Rezoluția Comitetului European al Regiunilor privind propunerile referitoare la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2022

(2021/C 440/01)

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR,

având în vedere:

—	protocolul de cooperare cu Comisia Europeană, din februarie 2012,

—	Rezoluția CoR privind Prioritățile Comitetului European al Regiunilor pentru perioada 2020-2025 (1);

—	contribuțiile parlamentelor regionale cu competențe legislative primite în cadrul acordului de cooperare CoR-CALRE,

Redresare și coeziune

1.

întrucât punerea în aplicare a instrumentului Next Generation EU va fi o prioritate fundamentală a programului de lucru al Comisiei Europene pentru 2022, CoR solicită Comisiei să se asigure că autoritățile locale și regionale sunt implicate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNR), ceea ce este esențial pentru atingerea obiectivelor Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), pentru asigurarea unei mai bune coordonări cu programele politicii de coeziune și cu strategiile de specializare inteligentă elaborate de regiuni și pentru prevenirea unor eventuale rate de absorbție scăzute. Subliniază, de asemenea, necesitatea de a implica autoritățile locale și regionale în procesele semestrului european, întrucât recomandările specifice fiecărei țări au, în cea mai mare parte, o dimensiune locală și regională;

2.

își reiterează apelul adresat Comisiei de a integra obiectivele de dezvoltare durabilă în cadrul unui semestru european reformat, de a le cartografia în planurile naționale de redresare și reziliență și, pe această bază, de a le integra în următorul ciclu, începând cu analiza anuală a creșterii. CoR așteaptă, de asemenea, să se instituie o platformă multipartită a UE privind ODD, pentru a sprijini și consilia Comisia cu privire la punerea în aplicare în timp util a ODD;

3.

invită Comisia Europeană să prezinte o propunere de prelungire – până la sfârșitul anului 2022 – a actualelor măsuri excepționale de flexibilitate în cadrul Inițiativei plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus, cum ar fi posibilitatea unei rate de cofinanțare a UE de 100 %, și să aibă în vedere o creștere temporară a pragului de minimis pentru ajutoarele de stat, pentru a sprijini în continuare investițiile sustenabile pentru aceeași perioadă;

4.

îndeamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare deplină a foii de parcurs obligatorii din punct de vedere juridic, introducând noi resurse proprii în cursul actualului CFM, printre altele prin prezentarea, în timp util, de propuneri legislative;

5.

invită Comisia ca, în relansarea revizuirii cadrului european de guvernanță economică, să ia în considerare realitățile și nevoile autorităților locale și regionale, precum și impactul pandemiei de COVID-19 asupra nivelului datoriei și al deficitului, în special în ceea ce privește investițiile publice la toate nivelurile de guvernare;

6.

invită Comisia Europeană ca, având în vedere consecințele grave pe care pandemia de COVID-19 le-a avut asupra acestor regiuni, să plaseze dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă în centrul revizuirii strategiei UE pentru regiunile ultraperiferice; se angajează să se implice în elaborarea și punerea în aplicare a acestei strategii în conformitate cu recomandările sale anterioare;

7.

invită Comisia să integreze considerentele demografice în toate politicile sale și să prevadă instrumente financiare care să permită dezvoltarea acțiunilor și a măsurilor de abordare a provocărilor demografice în acele regiuni în care consecințele schimbărilor demografice reprezintă un impact deosebit;

Mediu și durabilitate

8.

salută propunerea Comisiei de a realiza, împreună cu CoR, o monitorizare privind reducerea la zero a poluării și, într-o etapă ulterioară, un tablou de bord al performanței ecologice a regiunilor UE în cadrul planului său de acțiune privind reducerea la zero a poluării; propune o conlucrare pentru a monitoriza progresele și impactul tuturor acțiunilor prevăzute de Pactul verde, inclusiv punerea în aplicare la nivel regional a acțiunilor din domeniul climei și al redresării ecologice; solicită să fie implicat în organizarea Anului european al orașelor mai verzi, dacă inițiativa se va confirma pentru 2022, și să se țină seama de trăsăturile specifice zonelor rurale, mai ales celor depopulate, în punerea în aplicare a politicilor din cadrul Pactului verde;

9.

invită Comisia să integreze în Pactul verde european o lege privind oceanele, ca strategie globală cu obiective și termene măsurabile pentru protejarea mediului marin, reducerea poluării și inversarea declinului biodiversității, protejând și promovând, în același timp, micii pescari;

10.

