52022AE1691

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52022AE1691 - EN

Document 52022AE1691

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Costul non-Europei – beneficiile pieței unice” (aviz exploratoriu)

EESC 2022/01691

JO C 443, 22.11.2022, p. 51–57 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

22.11.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 443/51

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Costul non-Europei – beneficiile pieței unice”

(aviz exploratoriu)

(2022/C 443/07)

Raportor:	Philip VON BROCKDORFF
Coraportoare:	Émilie PROUZET

Sesizare	Președinția Consiliului Uniunii Europene, 26.1.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	27.6.2022
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	63/1/1
Data adoptării în sesiunea plenară	13.7.2022
Sesiunea plenară nr.	571
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	194/0/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că piața unică vizează îmbunătățirea bunăstării prin convergență socială și economică, cu scopul de a reduce inegalitățile și a garanta că agravarea dezechilibrelor sociale nu devine un obstacol semnificativ pentru integrarea europeană.

1.2.

CESE consideră că textele juridice naționale care ar putea îngreuna piața internă trebuie comunicate Comisiei Europene (CE) și trebuie comentate și evaluate. În caz contrar, aceste proceduri rămân ineficace, creând obstacole inutile.

1.3.

În ceea ce privește certificarea națională, CESE recomandă ca statele membre să se angajeze să ia măsuri naționale mai puțin restrictive, prin calea „cooperării consolidate”.

1.4.

De asemenea, CESE solicită punerea eficace în aplicare și asigurarea respectării directivelor deja negociate și votate, precum pachetul legislativ privind o mai bună legiferare.

1.5.

CESE consideră că Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) (1) și Actul legislativ privind piețele digitale (DMA) (2) constituie pași esențiali pentru realizarea unor condiții de concurență echitabile între operatorii de pe piețele digitale. De asemenea, armonizarea maximă a domeniului de aplicare al DMA ar trebui să fie o prioritate.

1.6.

În mod similar, libera circulație a datelor este vitală pentru inovarea europeană, pentru dezvoltarea întreprinderilor și pentru sprijinirea pieței unice digitale.

1.7.

CESE subliniază că constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare îngreunează dezvoltarea pieței unice și invită CE să abordeze efectul lor anticoncurențial.

1.8.

CESE recomandă o abordare coordonată între statele membre în comercializarea produselor afectate de criza din Ucraina. Criza provocată de agresiunea Rusiei a creat restricții formidabile în aprovizionare.

1.9.

CESE recomandă măsuri naționale de politică mai eficace și oferirea unor stimulente pentru mobilitate, punându-se accentul pe politici active în ceea ce privește piața muncii, precum prestațiile pentru exercitarea unei activități profesionale pentru lucrătorii din UE.

1.10.

CESE recunoaște că uniunea piețelor de capital (UPC) este un proiect complex, dar constată că UE încă are 27 de piețe financiare și de capital care nu funcționează în mod unitar, ceea ce limitează potențialul pieței unice.

1.11.

În această perioadă de mare incertitudine, trebuie asigurată o politică în domeniul concurenței care să vizeze în special asigurarea tranzițiilor la care UE s-a angajat. În plus, nu trebuie permisă nicio formă de dumping comercial, social, de reglementare, fiscal sau ecologic care să denatureze concurența.

1.12.

În fine, CESE este de părere că ar trebui adoptată o „autonomie strategică deschisă”, mai ales în sectoare-cheie, pentru a contribui la consolidarea rezilienței, la diversificare și la o agendă comercială ambițioasă.

2. Context

2.1. Obiectivul pieței unice

2.1.1.

Obiectivul pieței unice a UE a constat în eliminarea barierelor din calea circulației bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor și a persoanelor, în efortul de a îmbunătăți productivitatea și competitivitatea în UE.

2.2. Responsabilitatea comună a pieței unice

2.2.1.

Funcționarea pieței unice este o responsabilitate comună a UE și a statelor membre. Totuși, în momentul de față încă există numeroase diferențe în interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii. În numeroase cazuri, se poate considera că aceste diferențe sunt nejustificate sau disproporționate și, în orice caz, reprezintă un obstacol pentru libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor.

