Fișă rezumat

Evaluarea impactului referitor la o propunere legislativă de reexaminare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (2010/31/UE)

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

Întrucât clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul total de energie și pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) legate de energie în UE, decarbonizarea sectorului clădirilor este vitală pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă și energie pentru 2030 și 2050 stabilite în Legea europeană a climei și în propunerile privind realizarea obiectivelor Pactului verde european. Planul privind obiectivele climatice identifică necesitatea ca emisiile de GES generate de clădiri să scadă cu aproximativ 60 % pentru a atinge obiectivul global de reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030. Acest lucru necesită cel puțin dublarea ratelor de renovare.

Care este rezultatul urmărit?

Revizuirea Directivei EPBD are două obiective principale: (1) să contribuie la reducerea emisiilor de GES ale clădirilor și a consumului final de energie până în 2030; (2) să asigure faptul că clădirile contribuie în mod adecvat la realizarea neutralității climatice până în 2050. Obiectivele specifice sunt: creșterea ratei și a gradului de profunzime a renovărilor clădirilor (domeniul de politică A); îmbunătățirea informațiilor privind performanța energetică și durabilitatea clădirilor prin utilizarea instrumentelor digitale (în toate domeniile de politică); asigurarea că noile clădiri sunt în conformitate cu obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 (domeniul de politică B); și integrarea clădirilor în sistemele energetice digitalizate și decarbonizate (domeniul de politică C).

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE (subsidiaritate)? 

Consolidarea cadrului comun va asigura faptul că sectorul construcțiilor din întreaga UE își reduce emisiile de GES la scara necesară. Dacă unul sau mai multe state membre nu ar acționa, acest lucru ar implica costuri globale mai ridicate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru UE în ansamblu. Acțiunea la nivelul UE oferă, de asemenea, un efect de levier în ceea ce privește mobilizarea sectorului în jurul unei ambiții comune și conduce la rezultate mai bune pe piață. Aceasta va stimula investițiile în renovare, va crea locuri de muncă, va stimula inovarea și va spori beneficiile pieței interne pentru produsele și echipamentele din sectorul construcțiilor.

B. Soluții

Care sunt diferitele opțiuni disponibile pentru atingerea obiectivelor? Există o opțiune preferată? Dacă nu, de ce?

Principala măsură din cadrul domeniului de politică A este introducerea unor standarde minime de performanță energetică (MEPS), completate de certificate de performanță energetică mai solide, introducerea pașapoartelor de renovare a clădirilor și a unei definiții a renovărilor în profunzime. Principala măsură din cadrul domeniului de politică B este introducerea unui standard pentru „clădirile cu emisii zero” (ZEB). Principala măsură din cadrul domeniului de politică C este consolidarea cerințelor privind infrastructura de reîncărcare pentru vehiculele electrice din clădiri. Măsurile identificate pentru fiecare domeniu de politică sunt grupate în patru opțiuni, reprezentând un nivel crescând de ambiție: ambiție scăzută, moderată și ridicată (cu două variante, I-II). Opțiunea 3, „ambiție ridicată I”, este opțiunea preferată în evaluarea impactului. Această opțiune este o combinație între consolidarea măsurilor existente și introducerea unora noi, cu accent atât pe clădirile noi, cât și pe clădirile existente. Ea are drept rezultat în special propunerea unor MEPS-uri care ar implica o combinație de standarde obligatorii pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe stabilite la nivelul UE, completate de standarde stabilite la nivel național. În urma avizelor negative ale Comitetului de analiză a reglementării al Comisiei cu privire la evaluarea impactului, exprimându-și îngrijorarea cu privire la faptul că aceasta nu furnizează dovezi suficient de solide care să susțină setul preferat de măsuri de politică, în special în ceea ce privește proporționalitatea și gradul de armonizare la nivelul UE, propunerea legislativă a fost aliniată la opțiunea 2 referitoare la o ambiție moderată în ceea ce privește mai multe aspecte, inclusiv renovarea clădirilor existente, menținând, în același timp, opțiunea 3 – abordarea de tip „ambiție ridicată I” – pentru clădirile noi și modernizarea acestora.

Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

Părțile interesate și-au exprimat sprijinul larg pentru consolidarea cadrului EPBD și introducerea noilor măsuri de politică propuse. Cu toate acestea, au fost exprimate puncte de vedere diferite cu privire la concepția precisă a acestora. MEPS sunt sprijinite de 75 % dintre respondenții la consultarea publică (CP), 84 % dintre respondenți fiind în favoarea definirii ZEBS în EPBD. Există un sprijin puternic (89 %) pentru consolidarea monitorizării obiectivelor identificate de statele membre în strategiile lor de renovare pe termen lung. Peste două treimi (68 %) dintre respondenți sunt în favoarea includerii unor măsuri de raportare cu privire la emisiile de carbon pe durata întregului ciclu de viață. Un procent de 68 % consideră, de asemenea, că ar fi benefic să se ofere o definiție juridică a „renovării în profunzime”. Peste trei sferturi (76 %) susțin armonizarea certificatelor de performanță energetică (CPE).