sugerează Comisiei să introducă conceptul de coeziune în domeniul mediului și climei ca dimensiune complementară conceptului de coeziune economică, socială, teritorială și digitală, ca element-cheie pentru redresarea Europei și a lumii, pentru dezvoltare durabilă, pentru Agenda 2030 a ONU, pentru ODD și pentru obiectivul privind neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon;

11.

se alătură solicitării adresate Comisiei de Parlamentul European de a prezenta, până la sfârșitul anului 2022, o lege cu forță juridică obligatorie privind biodiversitatea. Aceasta ar trebui însoțită de un mecanism de monitorizare cu indicatori, care să implice în mod oficial autoritățile locale și regionale;

12.

solicită Comisiei să revizuiască reglementarea privind guvernanța Uniunii Energiei, astfel încât să devină mai adecvată pentru punerea în aplicare a Pactului verde, consolidând integrarea contribuțiilor subnaționale în planurile naționale și aliniind planurile naționale privind energia și clima cu planurile naționale de punere în aplicare a Agendei ONU 2030 și a cadrului ODD; propune un cadru de acțiune la nivel subnațional care să fie luat în considerare în mod oficial în cadrul CCONUSC și în guvernanța ulterioară a UE în domeniul climei;

13.

se așteaptă ca Comisia să înceapă să integreze dimensiunea de gen în procesele sale de elaborare a politicilor: în Pactul verde, în planurile naționale de redresare și reziliență și în acordurile de parteneriat în cadrul fondurilor structurale și de investiții ale UE, în principal prin prezentarea, în conformitate cu articolul 16 litera (f) din Acordul interinstituțional (IIA) și cel târziu la 1 ianuarie 2023, a unei metodologii de evaluare a impactului din perspectiva genului al programelor UE;

14.

invită Comisia să inițieze un dialog structurat cu autoritățile locale și regionale cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a pachetului „Fit for 55” („Pregătiți pentru 55”);

15.

sprijină obiectivele propuse de strategia „De la fermă la consumator”, care urmează să fie transpuse în legislația politicii agricole comune. Invită, de asemenea, Comisia să propună sisteme de etichetare nutrițională echitabilă și etichete privind originea și metodele de producție a produselor de origine animală;

16.

invită Comisia Europeană să se asigure că Agenda rurală europeană este pusă în aplicare în toate politicile și are obiective politice ambițioase și concrete pentru a consolida dinamica inovatoare a teritoriilor rurale, pentru a organiza o cooperare inteligentă între regiuni și pentru a stimula acțiunea cetățenilor în cadrul strategiilor de dezvoltare locală;

Tranziția digitală și industria

17.

invită Comisia să integreze coeziunea digitală ca dimensiune complementară conceptului de coeziune economică, socială și teritorială și, astfel, să prevină un „dublu decalaj digital” cauzat de lipsa infrastructurii, a accesului la dispozitivele electronice și a competențelor digitale;

18.

solicită Comisiei să țină seama de diferențele regionale și locale și de indicatorii aferenți în raportul de analiză comparativă privind e-guvernarea, întrucât decalajul dintre mediul urban și cel rural în utilizarea serviciilor de e-guvernare este în creștere;

19.

invită Comisia să asigure un dialog structurat cu orașele și regiunile Europei privind modalitățile de consolidare a ecosistemelor industriale regionale, a clusterelor și a alianțelor interregionale în cursul punerii în aplicare a strategiei industriale, luând în considerare strategiile de specializare inteligentă, deoarece abordarea bazată pe realitatea zonei lipsește în mare măsură în Comunicarea privind „Actualizarea Strategiei industriale 2020”;

Cooperare transfrontalieră și mobilitate

20.

salută angajamentul Comisiei de a elabora un instrument pentru situații de urgență al pieței unice și solicită elaborarea unei legislații care să asigure standarde și proceduri europene minime care să garanteze deschiderea frontierelor interne, inclusiv în perioadele de criză;

21.

subliniază necesitatea unui cadru de politică al UE care să permită instituirea și gestionarea eficientă a serviciilor publice transfrontaliere; încurajează, de asemenea, legislatorul european, statele membre, regiunile și autoritățile locale să dezvolte și să promoveze în continuare instrumente pentru democrația transfrontalieră participativă care să contribuie la implicarea cetățenilor în procesul de integrare europeană pe teren;

22.

