EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021PC0223

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind subvențiile străine care denaturează piața internă

COM/2021/223 final

Bruxelles, 5.5.2021

COM(2021) 223 final

2021/0114(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind subvențiile străine care denaturează piața internă

{SEC(2021) 182 final} - {SWD(2021) 99 final} - {SWD(2021) 100 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Între economia Uniunii Europene (UE) și economia mondială există o strânsă legătură. Cu o valoare a comerțului cu mărfuri și servicii de 5 984 miliarde EUR în 2019 1 , economia UE reprezintă 16,4 % din comerțului mondial. În consecință, comerțul reprezintă aproape 35 % din produsul intern brut (PIB) al UE, numărul de locuri de muncă din UE care depind de exporturi fiind de 35 de milioane. Fluxul de produse, servicii și capital înspre și dinspre UE contribuie la creșterea economică a UE prin consolidarea competitivității, crearea de locuri de muncă, stimularea inovării și deschiderea de noi piețe 2 .

În 2017, UE-28 a reprezentat destinația unei treimi din stocurile de investiții la nivel mondial și a găzduit aproximativ 100 000 de întreprinderi deținute de entități străine 3 . Investițiile străine directe (ISD) reprezintă o sursă binevenită pentru ocuparea forței de muncă (16 milioane de locuri de muncă 4 ), creștere economică și competitivitate.

Existența unei piețe unice puternice, deschise și competitive permite atât întreprinderilor europene, cât și celor străine să concureze pe baza meritelor atât timp cât se asigură condiții de concurență echitabile în cadrul pieței interne. În consecință, la 10 martie 2020, Comisia a prezentat o nouă Strategie industrială pentru Europa 5 , care a trasat o traiectorie prin intermediul căreia industria UE ar putea conduce tranziția verde și cea digitală pe baza concurenței, a piețelor deschise, a cercetării și a tehnologiilor de vârf la nivel mondial și a unei piețe unice puternice. UE urmărește aplicarea unui model de autonomie strategică deschisă 6 prin conturarea sistemului de guvernanță economică globală și prin dezvoltarea de relații bilaterale reciproc avantajoase, protejându-și totodată piața internă de practici neloiale și abuzive. Comunicarea privind revizuirea politicii comerciale, adoptată la 18 februarie 2021, a stabilit calea către o politică comercială deschisă, durabilă și fermă, bazată pe deschidere ca opțiune strategică, fiind totodată înzestrată cu mijloacele de combatere a practicilor comerciale neloiale 7 .

În ultimii ani, subvențiile străine par să fi avut un efect de denaturare asupra pieței interne a UE, creând condiții inechitabile de concurență. Deși continuă să existe o lipsă generală de date fiabile cu privire la subvențiile acordate de țări terțe, există un număr tot mai mare de cazuri în care subvențiile străine par să fi facilitat achiziționarea de întreprinderi din UE, să fi influențat deciziile în materie de investiții, să fi denaturat comerțul cu servicii sau să fi influențat în alt mod comportamentul beneficiarilor acestora pe piața UE, în detrimentul concurenței loiale 8 .

În acest context, subvențiile străine pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturi cu dobândă zero, garanții guvernamentale nelimitate, scutiri sau reduceri fiscale în privința investițiilor străine sau a comerțului exterior, sau finanțare specifică din partea statului. În multe cazuri, dacă ar fi acordate de state membre ale UE și evaluate în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, aceste subvenții ar reprezenta o problemă.

Din 2017, UE participă în mod activ la discuții trilaterale cu Statele Unite și cu Japonia, cu scopul de a îmbunătăți cooperarea multilaterală într-o serie de domenii-cheie. În iunie 2018, Consiliul European a acordat Comisiei mandatul „să continue procesul de modernizare a OMC având în vedere obiective de a face OMC mai relevantă și mai adaptabilă la o lume aflată în schimbare și de a consolida eficiența OMC” 9 . În ianuarie 2020 10 , reprezentanții comerciali de rang înalt ai UE, ai SUA și ai Japoniei au convenit asupra necesității de a consolida normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind subvențiile pentru industrie. În acest context, UE intenționează să înceapă activitățile de elaborare a unor norme ale OMC pentru abordarea unei serii de denaturări ale concurenței provocate de intervenția statului în economie, inclusiv prin subvenții pentru industrie, astfel cum se subliniază în anexa la Comunicarea privind revizuirea politicii comerciale 11 .

Având în vedere provocarea identificării unei soluții multilaterale în materie de subvenții într­un termen rezonabil, Comisia s-a angajat (ca parte a noii Strategii industriale pentru Europa) să analizeze cele mai bune opțiuni de consolidare a mecanismelor și instrumentelor antisubvenție ale UE 12 . La 17 iunie 2020, Comisia a adoptat o carte albă referitoare la subvențiile străine 13 cu scopul de a analiza acest aspect, de a lansa o dezbatere publică și de a propune soluții posibile. În cartea albă și, mai detaliat, în secțiunea 2 din raportul de evaluare a impactului care însoțește prezenta propunere, este descrisă o lacună legislativă în normele UE în materie de concurență, comerț și achiziții publice, care împiedică efectiv UE să ia măsuri atunci când subvențiile străine cauzează denaturări pe piața internă, inclusiv prin finanțarea concentrărilor economice sau a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziții publice.

În cartea albă se menționează că, deși sprijinul acordat de autoritățile unui stat membru face obiectul controlului UE privind ajutoarele de stat, pentru sprijinul acordat de țări din afara UE nu există un regim de control comparabil. Întreprinderile care desfășoară o activitate economică în UE fără a beneficia de subvenții sunt astfel dezavantajate față de beneficiarii de subvenții străine.

De asemenea, în cartea albă au fost identificate probleme legate de accesul operatorilor care primesc subvenții străine la finanțarea din partea UE, ceea ce ar putea denatura concurența pentru fondurile UE. În raportul de evaluare a impactului care însoțește prezenta propunere se precizează că orice măsură a Uniunii prin care se abordează efectele de denaturare cauzate de subvențiile străine în domeniul achizițiilor publice se va aplica cheltuielilor bugetare ale UE care fac obiectul gestiunii partajate și sunt distribuite prin achiziții publice. Gestiunea directă a fondurilor UE face obiectul Regulamentului financiar al UE. Comisia va analiza posibilitatea de a propune colegiuitorilor modificări la Regulamentul financiar cu ocazia următoarei revizuiri, pentru a se ține seama de impactul subvențiilor străine. În măsura în care finanțarea UE este distribuită prin intermediul achizițiilor publice în cadrul gestiunii partajate, eventualele denaturări ar fi abordate prin dispozițiile referitoare la achizițiile publice din prezenta propunere.

Recent, mai multe state membre au prezentat propuneri de măsuri menite să abordeze posibilele denaturări cauzate de subvențiile străine 14 . În plus, Comitetul german pentru monopoluri a propus un instrument de ajutor de stat străin prin care să se abordeze efectele negative cauzate de subvențiile străine pe piața internă 15 .

Colegiuitorii au ridicat, de asemenea, în mai mult rânduri, problema subvențiilor străine. În concluziile sale din 11 septembrie 2020, Consiliul a făcut trimitere la cartea albă a Comisiei 16 și, în concluziile sale din 1-2 octombrie 2020 17 , Consiliul European a solicitat „instrumente suplimentare pentru abordarea efectelor de denaturare generate de subvențiile străine pe piața unică”. În raportul său din februarie 2020 referitor la politica în domeniul concurenței 18 , Parlamentul European a invitat Comisia să „examineze posibilitatea de a adăuga un pilon la dreptul concurenței din UE, care să îi ofere Comisiei instrumente de anchetă adecvate în cazurile în care se consideră că o întreprindere s-a implicat în practici care denaturează concurența ca urmare a subvențiilor de stat sau a făcut profituri excesive datorită unei poziții dominante pe piața din țara sa de origine”. Într-o scrisoare comună adresată vicepreședinților executivi ai Comisiei Vestager și Dombrovskis și comisarului Breton 19 , un grup format din 41 de deputați în Parlamentul European și-a exprimat susținerea fermă pentru un instrument prin care să se abordeze „întreprinderile din țări terțe care au primit un ajutor semnificativ din partea statului”.

Astfel cum s-a anunțat în programul de lucru al Comisiei pentru perioada 2020-2021, prezenta propunere de regulament stabilește, prin urmare, caracteristicile unui nou instrument menit să abordeze vidul de reglementare și să asigure condiții de concurență echitabile în cadrul pieței interne. Acest lucru este menționat, de asemenea, la punctul 3.2.6 din Comunicarea privind revizuirea politicii comerciale, care vizează consolidarea accentului pus pe punerea în aplicare și asigurarea respectării și asigurarea unor condiții de concurență echitabile.

Coerența cu dispozițiile de politică existente în domeniul de politică

În prezent nu există norme specifice ale UE care să abordeze efectele de denaturare pe care subvențiile străine le pot avea asupra pieței interne. Deși UE dispune de un sistem de control al ajutoarelor de stat, consacrat la articolele 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), acest sistem se aplică numai în cazul în care un stat membru al UE acordă sprijin financiar unei întreprinderi sau unui grup de întreprinderi, dând naștere unui avantaj care denaturează concurența și afectează schimburile comerciale dintre statele membre. Normele antitrust ale UE 20 interzic acordurile sau practicile concertate între întreprinderi care au ca obiect sau efect denaturarea concurenței în cadrul pieței interne, precum și folosirea de către întreprinderi, în mod abuziv, a pozițiilor lor dominante, indiferent de formele lor sau de modul în care sunt finanțate. Normele UE privind concentrările economice 21 prevăd un sistem de notificare și de aprobare prealabilă pentru concentrările care presupun modificări permanente ale controlului asupra întreprinderilor care depășesc anumite praguri ale cifrei de afaceri în UE, indiferent dacă astfel de concentrări pot sau nu să fie finanțate prin intermediul unor subvenții străine acordate.

Prezenta propunere abordează denaturările de pe piața internă cauzate de subvenții străine care nu intră sub incidența normelor UE în materie de ajutoare de stat, de control al concentrărilor economice și antitrust. Propunerea completează normele existente în materie de concurență și este pe deplin coerentă cu acestea. Propunerea abordează ex ante efectele prejudiciabile ale subvențiilor străine cu efect de denaturare în cazul concentrărilor și al achizițiilor publice, fără a limita capacitatea UE de a interveni ex post în alte situații de piață, inclusiv în cadrul concentrărilor economice și al procedurilor de achiziții publice de dimensiuni mai mici.

Propunerea este pe deplin coerentă cu normele UE în materie de achiziții publice. Directivele UE privind achizițiile publice 22 reglementează ofertele a căror valoare este preconizată să depășească o anumită sumă. Aceste directive sunt concepute pentru a asigura o piață competitivă, deschisă și bine reglementată a achizițiilor publice. De asemenea, ele garantează că întreprinderile din UE au acces la un proces de revizuire rapidă și eficace. Prezenta propunere se referă în mod specific la denaturările pe care subvențiile străine le pot cauza procedurilor de achiziții publice din cadrul UE. Prin urmare, propunerea completează normele existente.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea este coerentă cu noua strategie industrială și cu revizuirea politicii comerciale prin contribuția sa la asigurarea competitivității și a autonomiei strategice deschise a UE, consolidând mecanismele și instrumentele antisubvenție ale acesteia. Propunerea ține seama, de asemenea, de obiectivele Pactului verde european. Ea va constitui un cadru consecvent, eficace și proporțional pentru abordarea denaturărilor din cadrul pieței interne care nu pot fi abordate în prezent.

Prezenta propunere completează propunerea modificată privind Instrumentul pentru achiziții publice internaționale (IPI) 23 , care urmărește să încurajeze partenerii comerciali să se angajeze în negocieri cu UE privind deschiderea piețelor lor de achiziții publice pentru întreprinderile din UE. Propunerea privind IPI, astfel cum a fost prezentată de Comisie, vizează îmbunătățirea accesului la piețele achizițiilor publice din afara UE. Cu toate acestea, propunerea nu va aborda denaturările procedurilor de achiziții publice din cadrul pieței interne care decurg din subvențiile străine acordate întreprinderilor care concurează pe piețele achizițiilor publice din UE 24 .

Propunerea este coerentă cu politica comercială a UE și completează instrumentele comerciale existente. Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii (Acordul SMC) (la nivel multilateral), acordurile bilaterale de liber schimb și regulamentul antisubvenții al UE 25 asigură o disciplină cu privire la utilizarea subvențiilor în domeniul lor de aplicare și reglementează acțiunile care pot fi întreprinse pentru a contracara efectul acestor subvenții. De obicei, măsurile de contracarare a practicilor neloiale iau forma unor taxe la import suplimentare menite să elimine prejudiciul cauzat de subvenționarea acordată de alte state membre ale OMC. Cu toate acestea, normele antisubvenție ale UE vizează exclusiv prejudiciul cauzat de importul în UE al unor bunuri care au beneficiat de o subvenție străină. La nivel internațional, UE poate introduce acțiuni în justiție împotriva unui membru al OMC pentru încălcări ale Acordului SMC, însă domeniul de aplicare al acordului se limitează, de asemenea, la comerțul cu mărfuri. Acordul General al OMC privind Comerțul cu Servicii (GATS) conține un mandat integrat pentru elaborarea de norme privind subvențiile în sectorul comerțului cu servicii, însă, până în prezent, nu au fost elaborate astfel de norme.

Prezenta propunere completează Regulamentul privind examinarea ISD 26 , al cărui scop este de a stabili impactul probabil al ISD asupra securității și a ordinii publice prin analizarea efectelor sale, printre altele, asupra infrastructurii critice, asupra tehnologiilor critice și asupra factorilor de producție critici. În schimb, prezenta propunere abordează în mod specific problema denaturărilor condițiilor de concurență echitabilă provocate pe piața internă de investiții străine subvenționate, inclusiv pentru industrii strategice, active critice și tehnologii.

Propunerea este aliniată la alte instrumente ale UE, inclusiv la Carta drepturilor fundamentale a UE.

Propunerea este, de asemenea, coerentă cu procesul de reglementare mai bine direcționat către, și adaptat la, sectoare specifice, inclusiv sectorul tehnologiei maritime și al aviației 27 .

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temeiul juridic

Regulamentul propus ar impune o disciplină cu privire la subvențiile străine care au un efect de denaturare asupra pieței interne, inclusiv în situațiile în care un investitor subvenționat intenționează să achiziționeze o întreprindere-țintă din UE sau să participe la o procedură de achiziții publice în UE. Articolul 207 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) definește domeniul de aplicare al politicii comerciale comune a Uniunii ca incluzând, printre altele, măsurile care urmează a fi luate „în cazul subvențiilor”, al „investițiilor străine directe” și al comerțului cu mărfuri și servicii. Prin urmare, regulamentul propus intră în mare măsură sub incidența articolului 207 alineatul (2) din TFUE, care prevede adoptarea unor măsuri de definire a cadrului pentru punerea în aplicare a politicii comerciale comune.

În același timp, regulamentul propus se poate aplica, de asemenea, anumitor activități pe care o entitate deja stabilită într-un stat membru le desfășoară în alt stat membru, cum ar fi achiziționarea unei alte entități în alt stat membru sau participarea la o procedură de atribuire a contractelor în alt stat membru. În acest sens, regulamentul propus poate afecta dreptul de stabilire și libera circulație a mărfurilor și a serviciilor în cadrul Uniunii. Având în vedere acest lucru, propunerea ar trebui să se întemeieze, de asemenea, pe articolul 114 din TFUE, care prevede adoptarea de măsuri pentru apropierea măsurilor statelor membre care au ca obiect instituirea sau funcționarea pieței interne. Deși în prezent nu există norme naționale prin care să fie abordate subvențiile străine, mai multe state membre 28 au indicat necesitatea abordării denaturărilor cauzate de subvențiile străine. Nu este exclus ca, în lipsa unei acțiuni din partea UE, cel puțin unele state membre să decidă să adopte acte legislative naționale. Prin urmare, pentru a evita obstacolele inutile care ar putea rezulta din discrepanțele dintre actele naționale cu putere de lege, Comisia ar trebui să propună o legislație la nivelul UE privind subvențiile străine care denaturează concurența.

Așadar, se sugerează ca propunerea să se întemeieze pe articolele 207 și 114 din TFUE.

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Politica comercială este o competență exclusivă a UE. Prin urmare, dacă propunerea s-ar întemeia exclusiv pe articolul 207 din TFUE, o legislație nouă în ceea ce privește subvențiile străine care denaturează concurența ar putea fi adoptată mai degrabă de instituțiile UE decât de guvernele statelor membre.

Pe de altă parte, piața internă este un domeniu de competență partajată. Prin urmare, în cazul unei propuneri întemeiate pe articolul 114 din TFUE, statele membre pot, de asemenea, să legifereze și să adopte acte cu caracter juridic obligatoriu, cu excepția cazului în care obiectivele propunerii ar putea fi îndeplinite mai bine la nivelul UE. Până în prezent, niciun stat membru nu a adoptat acte legislative naționale pentru a aborda efectele potențiale de denaturare ale subvențiilor străine. În plus, mai multe state membre au solicitat în schimb Comisiei să propună un proiect de act legislativ în acest domeniu 29 .

Obiectivele propunerii nu pot fi îndeplinite prin acțiunea separată a statelor membre. Subvențiile străine provoacă denaturări pe piața internă, inclusiv în contextul achizițiilor de întreprinderi-țintă din UE și al achizițiilor publice. Situația este comparabilă cu ajutoarele de stat acordate de statele membre ale UE, care, prin natura lor, au efecte asupra mai multor state membre. În mod similar, denaturările cauzate de subvențiile străine pot avea o dimensiune europeană, afectând mai multe state membre.

Prin abordarea subvențiilor străine care denaturează concurența la nivelul UE, potențialii beneficiari ai subvențiilor străine au posibilitatea de a cunoaște în avans normele pe care Comisia le va aplica pentru a evalua existența subvențiilor străine și posibilele denaturări pe care acestea le pot provoca. Se garantează astfel previzibilitatea și se consolidează securitatea juridică a sistemului în toate statele membre.

Proporționalitatea

Propunerea urmărește să protejeze condițiile de concurență echitabile în cadrul pieței interne, astfel încât aceasta să nu fie denaturată de subvenții străine. Prin urmare, propunerea se axează pe două aspecte: identificarea subvențiilor străine cu efect de denaturare și remedierea denaturărilor cauzate de acestea.

