Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) și a Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri

[COM(2022) 156 final – 2022/0104 (COD)]

și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind raportarea datelor despre mediu provenite de la instalații industriale și înființarea Portalului emisiilor industriale

[COM(2022) 157 final – 2022/0105 (COD)]

(2022/C 443/19)

Raportor:

domnul Stoyan TCHOUKANOV

Sesizări	Parlamentul European, 2.5.2022 [pentru COM(2022) 156 final] Parlamentul European, 5.5.2022 [pentru COM(2022) 157 final] Consiliul, 10.5.2022
Temei juridic	Articolul 192 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	30.6.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	14.7.2022
Sesiunea plenară nr.	571
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	183/3/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE sprijină ferm o abordare combinată și coerența politicilor care să protejeze ecosistemele și sănătatea umană împotriva efectelor adverse ale poluării, asigurând totodată beneficii conexe pentru cetățenii și industria UE. Prin urmare, CESE salută propunerea de revizuire a Directivei privind emisiile industriale (DEI) (1) și a Regulamentului privind Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați (EPRTR).

1.2.

CESE consideră că următorii 10 ani vor fi esențiali pentru ambițiile Pactului verde european pentru 2050 privind reducerea la zero a poluării și un mediu fără substanțe toxice. Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de flexibilitate și claritate în procesul de reglementare.

În ceea ce privește DEI:

1.3.

Articolul 15 alineatul (3) revizuit propune ca nou element implicit, ca redactorii autorizațiilor să stabilească „cele mai stricte limite de emisii posibile care sunt coerente cu cele mai scăzute emisii care pot fi obținute prin aplicarea BAT (celor mai bune tehnici disponibile) în instalație”. CESE consideră că această clarificare este binevenită și este coerentă cu DEI pentru a preveni poluarea la sursă. În momentul autorizării, trebuie să se țină seama de domeniul de aplicare și de parametrii exacți ai tehnologiei pentru a utiliza comparația BAT relevantă.

1.4.

CESE subliniază nevoia următoarelor puncte de clarificare: care este baza și care sunt criteriile de fezabilitate pe care trebuie să se întemeieze analiza de fezabilitate a operatorului? Pe lângă raportul de referință al Centrului Comun de Cercetare (JRC) privind documentele de referință BAT (BREF), va include și alți furnizori de tehnici, ONG-uri și publicul interesat pentru a valida această analiză? Care este rolul autorității responsabile de autorizare?

1.5.

CESE consideră că pot fi aduse următoarele îmbunătățiri pentru eficientizarea dispozițiilor: o legătură cu criteriile de stabilire a BAT (actuala anexă III), astfel încât operatorii să dispună de posibilitatea de a justifica efectul încrucișat care ar putea împiedica realizarea BAT-AEL propuse. Propunerea ar trebui să stabilească o validitate maximă a derogării, de exemplu [3] / [4] ani pentru a nu oferi un avantaj competitiv operatorilor care recurg în mod repetat/îndelungat la derogări. O condiție prealabilă cu cel puțin trei furnizori de tehnici independenți ar permite luarea în considerare a diferite perspective ale intereselor industriei. Ar trebui stabilite condiții mai clare, de exemplu, o evaluare completă a impactului din punctul de vedere al opțiunilor propuse pentru compatibilitatea maximă cu cele mai stricte BAT, inclusiv conformitatea cu standardul de calitate a mediului (SCM) și compatibilitatea cu evaluarea ambiției de reducere la zero a poluării.

1.6.

CESE recomandă cu fermitate urmărirea îndeaproape a obiectivelor Pactului verde, în paralel cu stabilirea unor indicatori principali privind diferitele obiective mediatice.

1.7.

CESE este de acord cu Curtea de Conturi Europeană, conform căreia principiul „poluatorul plătește” ar trebui definit în mod clar. În afara costurilor economice monetizate în raportul cu rata beneficiilor societate, pentru a asigura transparența și caracterul complet, ar trebui analizați indicatorii costurilor societale în raport cu cei ai beneficiilor societale și ecologice. Beneficiile ecologice ar trebui să includă beneficii legate de protecția sănătății și a climei, iar metoda privind costul daunelor ar trebui să utilizeze doar cele mai protectoare metode, de exemplu, metoda valorii statistice a vieții a AEM adaptată la nivelurile prețurilor OCDE/SUA.

1.8.

CESE consideră că provocarea care trebuie depășită nu este identificarea tehnicii revoluționare (inovare), ci mai degrabă utilizarea acesteia la scară industrială. O barieră principală poate fi legată de incapacitatea de internalizare a costurilor externe. Fondurile generate în urma aplicării nivelului costului daunelor ar putea fi redirecționate către un „fond al UE pentru depoluarea și transformarea industriei” sau către alte fonduri existente precum fondurile pentru modernizare și inovare. Astfel, operatorii ar trebui să-și poată depune candidatura pentru utilizarea respectivelor fonduri în cadrul unui proces de licitație competitiv pentru a furniza stimulente pentru transformarea necesară realizării Pactului verde european. Trebuie asigurată prudența cuvenită pentru a garanta că reconversia și transformarea sprijină redezvoltarea economică locală și durabilă, în deplină coerență cu o „tranziție justă” acceptabilă din punct de vedere social. Ar trebui să se acorde sprijin acelor industrii și servicii care contribuie cu adevărat la obiectivele Pactului verde european. Trebuie să se acorde o atenție deosebită faptului că orice fond generat pentru sprijinirea tranziției trebuie gestionat la nivelul UE, evitând orice eventuale scheme de ajutor de stat și promovând un sistem paneuropean armonizat care să respecte principiul pieței unice a UE.