2.3. Responsabilitatea statelor membre

2.3.1.

Obiectiv vorbind, pot exista divergențe între statele membre din motive justificate, însă statele membre nu-și justifică întotdeauna aceste diferențe și, uneori, nu încearcă să găsească un echilibru între motivațiile de la nivel național și eventualele efecte negative asupra pieței unice. Prin urmare, în UE încă există numeroase bariere în materie de reglementare și de altă natură care fac ca piața unică să fie „incompletă” și fragmentată, precum:

—	o legislație națională întemeiată pe ipoteza aplicării principiului subsidiarității;

—	nerespectarea principiului presupusei recunoașteri reciproce;

—

fenomenul de proliferare a transpunerilor excesive, cunoscută și sub numele de suprareglementare, și transpunerile neconforme, în condițiile în care guvernele și parlamentele transpun excesiv texte juridice ale UE care au fost convenite la nivelul Uniunii. Într-adevăr, o serie de obstacole care afectează piața unică provin din aplicarea incorectă sau incompletă a legislației UE și din faptul că statele membre aplică norme naționale care contravin obiectivelor pieței unice. Astfel, implementarea imprecisă sau incorectă de către statele membre și faptul că Comisia nu asigură respectarea normelor au consecințe dăunătoare la nivelul UE și la nivel național, pentru cetățeni și pentru întreprinderi deopotrivă;

—

aplicarea la nivel național a unor măsuri europene viitoare, guvernele și parlamentele încercând să anticipeze aplicarea politicilor UE prin plasarea pe primul loc a intereselor naționale, deși Comisia se află încă în stadiul elaborării unor politici ale UE în domeniu. Un exemplu în acest sens este politica UE privind economia circulară;

—	interesele naționale care prevalează asupra ecosistemelor europene strategice.

2.4. Costul economic al restricțiilor asupra pieței unice

2.4.1.

Exemplele menționate mai sus ilustrează costurile principale ale non-Europei și mai multe studii au evidențiat, de fapt, câștigurile economice uriașe pe care le-ar genera o piață unică „completă”. Raportul general al Parlamentului European a arătat că acestea variază între 650 de miliarde EUR și 1 100 de miliarde EUR pe an, echivalentul unei sume cuprinse între 5 și 8,6 % din PIB-ul UE (3).

2.4.2.

Același studiu al RAND Europe pentru Parlamentul European a investigat impactul economic al unor obstacole comerciale mai reduse asupra pieței unice. Potrivit studiului, impactul îmbunătățirii fluxurilor comerciale, al creșterii economice și al creării de locuri de muncă datorită reducerii obstacolelor comerciale ar conduce la beneficii economice cuprinse între 183 și 269 de miliarde EUR pe an (4).

2.4.3.

De asemenea, estimarea CE privind o piață unică digitală a UE complet integrată este relevantă din punctul de vedere al potențialelor beneficii pierdute. CE precizează că aceasta ar promova inovarea, ar contribui cu 415 miliarde EUR la economia UE în fiecare an și ar crea sute de mii de noi locuri de muncă (5).

2.4.4.

Toate aceste aspecte indică beneficii economice potențiale semnificative (și beneficii de asistență socială asociate), care ar fi fost generate de o piață unică mai completă. Altfel spus, acestea reprezintă costul economic total sau valoarea adăugată pierdută și bunurile publice colective pierdute ale non-Europei.

2.4.5.

În pofida limitărilor, piața internă a contribuit până acum la menținerea și la stimularea prosperității economice a UE. Totuși, competitivitatea și reziliența economiei UE trebuie consolidate prin reforme suplimentare ale pieței unice și prin abordarea dependențelor strategice. De asemenea, trebuie promovată la nivelul UE și o cultură antreprenorială, în care întreprinderilor inovatoare de orice dimensiune și mai ales microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM-urilor), precum și întreprinderilor nou-înființate să li se ofere un sprijin mai eficace, astfel încât să poată prospera pentru a contribui la crearea unor societăți mai reziliente și mai coezive. La fel de important este că o piață unică funcțională va facilita viziunea pentru o Europă mai socială: una care plasează bunăstarea cetățenilor pe prima poziție a agendei politice și contribuie la evitarea uniformizării sociale în sens descendent.