În cazul concentrărilor economice și al achizițiilor publice, propunerea implică un sistem de notificare ex ante a cazurilor celor mai ample și cu cele mai puternice efecte de denaturare. Abordarea ex ante asigură identificarea sistematică a subvențiilor străine cu efect de denaturare în situațiile în care este în joc cea mai mare valoare economică. În toate celelalte situații de piață, inclusiv concentrări economice și proceduri de achiziții publice de dimensiuni mai mici, astfel de subvenții fac obiectul unei proceduri din oficiu care permite Comisiei să se concentreze asupra celor mai relevante cazuri. Apoi, pe baza informațiilor relevante privind piața, autoritatea de supraveghere va evalua gradul de denaturare. În orice caz, este puțin probabil ca subvențiile străine care se situează sub 5 milioane EUR să aibă un efect de denaturare.

Măsurile corective cuprinse în propunere pe bazează pe măsurile aplicate în cadrul sistemului de control al UE privind ajutoarele de stat pentru eliminarea efectului de denaturare provocat de acestea. Întrucât efectul potențial de denaturare cauzat de subvențiile străine pe piața internă este similar cu cel al ajutorului de stat, setul de instrumente corective privind ajutoarele de stat oferă un set eficient de măsuri pentru remedierea denaturărilor cauzate de subvențiile străine. În cazul concentrărilor economice și al procedurilor de achiziții publice de mari dimensiuni, abordarea ex ante asigură faptul că luarea deciziilor cu privire la măsuri poate avea loc înainte de încheierea operațiunilor, ceea ce conferă securitatea juridică întreprinderilor în cauză.

Măsurile cuprinse în propunere sunt proporționale, deoarece își ating obiectivul prin impunerea unei sarcini, în mod mai bine direcționat, numai asupra întreprinderilor care desfășoară o activitate economică pe piața internă și primesc subvenții străine. Propunerea presupune cooperare din partea întreprinderilor care fac obiectul unei investigații, dar costurile administrative vor fi rezonabile și proporționale. Costurile vor presupune unele resurse pentru pregătirea notificărilor privind concentrările economice sau procedurile de achiziții publice subvenționate de mari dimensiuni, comunicarea cu Comisia și furnizarea de răspunsuri la cererile de informații.

Alegerea instrumentului

Numai un instrument legislativ poate aborda în mod eficace problemele identificate. Este necesar un regulament, deoarece acesta este direct aplicabil în statele membre, instituie același nivel de drepturi și obligații pentru părțile private și permite aplicarea coerentă și eficace a normelor în întreaga UE. Acesta este instrumentul cel mai potrivit pentru abordarea denaturărilor potențiale ale pieței interne cauzate de subvenții străine.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Consultările cu părțile interesate

Comisia a derulat consultări ample 30 cu privire la propunere:

la 17 iunie 2020, a adoptat și a publicat o carte albă privind subvențiile străine , prin care s-a lansat o consultare publică a cărei durată a fost de 14 săptămâni și care s-a încheiat la 23 septembrie 2020 31 ;

la 6 octombrie 2020, a inițiat o consultare a părților interesate cu privire la o evaluare inițială a impactului care să evidențieze opțiunile de politică posibile, impactul potențial al acestora și alte elemente care urmează a fi avute în vedere în cadrul unui raport detaliat de evaluare a impactului;

în perioada octombrie 2020-ianuarie 2021, a organizat o serie de consultări bilaterale specifice cu cei mai relevanți reprezentanți ai părților interesate 32 și

a purtat un dialog structurat cu statele membre, în special prin intermediul grupurilor de lucru ale Consiliului, al grupului de experți în achiziții publice, al schimburilor bilaterale și multilaterale și al conferințelor, care au contribuit la conceperea opțiunilor de politică.

În general, consultările publice au evidențiat o susținere fermă pentru intervenție în vederea abordării subvențiilor străine care denaturează piața internă. Aproape toți respondenții care au furnizat feedback cu privire la evaluarea inițială a impactului și-au manifestat susținerea pentru o acțiune legislativă la nivelul UE, eventual completată de norme internaționale.

Răspunsurile primite în urma consultării privind cartea albă au fost extrem de relevante pentru redactarea propunerii. Aproape toate părțile interesate din UE, inclusiv statele membre, au salutat inițiativa și au fost de acord că este necesar să se acționeze. Majoritatea lor au fost de acord cu domeniul de aplicare al abordării, astfel cum este prezentat în carta albă, dar au subliniat necesitatea unei măsuri proporționale astfel încât să nu se descurajeze investițiile străine, această preocupare fiind împărtășită și de părțile interesate din afara UE. Mulți dintre respondenți au subliniat necesitatea de abordare a lipsei de transparență a subvențiilor străine.

Pentru a se aborda subvențiile străine cu efect de denaturare, reducându-se totodată la minimum sarcina administrativă pentru întreprinderi și autorități publice, se propune ca pragurile de notificare pentru concentrările economice și procedurile de achiziții publice subvenționate să fie stabilite la un nivel relativ ridicat, pentru a se identifica numai acele subvenții care pot cauza cele mai puternice efecte de denaturare. Comisia poate urmări din proprie inițiativă cazurile care se situează sub aceste praguri. În mod similar, pentru a spori securitatea juridică în cazul întreprinderilor care desfășoară o activitate economică în UE, se propune stabilirea unui nivel minim sub care este puțin probabil ca subvențiile străine să denatureze piața internă. Acest lucru va avea un impact pozitiv în special asupra IMM-urilor. Având în vedere numeroasele solicitări de asigurare a coerenței în aplicarea instrumentului, se propune ca responsabilitatea pentru asigurarea respectării regulamentului să îi revină Comisiei.

În plus, feedbackul obținut în urma consultărilor specifice a fost utilizat pentru generarea de exemple de tipuri de subvenții, de sectoare afectate și de efecte de denaturare concrete. Acestea au fost discutate în cadrul raportului de evaluare a impactului și au fost utilizate pentru modelarea propunerii.

Obținerea și utilizarea expertizei

Prezenta inițiativă este susținută de o evaluare a impactului. În plus, Comisia a efectuat mai multe consultări în 2020 (a se vedea mai sus). La evaluarea impactului a contribuit, de asemenea, cercetarea economică internă realizată de Centrul Comun de Cercetare. Statele membre au fost consultate prin intermediul mai multor reuniuni ale grupurilor de lucru ale Consiliului pentru concurență și achiziții publice, precum și prin reuniuni ale grupurilor de experți. În cele din urmă, la conceperea instrumentului au contribuit documente de poziție ale statelor membre privind abordarea subvențiilor străine 33 și o serie de rapoarte și de studii 34 .

Evaluarea impactului

Evaluarea impactului care stă la baza propunerii a fost examinată de Comitetul de control normativ al Comisiei, care a emis un aviz pozitiv cu rezerve la 5 martie 2021. Avizul Comitetului, recomandările acestuia și o explicație cu privire la modul în care au fost luate în considerare recomandările sunt incluse în anexa 1 la evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere. Anexa 3 la evaluarea impactului cuprinde o prezentare generală a părților care vor fi afectate de această propunere și a modului în care vor fi acestea afectate.

Comisia a examinat diverse opțiuni de politică pentru îndeplinirea obiectivului general al inițiativei, și anume asigurarea unor condiții de concurență echitabile în cadrul pieței interne pentru întreprinderile care primesc subvenții străine și pentru cele care nu primesc astfel de subvenții:

Opțiunea 1 —    nicio acțiune (statu-quo);

Opțiunea 2 —    emiterea de orientări privind informațiile referitoare la sprijinul public ce trebuie transmise atunci când se notifică o achiziție;

Opțiunea 3 —    modificarea legislației existente și

Opțiunea 4 —    crearea unui nou instrument juridic al UE cu alternative pentru diverși parametri.

În raportul de evaluare inițială a impactului a fost propusă o a cincea opțiune, care presupunea modificarea normelor internaționale. Raportul de evaluare a impactului nu a mai cuprins această a cincea opțiune, ci a inclus elementele de principiu ale acesteia în scenariul de referință, deoarece Comisia va urmări, în orice caz, o astfel de inițiativă de politică, respectiv aceea de a promova elaborarea de norme internaționale prin care să se abordeze efectele negative ale subvențiilor. Opțiunile 2 și 3 au fost eliminate într-o etapă preliminară, deoarece era puțin probabil ca ele să fie eficace. Prin urmare, numai opțiunea 4 a fost analizată în detaliu.

Opțiunea 4 a propus mai multe alternative care au fost analizate. Aceste alternative au vizat următorii parametri:

i) abordarea bazată pe investigare;

ii) nivelul de competență;

iii) pragul sub care subvențiile străine nu ar fi considerate ca având efect de denaturare;

iv) criteriile de evaluare;

v) un test comparativ, care să permită luarea în considerare a efectelor negative și pozitive și

vi) măsurile corective.

Pe baza evaluării impactului opțiunii 4, subopțiunile aferente parametrilor de mai sus au fost combinate pentru a forma posibile pachete de politici pentru toate cele trei domenii în care se pot regăsi subvenții cu efect de denaturare, și anume, concentrările economice, procedurile de achiziții publice și alte situații de piață.

Opțiunea preferată pentru fiecare dintre aceste domenii poate fi prezentată sub forma unui instrument de investigare pe trei niveluri având următoarele componente:

·componenta 1: un instrument de investigare bazat pe notificare pentru concentrările economice în cazul cărora cifra de afaceri a întreprinderii-țintă din UE depășește 500 de milioane EUR și contribuțiile financiare străine depășesc 50 de milioane EUR;

·componenta 2: un instrument de investigare bazat pe notificare pentru ofertele depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor cu o valoare a contractului care depășește 250 de milioane EUR și

·componenta 3: un instrument de investigare din oficiu pentru toate celelalte situații de piață și pentru concentrările economice și procedurile de achiziții publice care se situează sub pragurile stabilite pentru componentele 1 și 2.

Se propune ca autoritatea responsabilă pentru asigurarea respectării regulamentului să fie Comisia. Se consideră puțin probabil ca subvențiile străine cu o valoare inferioară pragului de 5 milioane EUR să aibă efect de denaturare.

Opțiunea preferată corespunde în mare măsură abordării prezentate în cartea albă, cu două excepții principale 35 :

·deși în cartea albă era avut în vedere ca statele membre să aibă un rol în ceea ce privește controlul procedurilor de achiziții publice, propunerea presupune ca asigurarea respectării tuturor componentelor să aibă loc la nivelul UE. Se răspunde astfel unei preocupări larg răspândite în rândul părților interesate, și anume aceea că un nou instrument privind subvențiile străine ar fi aplicat inconsecvent la nivelul statelor membre și ar reprezenta o sarcină excesivă pentru autoritățile naționale  36 și

·opțiunea preferată cuprinde mai multe detalii comparativ cu cartea albă, în special în ceea ce privește pragurile de notificare și pragul sub care se consideră că subvențiile străine nu ar denatura piața internă. Aceste praguri răspund, de asemenea, preocupării larg răspândite în rândul părților interesate în legătură cu sarcina administrativă și sunt în concordanță cu feedbackul primit din partea mai multor părți interesate 37 , potrivit căruia pragul sub care se consideră că subvențiile nu au un efect de denaturare ar trebui să fie mai mare de 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani, astfel cum s-a propus inițial.

Notificarea ex ante pentru cazurile cele mai ample și cu cele mai puternice efecte potențiale de denaturare va asigura identificarea sistematică a subvențiilor străine cu efect de denaturare în situațiile de cea mai mare valoare economică. Pentru toate celelalte situații de piață (inclusiv concentrări economice și proceduri de achiziții publice de dimensiuni mai mici), subvențiile străine cu efect de denaturare ar urma să fie identificate printr-o procedură efectuată din oficiu. Această abordare permite autorității de supraveghere să își concentreze atenția asupra celor mai relevante cazuri. Opțiunea preferată prevede, de asemenea, un set de instrumente eficace de măsuri corective menite să remedieze denaturarea cauzată de subvențiile străine.

Se preconizează că aplicarea opțiunii preferate va avea drept beneficii, printre altele, existența unor condiții de concurență echitabile pe piața internă între întreprinderile care primesc subvenții străine și cele care nu primesc astfel de subvenții, ceea ce va îmbunătăți competitivitatea celor din urmă. Este posibil ca întreprinderile, în special cele care primesc subvenții străine de dimensiuni mari, să suporte anumite costuri administrative când pregătesc notificările sau când dau curs cererilor de informații. Cu toate acestea, costurile menționate sunt rezonabile și proporționale.

Impactul opțiunilor de politică asupra diferitelor categorii de părți interesate este explicat în detaliu în anexa 3 la evaluarea impactului. În măsura posibilului, evaluarea este atât calitativă, cât și cantitativă. Având în vedere pragul ridicat sub care se consideră că subvențiile nu ar denatura piața internă și pragurile de notificare ridicate propuse pentru concentrările economice și operațiunile din cadrul procedurilor de achiziții publice subvenționate, prezenta inițiativă nu va impune o sarcină suplimentară IMM-urilor. Sarcina suportată de Comisie pentru a pune în aplicare prezenta inițiativă este rezonabilă (în principal redistribuirea sau crearea de posturi), ținând cont de beneficiile pentru economie.

Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Propunerea nu este legată de REFIT, deoarece se referă la un domeniu în care, în prezent, nu există legislație UE (sau națională).

Având în vederea pragurile de notificare ridicate stabilite pentru concentrările economice și operațiunile din cadrul procedurilor de achiziții publice subvenționate, prezenta propunere stabilește măsurile care se vor aplica în principal beneficiarilor de subvenții străine de dimensiuni mari, cele care sunt de natură să producă cele mai puternice efecte de denaturare. Se va limita astfel sarcina administrativă pentru întreprinderi și autorități publice. În plus, deoarece pragurile de notificare propuse sunt ridicate, IMM-urile nu vor fi afectate de sarcini administrative suplimentare ca urmare a obligației de a transmite notificări.

Prin remedierea efectelor de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței interne, propunerea va crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care primesc subvenții străine și pentru cele care nu primesc astfel de subvenții, îmbunătățind astfel competitivitatea întreprinderilor din UE. Având în vedere sarcina administrativă limitată pentru întreprinderi și cadrul clar stabilit de prezenta propunere, riscul ca noul instrument să afecteze în mod negativ fluxurile comerciale și de investiții este considerat scăzut. În afară de riscul care provine din sarcina administrativă, noul instrument poate reduce numărul concentrărilor economice prin împiedicarea concentrărilor subvenționate. Acesta este însă efectul scontat și el ar trebui să fie compensat de beneficiile restabilirii unor semnale de preț și a unor evaluări ale întreprinderilor nedenaturate și de facilitarea concentrărilor economice împiedicate anterior.

Propunerea este adaptată pentru internet și adecvată atât pentru mediul fizic, cât și pentru mediul digital.

Drepturile fundamentale

Propunerea este aliniată la Carta drepturilor fundamentale a UE și respectă libertatea de a desfășura o activitate comercială. Introducerea unui nou instrument legislativ de abordare a subvențiilor străine cu efect de denaturare este condiționată de asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale la un proces echitabil și la o bună administrare.

În cadrul instrumentului legislativ, competențele de investigare ale Comisiei ar urma să fie supuse ansamblului de drepturi aferente unui proces echitabil, cum ar fi dreptul la o decizie motivată și accesul la control jurisdicțional, inclusiv posibilitatea de a contesta măsurile de executare și de sancționare. Aceste drepturi se aplică în cazul procedurilor administrative.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Pentru a îndeplini cât mai eficient obiectivele prezentei inițiative, este necesar să se finanțeze o serie de acțiuni la nivelul Comisiei, acestea constând în redistribuirea sau crearea de posturi reprezentând aproximativ 145 de persoane în echivalent normă întreagă 38 . Cheltuielile cu resursele umane în perioada 2021-2027 se vor ridica la aproximativ 80,490 milioane EUR. Se preconizează că alte cheltuieli administrative vor ajunge la 0,800 milioane EUR în cursul acestei perioade. Cheltuielile operaționale, care vor fi utilizate pentru a se finanța infrastructura informatică, studiile și consultările necesare pentru a se asigura în mod eficace respectarea instrumentului, vor ajunge la aproximativ 7,825 milioane EUR. Opțiunile de dezvoltare și achiziții în materie de tehnologia informației vor face obiectul aprobării prealabile de către Consiliul pentru tehnologia informației și securitate cibernetică al Comisiei Europene. Alte credite bugetare cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice se ridică la aproximativ 1,225 milioane EUR.

Cheltuielile administrative totale pentru punerea în aplicare a propunerii în perioada 2021­2027 se vor ridica astfel la 90,340 milioane EUR, din care o parte va fi finanțată din Programul privind piața unică. Finanțarea va sprijini acțiunile de investigare și de asigurare a respectării normelor, activitățile de monitorizare și investigațiile de piață. Ea va sprijini, de asemenea, revizuirea periodică a dispozițiilor specifice, o evaluare a regulamentului și o evaluare continuă a eficacității și eficienței măsurilor adoptate. O prezentare detaliată a costurilor implicate este inclusă în fișa financiară aferentă prezentei inițiative.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Monitorizarea și evaluarea constituie o parte importantă a propunerii. Monitorizarea va fi continuă și se va baza pe obiective operaționale și pe indicatori specifici. Monitorizarea periodică și cea continuă vor viza următoarele aspecte principale:

i) numărul subvențiilor străine cu efect de denaturare (pe baza cazurilor) și

ii) eficacitatea măsurilor corective impuse.

De asemenea, Comisia poate monitoriza evoluțiile legate de subvențiile străine cu efect de denaturare în contextul unei investigații de piață.

Eficacitatea și eficiența propunerii vor fi monitorizate cu ajutorul unor indicatori predefiniți pentru a se stabili dacă sunt necesare norme suplimentare (de exemplu, în ceea ce privește asigurarea respectării normelor) pentru a se asigura că subvențiile străine nu mai denaturează piața internă. În consecință, impactul intervenției va fi evaluat în contextul unui exercițiu de evaluare și, dacă este necesar, se va activa o clauză de revizuire în temeiul căreia Comisia poate adopta măsurile care se impun, inclusiv sub forma unor propuneri legislative.

Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Capitolul 1 cuprinde dispozițiile generale, inclusiv obiectul și domeniul de aplicare al regulamentului (articolul 1). În acest capitol se stabilește când se consideră că există o subvenție străină (articolul 2), în ce condiții se consideră că aceasta denaturează piața internă (articolul 3) și care sunt tipurile de subvenții care sunt cele mai susceptibile să cauzeze un efect de denaturare (articolul 4). Se descrie exercițiul de comparare pe care îl efectuează Comisia (articolul 5) înainte de a impune măsuri corective și posibilele tipuri de măsuri corective și de angajamente (articolul 6).