1.9.

CESE consideră că protecția climei este importantă, iar cadrul oferă o abordare combinată a diverselor instrumente disponibile. Luarea unor măsuri de prevenire a poluării nu ar trebui să depindă de existența unei justificări economice pentru protecția climatică. CESE sprijină ferm o abordare combinată și coerența politicilor care să aducă beneficii conexe. Articolul 9 alineatul (1) limitează statele membre în ceea ce privește stabilirea unor măsuri suplimentare pentru operatorii care fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii EU ETS, fiind preferată, prin urmare, eliminarea sa. Prin eliminarea acestei dispoziții, industria nu va fi obligată imediat la respectarea valorilor-limită ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

1.10.

CESE consideră că actualizarea plasei europene de siguranță, pentru a alinia standarde BAT de ultimă generație actualizate, ar putea îmbunătăți considerabil eficiența adoptării BAT și a beneficiilor publice, în special pentru instalațiile mari de ardere.

1.11.

CESE subliniază, de asemenea, nevoia de a îmbunătăți condițiile de concurență echitabilă – pentru ca incinerarea deșeurilor să respecte valoarea-limită a emisiilor care trebuie asigurată în perioada de funcționare efectivă, pentru operatorii instalațiilor mari de ardere, acestea pot să nu ia în considerare emisiile generate pe durata demarării și a opririi. CESE consideră că operarea posibilă cu defalcarea reducerii emisiilor este inacceptabilă.

1.12.

Pentru a se asigura că directiva este pusă în aplicare în mod proporțional și eficient din punctul de vedere al costurilor, CESE recomandă cu fermitate ca domeniul de aplicare al directivei să fie adaptat la baza de densitate a șeptelului pe hectar în cazul sistemelor extensive de creștere a animalelor. Trebuie să se țină seama în mod corespunzător de creșterea animalelor în aer liber.

1.13.

Sunt propuse unele oportunități de îmbunătățire a evaluării conformității. Totuși, detaliile vor fi stabilite în cadrul unui act de punere în aplicare care va fi adoptat doar la doi ani după intrarea în vigoare a noii directive. CESE consideră că acest lucru are loc mult prea târziu și ar trebui deja stabilite dispoziții care să impună frecvențe de calibrare minime pentru dispozitivele de monitorizare și cerințe care să asigure că niveluri de incertitudine privind măsurătorile nu le depășesc pe cele aliniate la nivelurile atinse de echipamentele de măsurare de ultimă generație.

1.14.

CESE consideră că este de apreciat o abordare care nu se mulțumește să promoveze îmbunătățiri progresive doar la nivelul instalațiilor, atunci când se dorește o tranziției mai rapidă și mai profundă a metodelor de producție. Următoarele activități sunt propuse ca domenii prioritare: producția/conservarea energiei, calitatea apei și serviciile de aprovizionare, transformarea instalațiilor/producția de proteine animale și de alte produse alimentare și de băuturi, gestionarea resurselor, înlocuirea substanțelor chimice care prezintă motive de îngrijorare, remedierea/fertilitatea solului.

În ceea ce privește Portalul emisiilor industriale (EPRTR):

1.15.

Propunerea a ratat oportunitatea de a stabili o utilizare mai eficientă a informațiilor în materie de performanță deja generate în cadrul raportului anual de conformitate [articolul 14 alineatul (1) din DEI], care să fie utilizate în scopuri de analiză comparativă și conformitate. Un formular armonizat de introducere a obligației de raportare cu un conținut obligatoriu pentru raportul de conformitate, care să permită extragerea informațiilor respective din cadrul Portalului AEM, ar îmbunătăți în mod considerabil accesul la informații esențiale în materie de performanță la nivelul EU pentru diverse grupuri de utilizatori finali.

1.16.

CESE atrage atenția că accesul la informațiile în materie de performanță în legătură cu secțiunile din sistemul de management de mediu (SMM) ar putea fi îmbunătățit. Având în vedere că multe dintre aceste elemente (de exemplu, utilizarea resurselor și reutilizarea apei, prevenirea deșeurilor, înlocuirea și utilizarea substanțelor periculoase) sunt propuse spre a fi raportate deja în temeiul EPRTR; o raționalizare a raportării legate de DEI pentru a integra informațiile în Portal ar reduce, astfel, sarcina administrativă și ar oferi valoare adăugată utilității respectivelor informații.

1.17.

Menținerea pragurilor de raportare va spori sarcina administrativă pentru autoritățile competente, din cauza etapelor de evaluare suplimentare necesare pentru a verifica dacă pragurile poluanților sunt depășite. Acolo unde există date de monitorizare, acestea ar trebui utilizate și, prin urmare, raportate; în caz contrar s-ar putea pierde informații interesante privind factorii determinanți care conduc la emisii sub pragurile de raportare. De aceea, CESE nu este de acord cu pragurile de raportare.

