Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un plan de acțiune pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei și schimburile comerciale bilaterale cu UE”

[COM(2022) 217 final]

(2023/C 75/25)

Raportor:

Marcin NOWACKI

Consultare	Comisia Europeană, 28.6.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	4.10.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	26.10.2022
Sesiunea plenară nr.	573
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	156/12/17

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE subliniază că agresiunea militară neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei a dus la distrugerea unei părți semnificative a infrastructurii țării și la blocarea porturilor și rutelor maritime, ceea ce a determinat prăbușirea comerțului exterior al Ucrainei. Prin urmare, trebuie explorate culoare comerciale alternative care utilizează moduri de transport rutier și feroviar între UE și Ucraina.

1.2.

CESE invită statele membre, Comisia și Consiliul să ia măsuri de îmbunătățire a procedurilor de vămuire la punctele de trecere a frontierei, sporind atât numărul de funcționari, cât și cooperarea dintre funcționarii UE și cei ucraineni. Aceste măsuri ar trebui să continue tendințe deja în curs în unele țări ale UE. De exemplu, Polonia a deschis benzi speciale pentru traficul de marfă la punctele de trecere a frontierei de la Korczowa-Krakoveț și Dorohusk-Jagodin. De asemenea, ar trebui subliniat că este necesară o cooperare între țările UE și Ucraina pentru a îmbunătăți operațiile de vămuire, printre altele prin efectuarea lor simultană de către toate serviciile competente, respectând totodată toate procedurile atât ale statelor membre ale UE, cât și ale Ucrainei.

1.3.

Trebuie observat că unul dintre cele mai recente eforturi esențiale de intensificare a comerțului terestru este semnarea a două acorduri între UE, Ucraina și Moldova pentru liberalizarea transportului rutier de mărfuri ucrainene către UE via Moldova. Acordurile privind transportul rutier vor contribui la acest efort, prin facilitarea transportului rutier de mărfuri între UE și Ucraina și Moldova, permițând transportatorilor ucraineni, moldoveni și din UE să tranziteze și să opereze între teritoriile lor fără a trebui să obțină autorizații pentru aceste operațiuni. Acordul UE-Ucraina prevede și recunoașterea permiselor de conducere și a certificatelor de calificare profesională ucrainene (1).

1.4.

CESE subliniază că sunt necesare investiții urgente în infrastructură, pentru a crește capacitatea de absorbție la frontieră și pentru a permite comerțul pe cale ferată. Aceste investiții pot fi realizate numai cu sprijinul fondurilor europene. Sprijinirea procesului de investiții, garanțiile de plată și asigurarea pentru antreprenorii implicați în transportul de mărfuri între UE și Ucraina sunt necesare pentru a crește volumul transportului.

1.5.

CESE subliniază că este necesară cooperarea strânsă cu partenerii ucraineni, nu numai pentru a pune în aplicare procesul de investiții și îmbunătățirea procedurilor de transport de mărfuri, ci și pentru a permite lucrătorilor ucraineni să lucreze în UE. Acest aspect îi privește atât pe partenerii guvernamentali, cât și pe cei sociali.

1.6.

CESE observă că comunicarea Comisiei Europene identifică cu precizie obstacolele semnificative în comerțul dintre UE și Ucraina și cauzele acestora. Din cauza invaziei complet nejustificate a Rusiei, conflictul armat aflat în desfășurare pe teritoriul Ucrainei a dus la distrugerea pe scară largă a infrastructurii Ucrainei și la blocarea porturilor sale maritime de la Marea Neagră, eliminându-i astfel canalele comerciale internaționale.

2.   Context

2.1.

Avizul de față a fost elaborat în siajul Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un plan de acțiune pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru a facilita exporturile agricole ale Ucrainei și schimburile comerciale bilaterale cu UE” (2), din 12 mai 2022.

2.2.