Capitolul 2 reglementează analiza din oficiu a subvențiilor. Mai precis, în acest capitol se stabilește că, din proprie inițiativă, Comisia poate examina informații din orice sursă cu privire la presupuse subvenții străine cu efect de denaturare (articolul 7) în cadrul unei analize preliminare (articolul 8) sau în contextul unei investigații aprofundate (articolul 9). Sunt stabilite apoi norme referitoare la diferite instrumente care pot fi utilizate în contextul procedurilor prevăzute în regulament, respectiv măsurile provizorii ale Comisiei (articolul 10) și cererile de informații (articolul 11). Totodată, Comisia va putea să efectueze inspecții la fața locului în cadrul Uniunii (articolul 12) și în afara Uniunii (articolul 13). În cazul în care întreprinderea în cauză nu cooperează, Comisia poate lua o decizie pe baza datelor disponibile (articolul 14). Aceasta poate impune amenzi și penalități cu titlu cominatoriu (articolul 15) pentru încălcări procedurale, cum ar fi furnizarea de informații incorecte, incomplete sau înșelătoare în contextul unei investigații, și pentru nerespectarea deciziilor Comisiei de impunere a unor măsuri reparatorii sau provizorii sau a unor angajamente. De asemenea, aceasta poate revoca o decizie anterioară și poate adopta o nouă decizie (articolul 16) în cazul în care întreprinderea în cauză acționează contrar angajamentelor sale sau în cazul în care reiese că decizia anterioară s-a bazat pe informații incomplete, incorecte sau înșelătoare.

Capitolul 3 conține norme specifice pentru concentrările economice. În acest capitol se stabilesc, în special, condițiile în care se consideră că o subvenție străină acordată în cadrul unei concentrări economice denaturează piața internă (articolul 17), se definește ce este o concentrare economică (articolul 18) și se prevede când trebuie să fie efectuată notificarea unei concentrări (articolul 19). În acest capitol sunt furnizate mai multe detalii cu privire la obligația de notificare prin definirea conceptului de control (articolul 20) și prin oferirea de explicații referitoare la modul de calculare a cifrei de afaceri (articolul 21) și a nivelului contribuției financiare (articolul 22). Capitolul prevede când ar trebui suspendată o concentrare economică și termenele corespunzătoare (articolul 23). Se precizează care dintre normele procedurale de la capitolul 2 se aplică în cazul concentrărilor economice notificate în cursul analizei preliminare și al investigației aprofundate, în funcție de particularitățile unui sistem de notificare (articolul 24). Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu (articolul 25) prevăzute în capitolul 2 se aplică și în cazul concentrărilor economice notificate, fiind completate de posibilitatea de a le impune în cazul unei notificări care furnizează informații incorecte sau înșelătoare sau în cazul neîndeplinirii obligației de notificare sau al nerespectării obligației de suspendare ori a unei decizii de interzicere a unei concentrări.

Capitolul 4 conține dispoziții specifice privind procedurile de achiziții publice. În special, în acest capitol sunt prevăzute condițiile în care se consideră că o subvenție străină denaturează piața internă în cadrul unei proceduri de achiziții publice (articolul 26), sunt stabilite pragurile de notificare (articolul 27) și se prevede când este obligatorie o notificare în contextul unei astfel de proceduri (articolul 28). În acest capitol se precizează care dintre normele procedurale din capitolul 2 se aplică în cazul contribuțiilor financiare notificate în cadrul procedurilor de achiziții publice și termenele pentru inițierea și încheierea unei investigații aprofundate (articolul 29). Sunt descrise tipurile de decizii pe care Comisia le poate adopta (articolul 30) și situațiile în care ar trebui suspendată atribuirea către ofertanți potențial subvenționați a unui contract de achiziție publică în cadrul procedurilor de achiziții publice (articolul 31). În cele din urmă, se prevede posibilitatea de impunere a unor amenzi și penalitățile cu titlu cominatoriu, astfel cum se prevede în capitolul 2, completată de posibilitatea de a proceda astfel în cazul unei notificări care furnizează informații incorecte sau înșelătoare sau în cazul neîndeplinirii obligației de notificare (articolul 32).

Capitolul 5 cuprinde dispoziții procedurale comune. În acest capitol este descrisă relația dintre analiza din oficiu, notificarea unei concentrări economice și notificarea achizițiilor publice (articolul 33). În capitol este prevăzută posibilitatea deschiderii unei investigații de piață (articolul 34) și sunt stabilite termene de prescripție (articolul 35). Capitolul conține, de asemenea, obligația de publicare a deciziilor adoptate în temeiul regulamentului (articolul 36) și precizează cui trebuie adresate astfel de decizii (articolul 37). Mai multe dispoziții stabilesc garanțiile procedurale față de Comisie, în special dreptul la apărare (articolul 38) și protecția secretului profesional (articolul 39).

În capitolul 6 se descrie raportul dintre regulament și alte instrumente juridice (articolul 40).

Capitolul 7 conține dispoziții suplimentare de ordin general, cum ar fi procedura comitetului pentru decizii (articolul 41), precum și posibilitatea de a adopta dispoziții de punere în aplicare (articolele 42 și 43) și acte delegate (articolul 44), în conformitate cu norme specifice privind delegarea de competențe (articolul 45). Există, de asemenea, o dispoziție privind revizuirea regulamentului (articolul 46). În cele din urmă, regulamentul conține unele dispoziții tranzitorii (articolul 47) și prevede data la care intră în vigoare și data de la care se aplică (articolul 48).

2021/0114 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind subvențiile străine care denaturează piața internă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 114 și 207,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 39 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Existența unei piețe interne puternice, deschise și competitive permite atât întreprinderilor europene, cât și celor străine să concureze pe baza meritelor. Uniunea beneficiază de un sistem sofisticat și eficace de control al ajutoarelor de stat, care urmărește asigurarea unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile ce desfășoară o activitate economică în cadrul pieței interne. Acest sistem de control al ajutoarelor de stat împiedică statele membre să acorde ajutoare de stat care denaturează în mod nejustificat concurența pe piața internă.

(2)În același timp, întreprinderile pot primi subvenții din partea unor țări terțe, respectiv fonduri publice care pot fi utilizate, de exemplu, pentru finanțarea de activități economice pe piața internă în orice sector al economiei, cum ar fi participarea la proceduri de achiziții publice, sau achizițiile de întreprinderi, inclusiv de întreprinderi cu active strategice, cum ar fi infrastructuri critice și tehnologii inovatoare. În prezent, astfel de subvenții nu fac obiectul normelor Uniunii privind ajutoarele de stat.

(3)Subvențiile străine pot denatura piața internă și pot submina condițiile de concurență echitabile aferente diferitelor activități economice din Uniune. Acest lucru s-ar putea întâmpla în special în contextul concentrărilor economice care implică o modificare a controlului asupra întreprinderilor din Uniune, în cazul în care astfel de concentrări sunt finanțate, integral sau parțial, prin subvenții străine sau în cazul în care întreprinderilor care beneficiază de subvenții străine li se atribuie contracte de achiziții publice în Uniune.

(4)Niciunul din instrumentele existente ale Uniunii nu abordează denaturările cauzate de subvențiile străine. Folosind instrumentele de apărare comercială, Comisia poate să ia măsuri atunci când se importă în Uniune bunuri subvenționate, dar nu și atunci când subvențiile străine iau forma unor investiții subvenționate sau atunci când sunt vizate servicii și fluxuri financiare. În temeiul Acordului OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii, Uniunea are posibilitatea de a iniția o procedură de soluționare a litigiilor dintre state împotriva anumitor subvenții străine acordate de membrii OMC, limitată la litigiile care vizează bunuri.

(5)Prin urmare, este necesar ca instrumentele existente ale Uniunii să fie completate cu un nou instrument prin care să fie abordate în mod eficace denaturările cauzate de subvențiile străine pe piața internă și să se asigure condiții de concurență echitabile. În special, noul instrument completează normele Uniunii privind ajutoarele de stat prin care sunt abordate denaturările de pe piața internă cauzate de subvențiile acordate de statele membre.

(6)Ar trebui stabilite norme și proceduri de investigare a subvențiilor străine care denaturează efectiv sau pot denatura piața internă și, dacă este cazul, denaturările respective ar trebui corectate. Subvențiile străine ar putea denatura piața internă dacă întreprinderea care beneficiază de subvenția străină desfășoară o activitate economică în Uniune. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme pentru toate întreprinderile care desfășoară o activitate economică în Uniune. Având în vedere importanța activităților economice desfășurate de IMM-uri și contribuția acestora la îndeplinirea principalelor obiective politice ale Uniunii, se acordă o atenție deosebită impactului pe care prezentul regulament îl are asupra acestora.

(7)Pentru a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul întregii piețe interne și aplicarea coerentă a prezentului regulament, Comisia ar trebui să fie singura autoritate competentă să aplice prezentul regulament. Comisia ar trebui să aibă competența de a examina orice subvenție străină în măsura în care aceasta se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în orice sector al economiei, din proprie inițiativă, pe baza informațiilor obținute din toate sursele disponibile. Pentru asigurarea unui control eficace, în cazul specific al concentrărilor economice (fuziuni și achiziții) și al procedurilor de achiziții publice de mari dimensiuni, care depășesc anumite praguri, Comisia ar trebui să aibă competența de a analiza subvențiile străine pe baza unei notificări prealabile transmise de întreprindere către Comisie.

(8)În contextul prezentului regulament, prin subvenție străină ar trebui să se înțeleagă o intervenție care îndeplinește trei condiții cumulative.

(9)Ar trebui să fie o contribuție financiară acordată, direct sau indirect, de autoritățile publice ale unei țări terțe. Contribuția financiară poate fi acordată prin intermediul unor entități publice sau private. Pentru a se stabili dacă o entitate publică acordă sau nu o contribuție financiară ar trebui efectuată o analiză de la caz la caz, ținându-se seama în mod corespunzător de elemente precum caracteristicile entității în cauză și mediul juridic și economic predominant în țara în care entitatea își desfășoară activitatea, inclusiv rolul administrației publice în economie. Contribuțiile financiare pot fi acordate, de asemenea, prin intermediul unei entități private, dacă acțiunile sale pot fi atribuite țării terțe.

(10)O astfel de contribuție financiară ar trebui să confere un avantaj unei întreprinderi care desfășoară o activitate economică pe piața internă. O contribuție financiară care aduce avantaje unei entități care desfășoară activități fără caracter economic nu constituie subvenție străină. Existența unui avantaj ar trebui să fie stabilită pe baza unor valori de referință comparative, cum ar fi practica de investiții a investitorilor privați, ratele de finanțare care pot fi obținute pe piață, un tratament fiscal comparabil sau remunerația adecvată pentru un anumit bun sau serviciu. În cazul în care nu sunt disponibile valori de referință direct comparabile, valorile de referință existente ar putea fi ajustate sau ar putea fi stabilite valori de referință alternative pe baza unor metode de evaluare general acceptate.

(11)Avantajul ar trebui să fie conferit unei întreprinderi sau unei industrii individuale sau unui grup de întreprinderi sau de industrii. Avantajul ar putea fi stabilit în drept sau în fapt.

(12)Odată stabilită existența unei subvenții străine, Comisia ar trebui să evalueze dacă subvenția străină denaturează piața internă. Spre deosebire de ajutoarele de stat acordate de un stat membru, subvențiile străine nu sunt, în general, interzise. Subvențiile sub formă de finanțare la export pot constitui un motiv de îngrijorare deosebită din cauza efectelor de denaturare pe care le cauzează. Acest lucru nu este valabil în cazul în care o astfel de finanțare este acordată în conformitate cu Acordul OCDE privind creditele la export care beneficiază de sprijin public. Comisia ar trebui să evalueze, de la caz la caz, dacă o subvenție străină denaturează sau nu piața internă.

(13)Lipsa generală de transparență cu privire la multe dintre subvențiile străine și complexitatea realității comerciale pot îngreuna identificarea fără echivoc sau cuantificarea impactului anumitor subvenții străine pe piața internă. Prin urmare, pentru stabilirea denaturării, este necesar să se utilizeze un set neexhaustiv de indicatori. Atunci când evaluează măsura în care o subvenție străină poate îmbunătăți poziția concurențială a întreprinderii în cauză și, în acest mod, influențează efectiv sau poate influența în mod negativ concurența pe piața internă, Comisia ar putea să aibă în vedere anumiți indicatori, inclusiv valoarea și natura subvenției, scopul și condițiile aferente subvenției străine, precum și utilizarea acesteia pe piața internă, dar fără a se limita la acestea.

(14)Atunci când aplică acești indicatori, Comisia ar putea lua în considerare diferite elemente, cum ar fi valoarea subvenției în termeni absoluți sau în raport cu dimensiunea pieței sau cu valoarea investiției. De exemplu, o concentrare economică în contextul căreia o subvenție străină acoperă o parte semnificativă din prețul de achiziție al întreprinderii-țintă este susceptibilă să aibă efecte de denaturare. În mod similar, subvențiile străine care acoperă o parte semnificativă din valoarea estimată a unui contract care urmează a fi atribuit în cadrul unei proceduri de achiziții publice sunt susceptibile să cauzeze denaturări. Pare a fi mai probabil ca o subvenție străină să cauzeze denaturări dacă este acordată pentru cheltuieli de funcționare decât în cazul în care este acordată pentru costuri de investiție. Se poate considera că este mai puțin probabil ca subvențiile străine acordate întreprinderilor mici și mijlocii să cauzeze denaturări comparativ cu subvențiile străine acordate întreprinderilor mari. În plus, ar trebui să se țină seama de caracteristicile pieței, și, în special, de condițiile concurențiale de pe piață, cum ar fi barierele la intrarea pe piață. Subvențiile străine care conduc la supracapacitate prin susținerea de active nerentabile sau prin încurajarea investițiilor în extinderi de capacitate care altfel nu ar fi fost construite sunt susceptibile să cauzeze denaturări. O subvenție străină acordată unui beneficiar care prezintă un grad scăzut de activitate pe piața internă, măsurată, de exemplu, prin cifra de afaceri realizată în Uniune, este mai puțin probabil să cauzeze denaturări comparativ cu o subvenție străină acordată unui beneficiar care prezintă un nivel mai semnificativ de activitate pe piața internă. În cele din urmă, subvențiile străine care nu depășesc 5 milioane EUR, ar trebui considerate, în general, ca nefiind susceptibile să denatureze piața internă în înțelesul prezentului regulament.

(15)La fel ca în cazul anumitor tipuri de ajutoare de stat, și anumite categorii de subvenții străine, cum ar fi garanțiile nelimitate, sunt susceptibile să cauzeze denaturări pe piața internă prin natura lor. Pentru aceste categorii nu ar trebui să fie obligatorie o evaluare detaliată bazată pe indicatori. În orice caz, o întreprindere ar putea demonstra că subvenția străină în cauză nu ar denatura piața internă în circumstanțele specifice ale cazului.

(16)Comisia ar trebui să țină seama de efectele pozitive ale subvenției străine asupra dezvoltării respectivei activități economice subvenționate. Comisia ar trebui să pună în balanță aceste efecte pozitive și efectele negative ale unei subvenții străine în ceea ce privește denaturarea cauzată pe piața internă, pentru a stabili, dacă este cazul, măsura corectivă adecvată sau pentru a accepta angajamente. Acest exercițiu de comparare poate conduce, de asemenea, la concluzia că nu ar trebui impuse măsuri corective. Este mai puțin probabil ca efectele pozitive ale categoriilor de subvenții străine considerate ca fiind cele mai susceptibile să denatureze piața internă să depășească efectele negative.

(17)În cazul în care examinează o subvenție străină din proprie inițiativă, Comisia ar trebui să aibă competența de a impune măsuri corective unei întreprinderi pentru a remedia orice denaturare cauzată de o subvenție străină pe piața internă. Măsurile corective ar trebui să fie proporționale și adecvate pentru a remedia denaturarea în cauză. Ele ar trebui să includă măsuri corective de ordin comportamental sau structural sau rambursarea subvenției străine.

(18)Întreprinderea în cauză ar trebui să aibă posibilitatea de a propune angajamente pentru a remedia denaturarea cauzată de subvenția străină. În cazul în care consideră că angajamentele propuse remediază pe deplin și în mod eficace denaturarea, Comisia ar putea să le accepte și să le confere caracter obligatoriu printr-o decizie.

(19)Întreprinderea în cauză s-ar putea oferi să ramburseze subvenția străină, împreună cu dobânda corespunzătoare. Comisia ar trebui să accepte o rambursare propusă cu titlu de angajament dacă poate verifica că rambursarea remediază pe deplin denaturarea, este efectuată în mod transparent și este eficace în practică, ținând seama, în același timp, de riscul de eludare a obiectivelor prezentului regulament.

(20)Cu excepția cazului în care întreprinderile implicate propun angajamente care ar remedia pe deplin și în mod eficace denaturarea identificată, Comisia ar trebui să aibă competența de a interzice o concentrare economică sau atribuirea unui contract de achiziție publică înainte ca aceasta să aibă loc. În cazul în care concentrarea economică a fost deja pusă în aplicare, în special în cazurile în care nu a fost obligatorie o notificare prealabilă deoarece pragurile de notificare nu au fost atinse, denaturarea poate fi totuși atât de semnificativă încât să nu poată fi remediată prin măsuri de ordin comportamental sau structural sau prin rambursarea subvenției. În astfel de cazuri, Comisia ar putea decide să remedieze denaturarea obligând întreprinderile în cauză să dizolve concentrarea economică.

(21)Comisia ar trebui să aibă competența de a examina, din proprie inițiativă, orice informație privind subvențiile străine. În acest scop, este necesar să se introducă o procedură constând în două etape, și anume o analiză preliminară și o investigație aprofundată.

(22)Comisiei ar trebui să i se confere competențe de investigare adecvate pentru a colecta toate informațiile necesare. Prin urmare, aceasta ar trebui să aibă competența de a solicita informații de la orice întreprindere sau asociație de întreprinderi pe parcursul întregii proceduri. În plus, Comisia ar trebui să aibă competența de a impune amenzi și penalități cu titlu cominatoriu pentru netransmiterea la timp a informațiilor solicitate sau pentru furnizarea de informații incomplete, incorecte sau înșelătoare. De asemenea, Comisia ar putea adresa întrebări statelor membre sau țărilor terțe. În plus, Comisia ar trebui să aibă competența de a efectua vizite de informare la sediile din Uniune ale întreprinderii sau, sub rezerva acordului întreprinderii și al țării terțe în cauză, la sediile întreprinderii din țara terță. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă competența de a lua decizii pe baza datelor disponibile dacă întreprinderea în cauză nu cooperează.