1.18.

Lista poluanților care fac obiectul raportării a rămas neschimbată din 2004. CESE nu este convins că întârzierea enumerării poluanților identificați care prezintă motive de îngrijorare este calea adecvată de urmat. Toți poluanții identificați la articolul 14 fac deja obiectul obligațiilor de raportare. CESE nu consideră că există o valoare adăugată dacă se face referire numai la substanțele deja autorizate din anexa XIV, care prezintă motive de îngrijorare deosebită, în timp ce dispozițiile directivei DEI se referă la „substanțe periculoase”. Pe baza celor de mai sus, CESE consideră că o listă mai cuprinzătoare a substanțelor cu proprietăți care prezintă motive de îngrijorare ar trebui inclusă direct în anexa II la PRTR, ca raportare obligatorie a codurilor UE privind deșeurile.

1.19.

CESE consideră că Portalul AEM ar trebui să permită compararea limitelor de autorizare cu instalații similare, din punctul de vedere al mediului și al prevenirii poluării al acestora, în mod ideal la nivel mondial. CESE recomandă integrarea informațiilor deja generate de cerințele generate de cerințele prevăzute în DEI/BAT și SMM. Articolul 1 din Protocolul PRTR de la Kiev se referă la obiectivele triple ale PRTR de a spori accesul publicului la informații care ar facilita, de asemenea, participarea publicului la luarea deciziilor de mediu, precum și de a contribui la prevenirea și reducerea poluării mediului. Ultimele două obiective nu au fost abordate în mod suficient.

1.20.

În cele din urmă, CESE consideră că favorizarea evaluării comparative a performanțelor de mediu și promovarea conformității la nivelul UE, asigurarea unor instrumente de întreținere IT și de servicii de asistență și mutualizarea eforturilor în acest sens (buget și instrumente) ar satisface interese mult mai ample și diverse ale grupurilor de utilizatori finali, stimulând, de asemenea, industria să continue schimbul de bune practici privind prevenirea poluării.

2.   Contextul avizului

2.1.

Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI) este cel mai important instrument al UE care vizează prevenirea poluării la sursă în mod integrat, pentru a atinge un nivel ridicat de protecție globală a mediului pentru activitățile industriale la scară largă. Prin urmare, aceasta are potențialul de a oferi un sens concret ambiției autodeclarate de reducere la zero a poluării și va contribui, inclusiv la o sănătate mai bună. Revizuirea sa este un test pentru factorii decizionali ai UE prin care aceștia pot demonstra că sunt serioși în ceea ce privește punerea în practică a ambițiilor Pactului verde european prin dispoziții specifice.

2.2.

Evaluarea a fost inițiată în temeiul Pactului verde european. Există opinii divergente între reprezentanții anumitor asociații comerciale ale operatorilor industriali și alți reprezentanți ai societății civile, dar și în cadrul grupurilor interesate din cadrul industriei.

2.3.

Propunerea de revizuire a DEI a fost analizată alături de revizuirea Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (2) de instituire a Registrului European al Poluanților Emiși și Transferați (EPRTR). Acest regulament pune în aplicare Protocolul PRTR al CEE-ONU de la Kiev din 2006 (3).

2.4.

Prezentare generală a propunerii de revizuire a DEI: Obiectivul declarat al Comisiei Europene (CE) este „de a transforma legislația într-un cadru prospectiv adecvat să însoțească transformarea industrială necesară pentru tranziția verde”, bazându-se pe următoarele elemente fundamentale principale: 1: îmbunătățirea eficacității, 2: inovare, 3: resurse și substanțe chimice și 4: decarbonizare. Punerea în aplicare a acestor elementele fundamentale depinde în mod direct de conceperea domeniului de aplicare al DEI, prevăzut în anexa I, care ar putea fi considerat al cincilea element fundamental.

2.5.

Prezentare generală a propunerii de revizuire a EPRTR: Propunerea de revizuire a Regulamentului privind raportarea datelor despre mediu provenite de la instalațiile industriale și înființarea Portalului emisiilor industriale vizează să îmbunătățească integrarea fluxurilor de raportare prin intermediul unei baze de date online centralizate (Portalul privind emisiile industriale al AEM) (4), raportarea privind utilizarea resurselor și punerea informațiilor în context. Scopul este de a acoperi cel puțin 90 % din informațiile privind emisiile. Lista substanțelor poluante și pragurile de raportare a emisiilor au rămas neschimbate.

3.   Observații generale (DEI)

3.1.

Principalele așteptări ale societății civile (5) sunt de a obține protecția climei printr-o „abordare combinată” (comandă și control și ETS), reproiectarea domeniului său de aplicare, indicatori de performanță pentru orientarea transformării, limitarea flexibilității și un obiectiv mai ambițios privind autorizațiile și un proces prospectiv de stabilire a BAT care să pună pe primul loc interesele publice.

3.2.

Din perspectiva industriei, pozițiile sunt mai diverse.

3.2.1.

Cel de al cincilea obiectiv transversal, menționat la punctul 2.4 de mai sus, ratează însă o componentă esențială, și anume nevoia de energie din surse regenerabile suplimentară dincolo de eficiența energetică.

3.2.2.