regretă profund că discuțiile dintre statele membre cu privire la mecanismul transfrontalier european (MTFE) propus au eșuat; întrucât obstacolele juridice și administrative limitează în mod semnificativ cooperarea transfrontalieră și calitatea vieții în regiunile de frontieră, CoR solicită o nouă propunere a Comisiei de regulament privind MTFE;

23.

invită Comisia Europeană să elaboreze în continuare orientări concrete privind noul cadru pentru mobilitate urbană, care va face mobilitatea urbană mai durabilă și va reduce impactul acesteia asupra sănătății oamenilor;

24.

salută acordul interinstituțional privind Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE). Speră că proiectele cofinanțate privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și infrastructura energetică transeuropeană (TEN-E) vor contribui la eliminarea verigilor lipsă, în special în regiunile transfrontaliere, și reamintește Comisiei necesitatea de a aloca un buget suficient pentru cofinanțarea proiectelor privind rețeaua globală;

Migrație și protecție socială

25.

sugerează crearea unui tablou de bord social regional, pentru a reflecta pe deplin amploarea provocărilor sociale din UE și pentru a asigura punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (EPRS) la toate nivelurile;

26.

invită Comisia să sprijine și să monitorizeze punerea în aplicare de către statele membre a Garanției europene pentru copii și să faciliteze schimbul de bune practici în acest sens;

27.

se așteaptă ca Comisia să prezinte o propunere ambițioasă de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii pe platformele online, care să țină seama de modelele naționale ale pieței forței de muncă și de competențele decizionale ale UE;

28.

invită Comisia să integreze recomandările CoR în inițiativa privind îngrijirea pe termen lung, având în vedere legătura puternică a acestei inițiative cu deficitul grav de competențe în acest domeniu și cu schimbările demografice, care sunt deosebit de acute în regiunile afectate de îmbătrânirea populației;

29.

se angajează să joace un rol activ pe Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost, care ar trebui să fie completată de o propunere a Comisiei privind un cadru UE pentru strategiile naționale privind persoanele fără adăpost;

30.

invită Comisia să abordeze cu atenție deosebită consolidarea redresării și rezilienței sectoarelor culturale și creative în contextul pandemiei de COVID-19 și precaritatea condițiilor de muncă ale artiștilor, prin facilitarea mobilității și recunoașterii reciproce a statutului lor;

Migrație și integrare

31.

solicită Comisiei să asigure progrese în instituirea unui cadru european comun cuprinzător pentru gestionarea migrației și a azilului, în cadrul noului pact privind migrația și azilul; reiterează că dimensiunea locală și regională a migrației și integrării ar trebui luată în considerare și sprijinită de noul parteneriat dintre CoR și Comisie privind integrarea;

Securitate

32.

invită Comisia să includă CoR ca partener deplin în angajamentul UE față de securitatea și reziliența urbană și în noua inițiativă „Orașele împotriva radicalizării și terorismului”;

Sănătate, protecție civilă și turism

33.

reamintește Comisiei că orice revizuire a cadrului juridic Schengen trebuie să țină seama de opiniile și nevoile orașelor și regiunilor din apropierea frontierelor interne; solicită să fie consultat într-un stadiu incipient, în conformitate cu Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității;

34.

îndeamnă Comisia Europeană să introducă o procedură rapidă menită să găsească o soluție satisfăcătoare și permanentă la problema crizei umanitare din Mediterana, axată în primul rând pe protejarea vieții migranților, dar și pe asigurarea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale. CoR și autoritățile locale și regionale își declară maxima disponibilitate de a coopera în acest sens;

35.

invită Comisia să prezinte propuneri îndrăznețe pentru dezvoltarea și producția de medicamente esențiale în UE, pentru a asigura autonomia strategică a UE, prin reducerea dependenței de țările terțe; se așteaptă ca Comisia să propună, de asemenea, măsuri concrete și solide pentru a stimula accesul la medicamente generice și biosimilare și, de asemenea, pentru a asigura accesul la produse farmaceutice în perioade de criză;

36.

sprijină o revizuire a rolului Uniunii Europene în politica de sănătate publică, în contextul Conferinței privind viitorul Europei, dat fiind că politica în domeniul sănătății este o competență principală a statelor membre și este adesea abordată la nivel subnațional;

37.

se așteaptă ca avizul său privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, precum și rezultatele celei de a treia consultări a RegHub să se reflecte în al treilea raport privind funcționarea directivei, prevăzut pentru 2022;

38.

așteaptă cu interes să contribuie la propunerea Comisiei privind un calendar și un card european de vaccinare, pentru a se asigura că toți europenii au dreptul la protecție prin vaccinare profilactică – și dovada acesteia –, indiferent de reședința lor;

39.