(23)În plus, atunci când este necesar pentru restabilirea imediată a concurenței pe piața internă și pentru prevenirea prejudiciilor ireparabile, Comisia ar trebui să aibă competența de a adopta măsuri provizorii.

(24)În toate cazurile în care, în urma analizei preliminare, dispune de indicii suficiente cu privire la existența unei subvenții străine care denaturează piața internă, Comisia ar trebui să aibă competența de a iniția o investigație aprofundată pentru a colecta informații suplimentare relevante cu scopul de a evalua subvenția străină și de a permite părților interesate să își exercite dreptul la apărare.

(25)Comisia ar trebui să încheie investigația aprofundată prin adoptarea unei decizii.

(26)Comisia ar trebui să dispună de instrumente adecvate pentru a asigura eficacitatea angajamentelor și a măsurilor corective. În cazul în care întreprinderea în cauză nu respectă o decizie privind angajamentele, o decizie prin care sunt impuse măsuri corective sau o decizie prin care sunt dispuse măsuri provizorii, Comisia ar trebui să aibă competența de a impune amenzi și penalități cu titlu cominatoriu.

(27)Pentru a asigura aplicarea corectă și eficace a prezentului regulament, Comisia ar trebui să aibă competența de a revoca o decizie și de a adopta o decizie nouă, în cazul în care decizia s-a bazat pe informații incomplete, incorecte sau înșelătoare sau în cazul în care o întreprindere acționează contrar angajamentelor luate sau măsurilor corective impuse.

(28)Având în vedere impactul potențial semnificativ al concentrărilor economice asupra pieței interne, Comisia ar trebui să aibă competența, după efectuarea notificării, să examineze informațiile privind contribuțiile financiare străine în contextul unei concentrări propuse. Întreprinderilor nu ar trebui să li se permită să pună în aplicare concentrarea economică înainte de finalizarea analizei efectuate de Comisie.

(29)În cazul acestor examinări efectuate de Comisie ar trebui să se urmeze aceeași procedură ca cea aplicată în cazul în care o subvenție străină este analizată la inițiativa Comisiei, sub rezerva unor ajustări care să reflecte particularitățile concentrărilor economice.

(30)Este necesar să se găsească un echilibru între protecția eficace a pieței interne și necesitatea de a limita sarcina administrativă pentru întreprinderile care fac obiectul prezentului regulament. Prin urmare, numai concentrările economice care întrunesc combinația de praguri, astfel cum este definită în prezentul regulament, pe baza cifrei de afaceri din Uniune și a valorii subvenției ar trebui să facă obiectul notificării prealabile obligatorii.

(31)Dacă pragurile de notificare nu sunt atinse, Comisia ar putea să solicite notificarea concentrărilor economice potențial subvenționate care nu au fost încă puse în aplicare sau notificarea ofertelor potențial subvenționate înainte de atribuirea unui contract de achiziție publică, în cazul în care consideră că respectiva concentrare economică sau ofertă ar justifica, din cauza impactului pe care îl generează în Uniune, o analiză ex ante. Comisia ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a efectua din proprie inițiativă o analiză a concentrărilor economice deja puse în aplicare sau a contractelor de achiziții publice deja atribuite.

(32)Atunci când se analizează o concentrare economică, evaluarea existenței unei denaturări pe piața internă ar trebui să se limiteze la concentrarea economică în cauză și în cadrul evaluării ar trebui să fie luate în considerare numai subvențiile străine acordate în ultimii trei ani de dinaintea concentrării.

(33)Necesitatea de a aborda subvențiile străine cu efect de denaturare este deosebit de importantă în domeniul achizițiilor publice, având în vedere importanța economică a acestora pe piața internă și faptul că ele sunt finanțate din fondurile provenite de la contribuabili. Comisia ar trebui să aibă competența, după efectuarea notificării înainte de atribuirea unui contract de achiziție publică sau a unui contract de concesiune, să examineze informațiile privind contribuțiile financiare străine la întreprinderile participante în contextul unei proceduri de achiziții publice. Notificările prealabile ar trebui să fie obligatorii în cazul depășirii unui anumit prag stabilit prin prezentul regulament, pentru a se identifica cazurile semnificative din punct de vedere economic și, în același timp, pentru a se reduce la minimum sarcina administrativă, fără a se împiedica participarea IMM-urilor la procedurile de achiziții publice. Această obligație de notificare prealabilă în cazul depășirii unui anumit prag ar trebui să se aplice și grupurilor de operatori economici menționați la articolul 26 alineatul (2) din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului 40 , la articolul 19 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului 41 și la articolul 37 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului 42 . Această obligație ar trebui să se aplice, de asemenea, principalilor subcontractanți și principalilor furnizori ai întreprinderii.

(34)Atunci când o contribuție financiară străină este notificată în contextul unei proceduri de achiziții publice, evaluarea ar trebui să se limiteze la procedura respectivă.

(35)Ar trebui să se asigure că principiile care reglementează achizițiile publice, în special principiul proporționalității, al nediscriminării, al egalității de tratament și al transparenței, sunt respectate în ceea ce privește toate întreprinderile implicate în procedura de achiziții publice, indiferent de investigațiile inițiate și în curs în temeiul prezentului regulament.

(36)Ar trebui să se considere că subvențiile străine care permit unei întreprinderi să depună o ofertă avantajoasă în mod nejustificat în raport cu lucrările, produsele sau serviciile vizate creează efectiv sau pot crea o denaturare în cadrul unei proceduri de achiziții publice. Prin urmare, aceste denaturări ar trebui să fie evaluate pe baza setului neexhaustiv de indicatori descris în considerentele 13 și 14, precum și a noțiunii de ofertă avantajoasă în mod nejustificat. Indicatorii ar trebui să permită stabilirea modului în care subvenția străină denaturează concurența prin îmbunătățirea poziției concurențiale a unei întreprinderi și prin crearea posibilității ca aceasta să depună o ofertă avantajoasă în mod nejustificat. Întreprinderilor ar trebui să li se dea posibilitatea de a justifica faptul că oferta nu este avantajoasă în mod nejustificat, inclusiv prin prezentarea elementelor menționate la articolul 69 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE. Interzicerea atribuirii ar trebui să se aplice numai în cazul în care nu se poate justifica caracterul avantajos al ofertei ce beneficiază de subvenții străine, contractul ar fi atribuit ofertei respective și întreprinderea care depune oferta nu a propus angajamente considerate adecvate și suficiente pentru eliminarea deplină și eficace a denaturării.

(37)Având în vedere natura mecanismului de analiză ex ante în cazul concentrărilor economice și al atribuirilor de contracte de achiziții publice și necesitatea garantării securității juridice cu privire la aceste operațiuni specifice, o concentrare economică sau o ofertă de achiziții publice notificată și evaluată în cadrul procedurilor respective nu poate fi examinată din nou de Comisie din proprie inițiativă. Contribuțiile financiare cu privire la care Comisia a fost informată prin procedura de notificare pot fi totuși relevante și în afara concentrării economice sau a procedurii de achiziții publice. Pentru a colecta informații privind subvențiile străine, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a iniția investigații cu privire la sectoare specifice ale economiei, la anumite tipuri de activitate economică sau la utilizarea anumitor instrumente de subvenții străine.

(38)Din aceleași motive, este indicat să se prevadă termene de prescripție pentru impunerea și asigurarea plății amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

(39)Din motive de transparență și de securitate juridică, este indicat ca toate deciziile adoptate de Comisie să fie publicate integral sau sub formă de rezumat.

(40)La momentul publicării deciziilor, Comisia ar trebui să asigure respectarea normelor privind secretul profesional, inclusiv protecția tuturor informațiilor confidențiale, a secretelor comerciale și a datelor cu caracter personal, în conformitate cu articolul 339 din tratat.

(41)În cazurile în care informațiile marcate drept confidențiale sau drept secret comercial de către întreprindere nu par să intre sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional, este indicat să se instituie un mecanism prin care Comisia să poată decide în ce măsură astfel de informații pot fi divulgate. Orice astfel de decizie de respingere a unei cereri de a considera informațiile drept confidențiale ar trebui să indice un termen la sfârșitul căruia informațiile vor fi divulgate, astfel încât deținătorul informațiilor să poate utiliza orice protecție juridică pe care o are la dispoziție, inclusiv orice măsură provizorie.

(42)Întreprinderile sau asociațiile de întreprinderi vizate de o investigație efectuată în temeiul prezentului regulament ar trebui să aibă posibilitatea de a-și prezenta observațiile. Concomitent cu asigurarea dreptului la apărare al întreprinderilor implicate, este esențial ca secretele comerciale să fie protejate.

(43)Punerea în aplicare a prezentului regulament de către Uniune ar trebui să respecte dreptul Uniunii și Acordul OMC și să fie coerentă cu angajamentele asumate în cadrul altor acorduri comerciale și de investiții la care Uniunea sau statele membre sunt parte.

(44)Restricțiile privind aplicarea articolelor 34, 49, 56 și 63 din tratat pot fi justificate prin necesitatea de a se evita concurența neloială, cu condiția să respecte, la fel ca alte restricții privind libertățile fundamentale, principiile generale ale dreptului Uniunii, cum ar fi principiul proporționalității și al securității juridice, și drepturile fundamentale.

(45)Este posibil ca punerea în aplicare a prezentului regulament să se suprapună cu normele sectoriale, în special în domeniul transportului maritim și aerian. Prin urmare, este necesară clarificarea raportului dintre prezentul regulament și instrumentele sectoriale prin care sunt abordate subvențiile străine, și anume Regulamentul (UE) 2016/1035 al Parlamentului European și al Consiliului 43 , Regulamentul (CEE) nr. 4057/86 al Consiliului 44 și Regulamentul (UE) 2019/712 al Parlamentului European și al Consiliului 45 .

(46)În cazul în care Comisia adoptă o decizie la încheierea unei investigații aprofundate, statele membre ar trebui să fie implicate în mod adecvat, înainte de luarea deciziei, într-o procedură de consultare, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 46 . Alegerea acestei proceduri se justifică prin rolul care le revine statelor membre în cadrul instrumentelor din domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat, care vizează, de asemenea, stabilirea unor condiții de concurență echitabile pe piața internă.

(47)În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere a în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în conformitate cu articolul 291 din tratat. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate pentru stabilirea formei și a conținutului notificărilor cu privire la concentrări economice, precum și cu privire la contribuțiile financiare în contextul procedurilor de achiziții publice, a detaliilor privind divulgarea, a formei și a conținutului cerințelor de transparență, a modului de calculare a termenelor, a condițiilor și a termenelor pentru angajamente și a normelor detaliate privind etapele procedurale pentru derularea investigațiilor în materie de proceduri de achiziții publice. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(48)Pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă și pe termen lung, în vederea asigurării unei acoperiri adecvate a cazurilor investigate atât prin notificări, cât și din oficiu, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea pragurilor de notificare pentru concentrări economice și pentru procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește exceptarea anumitor categorii de întreprinderi de la obligațiile de notificare prevăzute în prezentul regulament, precum și în ceea ce privește modificarea termenelor pentru analiza preliminară și investigația aprofundată a concentrărilor economice notificate sau a contribuțiilor financiare notificate în contextul unei proceduri de achiziții publice. În ceea ce privește contribuțiile financiare în contextul unei proceduri de achiziții publice, competența de a adopta astfel de acte ar trebui să fie exercitată într-un mod care să țină seama de interesele IMM-urilor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor de pregătire a respectivelor acte, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 47 . În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă cu pregătirea actelor delegate.

(49)În cazul în care o concentrare economică este supusă obligației de notificare în temeiul prezentului regulament, contribuțiile financiare acordate oricăreia dintre părțile la concentrare în ultimii trei ani de dinaintea datei la care prezentul regulament intră în vigoare ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În contextul unei proceduri de achiziții publice, prezentul regulament ar trebui să se aplice și în cazul unei contribuții financiare acordate unei întreprinderi în ultimii trei ani de dinaintea datei la care prezentul regulament intră în vigoare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul 1: Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)Prezentul regulament stabilește norme și proceduri pentru investigarea subvențiilor străine care denaturează piața internă și pentru corectarea unor astfel de denaturări. Astfel de denaturări pot apărea cu privire la orice activitate economică și în special în cazul concentrărilor economice și al procedurilor de achiziții publice.

(2)Prezentul regulament abordează subvențiile străine acordate unei întreprinderi care desfășoară o activitate economică pe piața internă. Se consideră că o întreprindere care dobândește controlul asupra unei întreprinderi stabilite în Uniune sau fuzionează cu aceasta sau o întreprindere care participă la o procedură de achiziții publice desfășoară o activitate economică pe piața internă.

Articolul 2

Existența unei subvenții străine

(1)În sensul prezentului regulament, se consideră că există o subvenție străină atunci când o țară terță acordă o contribuție financiară care conferă un avantaj unei întreprinderi ce desfășoară o activitate economică pe piața internă, contribuție care este limitată, de drept sau de fapt, la o întreprindere sau o industrie individuală ori la un grup de întreprinderi sau de industrii.

(2)În sensul prezentului regulament,

(a)prin contribuție financiară se înțelege:

(i) transferul de fonduri sau de pasive, cum ar fi injecțiile de capital, granturile, împrumuturile, garanțiile pentru împrumuturi, stimulentele fiscale, compensarea pierderilor din exploatare, compensarea obligațiilor financiare impuse de autoritățile publice, iertarea de plată, conversia creanțelor în acțiuni sau reprogramarea datoriilor;

(ii) renunțarea la venituri care în mod normal sunt exigibile sau

(iii) furnizarea de bunuri sau servicii ori achiziționarea de bunuri și servicii;

(b)se consideră contribuție financiară acordată de o țară terță și contribuția financiară acordată de:

(i) autoritatea guvernamentală centrală și autoritățile guvernamentale de la toate celelalte niveluri;

(ii) entități publice străine, ale căror acțiuni pot fi atribuite țării terțe, ținându-se seama de elemente precum caracteristicile entității, mediul juridic și economic predominant în statul în care entitatea își desfășoară activitatea, inclusiv rolul administrației publice în economie sau

(iii) orice entitate privată ale cărei acțiuni pot fi atribuite țării terțe, ținându-se seama de toate circumstanțele relevante.

Articolul 3

Denaturări pe piața internă

(1)Se consideră că există o denaturare pe piața internă atunci când o subvenție străină este de natură să îmbunătățească poziția concurențială a întreprinderii în cauză pe piața internă și astfel, respectiva subvenție influențează efectiv sau poate influența în mod negativ concurența pe piața internă. Existența unei denaturări pe piața internă se stabilește pe baza unor indicatori, printre care se pot număra:

(a)cuantumul subvenției;

(b)natura subvenției;

(c)situația întreprinderii și a piețelor în cauză;

(d)nivelul activității economice desfășurate de întreprinderea în cauză pe piața internă;

(e)scopul și condițiile aferente subvenției străine, precum și utilizarea acesteia pe piața internă.

(2)O subvenție străină nu este susceptibilă să denatureze piața internă în cazul în care cuantumul său total se situează sub nivelul de 5 milioane EUR de-a lungul oricărei perioade de trei exerciții financiare consecutive.

Articolul 4

Categoriile de subvenții străine cele mai susceptibile să denatureze piața internă

Subvențiile străine care se încadrează în oricare dintre următoarele categorii sunt cele mai susceptibile să denatureze piața internă:

(1)o subvenție străină acordată unei întreprinderi aflate în dificultate, adică unei întreprinderi care, în lipsa unei subvenții, cel mai probabil își va înceta activitatea pe termen scurt sau mediu, cu excepția cazului în care există un plan de restructurare care poate duce la viabilitatea pe termen lung a întreprinderii respective și care include o contribuție proprie semnificativă din partea întreprinderii;

(2)o subvenție străină sub forma unei garanții nelimitate pentru datoriile sau pasivele întreprinderii, adică fără nicio limită în ceea ce privește cuantumul sau durata unei astfel de garanții;

(3)a subvenție străină care facilitează în mod direct o concentrare economică;

(4)o subvenție străină care permite unei întreprinderi să depună o ofertă avantajoasă în mod nejustificat, pe baza căreia întreprinderii i s-ar atribui contractul de achiziție publică.

Articolul 5

Exercițiu de comparare

(1)În cazul în care se justifică acest lucru, Comisia compară efectele negative ale unei subvenții străine în ceea ce privește denaturarea provocată pe piața internă cu efectele pozitive asupra dezvoltării activității economice în cauză.

(2)Comisia ține seama de exercițiul de comparare a efectelor negative cu cele pozitive atunci când decide cu privire la impunerea de măsuri corective sau la acceptarea de angajamente, precum și cu privire la natura și nivelul măsurilor corective sau al angajamentelor.

Articolul 6

Angajamente și măsuri corective

(1)Pentru a remedia denaturarea pe care o subvenție străină o cauzează efectiv sau o poate cauza pe piața internă, Comisia poate impune măsuri corective. Întreprinderea în cauză poate, de asemenea, să propună angajamente.

(2)Angajamentele sau măsurile corective trebuie să remedieze pe deplin și în mod eficace denaturarea cauzată de subvenția străină pe piața internă.

(3)Angajamentele sau măsurile corective pot consta în:

(a)oferirea accesului, în condiții echitabile și nediscriminatorii, la o infrastructură achiziționată sau sprijinită prin subvențiile străine cu efect de denaturare, cu excepția cazului în care un astfel de acces echitabil și nediscriminatoriu este deja prevăzut de legislația în vigoare în Uniune;

(b)reducerea capacității sau a prezenței pe piață;

(c)interzicerea anumitor investiții;

(d)acordarea de licențe în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii pentru activele dobândite sau dezvoltate cu ajutorul subvențiilor străine;

(e)publicarea rezultatelor activităților de cercetare și dezvoltare;

(f)cesionarea anumitor active;

(g)obligarea întreprinderii în cauză să dizolve concentrarea economică;

(h)rambursarea subvenției străine, inclusiv o rată a dobânzii corespunzătoare.

(4)Comisia poate impune obligații de raportare și de transparență.

(5)Dacă o întreprindere propune angajamente care remediază pe deplin și în mod eficace denaturarea cauzată pe piața internă, Comisia le poate accepta și le poate conferi caracter obligatoriu pentru întreprindere printr-o decizie privind angajamentele, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3).

(6)În cazul în care întreprinderea în cauză propune rambursarea subvenției străine, inclusiv o rată a dobânzii corespunzătoare, Comisia acceptă o astfel de rambursare cu titlu de angajament dacă se poate asigura că rambursarea este transparentă și eficace, ținând seama în același timp de riscul de eludare.

Capitolul 2: Analiza din oficiu a subvențiilor străine

Articolul 7

Analiza din oficiu a subvențiilor străine

Comisia poate examina din proprie inițiativă informații din orice sursă cu privire la presupuse subvenții străine cu efect de denaturare.