Este necesară o analiză comparativă pentru a se evita ca mai multe (2 până la 4) legislații nearmonizate să se refere la aceleași emisii, ceea ce ar putea duce la confuzie. De exemplu, în cazul transportatorilor de energie, ETS pare să fie mai motivant decât alte hotărâri simultane.

3.2.3.

Procesul de eliberare a autorizațiilor ar trebui raționalizat, intensificat și simplificat. Dezvoltarea capacităților autorităților și o mai bună pregătire a proceselor sunt necesare pentru accelerarea și eficientizarea procedurii. Se estimează că propunerea privind un rezumat al autorizației poate contribui la combaterea acestor preocupări.

3.2.4.

Este necesar un echilibru mai bun și mai bine ajustat între sancționare (motivație negativă) și stimulare, în favoarea celei din urmă, pentru a obține mai rapid rezultatele legate de prevenirea/reducerea poluării.

3.3.

Asociațiile reprezentative ale lucrătorilor salută propunerea, lucrătorii sunt angajați în ceea ce privește transformarea verde a industriei și reamintesc că aceasta nu este o provocare tehnologică, ci mai degrabă una socială. Trebuie asigurată prudența cuvenită pentru a garanta că beneficiile pentru publicul larg și lucrători de pe urma eforturilor mai ample de prevenire a poluării necesare pentru realizarea Pactului verde european sunt pe deplin compatibile cu o tranziție justă. Asociațiile lucrătorilor consideră că norme europene mai stricte în materie de protecție a mediului și a sănătății umane sprijină forța de muncă și apariția unor locuri de muncă de bună calitate prin care industria însăși devine durabilă, existând exemple bune în acest sens, cum ar fi tranziția la oțelul verde în Suedia. Standardele mai stricte în materie de poluare pot contribui la atragerea de investiții pentru ca infrastructura industriei UE să fie adecvată ambiției de reducere la zero a poluării. Asociațiile lucrătorilor sprijină accelerarea eforturilor de înlocuire a substanțelor nocive și periculoase produse și utilizate în cadrul activităților industriale și, prin urmare, sprijină îmbunătățirea transparenței și accesul ușor la informațiile privind sistemele de gestionare a substanțelor chimice.

4.   Observații specifice (revizuirea DEI)

4.1.   Elementul fundamental 1: O adoptare mai strictă a BAT în ceea ce privește autorizarea

4.1.1.

Propunerea recunoaște, ca o nereușită esențială, faptul că majoritatea condițiilor de autorizare se aliniază la nivelurile de poluare cele mai scăzute permise în temeiul BAT-AE(P)LS (niveluri de emisii asociate) [articolul 15 alineatul (3)]. Articolul 15 alineatul (3) revizuit propune ca nou element implicit, ca redactorii autorizațiilor să stabilească „cele mai stricte limite de emisii posibile care sunt coerente cu cele mai scăzute emisii care pot fi obținute prin aplicarea BAT în instalație”. CESE consideră că această clarificare este binevenită și este coerentă cu DEI pentru a preveni poluarea la sursă. În momentul autorizării, trebuie să se țină seama de domeniul de aplicare și de parametrii exacți a tehnologiei pentru a utiliza comparația BAT relevantă.

4.1.2.

Trimiterea la intervalul „strict”, dar fezabil din punct de vedere tehnic din ultimul paragraf, ar face ca acesta să fie coerent pe plan intern și mai aliniat la Pactul verde european.

4.1.3.

Propunerea permite operatorului să analizeze „fezabilitatea îndeplinirii celui mai strict scop” al intervalului BAT-AEL și „demonstrarea celei mai bune performanțe pe care o poate obține instalația prin aplicarea BAT, astfel cum se descrie în concluziile BAT”, fiind necesare clarificări cu privire la această dispoziție (a se vedea recomandările).

Dispoziția privind derogările [articolul 15 alineatul (4)]

4.1.4.

Trimiterea la interzicerea oricărei derogări în cazul în care aceasta „poate pune în pericol” conformitatea cu un standard de calitate a mediului (SCM) traduce abordarea precaută și preventivă într-o formulare juridică mai clară și, prin urmare, este sprijinită, la fel ca nevoia unor cerințe suplimentare de monitorizare pentru măsurarea impactului asupra mediului receptor.

Metoda de clarificare privind modul de efectuare a analizei cost-beneficiu

4.1.5.

Metoda de analiză cost-beneficiu (ACB) este propusă într-o nouă anexă II, în cadrul noilor principii care trebuie respectate atunci când sunt acordate derogări. Beneficiile ecologice ar trebui să includă beneficii legate de protecția sănătății și a climei; metoda privind costul daunelor ar trebui să utilizeze doar cele mai protectoare metode, de exemplu, metoda valorii statistice a vieții a AEM adaptată la nivelurile prețurilor OCDE/SUA, pe baza AEM (raportul ETC/ATNI 04/2020) (6).

4.1.6.

Metoda ACB îmbunătățită ar trebui utilizată și pentru stabilirea nivelurilor sancțiunilor și compensărilor, dar și pentru a stabili ceea ce ar trebui considerat ca fiind „viabil din punct de vedere economic” în contextul stabilirii BAT. Aplicarea acestei metode pentru internalizarea sistematică a costurilor externe ar permite și generarea de resurse suplimentare care ar putea fi realocate pentru a sprijini adoptarea unor tehnici emergente revoluționare.

