Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115

[COM(2022) 305 final – 2022/0196 (COD)]

(2023/C 100/21)

Raportor:	José Manuel ROCHE RAMO
Coraportor:	Arnold PUECH D’ALISSAC

Sesizare	Parlamentul European, 14.7.2022 Consiliu, 6.7.2022
Temei juridic	Articolul 192 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Adunării Plenare	22.2.2022
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	24.11.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	14.12.2022
Sesiunea plenară nr.	574
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	157/01/04

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Propunerea de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor introduce un set de noutăți și măsuri menite să remedieze unele deficiențe identificate în punerea în aplicare și asigurarea respectării Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor (1).

1.2.

Pe lângă faptul că recunoaște necesitatea acestei revizuiri, CESE salută faptul că multe dintre limitările identificate în actuala directivă, precum și inițiativele prezentate în prezent în cadrul acestei noi propuneri, au fost deja reflectate în observațiile și recomandările formulate în cadrul raportului său de evaluare (2). Dintre acestea cităm: necesitatea unei mai mari armonizări în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune, disparitățile dintre realitățile diferitelor state membre, formarea adecvată a utilizatorilor și importanța promovării noilor tehnologii, cum ar fi agricultura de precizie – iată tot atâtea probleme la care regulamentul trebuie să găsească o soluție.

1.3.

În conformitate cu obiectivele stabilite în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, propunerea de regulament privind utilizarea durabilă a pesticidelor vizează îmbunătățirea sustenabilității de mediu, economice și sociale a sistemelor alimentare. În acest sens, CESE salută includerea acestor obiective, recunoscând totodată beneficiile pe care propunerea le aduce în îmbunătățirea sănătății cetățenilor, a consumatorilor și a mediului.

1.4.

Noua strategie europeană introduce obiective cantitative de reducere a utilizării și a riscului pesticidelor până în 2030. Aceste obiective sunt cu siguranță ambițioase, ceea ce face necesară stabilirea unor perioade de tranziție rezonabile, care să țină seama (3) de reducerea istorică a utilizării și de condițiile geografice, agronomice și socioeconomice din diferitele state membre și în timpul cărora fermierii au acces la utilizarea de noi produse alternative. Ținând seama de faptul că instrumentele actuale cu risc scăzut ajung pe piață în medie în 10 ani, legiuitorii ar trebui să fie deosebit de sensibili în ceea ce privește intervalul de timp stabilit pentru atingerea acestor obiective, introducând în acest scop flexibilitatea necesară pentru respectarea principiului de „a nu lăsa pe nimeni în urmă”. În plus, propunerea Comisiei Europene prevede ca în așa-numitele „zone sensibile” să se aplice restricții ample privind utilizarea produselor de protecție a plantelor. CESE subliniază că zone extinse de producție agricolă din UE corespund definiției propuse a „zonelor sensibile” și intră în domeniul de aplicare al dispozițiilor corespunzătoare. O astfel de cerință are consecințe ample și, prin urmare, ar trebui să se bazeze numai pe o evaluare științifică și agronomică solidă a impactului.

1.5.

În ceea ce privește indicatorii de risc armonizați (IRA), este necesar să existe linii directoare clare și indicatori adecvați. Din cauza limitării datelor actuale, în special în ceea ce privește utilizarea pesticidelor chimice, metoda utilizată trebuie să fie extrem de prudentă. În special, acest lucru este necesar mai ales în cazul utilizării vânzărilor introduse pe piață ca linie de referință (IRA1). În mod similar, o atenție deosebită trebuie acordată perioadei de timp utilizate pentru calculul acesteia. În acest sens, estimările privind introducerea pe piață a pesticidelor ar putea fi îmbunătățite, de exemplu, prin includerea unei distincții între autorizațiile profesionale și autorizațiile pentru „uz casnic și grădinărit” (adică în scopuri agricole și, respectiv, neagricole).

1.6.