Articolul 8

Analiza preliminară

(1)Comisia solicită toate informațiile pe care le consideră necesare pentru a evalua, cu titlu preliminar, dacă contribuția financiară supusă examinării constituie o subvenție străină și dacă aceasta denaturează piața internă. În acest scop, Comisia poate, în special:

(a)să solicite informații în conformitate cu articolul 11;

(b)să efectueze inspecții în interiorul și în afara Uniunii, în conformitate cu articolul 12 sau cu articolul 13.

(2)În cazul în care consideră, pe baza analizei preliminare, că există suficiente indicii că unei întreprinderi i s-a acordat o subvenție străină care denaturează piața internă, Comisia

(a)adoptă o decizie de inițiere a unei investigații aprofundate („decizie de inițiere a investigației aprofundate”), în care sunt rezumate elementele relevante de fapt și de drept și este inclusă evaluarea preliminară a existenței unei subvenții străine și a denaturării efective sau potențiale a pieței interne;

(b)informează întreprinderea în cauză și

(c)publică un anunț în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prin care invită părțile interesate, statele membre și țara terță în cauză să își exprime punctele de vedere în scris, într-un termen stabilit.

(3)În cazul în care concluzionează, în urma unei evaluări preliminare, că nu există motive suficiente pentru a iniția investigația aprofundată, fie din cauză că nu există o subvenție străină, fie din cauză că nu există indicii cu privire la o denaturare efectivă sau potențială pe piața internă, Comisia încheie analiza preliminară și informează întreprinderea în cauză.

Articolul 9

Investigația aprofundată

(1)În cursul investigației aprofundate, Comisia evaluează în detaliu subvenția străină care denaturează piața internă, astfel cum a fost identificată în decizia de inițiere a investigației aprofundate, solicitând toate informațiile pe care le consideră necesare, în conformitate cu articolele 11, 12 și 13.

(2)În cazul în care Comisia constată că, în conformitate cu articolele 3-5, o subvenție străină denaturează piața internă, aceasta poate impune măsuri corective („decizie privind măsurile corective”).

(3)În cazul în care Comisia constată că, în conformitate cu articolele 3-5, o subvenție străină denaturează piața internă, iar întreprinderea în cauză propune angajamente pe care Comisia le consideră adecvate și suficiente pentru remedierea deplină și eficace a denaturării, aceasta poate să confere respectivelor angajamente, printr-o decizie, caracter obligatoriu pentru întreprinderea în cauză („decizie privind angajamentele”). Se consideră că o decizie prin care se acceptă rambursarea unei subvenții străine în conformitate cu articolul 6 alineatul (6) este o decizie privind angajamentele.

(4)Comisia adoptă o decizie fără obiecții în cazul în care constată că:

(a)evaluarea preliminară, astfel cum este prevăzută în decizia sa de inițiere a investigației aprofundate, nu se confirmă sau

(b)o denaturare a pieței interne este compensată de efecte pozitive în înțelesul articolului 5.

Articolul 10

Măsuri provizorii

Comisia poate adopta măsuri provizorii în cazul în care:

(1)există indicii că o contribuție financiară constituie subvenție străină și denaturează piața internă și

(2)există un risc serios de prejudiciere semnificativă și ireparabilă a concurenței pe piața internă.

Articolul 11

Cereri de informații

(1)Comisia poate solicita unei întreprinderi în cauză să furnizeze toate informațiile necesare.

(2)De asemenea, Comisia poate solicita astfel de informații din partea altor întreprinderi sau asociații de întreprinderi.

(3)Într-o cerere de informații adresată unei întreprinderi sau unei asociații de întreprinderi:

(a)se indică temeiul juridic și scopul solicitării, se precizează ce informații sunt cerute și se stabilește un termen adecvat în care trebuie furnizate informațiile;

(b)se include o declarație conform căreia, dacă informațiile furnizate sunt incorecte, incomplete sau înșelătoare, ar putea fi impuse amenzi și penalități cu titlu cominatoriu, astfel cum se prevede la articolul 15;

(c)se include o declarație potrivit căreia, în temeiul articolului 14, lipsa de cooperare din partea întreprinderii în cauză permite Comisiei să ia o decizie pe baza datelor disponibile.

(4)La cererea Comisiei, statele membre îi furnizează toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care i-au fost atribuite prin prezentul regulament.

(5)Comisia poate solicita și unei țări terțe în cauză să furnizeze toate informațiile necesare.

Articolul 12

Inspecții în cadrul Uniunii

(1)Comisia poate efectua inspecțiile necesare la întreprinderi.

(2)În cazul în care Comisia întreprinde o astfel de inspecție, funcționarii autorizați de Comisie să efectueze o inspecție sunt împuterniciți:

(a)să intre în orice sediu și pe orice teren al întreprinderii în cauză;

(b)să examineze registrele contabile și alte evidențe privind activitatea comercială și să ridice sau să solicite copii ale acestora;

(c)să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii explicații asupra faptelor sau documentelor legate de obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile;

(d)să sigileze orice sediu al activității comerciale și orice registru sau evidență pe perioada și în măsura necesară pentru inspecție.

(3)Întreprinderea în cauză se supune inspecțiilor dispuse prin decizie de către Comisie. Funcționarii și celelalte persoane autorizate de Comisie care îi însoțesc pentru a efectua o inspecție își exercită competențele pe baza prezentării unei decizii a Comisiei în care:

(a)se precizează obiectul și scopul inspecției;

(b)este inclusă o declarație potrivit căreia, în temeiul articolului 14, lipsa de cooperare din partea întreprinderii în cauză permite Comisiei să adopte o decizie pe baza datelor disponibile;

(c)se menționează posibilitatea impunerii de amenzi și penalități, astfel cum se prevede la articolul 15.

(4)Cu suficient timp înainte de inspecție, Comisia aduce inspecția la cunoștința statului membru pe teritoriul căruia urmează să fie efectuată.

(5)Funcționarii Comisiei, precum și funcționarii autorizați sau desemnați de statul membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare inspecția oferă în mod activ asistență, la cererea statului membru, funcționarilor și celelaltor persoane autorizate de Comisie care îi însoțesc. În acest scop, aceștia dispun de competențele prevăzute la alineatul (2).

(6)Atunci când funcționarii sau alte persoane autorizate de Comisie care îi însoțesc pe aceștia constată că o întreprindere se opune inspecției în înțelesul prezentului articol, statul membru în cauză le acordă asistența necesară și solicită, dacă este cazul, intervenția poliției sau a unei autorități echivalente de asigurare a respectării legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecției.

(7)La cererea Comisiei, un stat membru efectuează pe teritoriul său orice inspecție sau altă acțiune de stabilire a faptelor în temeiul dreptului său intern pentru a constata dacă există o subvenție străină care denaturează piața internă.

Articolul 13

Inspecții în afara Uniunii

Pentru a-și îndeplini sarcinile care îi sunt atribuite prin prezentul regulament, Comisia poate desfășura inspecții pe teritoriul unei țări terțe, cu condiția ca întreprinderea în cauză să își fi dat consimțământul și guvernul din țara terță să fi fost informat oficial și să fi fost de acord cu inspecția. Se aplică prin analogie articolul 12 alineatele (1) și (2) și alineatul (3) literele (a) și (b).

Articolul 14

Lipsa cooperării

(1)Comisia poate lua o decizie în temeiul articolului 8 sau 9 pe baza datelor disponibile, dacă o întreprindere sau o țară terță în cauză:

(a)furnizează informații incomplete, incorecte sau înșelătoare ca răspuns la o cerere de informații adresată în temeiul articolului 11;

(b)nu furnizează informațiile solicitate în termenul stabilit de Comisie;

(c)refuză să se supună inspecției efectuate de Comisie în interiorul sau în afara Uniunii, astfel cum a fost dispusă în temeiul articolului 12 sau 13 sau

(d)împiedică în alt mod desfășurarea analizei preliminare sau a investigației aprofundate.

(2)În cazul în care o întreprindere sau o asociație de întreprinderi, un stat membru sau o țară terță a furnizat Comisiei informații incorecte sau înșelătoare, informațiile respective nu sunt luate în considerare.

(3)În cazul în care o întreprindere în cauză, inclusiv o întreprindere publică controlată direct sau indirect de stat, nu furnizează informațiile necesare pentru a se stabili dacă o contribuție financiară îi conferă un avantaj, se poate considera că întreprinderea respectivă a beneficiat de respectivul avantaj.

(4)Atunci când se folosesc datele disponibile, rezultatul procedurii poate fi mai puțin favorabil pentru întreprinderea în cauză decât dacă aceasta ar fi cooperat.

Articolul 15

Amenzi și penalități cu titlu cominatoriu

(1)Prin decizie, Comisia poate impune amenzi și penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care întreprinderea în cauză sau o asociație de întreprinderi, în mod intenționat sau din neglijență:

(a)furnizează informații incorecte, incomplete sau înșelătoare ca răspuns la o cerere efectuată în temeiul articolului 11 sau nu furnizează informațiile în termenul stabilit;

(b)prezintă registrele contabile sau alte evidențe ale activității comerciale solicitate într-o formă incompletă pe parcursul inspecțiilor efectuate în temeiul articolului 12;

(c)ca răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (c),

(i) oferă un răspuns incorect sau înșelător;

(ii) nu rectifică, în termenul stabilit de Comisie, un răspuns incorect, incomplet sau înșelător oferit de un membru al personalului sau

(iii) nu furnizează sau refuză să furnizeze un răspuns complet cu privire la fapte care au legătură cu obiectul și scopul unei inspecții dispuse printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 12 alineatul (3);

(d)refuză să se supună inspecțiilor dispuse în temeiul articolului 12 sau a rupt sigiliile aplicate în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (d).

(2)Amenzile impuse în cazurile menționate la alineatul (1) nu pot să depășească 1 % din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere sau de asociația de întreprinderi în cauză în exercițiul financiar precedent.

(3)Penalitățile cu titlu cominatoriu impuse în cazurile menționate la alineatul (1) nu pot să depășească 5 % din media zilnică a cifrei totale de afaceri realizată de întreprinderea sau de asociația de întreprinderi în cauză în exercițiul financiar precedent, pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere, calculate de la data prevăzută în decizie, până când aceasta prezintă în mod corect și complet informațiile solicitate de Comisie.

(4)Înainte de adoptarea oricărei decizii în conformitate cu alineatul (1), Comisia stabilește un termen definitiv de două săptămâni pentru primirea informațiilor lipsă de la întreprinderea sau de la asociația de întreprinderi în cauză.

(5)În cazul în care întreprinderea în cauză nu respectă o decizie privind angajamentele, adoptată în temeiul articolului 9 alineatul (3), o decizie prin care sunt dispuse măsuri provizorii, adoptată în temeiul articolului 10, sau o decizie prin care sunt impuse măsuri corective, adoptată în temeiul articolului 9 alineatul (2), Comisia poate impune prin decizie:

(a)amenzi care nu depășesc 10 % din cifra totală de afaceri realizată de întreprinderea în cauză în exercițiul financiar precedent și

(b)penalități cu titlu cominatoriu care nu depășesc 5 % din media zilnică a cifrei totale de afaceri realizată de întreprinderea în cauză în exercițiul financiar precedent, pentru fiecare zi de neconformare, începând cu data deciziei Comisiei prin care se impun astfel de penalități, până când Comisia constată că întreprinderea respectă decizia.

(6)La stabilirea valorii amenzii sau a penalităților cu titlu cominatoriu, se iau în considerare natura, gravitatea și durata încălcării, ținându-se seama în mod corespunzător de principiile proporționalității și adecvării.

Articolul 16

Revocare

Comisia poate revoca o decizie adoptată în temeiul articolului 9 alineatele (2), (3) sau (4) și poate adopta o nouă decizie în oricare dintre următoarele cazuri:

(1)în cazul în care întreprinderea în cauză acționează contrar angajamentelor sale sau măsurilor corective impuse;

(2)în cazul în care decizia s-a bazat pe informații incomplete, incorecte sau înșelătoare.

Capitolul 3: Concentrări economice

Articolul 17

Denaturări pe piața internă cauzate de subvenții străine acordate în cadrul concentrărilor economice

În cadrul unei concentrări economice, evaluarea existenței unei denaturări pe piața internă în înțelesul articolului 3 sau 4 se limitează la concentrarea în cauză. În cadrul evaluării se iau în considerare numai subvențiile străine acordate în ultimii trei ani calendaristici de dinaintea încheierii acordului, a anunțării ofertei publice sau a preluării pachetului de control.

Articolul 18

Definiția concentrării economice și pragurile de notificare aplicabile

(1)În sensul prezentului regulament, se consideră că se realizează o concentrare economică în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma oricăreia dintre următoarele:

(a)fuzionarea a două sau mai multe întreprinderi sau părți ale unor întreprinderi care anterior erau independente;

(b)preluarea, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puțin o întreprindere sau de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziționarea de valori mobiliare sau de active, fie prin contract sau prin orice alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia sau mai multor întreprinderi sau părți ale acestora.

(2)Crearea unei întreprinderi comune care îndeplinește în mod durabil toate funcțiile unei entități economice autonome constituie o concentrare economică în înțelesul alineatului (1).

(3)În sensul articolului 19, se consideră că există o „concentrare economică supusă obligației de notificare” atunci când, în cadrul unei concentrări economice,

(a)întreprinderea achiziționată sau cel puțin una dintre întreprinderile implicate în fuziune este stabilită în Uniune și realizează în Uniune o cifră totală de afaceri de cel puțin 500 de milioane EUR și

(b)întreprinderile în cauză au încasat de la țări terțe, în ultimii trei ani calendaristici de dinaintea notificării, o contribuție financiară totală de peste 50 de milioane EUR.

(4)În cazul înființării unei întreprinderi comune menționate la alineatul (2), se consideră că există o „concentrare economică supusă obligației de notificare” atunci când:

(a)întreprinderea comună însăși sau una dintre întreprinderile-mamă ale acesteia este stabilită în Uniune și realizează în Uniune o cifră totală de afaceri de cel puțin 500 de milioane EUR și

(b)întreprinderea comună însăși și întreprinderile-mamă ale acesteia au încasat de la țări terțe, în ultimii trei ani calendaristici de dinaintea notificării, o contribuție financiară totală de peste 50 de milioane EUR.

Articolul 19

Notificarea prealabilă a concentrărilor economice

(1)Concentrările economice supuse obligației de notificare se notifică Comisiei înainte de punerea lor în aplicare și după încheierea acordului, anunțarea ofertei publice sau preluarea pachetului de control.

(2)Întreprinderile în cauză pot, de asemenea, să notifice concentrarea economică propusă atunci când demonstrează Comisiei intenția de bună-credință de a încheia un acord sau, în cazul unei oferte publice, atunci când și-au anunțat public intenția de a face o astfel de ofertă, cu condiția ca acordul sau oferta avută în vedere să aibă ca rezultat o concentrare economică supusă obligației de notificare în temeiul alineatului (1).

(3)O concentrare economică constând într-o fuziune în înțelesul articolului 18 alineatul (1) litera (a) sau în preluarea controlului în comun în înțelesul articolului 18 alineatul (1) litera (b) se notifică împreună de către părțile la fuziune sau de către cele care dobândesc controlul în comun, după caz. În toate celelalte cazuri, notificarea este efectuată de persoana sau întreprinderea care preia controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi sau asupra unei părți din una sau mai multe întreprinderi.

(4)Dacă întreprinderile în cauză nu își îndeplinesc obligația de notificare, Comisia poate examina o concentrare economică supusă obligației de notificare în conformitate cu prezentul regulament, solicitând notificarea concentrării economice respective. În acest caz, Comisia nu este obligată să respecte termenele menționate la articolul 23 alineatele (1) și (4).

(5)Comisia poate solicita notificarea prealabilă a oricărei concentrări economice care nu este o concentrare economică supusă obligației de notificare în înțelesul articolului 18, în orice moment înainte de punerea sa în aplicare, atunci când suspectează că este posibil ca întreprinderile în cauză să fi beneficiat de subvenții străine în ultimii trei ani de dinaintea concentrării economice. În sensul prezentului regulament, se consideră că respectiva concentrare economică este o concentrare supusă obligației de notificare.

Articolul 20

Definiția controlului

(1)În sensul articolului 18, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte mijloace care, separat sau combinate și având în vedere considerentele de fapt sau de drept relevante, conferă posibilitatea exercitării unei influențe decisive asupra unei întreprinderi, în special prin:

(a)dreptul de proprietate sau dreptul de folosință integrală sau parțială asupra activelor unei întreprinderi;

(b)drepturi sau contracte care conferă o influență decisivă asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor unei întreprinderi.

(2)Controlul este dobândit de persoane sau de întreprinderi care:

(a)sunt titulare ale drepturilor sau beneficiare ale drepturilor în baza contractelor în cauză sau

(b)deși nu sunt titularele acestor drepturi sau beneficiare ale drepturilor în baza acestor contracte, au competența de a exercita drepturile care decurg din acestea.

Articolul 21

Calcularea cifrei de afaceri

(1)Cifra totală de afaceri cuprinde sumele obținute de întreprinderile implicate pe parcursul exercițiului financiar anterior din vânzarea de produse și prestarea de servicii făcând parte din activitățile obișnuite ale întreprinderilor în cauză, după deducerea rabaturilor aplicate la vânzare și a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite direct legate de cifra de afaceri. Cifra totală de afaceri a unei întreprinderi în cauză nu include vânzările de produse sau prestările de servicii intervenite între oricare dintre întreprinderile menționate la alineatul (4).

Cifra de afaceri realizată pe piața internă include produsele vândute și serviciile prestate întreprinderilor sau consumatorilor în cadrul pieței interne.

(2)Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care concentrarea economică constă în achiziționarea unor părți ale uneia sau ale mai multor întreprinderi, indiferent dacă acestea au sau nu personalitate juridică, pentru vânzător sau vânzători se ia în considerare numai cifra de afaceri relevantă pentru părțile care fac obiectul concentrării economice.

Totuși, două sau mai multe operațiuni în înțelesul primului paragraf, care au loc pe parcursul unei perioade de doi ani între aceleași persoane sau întreprinderi, sunt tratate ca fiind una și aceeași concentrare economică, realizată la data încheierii ultimei operațiuni.