În ceea ce privește evacuarea apei

4.1.7.

Cerințele pentru obținerea echivalenței nivelurilor de protecție în cazul evacuării indirecte a apelor uzate [articolul 15 alineatul (1)] au fost înăsprite. Majoritatea părților interesate, și anume societatea civilă și industria aprovizionării cu apă, sunt mai degrabă în favoarea modificărilor aduse noii propuneri, întrucât aceasta adaugă condiționalități cu privire la condițiile în care se poate produce evacuarea indirectă. Este pozitiv faptul că este evidențiată echivalența sarcinii de poluare și că aceasta are loc, în toate cazurile, fără a aduce atingere articolului 18 (conformitatea SCM). O formulare mai strictă ar putea fi utilizată pentru a interzice diluarea și ar trebui stabilită o abordare de tip „toleranță zero” pentru o listă de poluanți recalcitranți, în conformitate cu obligația de nedeteriorare care se aplică în contextul protecției apei.

4.1.8.

Dispoziția ar putea avea o valoare adăugată mai mare dacă s-ar stabili o valoare-țintă pentru capacitatea de bioeliminare/biodegradabilitate care trebuie atinsă în orice punct al emisiilor.

Limitarea flexibilității printr-o actualizare a plasei de siguranță a UE

4.1.9.

Solicitarea ca instalațiile mari de ardere pe bază de lignit să nu depășească intervalul strict al BAT-AEL ar fi putut evita o sarcină anuală a costurilor aferente prejudiciilor aduse sănătății în valoare de cel puțin 42,2 miliarde EUR. Având în vedere că cerințele obligatorii minime din anexa V se bazează pe datele privind emisiile din 2000-2001, CESE consideră că valorile-limită ale emisiilor din anexa V, precum și dispozițiile privind regimul de conformitate, ar trebui modificate pentru alinierea la valorile-limită stricte BAT-AE(E)L pentru IMA pentru arderea cărbunelui/lignitului din versiunea revizuită 2017 LCP BREF3. Propunerea nu are nicio justificare pentru motivul pentru care plasa de siguranță a UE depășită nu a fost revizuită.

Alte deficiențe care afectează negativ eficacitatea obiectivelor DEI

4.1.10.

Măsuri mai clare (de exemplu, funcționarea redusă) cu o obligație bazată pe rezultate ar trebui specificate în textul juridic al articolului 18 privind SCM, astfel încât să se asigure că autoritatea competentă va fi obligată să ia măsuri preventive (de exemplu „plasa de siguranță” legată de conformitatea cu SCM), o legătură explicită la articolul 21 alineatul (5) cu PNCPA, cu planul național privind energia și clima, precum și cu orientările OMS privind calitatea aerului (7) ar fi binevenită, iar articolul 3 alineatul (6) ar trebui să fie modificate în consecință.

Consolidarea informațiilor în materie de performanță în condiții de concurență echitabile și promovarea conformității

4.1.11.

Propunerea a ratat oportunitatea de a stabili o utilizare mai eficientă a informațiilor în materie de performanță deja generate în cadrul raportului anual de conformitate [articolul 14 alineatul (1) din DEI] și un formular armonizat de introducere a obligației de raportare care să permită extragerea automată a informațiilor respective din cadrul Portalului AEM, care ar îmbunătăți în mod considerabil accesul la informații esențiale în materie de performanță.

4.1.12.

CESE crede că dispozițiile de promovare a conformității ar fi trebuit să fie deja stabilite, cum ar fi frecvențe de calibrare minime pentru dispozitivele de monitorizare, iar nivelurile de incertitudine privind măsurarea ar trebui să nu fie depășite și ar trebui aliniate la stadiul actual al tehnologiei.

Consolidarea drepturilor de la Aarhus

4.1.13.

Au fost aduse îmbunătățiri în ceea ce privește anumite aspecte legate de participarea publicului și accesul la justiție, în urma unei cauze a Comitetului de control de la Aarhus (8). Noile garanții prevăzute la articolul 25 se referă la căi de atac eficiente și la accesul la instanțe și sunt binevenite. Cu toate acestea, CESE consideră că dispozițiile prevăzute la articolul 25 ar trebui modificate pentru a include orice acte/omisiuni în temeiul DEI, nu doar cele legate de articolul 24. În plus, ar trebui să se efectueze o investigație sistematică atentă dacă, și în ce măsură, afirmațiile privind informațiile confidențiale de afaceri sunt în conformitate cu cadrul Aarhus relevant.

4.2.   Elementul fundamental 2: „Sprijinirea inovării”

4.2.1.

CESE consideră că propunerea nu oferă instrumente și stimulente clare pentru a promova o „inovare” semnificativă. În primul rând, nu este clar ce anume urmărește să realizeze această inovare, ca urmare a lipsei unor indicatori-cheie de performanță (KPI) și a lipsei unor obiective bazate pe rezultate. Sunt prevăzute unele dispoziții care ar conduce la adoptarea unor „tehnici emergente” (TE). Cu toate acestea, criteriile de evaluare a unei tehnici emergente se bazează exclusiv pe nivelurile de maturitate tehnologică (TRL).