Efectele negative cauzate de cele mai recente crize – de la pandemie la invazia și războiul din Ucraina, trecând printr-o creștere bruscă a efectelor schimbărilor climatice (secete, incendii, inundații, noi dăunători, valuri de căldură ș.a.) – fac din producția și securitatea alimentară una dintre prioritățile principale ale agendei politice a UE.

1.7.

Cu toate acestea, UE ar trebui să continue să dezvolte foaia de parcurs pentru a-și îndeplini angajamentele privind politicile climatice și durabilitatea. Având în vedere că Europa trebuie să continue să realizeze acțiunile din cadrul Agendei 2030 și al ODD, ar trebui să se țină seama și de impactul și efectele contextului actual asupra sistemelor agroalimentare. În acest sens, scenariul de criză actual ar trebui să prevadă posibilitatea aplicării anumitor derogări, întotdeauna cu caracter limitativ și pe o perioadă determinată (4).

1.8.

Această criză ar trebui, de asemenea, să fie utilizată ca o oportunitate de a aborda cauzele structurale ale instabilității globale și de a remodela dinamica lanțurilor de aprovizionare, aducând îmbunătățiri durabile pentru oameni și pentru planetă. În special, există o nevoie urgentă de a lansa o dezbatere și o reflecție aprofundată asupra sistemului agroalimentar pe care UE trebuie să îl structureze pentru deceniile următoare.

1.9.

În același timp, UE are obligația și responsabilitatea de a îngloba producția și securitatea alimentară ca obiectiv strategic major. În acest sens, obiectivele Pactului verde, precum și ale Strategiei „De la fermă la consumator”, printre care se află prezenta propunere, ar trebui să se bazeze întotdeauna pe dovezi științifice, însoțite de evaluări ale impactului relevante, pentru a se asigura că obiectivele sunt aliniate în mod corespunzător la principiul proporționalității.

1.10.

În acest sens, diverse studii (5) au avertizat cu privire la potențialele efecte adverse pe care o creștere bruscă a prețurilor la alimente – ca urmare a recoltelor mai scăzute și a randamentelor mai mici – le-ar produce la nivel mondial. O reducere a producției agricole ar putea plasa Uniunea Europeană într-o poziție mai dependentă de importurile de alimente din țări terțe, ceea ce ar provoca daune de mediu, sociale și economice.

1.11.

Prin urmare, obiectivul final al propunerii ar trebui să fie acela de a favoriza soluțiile alternative (setul de instrumente), acordând prioritate unei mai bune puneri în aplicare și asigurării respectării gestionării integrate a dăunătorilor (IPM), care trebuie să rămână piatra de temelie a propunerii, precum și de a spori și sprijini utilizarea alternativelor pentru combaterea dăunătorilor, cum ar fi produsele de protecție a plantelor cu risc redus sau cu bază biologică. Cu toate acestea, până în prezent, aceste soluții nu pot înlocui utilizarea pesticidelor chimice. Statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea acestui set de instrumente cât mai curând posibil, asigurând, în același timp, existența unor sisteme de stimulente adecvate.

1.12.

Acest set de instrumente ar trebui să se concentreze pe utilizarea diferitelor soluții și măsuri bazate pe știință și inovare. Utilizarea unor varietăți mai rezistente, semințele certificate, agricultura de conservare, producția integrată, noile tehnici de editare a genomului (NBT), agricultura ecologică, rotarea culturilor, tehnicile digitale sau alegerea unor culturi minore; el trebuie să servească drept ghid pentru tranziția de succes către un model bazat pe o întrebuințare mai redusă a produselor de protecție a plantelor.

1.13.

Pentru a realiza acest lucru, este esențial să existe sisteme durabile de protecție a plantelor, bazate pe știință, eficiente, sigure și accesibile, care să le poată oferi fermierilor instrumentele necesare pentru a rămâne competitivi. În acest sens, Comisia ar trebui să solicite reciprocitatea normelor, astfel încât importurile de produse din țări terțe tratate cu produse neautorizate pe piața UE să fie cel puțin echivalente cu cele aplicate în UE.

1.14.