(3)Pentru categoriile de întreprinderi de mai jos, în locul cifrei de afaceri se folosesc următoarele:

(a)pentru instituțiile de credit și pentru alte instituții financiare, suma următoarelor elemente de venit, în conformitate cu definiția din Directiva 86/635/CEE a Consiliului 48 , după deducerea taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite direct legate de aceste elemente, dacă este cazul:

(i) venituri din dobânzi și venituri asimilate;

(ii) venituri din valori mobiliare:

venituri din acțiuni și din alte valori mobiliare cu randament variabil,

venituri din participații,

venituri din acțiunile deținute la întreprinderile afiliate;

(iii) comisioane de încasat;

(iv) profit net din operațiuni financiare;

(v) alte venituri din exploatare;

(b)pentru întreprinderile de asigurare, valoarea primelor brute subscrise care includ toate sumele încasate sau de încasat în temeiul unor contracte de asigurare emise de către sau în numele întreprinderilor de asigurare, inclusiv primele plătite reasigurătorilor, și după deducerea impozitelor, a contribuțiilor parafiscale sau a taxelor percepute pe baza cuantumului primelor individuale sau a volumului total al primelor;

În sensul literei (a), în cazul unei instituții de credit sau financiare de pe piața internă, cifra de afaceri include elementele de venit, astfel cum sunt definite la litera menționată, care sunt încasate de sucursala sau divizia instituției care este stabilită pe piața internă.

(4)Fără a aduce atingere alineatului (2), cifra totală de afaceri a unei întreprinderi în cauză se calculează prin adunarea cifrelor de afaceri ale:

(a)întreprinderii în cauză;

(b)întreprinderilor la care întreprinderea în cauză, în mod direct sau indirect:

(i) deține peste jumătate din capital sau din capitalul de exploatare,

(ii) are puterea de a exercita peste jumătate din drepturile de vot,

(iii) are puterea de a numi peste jumătate din membrii consiliului de supraveghere, ai consiliului de administrație sau ai organelor care reprezintă legal întreprinderile,

(iv) are dreptul de a gestiona activitățile întreprinderilor;

(c)întreprinderilor care dețin în întreprinderea în cauză oricare dintre drepturile sau competențele menționate la litera (b);

(d)întreprinderilor în care o întreprindere menționată la litera (c) deține oricare dintre drepturile sau competențele menționate la litera (b);

(e)întreprinderilor în care două sau mai multe întreprinderi menționate la literele (a)-(d) dețin împreună oricare dintre drepturile sau competențele menționate la litera (b).

(5)În cazul în care întreprinderile în cauză dețin împreună drepturile sau competențele enumerate la alineatul (4) litera (b), la calcularea cifrei totale de afaceri a întreprinderilor în cauză:

(a)se ia în considerare cifra de afaceri rezultată din vânzările de produse și prestările de servicii intervenite între întreprinderea comună și orice întreprinderi terțe și această cifră de afaceri se distribuie în mod egal între întreprinderile în cauză;

(b)nu se ia în considerare cifra de afaceri rezultată din vânzările de produse sau prestările de servicii intervenite între întreprinderea comună și fiecare dintre întreprinderile în cauză sau orice altă întreprindere care are legături cu oricare dintre ele, în conformitate cu alineatul (4) literele (b)-(e).

Articolul 22

Cumularea contribuțiilor financiare

Valoarea cumulată a contribuției financiare acordate unei întreprinderi în cauză se calculează adunându-se contribuțiile financiare încasate de la țări terțe de către toate întreprinderile menționate la articolul 21 alineatul (4) literele (a)-(e).

Articolul 23

Suspendarea concentrărilor economice și termene

(1)O concentrare economică supusă obligației de notificare nu se pune în aplicare înainte de notificare.

În plus, se aplică următoarele termene:

(a)în cazul în care Comisia primește notificarea completă, concentrarea economică nu se pune în aplicare timp de 25 de zile lucrătoare de la primirea notificării;

(b)în cazul în care Comisia inițiază o investigație aprofundată în termen de cel mult 25 de zile lucrătoare de la primirea notificării complete, concentrarea economică nu se pune în aplicare timp de 90 de zile lucrătoare de la inițierea investigației aprofundate; acest termen se prelungește cu 15 zile lucrătoare în cazul în care întreprinderile în cauză propun angajamente în temeiul articolului 6 în vederea remedierii denaturării generate pe piața internă;

(c)în cazul în care a fost declarată ca neavând efect de denaturare pe piața internă în temeiul unei decizii adoptate în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) litera (a) sau (b), concentrarea economică poate fi pusă în aplicare ulterior.

Fiecare termen începe să curgă din ziua lucrătoare următoare celei în care este primită notificarea completă sau, respectiv, în care este adoptată decizia relevantă a Comisiei.

(2)Alineatul (1) nu împiedică punerea în aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de operațiuni cu valori mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacționării pe o piață de tipul bursei de valori, prin care se dobândește controlul de la vânzători diferiți, cu condiția ca:

(a)respectiva concentrare economică să fie notificată fără întârziere Comisiei în conformitate cu articolul 19 și

(b)cel care dobândește controlul să nu exercite drepturile de vot aferente valorilor mobiliare în cauză sau să facă acest lucru numai pentru a menține valoarea integrală a investiției sale în temeiul unei derogări acordate de Comisie în conformitate cu alineatul (3).

(3)Comisia poate acorda, la cerere, o derogare de la obligațiile impuse la alineatul (1) sau (2). În cererea pentru acordarea unei derogări se precizează motivele derogării. La adoptarea unei decizii privind cererea, Comisia ia în considerare, în special, efectele suspendării asupra uneia sau mai multor întreprinderi implicate în concentrare sau asupra unei terțe părți și riscul unei denaturări pe piața internă pe care îl prezintă concentrarea economică. O astfel de derogare poate fi acordată sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții și obligații, în vederea asigurării absenței oricărei denaturări pe piața internă. O derogare poate fi solicitată și acordată în orice moment, fie înainte de notificare, fie după operațiune.

(4)Termenele prevăzute la alineatul (1) litera (b) se prelungesc dacă întreprinderile în cauză formulează o cerere în acest sens în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la inițierea investigației aprofundate în temeiul articolului 8. Întreprinderile în cauză pot formula o singură astfel de cerere. De asemenea, în orice moment după inițierea investigației aprofundate, Comisia poate prelungi termenele prevăzute la alineatul (1) litera (b), cu acordul întreprinderilor în cauză. Durata totală a oricărei sau a oricăror prelungiri efectuate în temeiul prezentului alineat nu poate depăși 20 de zile lucrătoare.

(5)Termenele prevăzute la alineatul (1) pot fi suspendate în mod excepțional în cazul în care întreprinderile nu au furnizat informațiile complete solicitate de Comisie în temeiul articolului 11 sau au refuzat să se supună unei inspecții dispuse printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 12.

(6)Comisia poate adopta o decizie în temeiul articolului 24 alineatul (3) fără a fi obligată să respecte termenele prevăzute la alineatele (1) și (4) în cazurile în care:

(a)constată că o concentrare a fost pusă în aplicare cu încălcarea angajamentelor aferente unei decizii adoptate în temeiul articolului 24 alineatul (3) litera (a), prin care s-a constatat că, în lipsa angajamentelor, concentrarea economică ar denatura piața internă sau

(b)s-a revocat o decizie în temeiul articolului 24 alineatul (1).

(7)Orice operațiune derulată cu încălcarea alineatului (1) este considerată valabilă numai după adoptarea unei decizii în temeiul articolului 24 alineatul (3).

(8)Prezentul articol nu are niciun efect asupra valabilității operațiunilor cu valori mobiliare, inclusiv asupra operațiunilor cu valori mobiliare care pot fi convertite în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacționării pe o piață de tipul bursei de valori, cu excepția cazurilor în care vânzătorul și cumpărătorul aveau sau ar fi trebuit să aibă cunoștință de faptul că operațiunea a fost efectuată cu încălcarea alineatului (1).

Articolul 24

Norme procedurale aplicabile analizei preliminare și investigației aprofundate a concentrărilor economice notificate

(1)Concentrările economice notificate fac obiectul aplicării articolului 8, a articolului 9 alineatele (1), (3) și (4) și a articolelor 10, 11, 12, 13, 14 și 16.

(2)Comisia poate iniția o investigație aprofundată în temeiul articolului 8 alineatul (2) în termen de cel mult 25 de zile lucrătoare de la primirea notificării complete.

(3)După investigația aprofundată, Comisia adoptă una dintre următoarele decizii:

(a)o decizie privind angajamentele, în temeiul articolului 9 alineatul (3);

(b)o decizie fără obiecții în temeiul articolului 9 alineatul (4);

(c)o decizie de interzicere a unei concentrări economice, în cazul în care Comisia constată că, în conformitate cu articolele 3-5, o subvenție străină denaturează piața internă.

(4)Deciziile întemeiate pe alineatul (3) se adoptă în termen de cel mult 90 de zile lucrătoare de la data inițierii investigației aprofundate, iar acest termen se poate prelungi, după caz, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) litera (b) și alineatele (4) și (5). În cazul în care Comisia nu adoptă o decizie în acest termen, întreprinderilor în cauză li se permite să pună în aplicare concentrarea economică.

(5)În cererile de informații adresate întreprinderilor, Comisia precizează dacă termenele se suspendă în temeiul articolului 23 alineatul (5) în cazul în care întreprinderea nu furnizează informații complete în termenul stabilit.

(6)În cazul în care Comisia constată că o concentrare economică a fost deja pusă în aplicare, iar în legătură cu acea concentrare s-a stabilit că, în conformitate cu articolele 3-5, denaturează piața internă, aceasta poate adopta una dintre următoarele măsuri:

(a)să solicite întreprinderilor în cauză să dizolve concentrarea economică, în special prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea tuturor acțiunilor sau activelor dobândite, pentru a restabili situația existentă anterior punerii în aplicare a concentrării economice; în cazurile în care prin dizolvarea concentrării nu este posibilă restabilirea situației existente anterior punerii în aplicare a concentrării economice, Comisia poate adopta orice altă măsură adecvată pentru a restabili, în măsura posibilului, situația anterioară;

(b)să dispună orice altă măsură adecvată pentru a se asigura că întreprinderile în cauză dizolvă concentrarea economică sau iau măsurile de restabilire a situației prevăzute în decizia sa.

Măsurile menționate la literele (a) și (b) pot fi impuse fie printr-o decizie adoptată în temeiul alineatului (3) litera (c), fie printr-o decizie separată.

Comisia poate adopta oricare dintre măsurile menționate la litera (a) sau (b) în cazul în care constată că o concentrare a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei decizii adoptate în temeiul alineatului (3) litera (a), prin care s-a stabilit că, în lipsa angajamentelor, concentrarea economică ar îndeplini criteriul prevăzut la alineatul (3) litera (c).

(7)Comisia poate dispune măsurile provizorii menționate la articolul 10 și în cazul în care:

(a)o concentrare economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea articolului 19;

(b)o concentrare economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei decizii privind angajamentele adoptată în temeiul alineatului (3) litera (a) de la prezentul articol.

Articolul 25

Amenzi și penalități cu titlu cominatoriu aplicabile concentrărilor economice

(1)Comisia poate impune amenzi și penalități cu titlu cominatoriu, astfel cum se prevede la articolul 15.

(2)În plus, Comisia poate impune întreprinderilor în cauză, prin decizie, amenzi care nu depășesc 1 % din cifra totală de afaceri realizată de acestea în exercițiul financiar precedent, atunci când, în mod intenționat sau din neglijență, întreprinderile furnizează informații incorecte sau înșelătoare într-o notificare transmisă în temeiul articolului 19 sau într-o completare la aceasta.

(3)Comisia poate impune întreprinderilor în cauză, prin decizie, amenzi care nu depășesc 10 % din cifra totală de afaceri realizată de întreprinderi în anul financiar precedent, în cazul în care acestea, în mod intenționat sau din neglijență:

(a)nu notifică o concentrare economică supusă obligației de notificare în conformitate cu articolul 19 înainte de punerea în aplicare a acesteia, cu excepția cazului în care sunt autorizate în mod expres în acest sens în conformitate cu articolul 23;

(b)pun în aplicare o concentrare economică notificată prin încălcarea articolului 23;

(c)pun în aplicare o concentrare economică notificată interzisă în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) litera (c).

Capitolul 4: Proceduri de achiziții publice

Articolul 26

Denaturări pe piața internă cauzate de subvenții străine în cadrul procedurilor de achiziții publice

Prin subvenții străine care cauzează sau riscă să cauzeze o denaturare în cadrul unei proceduri de achiziții publice se înțeleg subvențiile străine care permit unei întreprinderi să depună o ofertă care este avantajoasă în mod nejustificat în raport cu lucrările, produsele sau serviciile la care se referă. Evaluarea existenței unei denaturări pe piața internă, în conformitate cu articolul 3, și a caracterului avantajos în mod nejustificat al unei oferte în raport cu lucrările, produsele sau serviciile la care se referă se limitează la procedura de achiziții publice în cauză. În cadrul evaluării se iau în considerare numai subvențiile străine acordate în ultimii trei ani de dinaintea notificării.

Articolul 27

Definiția procedurilor de achiziții publice și pragul de notificare aplicabil

(1)În sensul articolului 28, o procedură de achiziții publice înseamnă:

(a)orice tip de procedură de atribuire prevăzută în Directivele 2014/24/UE și 2014/25/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru încheierea unui contract de achiziție publică, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul (5) din Directiva 2014/24/UE, sau a unui contract de achiziție de produse, lucrări și servicii, astfel cum este definit la articolul 2 punctul (1) din Directiva 2014/25/UE;

(b)o procedură de atribuire a unei concesiuni de lucrări sau de servicii, astfel cum este definită la articolul 5 punctul (1) din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului;

(c)procedurile de atribuire a contractelor menționate la articolul 10 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2014/23/UE, la articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2014/24/UE și la articolul 20 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2014/25/UE.

(2)În sensul articolului 28, se consideră că există o contribuție financiară străină supusă obligației de notificare în cadrul unei proceduri de achiziții publice din UE atunci când valoarea estimată a achiziției publice respective este mai mare sau egală cu 250 de milioane EUR.

(3)Procedurile de atribuire a contractelor care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului 49 nu fac obiectul prezentului capitol.

(4)În sensul prezentului capitol, se aplică definiția noțiunii de „autoritate contractantă” de la articolul 6 din Directiva 2014/23/UE, de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE și de la articolul 3 din Directiva 2014/25/UE și definiția noțiunii de „entitate contractantă” de la articolul 7 din Directiva 2014/23/UE și de la articolul 4 din Directiva 2014/25/UE.

Articolul 28

Notificarea prealabilă a contribuțiilor financiare străine în contextul procedurilor de achiziții publice

(1)La depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare la o procedură de achiziții publice, întreprinderile fie notifică autorității contractante sau entității contractante toate contribuțiile financiare străine încasate în ultimii trei ani de dinaintea notificării respective, fie confirmă, printr-o declarație, că nu au încasat nicio contribuție financiară străină în ultimii trei ani. Întreprinderilor care nu transmit astfel de informații sau o astfel de declarație nu li se atribuie contractul.

(2)Obligația de notificare a contribuțiilor financiare străine în temeiul prezentului alineat este aplicabilă și operatorilor economici, grupurilor de operatori economici menționați la articolul 26 alineatul (2) din Directiva 2014/23/UE, la articolul 19 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE și la articolul 37 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE, principalilor subcontractanți și principalilor furnizori. Se consideră că un subcontractant sau un furnizor este principal atunci când prin participarea acestuia se asigură elementele esențiale ale executării contractului și, în orice caz, atunci când ponderea economică a contribuției sale depășește 30 % din valoarea estimată a contractului.

(3)În cazul grupurilor de operatori economici, al subcontractanților principali și al furnizorilor principali, notificarea se transmite de către operatorul economic coordonator.

(4)Autoritatea contractantă sau entitatea contractantă transferă fără întârziere notificarea către Comisie.

(5)În cazul în care întreprinderea, operatorii economici sau grupurile de operatori economici menționate la alineatul (1) nu notifică o contribuție financiară străină sau în cazul în care o astfel de notificare nu este transferată Comisiei, Comisia poate iniția o examinare.

(6)În cazul în care suspectează că este posibil ca o întreprindere să fi beneficiat de subvenții străine în ultimii trei ani de dinaintea depunerii ofertei sau a cererii de participare la procedura de achiziții publice, Comisia poate solicita notificarea contribuțiilor financiare străine încasate de întreprinderea respectivă în cadrul oricărei proceduri de achiziții publice, care nu sunt supuse obligației de notificare în temeiul articolului 27 alineatul (2) sau nu intră în domeniul de aplicare al alineatului (5) de la prezentul articol, în orice moment înainte de atribuirea contractului. Odată ce Comisia a solicitat notificarea unei astfel de contribuții financiare, se consideră că aceasta este o contribuție financiară străină supusă obligației de notificare în cadrul unei proceduri de achiziții publice.

Articolul 29

Normele procedurale aplicabile analizei preliminare și investigației aprofundate a contribuțiilor financiare notificate din cadrul procedurilor de achiziții publice

(1)Contribuțiilor financiare notificate din cadrul procedurilor de achiziții publice li se aplică articolul 8, articolul 9 alineatele (1), (3) și (4) și articolele 11, 12, 13, 14, 16 și 22.

(2)Comisia efectuează o analiză preliminară în termen de cel mult 60 de zile de la primirea notificării.

(3)Comisia decide dacă inițiază sau nu o investigație aprofundată în termenul stabilit pentru finalizarea analizei preliminare și informează fără întârziere întreprinderea în cauză și autoritatea contractantă sau entitatea contractantă.

(4)Comisia poate adopta o decizie de încheiere a investigației aprofundate în termen de cel mult 200 de zile de la primirea notificării. În cazuri excepționale, acest termen poate fi prelungit după consultarea autorității contractante sau a entității contractante în cauză.

Articolul 30

Decizii ale Comisiei

(1)În cazul în care, în urma unei investigații aprofundate, Comisia constată că, în conformitate cu articolele 3-5, o întreprindere beneficiază de o subvenție străină care denaturează piața internă, și în cazul în care întreprinderea în cauză propune angajamente prin care se elimină pe deplin și în mod eficace denaturarea de pe piața internă, Comisia adoptă o decizie privind angajamentele în temeiul articolului 9 alineatul (3). Evaluarea efectuată în temeiul articolului 5 nu poate să conducă la o modificare incompatibilă cu dreptul Uniunii a ofertei inițiale depuse de întreprindere.

(2)În cazul în care întreprinderea în cauză nu propune angajamente sau în cazul în care Comisia consideră că angajamentele menționate la alineatul (1) nu sunt nici adecvate, nici suficiente pentru a elimina pe deplin și în mod eficace denaturarea, aceasta adoptă o decizie de interzicere a atribuirii contractului către întreprinderea în cauză („decizie de interzicere a atribuirii contractului”).