4.2.2.

CESE subliniază că un termen-limită pentru 2050 pentru realizarea „transformării” este în contradicție cu obiectivele UE privind poluarea și reducerea emisiilor, precum și cu limitările impuse de limitele planetare. În prezent, obiectivele intermediare și indicatorii-cheie de performanță ar trebui definiți în cadrul unui proces bazat pe știință și ar trebui să includă în mod explicit ONG-urile și alte părți interesate relevante.

4.2.3.

Altor părți interesate ar trebui să li se acorde un rol formal în elaborarea planurilor de transformare, precum și în schimbul de informații privind BREF al UE. Lista părților interesate menționată în dispoziția privind Centrul de inovare pentru transformare industrială și emisii (INCITE), inclusiv AEM, este mai adecvată. Ar trebui încurajată o participare mai echilibrată a diverselor grupuri de interese și includerea mediului academic și a altor ONG-uri din domeniul protecției sănătății.

4.2.4.

CESE consideră că indicatorii-cheie de performanță cu obiective clare de acțiune și încadrate în timp ar trebui dezvoltați și ar putea fi adăugați la anexa III la DEI, de exemplu, referindu-se la criteriile de stabilirea a BAT. Astfel de indicatori-cheie de performanță ar putea fi utilizați pentru a ghida revizuirile BREF, precum și procesul planului de transformare. Aceste revizuiri ar trebui să aibă loc în cadrul unui proces bine conceput și în timp util, cu obiective intermediare care pot fi planificate prin anticipare, pentru a oferi semnale timpurii și sprijin adecvat în ceea ce privește planificarea.

4.2.5.

CESE propune stabilirea unor principii minime, care să garanteze că prevenirea poluării este favorizată în detrimentul reducerii acesteia, precum și o verificare a compatibilității tehnicilor (emergente) identificate cu realizarea acquis-ului și cu obiectivele stabilite de „reducere la zero a poluării”.

4.3.   Elementul fundamental 3: Resursele și substanțele chimice

4.3.1.

Articolul 15 alineatul (3) litera (a) care impune ca valorile-limită de performanță de mediu să se încadreze în intervalele BAT-AEL și alte niveluri de performanță de mediu asociate tehnicilor emergente, nu este suficient de coerent cu cerința ca operatorii să aplice BAT și ar trebui să corespundă nivelului strict al intervalelor BAT-AEPL care se referă la standardele privind „noile instalații”, în cazul în care se face o diferențiere în concluzia BAT corespunzătoare. CESE salută rolul mai puternic al BAT în ceea ce privește utilizarea resurselor; acestea nu numai că aduc beneficii ecologice și sănătății umane, ci oferă și o justificare economică pentru operatori.

4.3.2.

Asociațiile reprezentative ale lucrătorilor și ONG-urile subliniază, de asemenea, beneficiile înlocuirii substanțelor nocive și periculoase și ale prevenirii, ceea ce duce, în cele din urmă, la reducerea bolilor profesionale, cum ar fi cancerul (care este prima cauză de deces la locul de muncă). CESE a subliniat că îmbunătățirea accesului și a interpretării informațiilor în materie de performanță ar fi realizată prin integrarea directă în Portalul AEM.

4.4.   Elementul fundamental 4: Sprijinirea decarbonizării

4.4.1.

Propunerea nu permite ca DEI să fie adecvată pentru protecția climei. CESE consideră că protecția climei este importantă. CESE sprijină ferm o abordare combinată și coerența politicilor care să aducă beneficii conexe.

4.4.2.

Societatea civilă a propus să se stabilească următoarele dispoziții în textul DEI: „neutralitatea climatică” ar trebui adăugată ca criteriu BAT suplimentar; articolul 9 alineatul (1) eliminat; măsurile de decarbonizare sunt stabilite și în cadrul planurilor de transformare, de exemplu, 100gCO2eq/kWh începând cu 1 ianuarie 2035 și 0gCO2eq/kWh cel târziu până în 2040. Obligații impuse în materie de electrificare și de înlocuire a combustibililor.

4.4.3.

Industria oferă o viziune diferită și ar adopta, în schimb, o abordare de la caz la caz, în așteptarea posibilelor efecte ale Directivei EU ETS consolidate. Aceasta este în favoarea propunerii CE de amânare a revizuirii până la jumătatea anului 2028. Principalul argument este că sistemul EU-ETS este mai flexibil pentru operatori, pentru a decide unilateral asupra măsurilor care sunt eficiente din punct de vedere al costurilor pentru punerea în aplicare.

4.5.   Reproiectarea domeniului de aplicare/extindere (puncte sectoriale)

Activități intensive de creștere a animalelor (includerea bovinelor, praguri revizuite pentru păsări de curte și porcine)

4.5.1.

CE a propus unele modificări în ceea ce privește creșterea animalelor la scară industrială pe baza unităților vită mare (UVM) (9). CE estimează un beneficiu asociat pentru sănătate de 5,5 miliarde EUR pe an, cu o estimare a costurilor de conformare de aproximativ 265 de milioane EUR.

4.5.2.