În același timp, este esențial să se evite o creștere disproporționată a sarcinii birocratice pentru fermieri, care ar avea un impact și mai mare asupra fermelor mici și mijlocii, care sunt mai puțin rezistente la acest tip de situație din cauza economiilor de scară.

1.15.

Pe de altă parte, organele de conducere responsabile cu diseminarea datelor statistice trebuie să fie foarte riguroase în manipularea lor și, mai ales, în ceea ce privește respectarea deplină a drepturilor la viață privată ale persoanelor fizice și a proprietății datelor, în multe cazuri acestea constituind un răspuns la informații cu caracter confidențial.

1.16.

CESE salută angajamentul față de un model de consiliere imparțială, profesională și independentă, care să le permită fermierilor să continue să aplice practici durabile pe câmp. Rolul pe care îl pot juca organizațiile și cooperativele agricole în acest sens va fi esențial pentru a se asigura că acestea obțin cele mai mari beneficii atât din producție, cât și din comercializarea colectivă potențială (de exemplu, fermele cooperative).

1.17.

De asemenea, CESE salută introducerea unei măsuri specifice menite să compenseze costurile suportate de fermieri cu un sprijin financiar. Consideră, cu toate acestea, că mai sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la anumite aspecte ale punerii sale în aplicare în cadrul PAC, în special prin clarificarea calendarului și a aspectelor de punere în aplicare, având în vedere că noua PAC și planurile strategice corespunzătoare ale fiecărui stat membru ar trebui să fie aprobate și să intre în vigoare până la 1 ianuarie 2023.

2.   Context

2.1.

Fiind programată inițial pentru 23 martie 2022 și amânată din cauza consecințelor invaziei ruse în Ucraina, propunerea Comisiei Europene de Regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor în cadrul revizuirii Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor a fost publicată la 22 iunie 2022. Regulamentul a fost publicat în „Pachetul privind protecția naturii”, împreună cu Regulamentul privind refacerea naturii. Pachetul este un pas decisiv în punerea în aplicare a Pactului verde european, a Strategiei „De la fermă la consumator” și a Strategiei privind biodiversitatea.

2.2.

În conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”, principalele obiective ale propunerii Comisiei sunt: — reducerea utilizării globale și a riscului pesticidelor chimice cu 50 % până în 2030 (obiectivul de reducere 1) și reducerea utilizării celor mai periculoase pesticide cu 50 % până în 2030 (obiectivul de reducere 2) comparativ cu media anilor 2015, 2016 și 2017; — intensificarea punerii în aplicare și a asigurării respectării gestionării integrate a dăunătorilor; — creșterea utilizării unor alternative mai puțin periculoase, nechimice, la pesticidele chimice pentru combaterea dăunătorilor; — îmbunătățirea disponibilității datelor de monitorizare privind aplicarea, utilizarea și riscul pesticidelor pentru sănătate și mediu; — îmbunătățirea execuției, a aplicării și a asigurării respectării dispozițiilor legale în toate statele membre cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea și eficiența politicilor; și — promovarea adoptării de noi tehnologii, cum ar fi agricultura de precizie, pentru a reduce utilizarea globală și riscul pesticidelor.

2.3.

Statele membre își pot reduce obiectivul național privind utilizarea și riscul prezentat de substanțele chimice de protecție a plantelor prin intermediul unui sistem de ponderare care ia în considerare cifra legată de intensitatea utilizării și cea legată de utilizare și risc. În niciun caz acest procent de reducere nu poate fi mai mic de 35 % sau mai mare de 70 % până în 2030.

2.4.

Pentru a obține astfel de rezultate, propunerea prezentată de Comisie stabilește obiective de reducere obligatorii din punct de vedere juridic în UE. Noile norme prevăd, de asemenea, că statele membre trebuie să adopte obiective obligatorii pentru a contribui la atingerea obiectivului global al UE. Regulamentul prevede că statele membre vor dispune de flexibilitate, pentru a ține seama de situația lor națională. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită evoluțiilor istorice și intensității utilizării pesticidelor în fiecare stat membru.

