și proporțională în interesul general. Comitetul atrage atenția responsabililor de elaborarea politicilor asupra riscurilor prezentate de mediile juridice fragmentate, care împiedică realizarea unei piețe unice digitale autentice, mențin diferențele dintre cetățenii și întreprinderile europene și ar putea îngreuna inovația tehnologică europeană. El este de părere că nu ar trebui subestimat riscul interpretării eronate a principiului interesului general, întrucât procedurile pentru contestarea acestuia sunt greoaie, iar autoritatea lor nu depășește chestiunea în cauză din fiecare procedură introdusă în fața Curții de Justiție.

6.2.

CESE înțelege în ce măsură regimurile juridice naționale aplicabile cererilor în materie de răspundere civilă încă diferă între statele membre și, de-a lungul anilor, a acordat o atenție deosebită eforturilor depuse pentru depășirea acestor diferențe, de exemplu printr-un regim alternativ la standardele naționale („al 28-lea regim”). Ținând cont de aceste aspecte, Comitetul înțelege alegerea instrumentului juridic propus în această etapă de Comisie, însă evidențiază riscul ca existența unor concepte diferite să dea naștere unor interpretări diferite, în cadrul unor sisteme juridice naționale diferite. CESE insistă ca Comisia să urmărească, drept obiectiv final, un sistem de răspundere cu o aplicare cât mai uniformă la nivelul UE.

6.3.

CESE subliniază dreptul părții pârâte, în special al comercianților cu amănuntul (mici), de a introduce o acțiune în justiție față de furnizorul său sau de părțile interesate relevante din amonte în lanțul de aprovizionare, precum și obligația acestora din urmă de a-și asuma responsabilitatea pentru consecințele comportamentului lor neglijent sau presupus fraudulos. În astfel de cazuri, furnizorii respectivi ar trebui să fie obligați din punct de vedere juridic să acorde despăgubiri pârâților.

7.   Sprijinirea competitivității evoluțiilor europene în materie de IA

7.1.

CESE consideră că securitatea juridică reprezintă un stimulent economic pentru cercetarea și dezvoltarea europeană în cadrul centrelor științifice, al autorităților publice și al întreprinderilor și contribuie la realizarea de inovații de pionierat într-un mediu global. Propunerea de directivă privind răspunderea în materie de IA furnizează îndrumările oportune necesare pentru a le oferi inovatorilor într-o măsură mai mare încrederea necesară cu privire la riscurile juridice, mai ales atunci când lucrează la nivel transfrontalier, întrucât diferitele jurisdicții au propriile regimuri în materie de răspundere. Aceste aspecte vor fi deosebit de valoroase pentru întreprinderile nou-înființate și pentru IMM-uri, care nu au același acces la consultanță juridică precum întreprinderile mai mari. De asemenea, noul cadru i-ar putea ajuta pe dezvoltatori să lanseze noi aplicații IA cu o mai bună înțelegere a implicațiilor juridice, contribuind la strategia UE privind tranziția digitală și cea verde.

7.2.

Propunerea de directivă privind răspunderea în materie de IA nu include în această etapă dispoziții privind o asigurare obligatorie pentru aplicațiile IA. Ținând cont de faptul că o serie de aplicații ale IA, mai ales sistemele complicate, se află încă în curs de dezvoltare și având în vedere lipsa experienței anterioare, ar fi greu de stabilit metode de tarifare care să fie suficient de fiabile pentru a fi reprezentative pentru prejudiciile și cererile de despăgubiri viitoare, mai ales ținând cont de faptul că producerea prejudiciilor și prezentarea plângerilor ar putea fi interconectate și ar putea duce la replicarea disfuncționalităților și, prin urmare, la accentuarea gravității incidentelor și la acumularea de pierderi, capacitatea întreprinderilor de (re)asigurare fiind în prezent limitată. Prin urmare, CESE înțelege decizia Comisiei de a nu se implica în continuare în chestiunea legată de necesitatea de a introduce în această etapă o asigurare obligatorie sau alte garanții financiare, precum și de măsura în care ar trebui introduse acestea și de tipul de activități vizate, însă invită Comisia să monitorizeze îndeaproape disponibilitatea și sfera de aplicare a asigurării. Este nevoie de un sistem de monitorizare care să ofere informații cu privire la incidentele în care sunt implicate sistemele de IA, pentru a evalua dacă este nevoie de măsuri suplimentare, precum răspunderea obiectivă sau asigurarea obligatorie.