3. Restricțiile

3.1.

Printre restricțiile existente se numără cele asociate reglementării, aspectelor legislative naționale, aspectelor fiscale, aspectelor legate de logistică și de aprovizionare, precum și alte diferențe mai nuanțate între statele membre ale UE, care fac ca, în continuare, comerțul în UE să constituie o provocare.

3.2.

De asemenea, restricțiile țin pe loc sectoare economice esențiale, precum cel al serviciilor, care rămân fragmentate la nivel național, după cum se arată mai jos:

—	norme naționale restrictive din punct de vedere istoric, deseori justificate prin principiul subsidiarității;

—	aplicarea deficitară a Directivei privind serviciile, care afectează libertatea de stabilire, libera circulație a serviciilor și libertatea de a presta un serviciu;

—	legi comerciale naționale care îngreunează activitatea întreprinderilor. Deseori, aceste legi afectează competitivitatea sectorului, au un caracter protecționist și subminează investițiile întreprinderilor demne de încredere și legitime din alte state membre;

—

cerințe naționale care împiedică libera circulație a bunurilor. Deseori, statele membre nu notifică noile cerințe tehnice naționale conform procedurii prevăzute în Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului (6) și nu aplică principiul recunoașterii reciproce în activitățile nearmonizate, precum directivele referitoare la suprareglementare etc.

3.3.

CESE arată că procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sunt îndelungate, costisitoare, iar rezultatul este nesigur. În cazul întreprinderilor, acest cost este mult prea ridicat și le descurajează să-și extindă activitatea sau să investească în alte locuri din UE. În plus, aceste restricții îi privează pe consumatori de mai multe opțiuni, de servicii îmbunătățite și de prețuri mai scăzute. CESE solicită, de asemenea, o acțiune mai fermă din partea Comisiei în aplicarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

3.4.

Aceste costuri afectează economia în sens larg, limitează competitivitatea, potențialul de creștere și dezvoltarea în continuare a economiei sistemului de piață.

3.5.

La fel ca în orice economie, UE este afectată de șocuri externe, dar răspunsul la aceste șocuri și modul în care reacționează piețele este determinat, în esență, de politicile statelor membre individuale adoptate la nivel național și de măsurile luate pentru stimularea comportamentului economic. Războiul din Ucraina a expus dependența UE față de lanțurile valorice globale. Criza actuală va afecta probabil sectoarele în mod diferit, însă, fără îndoială, au fost expuse deficiențele pieței unice, mai ales restricțiile asupra liberei circulații a bunurilor și serviciilor și a mărfurilor esențiale.

3.6.

În final, ar trebui precizat că aproximativ 82 % din produsele comercializate pe piața unică fac obiectul unor norme armonizate și că aproximativ 18 % din comerțul cu bunuri din interiorul UE intră sub incidența recunoașterii reciproce. Totuși, încă există noi cazuri de norme tehnice naționale care par să contravină dreptului Uniunii. În plus, în numeroase state membre s-a înregistrat și o creștere recentă a cerințelor naționale în materie de etichetare a alimentelor și a băuturilor, justificată de rațiuni legate de protecția consumatorilor și de mediu. Totodată, principiul recunoașterii reciproce nu funcționează în mod uniform. Acest lucru este dovedit de faptul că 71 % dintre IMM-urile care au solicitat intrarea în sistemul de recunoaștere reciprocă existent pentru bunurile nearmonizate au primit o decizie de refuzare a accesului pe piață.

4. Abordarea restricțiilor

4.1.

Măsurile menționate mai jos ar contribui la deblocarea unora dintre potențialele câștiguri economice care rezultă din piața unică.

4.2. Utilizarea mai eficace a instrumentelor existente

4.2.1.