(3)În cazul în care, în urma unei investigații aprofundate, Comisia nu constată că o întreprindere beneficiază de o subvenție străină care denaturează piața internă, aceasta adoptă o decizie în temeiul articolului 9 alineatul (4).

Articolul 31

Evaluări în cadrul procedurilor de achiziții publice care implică o notificare și suspendarea atribuirii

(1)Evaluarea ofertelor din cadrul unei proceduri de achiziții publice poate continua pe parcursul analizei preliminare și al investigației aprofundate. Contractul nu se atribuie înainte de expirarea termenului stabilit la articolul 29 alineatul (2).

(2)În cazul adoptării unei decizii de inițiere a unei investigații aprofundate în temeiul articolului 29 alineatul (3), unei întreprinderi care transmite o notificare în conformitate cu articolul 28 nu i se atribuie contractul înaintea de adoptarea, de către Comisie, a unei decizii în temeiul articolului 30 alineatul (3) sau de expirarea termenului stabilit la articolul 29 alineatul (4). În cazul în care Comisia nu a adoptat o decizie în acest termen, contractul poate fi atribuit oricărei întreprinderi, inclusiv celei care transmite notificarea.

(3)Contractul poate fi atribuit unei întreprinderi care transmite o declarație în temeiul articolului 28 înainte de adoptarea, de către Comisie, a oricăreia dintre deciziile menționate la articolul 30 sau înainte de expirarea termenului prevăzut la articolul 29 alineatul (4) numai dacă, în urma evaluării ofertelor, s-a stabilit că întreprinderea în cauză a depus, în orice caz, oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

(4)În cazul în care Comisia emite o decizie în temeiul articolului 30 alineatul (2) cu privire la oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, contractul poate fi atribuit ofertantului clasat pe locul imediat următor care nu face obiectul unei decizii adoptate în temeiul articolului 30 alineatul (2).

(5)În cazul în care Comisia adoptă o decizie în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) sau (3), contractul poate fi atribuit oricărei întreprinderi care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, inclusiv, după caz, întreprinderii (întreprinderilor) care a (au) transmis notificarea în temeiul articolului 28.

(6)În toate cazurile, autoritatea contractantă sau entitatea contractantă informează Comisia cu privire la orice decizie referitoare la rezultatul procedurii de achiziții publice.

(7)Se respectă principiile care reglementează achizițiile publice, inclusiv proporționalitatea, nediscriminarea, egalitatea de tratament și transparența, în ceea ce privește toate întreprinderile implicate în procedura de achiziții publice. Investigarea subvențiilor străine în temeiul prezentului regulament nu poate să aibă drept rezultat tratarea întreprinderii în cauză de către autoritatea contractantă sau de către entitatea contractantă într-un mod contrar acestor principii.

(8)Fiecare termen începe să curgă din ziua lucrătoare următoare celei în care este primită notificarea sau în care este adoptată decizia relevantă a Comisiei.

Articolul 32

Amenzi și penalități cu titlu cominatoriu aplicabile contribuțiilor financiare în contextul procedurilor de achiziții publice

(1)Comisia poate impune amenzi și penalități cu titlu cominatoriu, astfel cum se prevede la articolul 15.

(2)În plus, Comisia poate impune întreprinderilor în cauză, prin decizie, amenzi care nu depășesc 1 % din cifra totală de afaceri realizată de acestea în exercițiul financiar precedent, atunci când, în mod intenționat sau din neglijență, întreprinderile furnizează informații incorecte sau înșelătoare într-o notificare transmisă în temeiul articolului 28 sau într-o completare la aceasta.

(3)Comisia poate impune întreprinderilor în cauză, prin decizie, amenzi care nu depășesc 10 % din cifra totală de afaceri realizată de acestea în exercițiul financiar precedent, atunci când, în mod intenționat sau din neglijență, întreprinderile nu își îndeplinesc obligația de notificare a unei subvenții în conformitate cu articolul 28 în cursul procedurii de achiziții publice.

Capitolul 5: Dispoziții procedurale comune

Articolul 33

Raportul dintre proceduri

(1)Este posibil ca o contribuție financiară notificată în contextul unei concentrări economice în temeiul articolului 19 să fie relevantă și să fie reevaluată în raport cu o altă activitate economică.

(2)Este posibil ca o contribuție financiară notificată în contextul unei proceduri de achiziții publice în temeiul articolului 28 să fie relevantă și să fie reevaluată în raport cu o altă activitate economică.

Articolul 34

Investigație de piață

(1)În cazul în care informațiile disponibile justifică apariția unei suspiciuni rezonabile că subvențiile străine dintr-un anumit sector, pentru un anumit tip de activitate economică sau bazate pe un anumit instrument de subvenționare pot denatura piața internă, Comisia poate efectua o investigație de piață cu privire la sectorul respectiv, la tipul specific de activitate economică sau la utilizarea instrumentului de subvenționare în cauză. Pe parcursul investigației de piață, Comisia poate solicita întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi în cauză să furnizeze informațiile necesare și poate efectua inspecțiile necesare. De asemenea, Comisia poate solicita statului membru sau țării terțe implicate să furnizeze informații.

(2)Comisia poate publica un raport cu privire la rezultatele investigației sale de piață privind anumite sectoare ale economiei, anumite tipuri de activități economice sau instrumente specifice de subvenționare și poate invita părțile interesate să formuleze observații.

(3)Comisia poate utiliza informațiile obținute din astfel de investigații de piață în cadrul procedurilor prevăzute în prezentul regulament.

(4)Se aplică articolele 11, 12, 13 și 15 din prezentul regulament.

Articolul 35

Termene de prescripție

(1)Competențele conferite Comisiei în temeiul articolului 9 sunt supuse unui termen de prescripție de zece ani, începând cu data la care întreprinderii în cauză i s-a acordat o subvenție străină. Orice acțiune întreprinsă de Comisie în temeiul articolului 8, 11, 12 sau 13 cu privire la o subvenție străină întrerupe termenul de prescripție. După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.

(2)Competențele Comisiei de a impune amenzi și penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolelor 15, 25 și 32 sunt supuse unui termen de prescripție de trei ani, începând cu data la care a avut loc încălcarea menționată la articolul 15, 25 sau 32. În cazul unor încălcări continue sau repetate, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care încetează încălcarea. Orice acțiune întreprinsă de Comisie cu privire la o încălcare menționată la articolul 15, 25 sau 32 întrerupe termenul de prescripție pentru impunerea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu. După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.

(3)Competențele Comisiei de a asigura respectarea deciziilor de impunere a amenzilor și penalităților cu titlu cominatoriu în temeiul articolelor 15, 25 și 32 sunt supuse unui termen de prescripție de cinci ani, începând cu data adoptării de către Comisie a deciziei de impunere a amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu. Orice acțiune întreprinsă de Comisie sau de un stat membru care acționează la cererea Comisiei, în scopul executării plății amenzii sau a penalității cu titlu cominatoriu, întrerupe termenul de prescripție. După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.

Articolul 36

Publicarea deciziilor

(1)Comisia publică un rezumat al deciziilor adoptate în temeiul articolului 8 alineatul (2).

(2)Comisia publică deciziile adoptate în temeiul articolului 9 alineatele (2), (3) și (4), al articolului 24 alineatul (3) și al articolului 30 alineatele (1), (2) și (3) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(3)La publicarea rezumatelor și a deciziilor, Comisia ia în considerare în mod corespunzător interesul legitim al întreprinderilor în ceea ce privește protejarea secretelor de afaceri și a altor informații confidențiale ale acestora.

Articolul 37

Destinatarii deciziilor

(1)Deciziile adoptate în temeiul articolelor 8, 9 și 15, al articolului 24 alineatul (3), al articolului 25, al articolului 30 alineatul (1) și al articolului 32 se adresează întreprinderilor sau asociației de întreprinderi în cauză. Comisia îi notifică fără întârziere decizia destinatarului și îi acordă acestuia posibilitatea de a semnala Comisiei informațiile pe care le consideră a fi confidențiale. Comisia furnizează autorității contractante sau entității contractante în cauză o copie a oricărei decizii a Comisiei adresate unei întreprinderi care participă la o procedură de achiziții publice.

(2)Deciziile adoptate în temeiul articolului 30 alineatele (2) și (3) se adresează autorității contractante sau entității contractante în cauză. Comisia furnizează întreprinderii care face obiectul interdicției de atribuire a contractului o copie a deciziei respective.

Articolul 38

Obligația de informare și dreptul la apărare

(1)Înainte de a adopta o decizie în temeiul articolului 9 sau 15, al articolului 24 alineatul (3) litera (c), al articolului 25, al articolului 30 alineatul (2) sau al articolului 32, Comisia acordă întreprinderii în cauză posibilitatea de a formula observații cu privire la motivele în baza cărora Comisia intenționează să își adopte decizia.

(2)Comisia își fundamentează decizia numai pe motivele asupra cărora întreprinderilor în cauză li s-a dat posibilitatea de a formula observații.

Articolul 39

Secretul profesional

(1)Informațiile dobândite în aplicarea prezentului regulament sunt utilizate exclusiv pentru scopurile în care au fost dobândite.

(2)Comisia, funcționarii acesteia și alte persoane care își desfășoară activitatea sub supravegherea sa nu pot să divulge informații care intră sub incidența obligației de respectare a secretului profesional și pe care le-au dobândit în aplicarea prezentului regulament.

(3)Alineatele (1) și (2) nu împiedică publicarea de date statistice și de rapoarte care nu conțin informații care să permită identificarea unor întreprinderi sau asociații de întreprinderi.

Capitolul 6: Raportul cu alte instrumente

Articolul 40

Raportul cu alte instrumente

(1)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării articolelor 101, 102, 106, 107 și 108 din tratat, Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului 50 și Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului 51 .

(2)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Regulamentului (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 52 .

(3)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului 53 .

(4)Prezentul regulament are prioritate față de Regulamentul (UE) 2016/1035 al Parlamentului European și al Consiliului până când acest regulament devine aplicabil în temeiul articolului 18 din acesta. În cazul în care, după această dată, o subvenție străină intră în domeniul de aplicare atât al Regulamentului (UE) 2016/1035, cât și al prezentului regulament, are prioritate Regulamentul (UE) 2016/1035. Cu toate acestea, dispozițiile aplicabile achizițiilor publice și concentrărilor economice din prezentul regulament au prioritate față de Regulamentul (UE) 2016/1035.

(5)Prezentul regulament are prioritate față de Regulamentul (CEE) nr. 4057/86 al Consiliului.

(6)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Regulamentului (UE) 2019/712 al Parlamentului European și al Consiliului. Concentrările economice supuse obligației de notificare, astfel cum sunt definite la articolul 18 din prezentul regulament, care implică transportatori aerieni, fac obiectul dispozițiilor capitolului 3. Procedurile de achiziții publice, astfel cum sunt definite la articolul 27 din prezentul regulament, care implică transportatori aerieni, fac obiectul dispozițiilor capitolului 4.

(7)Nu se efectuează investigații în temeiul prezentului regulament și nu se impun sau mențin măsuri atunci când astfel de investigații sau măsuri ar fi contrare obligațiilor care îi revin Uniunii în temeiul oricărui acord internațional pe care aceasta l-a încheiat. În special, nu se întreprinde nicio acțiune în temeiul prezentului regulament care ar echivala cu o acțiune specifică împotriva unei subvenții în înțelesul articolului 32 alineatul (1) din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii. Prezentul regulament nu împiedică Uniunea să își exercite drepturile sau să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul acordurilor internaționale.

Capitolul 7: Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 41

Procedura comitetului pentru decizii

Deciziile întemeiate pe articolul 9, pe articolul 24 alineatul (3) și pe articolul 30 se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 43 alineatul (2).

Articolul 42

Procedura comitetului pentru actele de punere în aplicare

(1)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare cu privire la:

(a)forma, conținutul și detaliile procedurale ale notificărilor de concentrări economice, în conformitate cu articolul 19;

(b)forma, conținutul și detaliile procedurale ale notificărilor de contribuții financiare străine, în conformitate cu articolul 28;

(c)detaliile informării efectuate în conformitate cu articolul 38;

(d)forma, conținutul și detaliile procedurale ale cerințelor de transparență;

(e)normele detaliate pentru calcularea termenelor;

(f)condițiile și termenele pentru propunerea de angajamente în conformitate cu articolul 30;

(g)normele detaliate privind etapele procedurale menționate la articolele 28, 29, 30 și 31 în legătură cu investigațiile referitoare la proceduri de achiziții publice.

(2)Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 43 alineatul (2).

Articolul 43

Comitetul

(1)Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 44

Acte delegate

(1)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în scopul:

(a)modificării pragurilor pentru notificări, astfel cum sunt prevăzute la articolele 18 și 27, luând în considerare practica sa din primii cinci ani de aplicare a prezentului regulament și ținând seama de eficacitatea aplicării;

(b)exceptării anumitor categorii de întreprinderi în cauză de la obligația de notificare prevăzută la articolele 19 și 28, luând în considerare practica sa din primii cinci ani de aplicare a prezentului regulament, atunci când această practică permite identificarea de activități economice în cazul cărora subvențiile străine nu sunt susceptibile să denatureze piața internă;

(c)modificării termenelor stabilite pentru analiză și investigații aprofundate, astfel cum sunt prevăzute la articolele 24 și 29.

(2)Actele delegate menționate la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu articolul 45.

Articolul 45

Exercitarea delegării

(1)Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 44 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată care începe la doi ani după data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)Delegarea de competențe menționată la articolul 44 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată specificată în textul deciziei. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 44 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul, au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 46

Revizuirea

În termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament, însoțit, în cazul în care Comisia consideră oportun, de propuneri legislative adecvate.

Articolul 47

Dispoziții tranzitorii

(1)Prezentul regulament se aplică subvențiilor străine acordate în ultimii zece ani de dinaintea datei de la care se aplică prezentul regulament, în cazul în care astfel de subvenții străine denaturează piața internă după începerea aplicării prezentului regulament.

(2)Prezentul regulament se aplică contribuțiilor financiare străine acordate în ultimii trei ani de dinaintea datei de la care se aplică prezentul regulament, în cazul în care astfel de contribuții financiare străine au fost acordate unei întreprinderi care notifică o concentrare economică sau care notifică contribuții financiare în contextul unei proceduri de achiziții publice în temeiul prezentului regulament.

(3)Prezentul regulament nu se aplică concentrărilor economice pentru care a fost încheiat un acord, a fost anunțată oferta publică sau a fost achiziționat un pachet de control înainte de data aplicării regulamentului.

(4)Prezentul regulament nu se aplică procedurilor de achiziții publice inițiate înainte de data aplicării regulamentului.

Articolul 48

Intrarea în vigoare și data aplicării

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la [data: șase luni de la intrarea în vigoare].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președintele    Președintele

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind subvențiile străine care denaturează piața internă

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză 

Domeniul de politică:    Concurență/Piața unică

Impactul bugetar se referă la noile sarcini încredințate Comisiei, inclusiv la sarcinile de supraveghere directă.

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la: 

 acțiune nouă 

 acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 54  

 extindere a unei acțiuni existente 

 comasare sau redirecționare a uneia sau a mai multor acțiuni către o altă acțiune/o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

Obiectivul general al acestei inițiative este restabilirea condițiilor de concurență echitabile pe piața internă, astfel încât aceasta să nu fie denaturată de subvențiile străine.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Inițiativa are două obiective specifice.

1.    Identificarea subvențiilor cu cele mai puternice efecte de denaturare: acest obiectiv specific abordează problema unei lipse generale de informații cu privire la subvenții la nivel internațional și a inexistenței unor criterii și proceduri prin care să se evalueze posibila denaturarea a pieței interne a UE din cauza subvențiilor străine.

2.    Remedierea denaturărilor cauzate de subvențiile străine: acest obiectiv abordează problema inexistenței unor instrumente de remediere a denaturările cauzate de subvențiile străine, odată ce acestea au fost identificate.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Grupul de părți interesate

Implicații de ordin practic

Întreprinderi

În primul rând, părțile interesate afectate în cea mai mare măsură de inițiativă vor fi întreprinderile care pot beneficia de subvenții străine. În această categorie ar putea fi inclusă orice întreprindere, și anume întreprinderile deținute în ultimă instanță de resortisanți străini și ai UE. Obligația de notificare introdusă pentru concentrări economice și pentru oferte depuse în cadrul procedurilor de achiziții publice care depășesc anumite praguri va genera o sarcină administrativă pentru aceste întreprinderi. În plus, în cazul în care Comisia inițiază o analiză din oficiu cu privire la toate celelalte situații de piață, întreprinderile în cauză vor trebui să transmită informațiile solicitate. Dacă se constată că întreprinderile au beneficiat de subvenții străine cu efect de denaturare, respectivele întreprinderi vor face obiectul unor măsuri corective, cum ar fi rambursarea subvenției.

În al doilea rând, întreprinderile care nu beneficiază de subvenții străine cu efect de denaturare vor avea de câștigat de pe urma regulamentului, deoarece acesta va restabili și va menține condiții de concurență echitabile pe piața internă.

În al treilea rând, regulamentul nu va afecta considerabil IMM-urile. Cel mai probabil, pragurile de notificare sunt prea ridicate pentru a le afecta. În plus, pragul ridicat sub care este puțin probabil ca subvențiile să aibă efect de denaturare – care este de 25 de ori mai mare decât pragul de minimis pentru ajutoarele de stat – este probabil, de asemenea, prea ridicat pentru a afecta majoritatea IMM-urilor.

Consumatori

Deși consumatorii nu vor fi afectați în mod direct de noua legislație, regulamentul poate avea un impact economic ușor negativ asupra consumatorilor pe termen scurt, deoarece poate conduce la o creștere a prețurilor, care însă nu se preconizează să fie semnificativă. Cu toate acestea, pe termen lung, consumatorii vor beneficia de pe urma controlului ex ante al concentrărilor economice potențial subvenționate. În special, un control al concentrărilor economice subvenționate poate încuraja inovarea și creșteri în eficiență, întrucât întreprinderile nesubvenționate vor avea astfel mai multe șanse de a realiza economii de scară. În plus, prin abordarea subvențiilor străine cu efect de denaturare și în alte situații decât concentrările economice se îmbunătățește concurența pe piața internă, ceea ce, în final, aduce beneficii consumatorilor prin prețuri mai mici și produse mai bune.

Țări terțe

Regulamentul nu va afecta în mod direct autoritățile publice din țări terțe. Cu toate acestea, Comisia, în calitate de autoritate de asigurare a respectării, poate colabora cu acestea în ceea ce privește solicitările de informații sau la un nivel mai general, în cadrul unor consultări pe parcursul procedurii.