Principalele modificări se referă la regimul de autorizare, cu un regim de autorizare „ușor de realizat” propus într-un nou capitol VIa. Pentru CESE nu este evident cum se va realiza reducerea poluării doar prin extinderea domeniului de aplicare. Măsurile care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul „normelor de funcționare” [articolul 70 litera (i)] nu sunt încă definite și ar face obiectul unui act delegat al CE, termenul-limită de conformitate fiind prevăzut pentru 2030.

4.5.3.

Principalele preocupări ale societății civile se referă la posibilitatea ca statele membre să utilizeze un sistem de înregistrare care este în contradicție cu cerințele stabilite în procedurile privind autorizarea de la caz la caz (de exemplu, starea mediului receptor, în special pentru nitrați și împrăștierea dejecțiilor animaliere). Aceasta ar constitui un regres pentru activitățile reglementate în prezent prin secțiunea 6.6 din DEI (porci și păsări de curte). Lipsește o legătură directă cu necesitatea respectării SCM și cu capacitatea de primire a terenului. Ar trebui, de asemenea, să fie acoperită poluarea cauzată de acvacultură. În cele din urmă, în capitolul [articolul 70 litera (f)] sunt utilizate formulări vagi cu privire la importanța problemelor.

4.5.4.

Poziția organizațiilor reprezentative în cauză este următoarea: includerea creșterii bovinelor pare prematură: valorile emisiilor legate de împrăștierea gunoiului de grajd nu pot fi măsurate corect, ci sunt estimate mai degrabă pe baza tipului de nutriție; chiar și estimările arată o răspândire de peste +/– 100 % în jurul mediei; acest lucru este și mai nesigur în ceea ce privește creșterea pe pășuni, unde emisiile sunt dispersate; nu există și nu este planificat nici un studiu analitic al JRC; lipsesc cunoștințele și capacitatea operatorilor de a colecta, a furniza și a raporta astfel de date.

4.5.5.

Obiectivul DEI este un nivel general ridicat de protecție a mediului pentru instalațiile industriale de mari dimensiuni. Propunerea Comisiei înseamnă că fermele cu un stoc de animale de cel puțin 150 de unități (ca „prag”) vor fi acoperite de dispozițiile DEI, indiferent de tehnologia de creștere utilizată. În practică, aceasta înseamnă că multe exploatații agricole familiale intră în domeniul de aplicare al directivei, fiind astfel supuse aceluiași regim ca alte instalații industriale mari (cum ar fi producția de ciment sau oțel). Pentru a se asigura că directiva este pusă în aplicare în mod proporțional și eficient din punctul de vedere al costurilor, CESE recomandă cu fermitate ridicarea pragului pentru exploatațiile de creștere a animalelor pe baza unei noi evaluări adecvate a impactului tehnologiilor de creștere a animalelor.

4.5.6.

CESE consideră că ar trebui aduse clarificări cu privire la conținutul normelor de funcționare [articolul 70 litera (i)], și anume cu privire la cele care ar fi cele mai eficiente în realizarea obiectivelor declarate de prevenire a poluării, fiind totodată proporționale pentru operatori. Se face o diferențiere în ceea ce privește posibilitatea ca animalele să fie sau nu crescute sezonier în instalații interioare și tipul de măsuri care ar trebui luate pentru gestionarea dejecțiilor animaliere. CESE recomandă stimulente suplimentare pentru fermele de creștere care demonstrează că aplică cele mai bune practici de mediu, în special agricultura ecologică și alte practici agricole care respectă bunăstarea animalelor și sunt ferme în aer liber, de preferință pentru rasele adaptate locului, locale și rare. Noul cadru ar trebui să promoveze practici durabile și să nu stimuleze o optimizare a metodelor intensive de creștere a animalelor, de exemplu prin măsuri mai eficiente de control al aerului din conducte. Documentul EMAS din 2018 privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul agricol (10) oferă o sursă de inspirație utilă pentru indicii de excelență care ar putea servi drept bază utilă pentru definirea acestor standarde.

4.5.7.

Acvacultura este un ecosistem complex care generează, pe lângă emisii, beneficii de mediu sinergice: microclimatul, controlul temperaturii, calitatea aerului, gospodăria apei, captarea carbonului, biodiversitatea etc., astfel încât emisiile nu pot fi evaluate în mod izolat. Nu există un studiu analitic detaliat al JRC, nici măcar pe lista documentelor BREF. Este necesară o definiție foarte precisă a versiunilor BAT, având în vedere numărul mare de tehnologii existente, dintre care unele sunt neutre din punct de vedere climatic.

Activități de exploatare minieră a metalelor

4.5.8.

Comisia propune includerea în domeniul său de aplicare a câtorva tipuri de activități de exploatare minieră a mineralelor și a metalelor. CESE sprijină această includere, întrucât poate avea un impact semnificativ asupra mediului, favorizează explorarea ecologică solidă a resurselor care urmează să fie extrase în cel mai eficient mod și, prin urmare, ar îmbunătăți acceptarea de către public. Se preconizează că cererea de minerale critice va crește în UE, ceea ce înseamnă presiuni suplimentare pentru noi activități miniere. În cea mai mare parte a cazurilor, aceste activități sunt deja reglementate la nivel național, iar o abordare la nivelul UE ar sprijini condițiile de concurență echitabile.

Includerea producției de baterii gigawatt-oră

4.5.9.