2.5.

Comisia măsoară anual utilizarea și riscul pesticidelor chimice folosind ca metodă datele privind vânzările de produse de protecție a plantelor raportate de statele membre Comisiei. Baza de referință pentru calcularea reducerii de 50 % o constituie vânzările pentru anii 2015, 2016 și 2017.

2.6.

Toate substanțele active introduse pe piață sub formă de produse pentru protecția plantelor se vor clasifica într-una din cele patru grupe, iar fiecărei grupe i se va acorda o pondere, care va fi mai mare pentru grupele cele mai periculoase.

2.7.

Pe scurt, principalele noutăți ale revizuirii sunt următoarele: — adoptarea unui regulament, obligatoriu în mod direct și aplicabil în mod uniform în toate statele membre; — obiective obligatorii din punct de vedere juridic: reducerea cu 50 % a utilizării și riscului pesticidelor chimice și a utilizării celor mai periculoase pesticide până în 2030; — planuri naționale de acțiune (PNA) raționalizate și rapoarte anuale care să sprijine obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic; — controlul neagresiv față de mediu al dăunătorilor, care să garanteze că toți fermierii practică gestionarea integrată a dăunătorilor în care pesticidele chimice sunt utilizate numai în ultimă instanță; — un nou registru de sprijinire a inspecției echipamentelor de aplicare a pesticidelor; — angajamentul de a revizui indicatorii de risc armonizați în lumina datelor din statisticile privind factorii de producție și produsele agricole; — stimulente pentru ca fermierii să reducă pesticidele în cadrul noii politici agricole comune (PAC): finanțare excepțională pentru a sprijini conformitatea timp de cinci ani; — pregătire: noi perioade de valabilitate pentru certificatele de pregătire și dovada pregătirii necesare pentru anumite activități; — interzicerea oricărei utilizări a pesticidelor în zonele sensibile și pe o rază de trei metri de astfel de zone; — criterii mai stricte pentru excepțiile pentru pulverizarea aeriană.

2.8.

Un pachet de politici-cheie îi va sprijini pe fermieri și alți utilizatori în tranziția către sisteme de producție alimentară mai durabile, în special: (i) o creștere a gamei de alternative biologice și cu risc scăzut de pe piață; (ii) stimulente pentru fermieri menite să reducă utilizarea pesticidelor în cadrul noii PAC; (iii) cercetare și dezvoltare în cadrul programului Orizont 2030; și (iv) Planul de acțiune ecologică.

3.   Observații generale

3.1.

Scenariul de criză actual, de la pandemie la invazia și războiul din Ucraina, trecând prin creșterea bruscă a efectelor schimbărilor climatice (secete, incendii, inundații, noi dăunători, valuri de căldură etc.) exercită o presiune puternică asupra sistemelor agroalimentare europene și mondiale. Cu toate acestea, aceste bariere nu ar trebui să constituie un obstacol în calea angajamentului ferm al UE de a desfășura în continuare acțiuni menite să realizeze o tranziție justă, astfel cum se prevede în Agenda 2030 (6).

3.2.

În multe dintre avizele sale, CESE a solicitat o politică alimentară cuprinzătoare a UE, care să prevadă: (i) durabilitate economică, ecologică și socioculturală; (ii) integrarea între sectoare, domenii de politică și niveluri de guvernare; (iii) procese decizionale favorabile incluziunii; și (iv) o combinație de măsuri obligatorii (reglementări și taxe) și stimulente (prime de preț, acces la credite, resurse și asigurări) pentru a accelera tranziția către sisteme alimentare durabile (7).

3.3.

Pentru a atinge aceste obiective, este necesară o mai mare armonizare și coerență între diferitele politici și acte legislative ale UE: Pactul verde european, Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia privind biodiversitatea, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului, utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor etc.

3.4.