CESE consideră că proiectele de texte naționale care ar putea îngreuna piața internă trebuie comunicate CE și trebuie comentate și evaluate. Fără un angajament de notificare și de comentare/evaluare din partea statelor membre, aceste proceduri rămân ineficace. Așadar, este nevoie de o supraveghere mai eficace, pentru a sprijini armonizarea reglementărilor privind piața produselor la nivelul statelor membre ale UE. De exemplu, sectorul comerțului cu amănuntul a înregistrat recent o intensificare a restricțiilor naționale, prin autorizări și cerințe privind conținutul local. Aceasta contravine articolelor 28 și 30 din tratat, deseori aplicându-se retestări naționale în ceea ce privește achizițiile de produse deja plasate în mod legal pe piața unică. În ceea ce privește serviciile, CESE este de asemenea de părere că procedura de notificare în temeiul Directivei privind serviciile nu funcționează atât de bine pe cât ar trebui. Referitor la libertatea de stabilire, CESE observă cu regret că statele membre nu au ajuns la un compromis legat de propunerea pentru așa-numita Directivă privind notificarea. Acest text ar fi consolidat obligația statelor membre de a înștiința Comisia cu privire la proiectele de legi sau de regulamente privind schemele de autorizare pentru servicii (și, prin urmare, pentru urbanism) (7). De asemenea, CESE îndeamnă CE și statele membre să furnizeze informații mai detaliate privind justificarea și proporționalitatea aplicate atunci când statele membre comunică normele tehnice. Totodată, este important să se garanteze că cerințele notificate sunt analizate în mod corespunzător, indiferent de procedura de notificare folosită (8). Pentru a aborda problema fundamentală, CESE consideră că ar fi nevoie de o schimbare suplimentară la nivel legislativ, de la armonizarea minimă la armonizarea maximă.

4.2.2.

Un alt aspect îngrijorător îl constituie aplicarea măsurilor care îngreunează reglementările planificate ale UE, precum certificarea națională, aplicate cu scopul explicit de a oferi un anumit nivel de protecție, mai ales în sectorul agroalimentar. Din punctul de vedere al CESE, astfel de restricții sunt complet protecționiste, însă, atunci când sunt scoase în evidență, procesul care conduce la retragerea lor este deseori lent și greoi, aceste restricții pentru comercianții cu amănuntul existând, deci, pentru o perioadă mult prea îndelungată. Pentru a împiedica acest lucru, CESE consideră că statele membre ar putea, în schimb, să se angajeze să ia măsuri naționale mai puțin restrictive, prin calea „cooperării consolidate”, autorizată prin tratat. De asemenea, CESE face referire la produsul paneuropean de pensii personale ca un cadru standard pentru sprijinirea pieței unice, care ar putea fi aplicat în alte domenii.

4.2.3.

CESE consideră, de asemenea, că semestrul european ar putea fi un instrument eficace de abordare a acestor probleme, în special prin acțiuni proporționale din partea Comisiei, în cazul în care angajamentele privind recomandările specifice fiecărei țări nu sunt respectate, inclusiv eventuala suspendare a fondurilor UE. Acest lucru este în conformitate cu ghidul Comisiei pentru statele membre privind planurile de redresare și reziliență, care subliniază eliminarea barierelor de reglementare și de altă natură din calea pieței interne, precum și condițiile în care statele membre trebuie să îndeplinească cerințele semestrului european.

4.2.4.

În fine, CESE solicită punerea eficace în aplicare și asigurarea respectării directivelor deja negociate și votate. În acest sens, CE și statele membre ar trebui să se angajeze să pună în aplicare pachetul legislativ privind o mai bună legiferare, sub rezerva unor evaluări de impact de înaltă calitate.

4.3. Deblocarea potențialului pieței unice digitale

4.3.1.

CESE este de părere că dezvoltarea economiei digitale în Europa oferă oportunități de creștere economică, potențialele câștiguri economice fiind realizate printr-o mai bună integrare a serviciilor digitale la nivelul statelor membre.

4.3.2.