Propunerea CE sugerează includerea în domeniul DEI a fabricării bateriilor litiu-ion și asamblarea celulelor/ambalajelor de baterii, cu o capacitate de producție de peste 3,5 GWh pe an. CESE sprijină această includere datorită constatărilor emergente cu privire la impactul potențial ridicat pe care aceste activități îl pot avea, în special în ceea ce privește consumul de apă și utilizarea metalelor periculoase. Ca urmare a electrificării transporturilor și a altor aplicații, acesta este un sector cu o creștere rapidă. Totuși, nu este clar de ce propunerea inițială privind pragul de capacitate de 2,5 GWh a fost redusă în ultimul moment.

Depozitarea deșeurilor

4.5.10.

CE propune consolidarea cerințelor aplicabile depozitelor de deșeuri, prin urmare, aceasta nu este o extindere a domeniului de aplicare. Aplicarea BAT pentru depozitarea deșeurilor ar îmbunătăți impactul asupra mediului și climei al depozitării deșeurilor, în special în ceea ce privește prevenirea/captarea emisiilor de metan. Directiva privind depozitele de deșeuri (11) datează din 1999, și contrar celor stipulate în directiva menționată, nu există standarde BAT privind depozitarea deșeurilor. De asemenea, se precizează în mod explicit că tratamentul biologic include activitățile de tratament anaerob (la punctul 5.3). CESE sprijină ambele clarificări.

5.   Observații generale (revizuirea EPRTR)

5.1.

PRTR trebuie să servească cel puțin unui set de trei obiective interconectate, astfel cum se prevede la articolul 1 din Protocolul PRTR de la Kiev (a se vedea punctul 1.18).

5.2.

CESE consideră că portalurile de date integrate moderne și ușor de utilizat sunt esențiale pentru a asigura urmărirea progreselor în ceea ce privește prevenirea poluării și responsabilitatea publică. Deși CESE salută unele dintre noile dispoziții, precum raportarea sistematică a informațiilor (consumul, materialele, impactul lanțului de aprovizionare), punerea informațiilor în context, raportarea privind emisiile difuze, ușurința maximă de utilizare și integrarea diverselor fluxuri de raportare, există preocupări serioase cu privire la cerințele mai specifice, și anume la modul de a permite evaluarea comparativă și promovarea conformității.

6.   Observații specifice (revizuirea EPRTR)

6.1.

CESE nu este convins că întârzierea enumerării poluanților identificați care prezintă motive de îngrijorare este calea adecvată de urmat.

6.2.

CESE consideră că există un interes legitim în rândul cetățenilor de a primi informații utile cu privire la amprenta de mediu a produselor.

6.3.

Obiectivul CE este de a „capta cel puțin 90 % din emisiile fiecărui poluant în aer, apă și sol, inclusiv pragurile de zero pentru substanțele care prezintă un risc deosebit de ridicat pentru mediu sau pentru sănătatea umană”; acest obiectiv este binevenit.

6.4.

Menținerea pragurilor de raportare va spori sarcina administrativă pentru autoritățile competente; în cazul în care există date de monitorizare, acestea ar trebui utilizate și, prin urmare, raportate. Pe baza celor de mai sus, CESE nu este de acord cu pragurile de raportare.

6.5.

CESE consideră că eficiența și eficacitatea raportării pot fi îmbunătățite. Operatorii ar trebui să poată raporta direct către Portalul AEM datele de monitorizare; pentru majoritatea acestora, ele se bazează pe sisteme de măsurare continuă a emisiilor (MCE). În multe țări din UE, dar și în China și SUA, datele brute ale MCE sunt puse direct la dispoziția publicului în timp real (sau în termen de o lună) în baza de date centralizată. Această posibilitate nu este încă oferită de AEM. CESE consideră că permiterea unei teleraportări directe de către operatori către AEM ar elimina unele sarcini administrative și de evaluare a conformității pentru autoritățile competente, permițând totodată un acces mai eficient la informații pentru diverși utilizatori finali. Autoritatea competentă ar păstra responsabilitățile de validare și de asigurare a respectării legii prin intermediul unor drepturi speciale de acces; înregistrările de date ar putea fi marcate în funcție de starea lor (în curs de validare/validate).

---

(1)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. p. 17).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru European al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

(3)  https://unece.org/environment-policy/public-participation/prtrs-protocol-text

(4)  https://industry.eea.europa.eu/

(5)  https://eeb.org/library/ngo-preliminary-assessment-of-the-european-commissions-proposal-for-revised-ied-and-e-prtr

(6)  https://www.eionet.europa.eu/etcs/etc-atni/products/etc-atni-reports/etc-atni-report-04-2020-costs-of-air-pollution-from-european-industrial-facilities-200820132017

(7)  https://www.who.int/news-room/feature-stories/detail/what-are-the-who-air-quality-guidelines

(8)  ACCC/C/2014/121 EU: https://unece.org/acccc2014121-european-union

(9)  Factorii UVM se bazează pe anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014.

(10)  Decizia (UE) 2018/813 a Comisiei din 14 mai 2018 privind documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii sectoriali de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sectorul agricol în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 145, 8.6.2018, p. 1) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32018D0813

(11)  Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A31999L0031