Mărfurile alimentare și, în primul rând, cerealele se numără printre bunurile de bază produse de Ucraina și exportate către UE și numeroase țări din Africa și Asia. Ucraina este unul din cei mai mari producători de mărfuri alimentare. Blocarea comerțului său exterior înseamnă o scădere semnificativă a aprovizionării cu numeroase produse alimentare în UE și la nivel mondial. Împreună, Ucraina și Rusia produc 10 % din grâul mondial și reprezintă 30 % din comerțul mondial cu grâu.

2.3.

CESE salută propunerea Comisiei Europene de a crea rute logistice alternative și optimizate – noi „culoare de solidaritate UE-Ucraina” – pentru a facilita comerțul cu produse agricole ucrainene și comerțul bilateral exterior. Culoarele vor oferi Ucrainei și acces la rutele comerciale europene prin intermediul porturilor maritime, ceea ce le va permite vecinilor noștri din est să participe la comerțul mondial. Cu toate acestea, s-a convenit în general că exporturile pe cale terestră pot compensa doar între o treime și jumătate din ceea ce Ucraina exportă în mod normal prin Marea Neagră. În plus, costurile transportului terestru către Europa sunt mult mai mari decât cele ale exporturilor pe cale maritimă prin Marea Neagră. În plus, exporturile ucrainene sunt limitate în cadrul pieței interne a UE. Acest lucru îi lipsește pe fermieri de oportunități, lipsind și multe țări din Africa și Asia de aprovizionarea cu alimente de care au nevoie de urgență.

2.4.

Deschiderea unui coridor sigur pentru cereale în Marea Neagră poate fi o veste bună pentru țările importatoare de alimente și pentru fermierii ucraineni. Cu toate acestea, adevăratul test nu a avut încă loc, deoarece încrederea în Rusia este scăzută. Mai mult, ne confruntăm cu o perioadă în care prețurile la combustibili și îngrășăminte sunt ridicate. Multe din terenurile agricole ale Ucrainei sunt controlate de Rusia sau sunt expuse riscului de atacuri rusești. Să presupunem că agricultorii nu mai pot desfășura activități agricole din cauza costurilor ridicate și a nivelului scăzut de securitate. În acest caz, ei ar putea renunța la agricultură, punând o presiune și mai mare asupra securității alimentare internaționale, astfel pierzându-se locuri de muncă. Este necesar și urgent să se găsească soluții. Nu este timp de pierdut.

2.5.

CESE observă că Comisia identifică în mod corect blocajele, și anume domeniile cele mai problematice care împiedică comerțul dintre UE și Ucraina, și propune mai multe măsuri pentru soluționarea problemelor identificate.

2.6.

Chestiunile legate de infrastructură reprezintă principalele dificultăți în calea dezvoltării comerțului dintre UE și Ucraina. Prin urmare, sunt necesare investiții urgente pentru a fluidiza punctele de trecere a frontierei și a facilita transportul feroviar dintre Ucraina și statele membre ale UE. Ar trebui instituită și extinsă cooperarea între instituțiile UE, statele membre, Ucraina și Moldova, aspect ce poate juca un rol activ în transportul de mărfuri.

3.   Observații generale

3.1.

Sunt dificil de estimat daunele cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, mai ales că nu se știe cât va dura războiul. Cu toate acestea, ar trebui să se analizeze deja planificarea privind reconstrucția, dezvoltarea economică și integrarea Ucrainei în ecosistemul economic al Uniunii Europene. Un pas important spre reconstrucția Ucrainei a fost Conferința de la Lugano, desfășurată în perioada 4-5 iulie 2022. Acest fapt este cu atât mai important cu cât, la 23 iunie 2022, liderii UE au decis să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. Planul propus de Comisia Europeană de a crea „culoare de solidaritate” pentru intensificarea schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Ucraina este, cu siguranță, un pas esențial în direcția acestui obiectiv.

3.2.