În acest sens, CESE consideră că Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) și Actul legislativ privind piețele digitale (DMA) constituie un pas esențial pentru realizarea unor condiții de concurență echitabile între operatorii de pe piețele digitale. Punând accentul pe serviciile specifice, indiferent de locul în care este stabilit furnizorul de servicii sau de legea aplicabilă prestării serviciului, DSA și DMA abordează în mod semnificativ problema egalității de tratament între operatorii online europeni și globali. În plus, o prioritate absolută pentru CESE este să împiedice ca înmulțirea dispozițiilor legislative naționale să fragmenteze în continuare piața internă.

4.3.3.

De asemenea, s-ar putea înregistra câștiguri financiare semnificative prin creșterea utilizării serviciilor online și prin îmbunătățirea infrastructurii digitale în UE. În acest context, CESE recomandă trecerea la un regim complet funcțional al achizițiilor publice electronice și la facturarea electronică. În mod impresionant, estimările sugerează că o tranziție completă la achiziții publice electronice ar putea genera între 50 și 75 de miliarde EUR pe an (9).

4.3.4.

În final, CESE este de părere că libera circulație a datelor este vitală pentru inovarea europeană, pentru dezvoltarea întreprinderilor de toate dimensiunile, pentru crearea de locuri de muncă și pentru realizarea unei piețe unice digitale. S-a adoptat deja legislația pentru sprijinirea liberei circulații a datelor. Cu toate acestea, ar trebui evitate orice cerințe nejustificate de localizare a datelor.

4.4. Deblocarea constrângerilor în materie de aprovizionare

4.4.1.

CESE constată că reglementările privind geoblocarea din 2018 au contribuit la facilitarea comerțului în UE. Totuși, consumatorii europeni încă sunt afectați de geoblocarea bunurilor și a serviciilor. De fapt, CESE evidențiază existența unor constrângeri teritoriale persistente în materie de aprovizionare, care se pot materializa prin diferite practici, precum refuzul de a furniza sau amenințările de a nu mai aproviziona un anumit distribuitor, limitând cantitățile disponibile pentru vânzare de către statele membre, prin diferențe inexplicabile între statele membre în gamele și prețurile produselor sau prin limitarea opțiunilor lingvistice pentru ambalajele produselor. CESE subliniază că constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare îngreunează dezvoltarea pieței unice și potențialele sale beneficii pentru consumatori și invită Comisia să abordeze efectul anticoncurențial al constrângerilor teritoriale în materie de aprovizionare, cu scopul de a realiza o piață unică complet funcțională.

4.4.2.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a evidențiat riscuri formidabile în ceea ce privește securitatea energetică și alimentară, care necesită o abordare strategică unificată la nivelul UE. CESE este de părere că o piață unică funcțională poate sprijini această strategie și poate ușura unele dintre presiunile în materie de prețuri care afectează rapid puterea de cumpărare la nivelul UE. În acest sens, CESE salută eforturile depuse la nivelul UE pentru cooperare pentru achiziții comune de gaze (în mod voluntar), în strădania de a ușura presiunile asupra prețurilor la energie.

4.4.3.

Totuși, CESE regretă că până în prezent nu s-a încercat o abordare coordonată între statele membre pentru alte produse afectate de criza din Ucraina.

4.5. Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și a specialiștilor

4.5.1.

Mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor și a specialiștilor la nivelul UE rămâne o provocare care limitează aprovizionarea și generează neconcordanțe în sectoare precum IT-ul și industria high-tech, fără a aduce atingere politicilor UE menite să faciliteze libera circulație a persoanelor. Datele europene și naționale sugerează că nivelul mobilității între țări și în interiorul acestora rămâne scăzut inclusiv în raport cu restul lumii.

4.5.2.