În plus, bugetul PAC nu ar trebui să fie redus sau menținut la nivelul actual, ci ar trebui să fie majorat și să sprijine tranziția. Aprobarea planurilor strategice ale PAC ar trebui să fie condiționată de adoptarea de către statele membre a unor planuri cuprinzătoare de remodelare a mediului alimentar, care condiționează stimulentele pentru o producție alimentară sănătoasă și durabilă de crearea de noi piețe pentru produsele respective (8).

3.5.

În acest sens, Comitetul salută decizia de a acorda prioritate, în cadrul noii PAC, finanțării practicilor voluntare care vizează respectarea utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor, fără a penaliza sau a reduce în niciun caz veniturile obținute din utilizarea unor practici alternative care sunt, de asemenea, legale și autorizate în temeiul legislației europene. În general, atât finanțarea, cât și planurile ecologice și inițiativele de dezvoltare rurală, au fost în general accesibile doar pentru inițiative care depășesc cerințele legale. Noul cadru va permite tuturor statelor membre să finanțeze îndeplinirea tuturor obligațiilor fermierilor în cadrul utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor timp de cinci ani.

3.6.

În același sens, Comitetul apreciază efortul depus pentru creșterea eficienței PNA pentru utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor. Deși planurile naționale de acțiune pentru utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor pot fi destul de variate, iar obiectivele pot fi voluntare și pot acoperi diferite domenii de interes, acestea au un conținut mai raționalizat, inclusiv o listă detaliată a inițiativelor și a legăturilor sale cu obiectivele Strategiei „De la fermă la consumator”. Tuturor statelor membre li se va solicita să enumere măsurile financiare și de altă natură menite să promoveze gestionarea integrată a dăunătorilor și a alternativelor nechimice. Acestea trebuie să prezinte tendințele rapoartelor anuale privind progresele și implementarea la nivelul tuturor obiectivelor, raționalizând datele cantitative privind respectarea utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor. O dată la doi ani, Comisia elaborează o analiză a rapoartelor anuale privind progresele și implementarea.

3.7.

Totuși, este esențial ca acest nou model de guvernanță „să nu lase pe nimeni în urmă”: aceasta înseamnă să se asigure faptul că toate statele membre pot realiza implementarea optimă a utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor, în pofida punctelor de plecare diferite ale acestora.

3.8.

Pentru a atinge acest obiectiv, societatea civilă organizată și, în special, organizațiile cu expertiză în domeniul pesticidelor ar trebui să fie implicate îndeaproape în elaborarea, monitorizarea și evaluarea viitoare a noului regulament. Este necesar să se îmbunătățească calitatea informațiilor destinate publicului larg, în special consumatorilor, cu privire la rolul pesticidelor, precum și formarea și informarea utilizatorilor de pesticide (9).

3.9.

Prețurile echitabile ale produselor alimentare (care reflectă costurile reale de producție pentru mediu și societate) sunt fundamentale pentru a asigura sisteme alimentare durabile pe termen lung. Este esențial ca, chiar și în timpul crizei actuale, UE să asigure o reciprocitate reală a normelor din acordurile comerciale preferențiale (10).

4.   Observații specifice

4.1.

Îmbunătățirea accesului, a disponibilității și a rentabilității soluțiilor alternative și a noilor tehnologii este esențială pentru utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor. Gestionarea integrată a dăunătorilor, la fel ca alte practici de gestionare a dăunătorilor cu consum redus de pesticide, care fac parte din producția integrată și agricultura ecologică, a fost unul dintre elementele-cheie ale directivei și constituie nucleul noului regulament (11).

4.2.

Propunerea de regulament stabilește ca normă generală ca utilizatorii profesioniști, inclusiv fermierii, să utilizeze măsuri nechimice înainte de a recurge la aplicarea produselor chimice de protecție a plantelor. Aceasta include acțiuni precum rotația culturilor, supravegherea dăunătorilor, gestionarea integrată a dăunătorilor și aplicarea unor metode nechimice de control a dăunătorilor și a altor pesticide cu risc mai scăzut (12).

4.3.