îndeamnă Comisia să avanseze în direcția stabilirii și dezvoltării obiectivelor Uniunii în materie de reziliență la dezastre în domeniul protecției civile, ca obiective fără caracter obligatoriu de sprijinire a acțiunilor de prevenire și pregătire, subliniind, în același timp, că acest lucru trebuie realizat în cooperare nu numai cu guvernele naționale, ci și cu autoritățile locale și regionale; așteaptă cu interes punerea deplină în aplicare a Rețelei europene de cunoștințe în materie de protecție civilă și îndeamnă Comisia să includă expertiza în materie de gestionare a dezastrelor, disponibilă și la nivel subnațional. În plus, se așteaptă la un plan clar pentru angajamentul pe termen lung și la consolidarea financiară a mecanismului de protecție civilă al UE și a instrumentelor sale, cum ar fi rescEU și Corpul medical european;

40.

își reiterează apelul pentru o nouă strategie în sectorul turismului european și solicită Comisiei să prezinte o agendă europeană pentru turism 2030-2050, inclusiv o primă schiță a acesteia înainte de sfârșitul primei jumătăți a anului 2022 (pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală a ecosistemului turistic european și pentru a-i consolida competitivitatea), și să promoveze redresarea locurilor de muncă locale și regionale legate de această activitate;

Cooperare externă

41.

regretă că Acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, semnat la 24 decembrie 2020, nu prevede nicio implicare specifică sau structurată a autorităților locale și regionale; cu toate acestea, CoR va reflecta, în special prin activitatea politică a Grupului de contact CoR-Regatul Unit, asupra modalităților de asigurare a continuității cooperării noastre cu administrațiile descentralizate și cu guvernanța locală din Regatul Unit; de asemenea, invită Comisia să monitorizeze îndeaproape implicarea autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a rezervei de ajustare la Brexit;

42.

solicită instituirea unui sprijin susținut și structurat din partea Comisiei pentru cooperarea inter pares dintre autoritățile locale din Balcanii de Vest și omologii lor din statele membre ale UE, în strânsă cooperare cu CoR, în special prin intermediul comitetelor sale consultative mixte cu Muntenegru, Macedonia de Nord și, respectiv, Serbia, precum și al grupului de lucru pentru Balcanii de Vest;

43.

salută decizia de a lansa Academia de administrație publică a Parteneriatului estic și rolul consolidat al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a politicilor, strategiilor și inițiativelor emblematice din cadrul Parteneriatului estic;

44.

îndeamnă toate instituțiile UE ca, în implementarea parteneriatului reînnoit cu țările din vecinătatea sudică, să considere autoritățile locale și regionale drept parteneri-cheie în dezvoltarea și programarea durabilă, pentru a crea o nouă dinamică pentru reformele în materie de descentralizare;

45.

invită Comisia să recunoască rolul pe care îl pot juca autoritățile locale și regionale în contribuția la pace și prosperitate în țările terțe, prin inițiative precum Inițiativa de la Nicosia – un exemplu concret de cooperare inter pares ce contribuie la crearea unui climat de încredere și la menținerea unui dialog intern deschis între autoritățile regionale și locale;

Subsidiaritate și viitorul Europei

46.

își reiterează apelul adresat Comisiei de a-și intensifica activitatea și angajamentul față de cetățeni și autoritățile locale și regionale în cadrul Conferinței privind viitorul Europei și dincolo de granițele acesteia și de a pune la dispoziție instrumentele adecvate pentru a da curs recomandărilor conferinței; invită Comisia să intensifice cooperarea dintre reprezentanțele sale din statele membre și CoR în organizarea de dialoguri locale în afara capitalelor;

47.

invită Comisia să depună eforturi în siajul măsurilor legislative și fără caracter legislativ prezentate în Planul de acțiune pentru democrația europeană, incluzând în domeniul lor de aplicare alegerile regionale și locale, mass-media locală și combaterea dezinformării la nivel regional și local;

48.

își menține angajamentul de a pune în aplicare recomandările Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient” și conceptul de „subsidiaritate activă”; solicită utilizarea sistematică a grilei de evaluare a subsidiarității;

49.

îi încredințează președintelui său mandatul de a transmite prezenta rezoluție instituțiilor UE și președințiilor Consiliului UE.

---

(1)  COR-2020-01392-00-00-RES-TRA.