Mai exact, CESE recomandă măsuri naționale de politică mai eficace și asigurarea unor stimulente pentru mobilitate, punându-se accentul pe politici active pe piața muncii, precum prestațiile pentru exercitarea unei activități profesionale pentru lucrătorii din UE și din țările terțe cu statut de refugiat. În acest sens, CESE consideră că, dacă persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă li se oferă stimulente financiare de către țările gazdă pentru a ocupa un loc de muncă în alt stat membru sau în altă regiune, mobilitatea ar fi încurajată și mai mult. În plus, trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți informarea în ceea ce privește locurile de muncă din alte state membre ale UE, precum și asistența pentru relocare, sprijinind astfel logistica pe care o presupune mutarea în altă țară – de exemplu, găsirea unui loc de cazare, înregistrare în scopuri fiscale, găsirea unei școli pentru copii, eventual asistență în găsirea unui loc de muncă pentru parteneri etc. CESE avertizează însă că mobilitatea forței de muncă în UE a fost victima abordării fragmentate adoptate până în prezent. Trebuie evitate alte politici necorelate, mai ales la nivel național.

4.5.3.

Recunoașterea diplomelor și a calificărilor, esențială pentru ocuparea locurilor de muncă în sectoarele în care persistă deficite de forță de muncă, rămâne o problemă la nivelul UE. CESE este de părere că sistemul actual încă se bazează prea mult pe fiecare guvern în parte, statele membre fiind libere să-și aplice propriile reguli. Comisia ar trebui să se asigure că în statele membre se aplică o abordare mai armonizată în recunoașterea diplomelor și a altor calificări.

4.5.4.

În final, mobilitatea lucrătorilor și a specialiștilor din UE se poate îmbunătăți doar în condițiile îmbunătățirii aplicării dispozițiilor existente, a accesului la informații și a cooperării între statele membre. CESE constată că statele membre individuale pot fi reticente în reformarea pieței unice, temându-se că reformele ar putea conduce la potențiale pierderi de locuri de muncă pe termen scurt și la pierderi sectoriale, mai ales în țările care se află deja în urmă, dar și în țările/sectoarele cu productivitate scăzută. În teorie, libera circulație a forței de muncă ar contribui la gestionarea acestei probleme, însă din perspectivă națională ar putea conduce la pierderi de resurse și la un potențial exod al creierelor/competențelor între timp.

4.6. Îmbunătățirea fluxurilor de capital și a serviciilor financiare în întreaga UE

4.6.1.

Același argument este valabil și în cazul piețelor de capital ale UE. CESE recunoaște că uniunea piețelor de capital (UPC) este un proiect complex, care își propune să aprofundeze și să integreze în continuare piețele de capital ale statelor membre ale UE. Acesta impune adoptarea de măsuri și amendamente în materie de reglementare într-o gamă variată de domenii și presupune responsabilități nu numai la nivelul UE, ci și la nivelul fiecărui stat membru. CESE constată că finalizarea UPC încă este un obiectiv îndepărtat în 2022. În pofida unor progrese, mai ales datorită pachetului legislativ privind redresarea piețelor de capital ale UE, Uniunea încă are 27 de piețe de capital care nu funcționează unitar. Sectorul financiar european continuă să fie clar segmentat în funcție de frontierele naționale, persoanele care economisesc și investitorii depinzând semnificativ de situația de la nivel național. Acest lucru este valabil și pentru serviciile financiare în general, inclusiv serviciile financiare cu amănuntul și economiile interne.

4.6.2.

Din punctul de vedere al CESE, aceasta limitează atât redresarea economică, cât și buna funcționare a pieței unice. Beneficiile economice ale UPC sunt clare, însă finalizarea UPC necesită atât angajament politic din partea statelor membre individuale, cât și adoptarea eficace a inițiativelor conduse de CE, inclusiv a celor menite să consolideze rolul internațional al monedei euro. În plus, nu poate fi subestimat rolul digitalizării în facilitarea UPC.

4.7. O voință politică mult mai puternică de a elimina restricțiile asupra pieței unice

4.7.1.

În această perioadă de mare incertitudine, CESE ar dori ca politica în domeniul concurenței să vizeze în special asigurarea tranzițiilor la care chiar UE s-a angajat. Aceste tranziții vor necesita politici comerciale și de investiții ambițioase, investiții publice și private extraordinare, inovații, progrese sociale, economice și de mediu suplimentare și o piață unică funcțională. Toate acestea trebuie sprijinite printr-un cadru juridic și financiar care să asigure condiții de concurență echitabile pe piață pentru toate părțile interesate, toate regiunile și toți cetățenii din UE. În acest sens, integritatea pieței noastre interne și nefragmentarea acesteia sunt esențiale. O piață unică funcțională și o politică în domeniul concurenței care să le permită întreprinderilor și consumatorilor să aibă acces la o vastă piață competitivă în condiții de concurență echitabile sunt esențiale, stimulând astfel eficiența și inovarea și asigurând un mediu în care să se poată dezvolta întreprinderi de succes.