Aceasta nu înseamnă că utilizarea pesticidelor nu este posibilă sau necesară în anumite circumstanțe. Dimpotrivă, în unele cazuri, dăunătorii pot fi controlați în mod satisfăcător – în producția alimentară comercială – doar utilizând pesticide, în conformitate cu principiul-cheie al gestionării integrate a dăunătorilor ca soluție de ultimă instanță. De exemplu, trebuie subliniată importanța acestui principiu în implementarea sa pentru utilizări minore.

4.4.

Schimbările climatice accelerează răspândirea dăunătorilor care necesită disponibilitatea pesticidelor atunci când toate celelalte instrumente de control au fost epuizate. Acest lucru este cu atât mai evident atunci când toate estimările indică o creștere a populației mondiale cu peste 2 miliarde de persoane în următorii 30 de ani. Acest scenariu ar trebui luat în considerare în mod corespunzător pentru a asigura un sistem de producție alimentară stabil, capabil să aprovizioneze o populație mondială în constantă creștere.

4.5.

Pe de altă parte, frecvența tot mai mare a secetelor, inundațiilor și valurilor de căldură, precum și schimbările dramatice de temperatură care au loc în ultimii ani afectează capacitatea de producție alimentară și recoltele fermierilor. În acest sens, în contextul actual al crizelor cauzate în primul rând de pandemie și, ulterior, de invadarea Ucrainei, precum și de efectele menționate mai sus ale schimbărilor climatice, este necesar să se asigure menținerea unor randamente agricole stabile pentru a furniza lumii produse de înaltă calitate și în cantitate suficientă pentru a garanta securitatea alimentară.

4.6.

Regulamentul subliniază, de asemenea, rolul esențial pe care trebuie să îl joace consilierii independenți, care vor oferi consiliere profesională în conformitate cu normele aplicabile specifice culturilor și cu gestionarea integrată a dăunătorilor. În acest sens, este esențial să se consolideze și să se promoveze rolul consultativ al organizațiilor agricole profesionale și al cooperativelor, care desfășoară la fața locului activități de sprijin direct în calitate de actori de teren. În Spania, de exemplu, pentru majoritatea culturilor, avizul unui consilier este obligatoriu, ceea ce a dus la apariția a peste 20 000 de consilieri autorizați oficial.

4.7.

În evaluarea anterioară a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor, CESE a subliniat importanța îmbunătățirii sistemului de control și a asigurării conformității între Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor și PNA. Ca parte a utilizării durabile a pesticidelor, utilizatorii profesioniști trebuie să înregistreze motivele oricărei intervenții (chimice, biologice, fizice sau culturale).

4.8.

În acest sens, ar trebui să se acorde o importanță deosebită conceptului de zone protejate sau sensibile din propunerea de regulament. Utilizarea produselor de protecție a plantelor nu va mai fi posibilă în anumite zone protejate sau sensibile (zone verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, zone de agrement sau sportive, drumuri de uz public, zone protejate din rețeaua Natura 2000 și orice zone sensibile din punct de vedere ecologic care pot fi conservate pentru polenizatorii pe cale de dispariție), cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții și numai după ce expertul care aplică produsele a explicat în detaliu care sunt produsele pe care intenționează să le utilizeze, cum, când și pentru cât timp. Pentru aceasta, este esențial ca autoritățile competente pentru aprobare să dispună de personal calificat suficient pentru a evita întârzierile care duc la o aplicare cu întârziere a tratamentului, împiedicând acțiunile în timp util împotriva apariției dăunătorilor.

4.9.

Pe de altă parte, ar trebui să se țină seama de condițiile geografice și climatice specifice ale statelor membre, pentru a garanta că nu se restrânge excesiv utilizarea produselor de protecție a plantelor impuse pe terenurile agricole din zone sensibile din punct de vedere ecologic care, în caz contrar, nu ar putea face față apariției unor noi dăunători. De exemplu, în Spania, rețeaua Natura acoperă 27 % din teritoriu, ea incluzând mii de hectare de culturi agricole și de creștere a animalelor. O strategie bună poate implica împărțirea diferitelor suprafețe prin delimitarea și diferențierea zonelor care constituie o rezervă integrală de restul zonelor. În cele din urmă, decizia de a limita utilizarea în zone sensibile ar trebui să fie determinată de dovezi științifice și agronomice solide, care susțin clasificarea unei anumite zone ca fiind protejată.