Ucraina are 18 porturi din care mărfurile pot fi exportate către țări europene și alte părți ale lumii. Potrivit unor informații recente din Ucraina, 15 dintre acestea au fost blocate. Sunt operaționale doar trei porturi: Reni, Ismail și Ust-pe-Dunăre (Ust-Dunaisk). Rusia a împiedicat, de asemenea, plecarea a aproape 80 de nave străine cu echipajele aferente. Sursele ucrainene afirmă că doar 400 000 de tone de mărfuri au părăsit porturile în luna martie. În luna mai, producția portuară a crescut la 1,3 milioane tone (3). Totuși, aceasta este doar o foarte mică parte din ceea ce este necesar. Speranța pentru intensificarea comerțului maritim a fost plasată într-un acord în temeiul căruia Rusia va permite navelor comerciale să navigheze în afara porturilor ucrainene. Primele nave cu cereale ucrainene au părăsit deja portul Odessa. Ar trebui subliniat că acordul cu Rusia este fragil, iar porturile ar putea fi complet blocate din nou în orice moment (4).

3.3.

La nivel mondial, Ucraina este unul din cei mai mari producători de mărfuri alimentare. Aproximativ jumătate din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui, 16 % din exporturile de porumb și 10 % din cele de grâu provin din această țară. De asemenea, Ucraina este un important producător și exportator de alte cereale și produse alimentare (5). Exporturile de mărfuri alimentare reprezintă o sursă esențială de venituri pentru Ucraina, generând 27,7 miliarde USD în 2021 (6). Produsele agricole ucrainene sunt vândute în Asia de Sud-Est, în Orientul Mijlociu și în Africa. De asemenea, unele țări din UE, cum ar fi Spania, Țările de Jos și Italia, se numără printre cei mai mari importatori ai acestor bunuri.

3.4.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, aproximativ două treimi din exporturile de bunuri ucrainene se făceau pe mare. La momentul respectiv, cerealele erau exportate aproape exclusiv pe mare, iar pentru uleiurile vegetale, cifra era de peste 90 % (7). Blocarea porturilor maritime comerciale din Marea Neagră are consecințe directe asupra securității alimentare internaționale și a situației economice din multe țări din lume. Aprovizionarea limitată cu alimente din Ucraina este, desigur, un factor important al inflației prețurilor în întreaga UE și va continua să fie astfel. Războiul a împiedicat recoltarea, deoarece, în teritoriile ocupate, trupele ruse au furat produsele recoltate. În plus, ele au minat câmpurile și au dat foc terenurilor de cultură. În aceste condiții, recolta Ucrainei este mai mică decât în anii precedenți. Acest fapt, combinat cu dificultățile legate de export, ar putea duce la foamete în multe regiuni ale lumii. În plus, se estimează că aproximativ 30 % din zonele producătoare de grâu din Ucraina sunt în prezent controlate de Rusia (august 2022). Situația producției în zonele ocupate este neclară: cine controlează aceste bunuri și pot ajunge acestea în continuare pe piețele mondiale? De asemenea, în momentul izbucnirii războiului, s-a estimat că între 20 și 25 de milioane de tone de cereale din recolta din 2021 au fost ținute în Ucraina.

3.5.

Aceste probleme justifică pe deplin propunerile Comisiei de a crea „culoare de solidaritate”. Cu toate acestea, CESE subliniază că propunerea Comisiei ar trebui să includă măsuri de sporire a securității investițiilor, pe lângă măsurile de extindere a capacității punctelor de trecere a frontierei.

4.   Observații specifice

4.1.   Coordonarea activității serviciilor vamale ale statelor membre ale UE și ale Ucrainei

4.1.1.