4.7.2.

Din punctul nostru de vedere, armonizarea și eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații în teritoriu permit dezvoltarea concurenței, a inovării și a câștigurilor în materie de productivitate. Nu trebuie permisă nicio formă de dumping comercial, social, de reglementare, fiscal sau ecologic care să denatureze concurența. CESE speră ca toate statele membre să respecte acest lucru și să solicite ca partenerii noștri externi să ne respecte valorile și drepturile fundamentale, atât în domeniul social, cât și în cel al afacerilor și al mediului.

4.7.3.

CESE avertizează că piața unică nu ar mai trebui considerată o versiune glorificată a unui acord comercial global ale cărui proprietăți ar putea fi ajustate prin negocieri. Piața unică înseamnă mult mai mult. Piața unică înseamnă și îmbunătățirea unei convergențe sociale și economice menite să reducă inegalitățile și să garanteze că agravarea dezechilibrelor sociale și accentuarea generală a sărăciei nu devin obstacole semnificative pentru integrarea europeană. În acest scop, CESE subliniază drepturile fundamentale sociale și cele ale lucrătorilor la salarii și condiții de muncă decente, nu numai în interacțiunea lor cu libertățile economice, ci și în raport cu piața internă și a muncii, cu concurența și cu orice altă măsură de politică a Uniunii, inclusiv în domenii precum guvernanța economică, comerțul, digitalizarea și mediul, dar nu numai. De asemenea, acesta își propune să protejeze și să consolideze autonomia partenerilor sociali, stabilind o legătură clară cu respectarea și promovarea drepturilor sociale colective. Asigurarea faptului că drepturile fundamentale sunt pe deplin protejate și garantate prin intermediul Tratatelor este, de asemenea, esențială.

4.7.4.

CESE recunoaște că piața unică trebuie să răspundă în permanență schimbărilor în tehnologie, globalizării, evoluțiilor din educație, de pe piețele muncii și de capital și, nu în ultimul rând, crizelor și conflictelor globale. În momentul de față nu mai pot fi acceptate propuneri de menținere a situației actuale; atunci când se propun acte legislative trebuie să se țină cont de situația actuală de criză și de circumstanțele modificate.

4.7.5.

CESE este de părere și că ar trebui adoptată o „autonomie strategică deschisă”, mai ales în sectoare-cheie. Aceasta ar contribui la consolidarea rezilienței prin deschidere, o agendă comercială ambițioasă, cooperare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, diversificare și evitarea protecționismului.

4.7.6.

În cele din urmă, CESE constată cu regret că, în ajunul celei de-a 30-a aniversări a pieței unice europene, piața internă rămâne incompletă.

Bruxelles, 13 iulie 2022.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) COM(2020) 825 final (JO C 286, 16.7.2021, p. 70).

(2) COM(2020) 842 final (JO C 286, 16.7.2021, p. 64).

(3) https://www.rand.org/blog/2017/11/why-the-eu-single-market-has-still-not-reached-its.html

(4) https://www.rand.org/blog/2017/11/why-the-eu-single-market-has-still-not-reached-its.html

(5) https://www.rand.org/blog/2017/11/why-the-eu-single-market-has-still-not-reached-its.html

(6) Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).

(7) 2016/0398(COD); https://eur-lex.europa.eu/procedure/RO/2016_398

(8) Studiu privind evaluarea proporționalității efectuată de statele membre la adoptarea cerințelor privind unitățile de comerț cu amănuntul, în temeiul Directivei 2006/123/CE.

(9) https://www.rand.org/blog/2017/11/why-the-eu-single-market-has-still-not-reached-its.html

Top