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Măsurile de politică din cadrul opțiunii 3 („ambiție ridicată I”) vor aduce beneficii maxime în comparație cu tendințele actuale de renovare a clădirilor. În comparație cu scenariul de referință, se preconizează că ratele de renovare vor fi, în medie, cu 1,35 % mai mari în 2030, iar consumul de energie pentru încălzire, răcire și apă caldă menajeră cu 11,7 % mai mic până în 2030 și cu 34 % mai mic până în 2050. Se estimează că emisiile de GES vor fi cu 23 % și cu 53,5 % mai scăzute în 2030 și, respectiv, în 2050, iar poluarea aerului și utilizarea apei vor fi, de asemenea, reduse. În comparație cu scenariul de referință, se preconizează că, pentru consumatori, costurile energiei vor fi cu 8 % mai mici în 2030 și cu 27,6 % mai mici în 2050. Măsurile vor genera, de asemenea, locuri de muncă și valoare adăugată în ecosistemul construcțiilor. Se estimează că alegerea unei ambiții moderate în conformitate cu opțiunea 2 va conduce la o rată medie de renovare cu 0,2 % mai mare decât în scenariul de referință. În acest caz, consumul final de energie va fi redus cu 3,6 % și cu 16 % în 2030 și, respectiv, în 2050, iar emisiile de GES pentru încălzire, răcire și apă caldă menajeră cu 4,2 % și, respectiv, cu 21 % în 2030 și, respectiv, în 2050. În comparație cu scenariul de referință, se preconizează că, în cazul opțiunii de ambiție moderată, costurile energiei pentru consumatori vor crește cu 2 % și vor scădea cu 12 % până în 2030 și, respectiv, în 2050.

Care sunt costurile aferente opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)? 

Principalele costuri sunt legate de investițiile în renovări energetice declanșate de MEPS și de respectarea cerințelor de emisii zero pentru construcțiile noi. În comparație cu scenariul de referință, creșterea relativă estimată a investițiilor este de 80 % până în 2030 în scenariul „ambiție ridicată I”. Spre deosebire de opțiunea preferată, se estimează că alegerea obiectivului moderat pentru renovarea clădirilor existente va necesita o creștere relativă mai mică a investițiilor, de 22,4 % până în 2030.

Care sunt efectele asupra IMM-urilor și asupra competitivității?

Peste 90 % din întreprinderile din sectorul construcțiilor, al arhitecturii și al ingineriei civile sunt IMM-uri. În cazul opțiunii preferate, se estimează că activitatea va crește semnificativ până în 2030, ceea ce va duce la o valoare adăugată suplimentară de 104 miliarde EUR pe an în comparație cu 2020. În cazul opțiunii moderate, se estimează că, până în 2030, vor fi generate aproximativ 29 de miliarde EUR pe an de valoare adăugată suplimentară.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și a administrațiilor naționale? 

Acesta modifică o directivă existentă și se bazează în mare măsură pe structuri și norme care sunt deja în vigoare. Cu toate acestea, autoritățile publice se vor confrunta cu costuri legate de transpunerea, monitorizarea și punerea în aplicare la nivel național, precum și cu anumite costuri administrative suportate pentru a se conforma obligațiilor de a furniza informații. Astfel cum se indică în evaluarea impactului, digitalizarea certificatelor de performanță energetică și noile dispoziții privind schimbul de date și bazele de date reduc totuși costurile administrative și de conformitate și facilitează procedurile administrative legate de renovarea clădirilor.

Vor exista și alte efecte semnificative?

Reducerea facturilor la energie va contribui la reducerea sărăciei energetice. Scăderea relativă estimată a sărăciei energetice va viza aproximativ 3,5 milioane de gospodării în cazul opțiunii preferate și 2,3 milioane de gospodării în cazul opțiunii de ambiție moderată până în 2030. În plus, reducerea consumului de energie va aduce beneficii semnificative pentru mediu și sănătate și, de asemenea, va reduce dependența UE de importurile de energie.

Proporționalitate?

Măsurile propuse nu depășesc ceea ce este necesar pentru ca sectorul clădirilor să contribuie în mod adecvat la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050. Preocupările exprimate de Comitetul de control normativ au fost abordate prin modificarea propunerii legislative.

D. Acțiuni ulterioare

Când va fi reexaminată politica?

Comisia intenționează să revizuiască Directiva EPBD până cel târziu la sfârșitul anului 2027. Impactul Directivei EPBD revizuite va fi monitorizat și progresele înregistrate vor fi evaluate pe baza dispozițiilor din actuala directivă EPBD, a planurilor de renovare a clădirilor și a progreselor înregistrate în contextul Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice. Comisia va evalua dacă măsurile în vigoare, inclusiv stabilirea prețului carbonului, vor aduce suficiente îmbunătățiri pentru a asigura un parc imobiliar complet decarbonizat și cu emisii zero până în 2050 sau dacă trebuie introduse măsuri suplimentare obligatorii la nivelul Uniunii, cum ar fi consolidarea performanței energetice minime.