7.3.

CESE observă că mai multe riscuri fac obiectul asigurării obligatorii sau altor garanții financiare în temeiul dreptului național sau al dreptului Uniunii. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul utilizării autovehiculelor, în condițiile în care se află în curs de dezvoltare vehicule autonome. În astfel de situații, când asigurarea obligatorie se aplică nu numai comportamentului conducătorului sau călătorilor, ci și în cazul defectării echipamentelor, mai exact în ceea ce privește modul pilot automat, în cele mai multe cazuri victimelor le sunt garantate despăgubirile (6) conform legislației și contractelor în vigoare. După caz, societățile de asigurări pot solicita producătorilor să le fie rambursate cheltuielile. Aceasta ar trebui să reducă costurile pentru conducătorii auto și să deplaseze centrul de greutate economic al ramurilor de asigurare relevante, de la o piață de tip B2C (de la întreprindere la consumator) la o piață de tip B2B (între întreprinderi). Prin urmare, CESE consideră că nu este nevoie de măsuri legislative semnificative suplimentare în domenii în care există deja sau urmează să fie introduse la nivelul UE asigurări obligatorii. Totuși, CESE va monitoriza îndeaproape alegerile etice care guvernează probleme precum evitarea coliziunilor și scenariile privind gestionarea accidentelor.

7.4.

CESE consideră că restricțiile în ceea ce privește conformitatea și managementul riscurilor integrate în Directiva privind răspunderea în materie de IA, precum și prezumția care transferă sarcina obiecției către furnizori, către persoanele care acționează în numele acestora și către utilizatorii de sisteme de IA, constituie măsuri proporționale, adaptate nivelurilor adecvate de risc de prejudicii cauzate de aplicațiile IA.

7.5.

În ceea ce privește accesul la elementele de probă, CESE aprobă măsurile adoptate pentru protejarea secretelor comerciale, care constituie un aspect important al competitivității inovatorilor europeni, precum și a informațiilor confidențiale, atunci când sunt invocate într-o manieră legitimă și cu respectarea drepturilor dobândite, precum privilegiile recunoscute în mod legal ale avertizorilor de integritate, care există la locul de muncă, de exemplu.

7.6.

CESE este de părere că adoptarea unei prezumții moderate în locul răspunderii obiective facilitează evoluțiile tehnologiei IA în Uniunea Europeană și ar putea confirma rolul de lider al UE în stabilirea standardelor la nivel global, întrucât alte țări și-ar putea alinia fără probleme legislația la acest regim. Acest aspect ar trebui să facă, de asemenea, parte din viitoarea revizuire, împreună cu clarificarea conceptelor care ar putea fi necesară ca urmare a acestei prime experiențe.

---

(1)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cum construim încrederea cetățenilor într-o inteligență artificială centrată pe factorul uman [COM(2019) 168 final] (JO C 47, 11.2.2020, p. 64).

(2)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cum construim încrederea cetățenilor într-o inteligență artificială centrată pe factorul uman [COM(2019) 168 final] (JO C 47, 11.2.2020, p. 64).

(3)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind: propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 [COM(2020) 595 final – 2020/0266 (COD)] propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și (UE) 2016/2341 [COM(2020) 596 final – 2020/0268 (COD)] (JO C 155, 30.4.2021, p. 38).

(4)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei 2016/1148/UE și Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice” [COM(2020) 823 final – 2020/0359 (COD) – COM(2020) 829 final – 2020/0365 (COD)] (JO C 286, 16.7.2021, p. 170).

(5)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Legea privind inteligența artificială) și de modificare a anumitor acte legislative [COM(2021) 206 final – 2021/106 (COD)] (JO C 517, 22.12.2021, p. 61).

(6)  Persoana aflată la volan are dreptul de a depune o plângere în temeiul dreptului privind răspunderea pentru produse.