Controalele vamale comune la frontiera UE cu Ucraina nu reprezintă o noutate. Un mecanism similar a fost utilizat în timpul desfășurării Euro 2012. Peste un milion de persoane au trecut frontiera dintre Polonia și Ucraina în timpul Campionatului european de fotbal. Cu toate acestea, regimurile speciale la momentul respectiv acopereau numai circulația persoanelor, nu și pe cea a mărfurilor. Coordonarea serviciilor vamale, însă, a făcut posibilă creșterea capacității de tranzit la punctele de trecere a frontierei. Circumstanțele speciale declanșate de invadarea Ucrainei de către Rusia legitimează cu siguranță luarea în considerare a unor măsuri similare pentru circulația mărfurilor. Fără îndoială, controalele vamale sunt necesare la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina. Cu toate acestea, se recomandă efectuarea lor cu o deplină cooperare și coordonare într-un sigur loc și în același timp, atât de către funcționarii din statul membru al UE, cât și de cei din Ucraina.

4.2.   Sporirea capacității punctelor de trecere a frontierei. Soluții pentru transportul rutier. Deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei și culoare pentru vămuirea mărfurilor, în special a produselor agroalimentare

4.2.1.

Deschiderea de puncte de trecere a frontierei și creșterea capacității lor sunt esențiale pentru a permite schimbul liber de mărfuri între statele membre ale UE și Ucraina. Această tendință apare în țările limitrofe Ucrainei și ar trebui sprijinită, inclusiv din punct de vedere financiar, prin investiții în infrastructura necesară. Este necesar atât să se extindă capacitatea punctelor de trecere a frontierei existente în prezent, de exemplu prin creșterea numărului de membri ai personalului vamal, cât și să se deschidă noi puncte de trecere a frontierei, în special pentru vămuirea mărfurilor, în locațiile unde este posibil. Merită menționat exemplul Poloniei, care a sporit capacitatea de tranzit a mărfurilor la punctele de trecere a frontierei Korczowa-Krakoveț și Dorohusk-Jagodin. Datorită extinderii și utilizării infrastructurii existente, Polonia a redus fără întârziere timpul de așteptare pentru vămuirea mărfurilor la alte puncte de trecere a frontierei.

4.2.2.

Trebuie remarcat că există posibilitatea utilizării porturilor maritime nu numai în Polonia, ci și în statele baltice pentru comerțul cu cereale ucrainene. Este necesar să se utilizeze în mod eficient rețeaua feroviară din Polonia și să se permită autorităților și întreprinderilor ucrainene să utilizeze porturile din Polonia, Lituania, Letonia și Estonia. Este important de menționat că o cantitate semnificativă de cereale ucrainene este stocată în depozite situate la frontiera polono-ucraineană. Aceasta înseamnă că logistica comercială se lovește în continuare de bariere care trebuie eliminate.

4.2.3.

Ar trebui remarcat că Comisia propune, de asemenea, deschiderea negocierilor pentru a încheia un acord între Uniunea Europeană și Ucraina privind transportul rutier de mărfuri. După perioada inițială de valabilitate, acesta ar putea rămâne în vigoare atât timp cât vor dura efectele grave ale agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei asupra infrastructurii și operațiunilor de transport. Cu toate acestea, ar trebui subliniat că mediile de afaceri ucrainene și europene diferă considerabil. Ca atare, este esențial ca orice acord între UE și Ucraina să includă o foaie de parcurs pentru modificări de reglementare în Ucraina, astfel încât regulamentele interne să fie convergente cu standardele europene, inclusiv cu pachetul privind mobilitatea. În caz contrar, societățile de transport ucrainene ar putea obține un avantaj competitiv semnificativ față de omologii lor europeni, ceea ce ar avea consecințe economice serioase pentru industria europeană a transporturilor.

4.2.4.