4.10.

Pragul care trebuie atins înainte de intervenția chimică este stabilit în detaliu în normele specifice fiecărei culturi și este la latitudinea autorităților competente ale statelor membre să instituie un registru electronic al gestionării integrate a dăunătorilor și a produselor de protecție a plantelor, asigurându-se că utilizatorii profesioniști își introduc datele.

4.11.

În plus, întrucât lipsa de cunoștințe cu privire la utilizarea optimă a pesticidelor a fost unul dintre principalele obstacole în calea punerii în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor (13), CESE salută faptul că multe dintre recomandările sale privind formarea și capacitarea au fost luate în considerare de către Comisie.

4.12.

Se va crea un nou registru electronic central pentru certificarea formării. Acesta va conține informații detaliate privind perioada de valabilitate a certificatelor de formare (cinci ani pentru un evaluator și 10 ani pentru un distribuitor sau un utilizator profesionist). Dovada formării este necesară înainte ca utilizatorul să poată cumpăra sau utiliza produse de protecție a plantelor autorizate pentru echipamente de aplicare pentru uz profesional și înainte ca un consilier să poată desfășura activitatea de consiliere. Distribuitorii trebuie să dispună de un număr suficient de personal instruit.

4.13.

Trebuie garantată respectarea vieții private în utilizarea datelor agricole de către administrație și, mai ales, utilizarea competențelor digitale și a benzii largi trebuie să devină mult mai accesibilă pentru fermieri, pentru a evita sarcini și eforturi mai mari pentru fermieri, care, în multe cazuri, nu dispun de mijloacele tehnice și umane necesare pentru a se conforma înregistrării electronice.

4.14.

O mai mare conștientizare în rândul publicului, în special în rândul consumatorilor, cu privire la rolul și utilizarea pesticidelor, în conformitate cu legislația națională și europeană, ar aduce beneficii punerii în aplicare a regulamentului. Campaniile de conștientizare și diseminare care vizează o mai bună informare a publicului larg și a responsabililor de elaborarea politicilor sunt esențiale. Ar trebui difuzate, de exemplu, informații despre elementele care determină formarea prețurilor la alimente, precum și despre chestiunile strâns legate de etichetarea și certificarea produselor (14).

4.15.

În același mod, trebuie menținute condiții comparabile în ceea ce privește comerțul internațional. Coerența dintre diferitele politici ale UE face necesară menținerea unei atenții extreme în interzicerea importului de produse alimentare tratate cu produse interzise în UE.

---

(1)  Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).

(2)  Raportul de informare al CESE „Evaluarea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor”.

(3)  Eurostat, Vânzările de pesticide în UE.

(4)  Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic” (JO C 290, 29.7.2022, p. 1).

(5)  FAO, Hunger Hotspots – FAO-WFP early warnings on acute food insecurity.

(6)  Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic” (JO C 290, 29.7.2022, p. 1).

(7)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie bazată pe principiul „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic [COM(2020) 381] (JO C 429, 11.12.2020, p. 268).

(8)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie bazată pe principiul „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic [COM(2020) 381] (JO C 429, 11.12.2020, p. 268).

(9)  Raportul de informare al CESE „Evaluarea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor”.

(10)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie bazată pe principiul „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic [COM(2020) 381] (JO C 429, 11.12.2020, p. 268).

(11)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind producția integrată în Uniunea Europeană (aviz din proprie inițiativă) (JO C 214, 8.7.2014, p. 8).

(12)  Raportul de informare al CESE „Evaluarea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor”.

(13)  Raportul de informare al CESE „Evaluarea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor”.

(14)  Raportul de informare al CESE „Evaluarea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor”.