În Acțiunea 4, Comisia solicită ca transporturile ucrainene de produse agricole exportate să fie direcționate cu prioritate către coridoarele de transport de marfă cu cea mai bună capacitate disponibilă. Acest lucru este important din punct de vedere administrativ, Cu toate acestea, ar trebui subliniat că, fără stimulente economice suplimentare și asigurări adecvate, operatorii de transport privat ar putea să nu fie dispuși să-și asume riscuri asociate transportului de produse agricole. Principiul după care se conduc întreprinderile private este cel al maximizării profitului și minimizării riscurilor, astfel încât este posibil să prefere transportul altor produse de bază sau alte activități complet diferite decât să transporte produse agricole din Ucraina.

4.2.5.

CESE salută identificarea corectă de către Comisie a necesității de a elimina numeroasele bariere care îi împiedică pe șoferii ucraineni să lucreze în UE. Ar trebui să se întreprindă acțiuni comune cu partenerii ucraineni pentru a permite ucrainenilor să lucreze în cadrul întreprinderilor europene de transport și să treacă frontierele în mod liber. La urma urmei, întreprinderile europene de transport care își desfășoară activitatea în regiune se confruntă cu un deficit însemnat de lucrători. Mulți cetățeni ucraineni au lucrat în țările UE înainte de război, dar au fost obligați să se întoarcă în țara lor de origine după izbucnirea războiului. În prezent, ei nu pot părăsi Ucraina și nu pot să lucreze în UE, ceea afectează situația întreprinderilor europene.

4.3.   Legături feroviare dintre UE și Ucraina

4.3.1.

CESE observă că Comisia Europeană identifică corect problemele din domeniul transportului feroviar de marfă. Ecartamentul feroviar utilizat în UE este de 1 435 mm și de 1 520 mm în Ucraina. Acest lucru face imposibilă circulația trenurilor europene de marfă pe liniile ucrainene și invers. Cu toate acestea, Comisia atrage atenția asupra practicii de schimbare a boghiurilor vagoanelor, care poate să nu fie suficientă întotdeauna. Trebuie remarcat că vagoanele ucrainene sunt uneori mai largi decât cele utilizate în Europa, ceea ce le poate împiedica să circule pe liniile europene.

4.3.2.

În Acțiunea 5, Comisia se angajează să colaboreze cu statele membre și cu industria pentru a identifica principalele centre de transbordare/schimbare a ecartamentului situate în interiorul și în afara frontierelor UE-Ucraina, pentru a stabili volumele care ar putea fi transbordate zilnic, pentru transportul în vrac și prin containere. Ar trebui subliniat că asistența UE în materie de coordonare ar trebui să depășească transportul și ar trebui să acopere și expedierea de mărfuri. Companiile ucrainene se confruntă în prezent cu mari dificultăți în crearea de noi lanțuri logistice (rezervarea unor terminale de frontieră, organizarea transportului feroviar de marfă, rezervarea de terminale în porturi, contractele cu companiile de transport maritim), care adesea livrează cereale doar la frontieră, ceea ce creează blocaje. Problema ar putea fi rezolvată prin măsuri și mecanisme la scară largă de coordonare a cererii cu oferta (inclusiv online), de exemplu prin conectarea exportatorilor ucraineni cu agenți de expediție, întreprinderi de logistică etc.

4.3.3.

Punerea în aplicare a culoarelor de solidaritate necesită mai multe investiții în infrastructură, în special în sectorul feroviar. Un exemplu notabil este extinderea infrastructurii feroviare europene în cadrul coridorului propus Polonia-Ucraina-România, pe linia Gdańsk-Lublin/Przemyśl-Liov-Cernăuți-Suceava-Constanța. Proiectul ar putea fi o ramură estică a noului coridor TEN-T Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, care este discutat în cadrul revizuirii ciclice a rețelei TEN-T. Odată cu realizarea investițiilor necesare în Polonia, cum ar fi Nodul central de transporturi (Solidarity Transport Hub) și adaptarea căilor ferate de mare viteză la transportul de marfă, aceasta va fi probabil cea mai rapidă rută pentru transportul de mărfuri din Ucraina către porturile maritime baltice. Realizarea investițiilor feroviare în cadrul rețelei TEN-T va permite Moldovei să se conecteze mai bine cu UE și să deschidă mai multe rute de transport de marfă către Odessa și Chișinău.

4.4.   Sprijin financiar și reducerea riscurilor pentru antreprenori

4.4.1.

Reconstrucția Ucrainei necesită investiții foarte însemnate. O parte semnificativă a infrastructurii și agriculturii țării a fost distrusă prin acțiuni militare. Aceste investiții necesită surse de finanțare și garanții de plată pentru a asigura securitatea în cazurile în care investitorul nu este în măsură să plătească contractantului. Prin urmare, trebuie incluse fonduri europene menite să-i sprijine pe antreprenorii care fac investiții în Ucraina. Având în vedere costurile ridicate ale combustibilului, îngrășămintelor și asigurărilor, mulți fermieri nu vor risca investiții. Multe ferme din zonele ocupate vor fi abandonate, ceea ce înseamnă că nu vor există locuri de muncă pentru populație și nici producție alimentară.

4.4.2.

Comisia subliniază, în mod corect, că proprietarii de vagoane din UE sunt reticenți în a-și trimite materialul rulant și vehiculele în Ucraina. Răspunsul Ucrainei la aceste preocupări este un decret guvernamental prin care Ucraina s-a angajat să acopere costurile generate de pierderile de vagoane sau barje. Dar acest decret nu compensează riscurile de asigurare și nu se aplică transportului rutier. Materialul rulant european intră deja parțial în Ucraina, dar încă în număr limitat. Este indicat ca UE, în cooperare cu Ucraina, să acorde sprijin în acest sens și să aloce fonduri specifice acestui instrument. Riscurile legate de activitatea militară de pe teritoriul Ucrainei afectează semnificativ disponibilitatea întreprinderilor (inclusiv din sectorul transportului rutier) de a se angaja în comerțul cu mărfuri între UE și Ucraina.

4.4.3.

În repetate rânduri, Comisia face referire la necesitatea unor investiții semnificative, de exemplu în construirea de legături feroviare, de infrastructură de transbordare a mărfurilor sau de infrastructură de depozitare. Ar trebui observat că o provocare majoră în creșterea investițiilor private în infrastructura pentru cereale (terminale, ascensoare, achiziționarea de vagoane și material rulant, dezvoltarea de cheiuri portuare etc.) este incertitudinea privind războiul și, ca atare, riscul de supradimensionare a investițiilor. Dată fiind dimensiunea globală a problemei, există motive întemeiate pentru a solicita sprijin din partea statelor și a organizațiilor internaționale pentru a crea instrumente financiare care să acopere riscul unor investiții-cheie în infrastructura de transport și depozitare a cerealelor pentru întreprinderile private. Printre părțile interesate potențiale se numără Banca Europeană de Investiții sau alte instituții bancare de dezvoltare din țările din regiune.

---

(1)  Supporting Ukrainian exports and improving connections to the EU: EU strengthens cooperation with Ukraine and Moldova (europa.eu).

(2)  COM(2022) 217 final.

(3)  https://ubn.news/russian-invaders-have-seized-and-blocked-15-ukrainian-ports

(4)  https://www.business-standard.com/article/international/ukraine-russia-sign-un-deal-to-export-grain-and-fertiliser-on-black-sea-122072201213_1.html

(5)  https://www.bbc.com/news/world-europe-61583492; https://www.apk-inform.com/en/news/1526701. Cf. și The importance of Ukraine and the Russian Federation for global agricultural markets and the risks associated with the war in Ukraine (Importanța Ucrainei și a Federației Ruse pentru piețele agricole mondiale și riscurile asociate războiului din Ucraina), Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

(6)  https://www.weforum.org/agenda/2022/07/ukraine-s-food-exports-by-the-numbers

(7)  https://www.bbc.com/news/world-europe-61583492