În general, prezentul instrument poate stimula țările terțe să își sporească eforturile de identificare a unor soluții multilaterale, precum și de reevaluare a utilizării subvențiilor în cadrul propriilor politici de investiții.

Autorități publice

Autoritatea publică afectată în cea mai mare măsură de regulament va fi Comisia, deoarece aceasta va deveni unica autoritate de asigurare a respectării instrumentelor de investigare. Pentru controlul ex ante al concentrărilor economice subvenționate, necesarul de personal ar putea fi de aproximativ 40 de membri ai personalului în echivalent normă întreagă; pentru controlul ex ante al ofertelor subvenționate în cadrul achizițiilor publice necesarul de personal ar putea fi de 45 de membri ai personalului în echivalent normă întreagă, iar pentru controlul din oficiu al tuturor celorlalte situații de piață care implică subvenții străine cu efect de denaturare, necesarul de personal ar putea fi de aproximativ 60 de membri ai personalului în echivalent normă întreagă. Într-o măsură mult mai mică, este probabil ca autoritățile naționale și autoritățile contractante să fie afectate de regulament pe termen mediu și lung, deoarece Comisia va urmări probabil instituirea unor mecanisme de coordonare cu autoritățile naționale pentru a asigura o mai bună respectare a instrumentului de investigare.


1.4.4.Indicatori de performanță

Indicatorii propuși se bazează în principal pe surse de date interne ale Comisiei sau pe consultări care vor fi derulate de Comisie. Se prevede ca inițiativa să fie evaluată în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare. În cadrul evaluării se va examina, în special, dacă și în ce măsură regulamentul va fi contribuit la o mai bună funcționare a pieței interne. Indicatorii propuși pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de politică urmărite prin prezentul regulament sunt prezentați în continuare.

Obiective specifice

Indicatori de monitorizare

Surse de date și/sau metode de colectare a datelor

Au fost deja colectate datele?

Actori responsabili pentru colectarea datelor

Identificarea subvențiilor cu cele mai puternice efecte de denaturare

Numărul anual de cazuri de presupuse subvenții străine cu efect de denaturare analizate de autoritatea de supraveghere

Surse de informații

-Notificări

-Informații privind piața comunicate de către terți

-Cazuri analizate din oficiu

Nu

Comisia

Procentul de cazuri de subvenții străine cu privire la care s-a constatat că au efect de denaturare din numărul total de cazuri

Evidența tuturor deciziilor definitive de constatare a denaturărilor cauzate de subvenții străine.

Nu

Comisia

Procentul de cazuri soluționate în urma testului comparativ din numărul total de cazuri.

Evidența tuturor deciziilor finale de constatare a faptului că efectele pozitive compensează efectele cauzate de denaturări.

Nu

Comisia

Eliminarea denaturărilor cauzate de subvenții străine

Percepția părților interesate cu privire la impactul măsurilor corective impuse

Consultarea părților interesate din UE cu privire la percepția acestora în legătură cu impactul măsurilor corective

Nu

Comisia

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Regulamentul ar trebui să fie direct aplicabil. Până la data la care regulamentul va începe să se aplice, Comisia ar trebui să instituie proceduri eficace de asigurare a respectării regulamentului, în special pentru funcționarea sistemelor de notificare ex ante privind concentrările economice potențial subvenționate și ofertele depuse în cadrul procedurii de achiziții publice, dar și să efectueze investigații de piață și să exercite orice alte competențe de investigare, de asigurare a respectării normelor și de monitorizare.

Odată ce regulamentul intră în vigoare și volumul informațiilor disponibile privind subvențiile străine este din ce în ce mai mare, Comisia va acumula cunoștințe de specialitate cu privire la eficacitatea procesului. În cazul în care consideră, pe baza acestor informații, că procedurile pot fi îmbunătățite, raționalizate sau simplificate, Comisia poate decide să modifice pragurile adecvate sau să excepteze anumite categorii de întreprinderi de la obligația de notificare printr-un act delegat.

Se prevede ca inițiativa să fie evaluată în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare. În cadrul evaluării se va examina, în special, dacă și în ce măsură regulamentul va fi contribuit la o mai bună funcționare a pieței interne.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, cum ar fi mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau elemente de complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea care rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea care ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante):

Cauza principală a problemei este reprezentată de existența subvențiilor străine care cauzează denaturări ale pieței interne a UE, în condițiile în care nu există un mecanism de reglementare care să prevină sau să remedieze astfel de denaturări. Deși setul existent de instrumente al UE conține unele norme de tratare a subvențiilor străine în anumite circumstanțe ale pieței, aceste norme nu sunt suficiente, existând un „vid de reglementare”. Întrucât Uniunea are competență exclusivă în domeniul concurenței și al politicii comerciale comune, statele membre nu sunt în măsură să rezolve problema prin acțiuni politice individuale. Detalii cu privire la vidul de reglementare se găsesc în secțiunile 1.5.3. și 1.5.4 de mai jos.

În mod normal, subvențiile fac parte din strategiile industriale mai ample ale țărilor terțe. Țările au dreptul să elaboreze și să pună în aplicare propriile politici industriale, inclusiv să acorde subvenții, care totuși pot denatura piețele din alte țări. În conformitate cu datele înregistrate de Global Trade Alert (GTA), numărul măsurilor de subvenționare puse în aplicare la nivel mondial a crescut constant în ultimii ani. Până la sfârșitul anului 2020, 1 724 de măsuri de subvenționare au fost puse în aplicare de primii cinci parteneri comerciali ai UE (China: 205, SUA: 999, Regatul Unit: 104, Rusia: 414 și Elveția: 2). Trei dintre aceste țări (SUA, Elveția și China) sunt, de asemenea, principalii parteneri în ceea ce privește ISD de la zero (de tip „greenfield”) în UE. Aceleași cinci țări au raportat OMC următoarele valori ale subvențiilor pentru 2018: China (520 de miliarde EUR), SUA (17 miliarde EUR), Rusia (3,8 miliarde EUR), Regatul Unit (888 de milioane EUR), Elveția (697 de milioane EUR). Datele par să indice că aceste sume comunicate sunt subestimate. Combinația dintre creșterea subvenționării și nivelurile ridicate ale activităților comerciale și de investiții dintre UE și partenerii săi comerciali creează un risc tot mai mare de denaturări pe piața internă a UE.

Valoarea adăugată pe care se preconizează că o va avea intervenția Uniunii (ex-post):

Acțiunea UE pare să genereze o valoare adăugată. În special, obiectivele și valoarea adăugată ale unui control al subvențiilor străine pot fi comparate cu cele ale controlului existent în cazul ajutoarelor de stat, și anume asigurarea unei concurențe efective și a unor condiții de concurență echitabile pe piața internă. Criteriile de compatibilitate în materie de ajutoare de stat garantează că valoarea ajutorului este menținută la minimul necesar și este proporțională cu atingerea unui obiectiv de interes comun. Astfel, în materie de ajutoare de stat, statele membre sunt împiedicate să cheltuiască sume excesive și care au, prin urmare, efect de denaturare sau să intre într-o „cursă a subvențiilor” unul cu celălalt. Caracterul public al informațiilor privind sprijinul acordat de statele membre promovează, de asemenea, o disciplină a pieței. Astfel de beneficii nu ar putea fi obținute la nivelul statelor membre.

În plus, prin existența unui regulament la nivelul UE, potențialii beneficiari ai subvențiilor străine au posibilitatea de a cunoaște ex ante normele pe care autoritatea de supraveghere competentă le va aplica pentru a evalua existența subvențiilor străine și posibilele denaturări pe care acestea le pot provoca. Acest lucru garantează previzibilitate și sporește securitatea juridică a sistemului la nivelul diferitelor state membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Mai jos (și în secțiunea 1.5.4) se prezintă o imagine de ansamblu a instrumentelor existente la nivelul UE și la nivel internațional în domeniul concurenței, al comerțului și al achizițiilor publice și în anumite acte legislative sectoriale specifice, care demonstrează vidul de reglementare existent în ceea ce privește abordarea denaturărilor cauzate de subvențiile străine pe piața internă a UE.

În ceea ce privește normele UE în materie de concurență, normele UE privind ajutoarele de stat se aplică numai sprijinului financiar acordat de statele membre ale UE și urmăresc să se asigure că intervențiile statelor din UE nu denaturează concurența și comerțul intra-UE. Nu există un astfel de mecanism de control în ceea ce privește subvențiile cu efect de denaturare acordate de țări terțe. Normele UE în materie de fuziuni și antitrust au scopul de a preveni denaturări semnificative ale concurenței cauzate de fuziuni și de achiziții care ar crea un „obstacol semnificativ în calea concurenței efective” sau de practici anticoncurențiale ale întreprinderilor. Aceste norme nu iau în considerare în mod specific dacă un comportament al unei întreprinderi, de exemplu sub forma unor practici tarifare anticoncurențiale, rezultă din subvenții străine sau a fost facilitat de acestea.

În plus, Regulamentul privind examinarea ISD permite statelor membre să examineze investițiile străine care sunt susceptibile să genereze un impact asupra securității și a ordinii publice a unui stat membru, prin luarea în considerare a efectelor acestora asupra activelor și infrastructurii critice. Cu toate acestea, regulamentul nu abordează în mod specific problema denaturărilor cauzate de subvențiile străine pe piața internă.

În ceea ce privește achizițiile publice, cadrul juridic existent al UE nu abordează în mod specific denaturările cauzate de subvențiile străine pe piața achizițiilor publice a UE. Directivele 2014/24/UE și 2014/25/UE permit autorităților contractante să respingă ofertele anormal de scăzute dacă se poate stabili că un ofertant a obținut ajutor de stat incompatibil, însă directivele menționate nu conțin nicio dispoziție similară pentru subvențiile străine. În plus, deși acordarea de subvenții străine poate fi luată în considerare în cadrul evaluării generale a unei oferte, orice respingere a unei oferte pe motivul că este anormal de scăzută trebuie să fie justificată prin demonstrarea faptului că subvenția străină afectează viabilitatea ofertei și capacitatea ofertantului de a executa contractul la prețul (anormal de mic) propus.

Instrumentul pentru achiziții publice internaționale (IPI) urmărește să încurajeze partenerii comerciali să se angajeze în negocieri cu UE privind deschiderea piețelor lor de achiziții publice pentru întreprinderile din UE. Odată adoptat, acesta ar pune în aplicare principiul accesului reciproc echilibrat al întreprinderilor din UE pe piețele de achiziții publice din țări terțe, dar nu va putea aborda denaturările cauzate de subvențiile străine în cadrul UE.

Pentru facilitarea investițiilor se încheie acorduri interguvernamentale. Obiectul acestora poate viza organizarea de achiziții publice destinate implementării sau exploatării în comun a unui proiect, în special în sectorul infrastructurii mari. Achizițiile publice de acest fel sunt exceptate de la aplicarea legislației UE privind achizițiile publice, cu condiția să fie îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 9 din Directiva 2014/24/UE, deși ele trebuie să fie întotdeauna compatibile cu tratatele UE. Efectele de denaturare ale subvențiilor străine nu sunt examinate în mod specific în cadrul acestor acorduri.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Inițiativa poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM). Impactul financiar asupra creditelor operaționale va fi acoperit în întregime de alocările prevăzute în CFM 2021-2027 în cadrul pachetelor financiare ale programului privind piața unică.

Inițiativa va beneficia de pe urma cunoștințelor de specialitate existente în domenii precum concurența, apărarea comercială și achizițiile publice, iar acest lucru poate crea sinergii între instrumentele existente și poate reduce costurile necesare.

În domeniul politicii comerciale, Acordul SMC al OMC, precum și instrumentele de apărare comercială (IAC) permit UE să reacționeze la concurența neloială în ceea ce privește importurile prejudiciabile de mărfuri la prețuri stabilite neloial sub valoarea lor normală (instrument antidumping) sau subvenționate (instrument antisubvenție). Cu toate acestea, normele UE în materie de antidumping și antisubvenție se aplică numai importurilor de mărfuri și nu vizează serviciile, investițiile sau alte fluxuri financiare în legătură cu întreprinderile care își desfășoară activitatea în UE.

La nivel internațional, în cazul încălcărilor Acordului SMC, UE poate introduce o acțiune împotriva unui membru al OMC în fața unui grup special de soluționare a litigiilor al OMC. Cu toate acestea, domeniul de aplicare al Acordului SMC se limitează, de asemenea, la comerțul cu mărfuri. Subvențiile nu sunt excluse din domeniul de aplicare al Acordului General al OMC privind Comerțul cu Servicii (GATS). De fapt, GATS conține un mandat integrat pentru negocierea în continuare a disciplinei în materie de subvenții pentru servicii.

În ceea ce privește acordurile bilaterale de liber schimb (ALS), există diferențe mari în ceea ce privește dispozițiile în materie de subvenții. În majoritatea lor, în cazul subvențiilor cu efect de denaturare, ALS se concentrează pe transparență și consultări. O parte dintre acestea conțin dispoziții care interzic subvențiile considerate a fi deosebit de dăunătoare (cum ar fi garanțiile nelimitate). Acordurile semnate cu unele țări învecinate includ angajamentul de a institui sistem de control al subvențiilor inspirat din normele UE privind ajutoarele de stat. Deși aceste acorduri, prin domeniul lor de aplicare, vizează să abordeze subvențiile care afectează schimburile comerciale dintre UE și țara terță în cauză, se preconizează că jurisdicțiile care au instituit un astfel de sistem de control al subvențiilor sunt mai în măsură să identifice și să abordeze subvențiile care denaturează piața internă a UE. În eventualitatea apariției unor astfel de cazuri, ALS nu oferă, în mod normal, soluții în timp util, prin care să fie abordate astfel de subvenții cu efect de denaturare.

Regulamentul (UE) 2019/712 privind protecția concurenței în domeniul transportului aerian permite Comisiei să efectueze investigații dacă descoperă dovezi ale unei practici care denaturează concurența între transportatorii aerieni din UE și pe piețele serviciilor de transport aerian. De asemenea, regulamentul vizează subvențiile acordate transportatorilor aerieni din țări terțe, dar nu și altor actori din lanțul de transport aerian și nu conține norme specifice privind achizițiile publice sau achizițiile subvenționate de întreprinderi-țintă din UE.

În cele din urmă, Regulamentul (UE) 2016/1035 privind protecția împotriva practicilor prejudiciabile în materie de prețuri în domeniul construcțiilor navale, dacă s-ar aplica, ar permite UE să ia măsuri împotriva vânzării de nave la o valoare mai mică decât valoarea normală, ceea ce cauzează un prejudiciu industriei Uniunii. Totuși, deși acest regulament a intrat în vigoare în mod oficial, el nu se aplică înainte de intrarea în vigoare a Acordului OCDE privind construcțiile navale, astfel cum se prevede în articolul 18 din regulament. Având în vedere că Acordul OCDE privind construcțiile navale nu a intrat în vigoare (și nu se preconizează că va intra) din cauza nivelului insuficient al procesului de ratificare, Regulamentul (UE) 2016/1035 nu se aplică.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Inițiativa poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM). Impactul financiar asupra creditelor operaționale va fi acoperit în întregime de alocările prevăzute în CFM 2021-2027 în cadrul pachetelor financiare ale programului privind piața unică.

1.6.Durata propunerii/inițiativei și impactul financiar al acesteia

 durată limitată

   în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

   Impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2022 până în 2025,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 55  

 Gestiune directă asigurată de Comisie

prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

BEI și Fondului european de investiții;

organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

Responsabilitatea pentru asigurarea respectării regulamentului îi revine în exclusivitate Comisiei.

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile.

Regulamentul va fi evaluat și revizuit în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare. În cadrul evaluării se va examina, în special, dacă și în ce măsură obiectivele specifice au contribuit la o mai bună funcționare a pieței interne. Comisia va prezenta Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind constatările.

În plus, în contextul asigurării respectării noului instrument, Comisia va monitoriza permanent eficacitatea și eficiența măsurilor aplicate. Activitățile desfășurate de Comisie în legătură cu noul regulament vor fi prezentate în raportul anual privind concurența.

În plus, revizuirea poate fi necesară dacă sunt avute în vedere norme suplimentare pentru controlul efectelor de denaturare ale subvențiilor străine pe piața internă a UE, inclusiv la nivel internațional.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

În ceea ce privește punerea în aplicare a regulamentului, Comisia va avea competență exclusivă de a asigura respectarea obligațiilor care decurg din regulament, inclusiv pentru evaluarea notificărilor concentrărilor economice potențial subvenționate și a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziții publice din UE.

În cazul în care o întreprindere nu notifică o operațiune subvenționată supusă altfel obligației de notificare, Comisia poate impune penalități și amenzi. În cazul în care Comisia concluzionează că o subvenție străină denaturează piața internă, aceasta poate impune măsuri corective sau poate accepta angajamente, inclusiv rambursarea subvenției străine.

Poate fi necesar un dialog între Comisie și întreprinderile vizate de aplicarea regulamentului pentru a se asigura că întreprinderile respectă măsurile puse în aplicare, inclusiv pe cele privind posibila rambursare a subvenției, amenzile sau alte penalități.

Cadrul de control intern se bazează pe punerea în aplicare a principiilor controlului intern efectuat de Comisie. În conformitate cu cerința din Regulamentul financiar, un obiectiv important al „strategiei bugetului axat pe rezultate” a Comisiei este acela de a asigura un raport cost-eficacitate optim în momentul conceperii și punerii în aplicare a sistemelor de gestiune și control care să prevină sau să identifice și să corecteze erori.

Activitățile care necesită resurse financiare vor fi puse în aplicare în principal prin achiziții publice în cadrul gestiunii directe. Prin urmare, riscurile conexe privind legalitatea și regularitatea sunt considerate a fi (foarte) scăzute.

Va exista o legătură constantă cu activitatea privind politicile, iar acest lucru va asigura flexibilitatea necesară pentru adaptarea resurselor la nevoile reale ale politicilor într-un domeniu care face obiectul unor schimbări frecvente.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit (e) pentru atenuarea lor

Au fost identificate următoarele riscuri legate de punerea în aplicare a regulamentului propus:

1) Măsuri de retorsiune împotriva întreprinderilor din UE

Un nou instrument legislativ poate prezenta riscul unor măsuri de retorsiune din partea țărilor terțe în a căror percepție opțiunea împiedică activitatea întreprinderilor lor. Pentru a contracara orice astfel de preocupări, regulamentul se bazează pe principii similare normelor UE privind ajutoarele de stat, elimină o lacună juridică existentă și restabilește condițiile de concurență echitabile pe piața internă. Întreprinderile din țări terțe care nu beneficiază de subvenții susțin instrumentul. Regulamentul se va aplica în mod obiectiv și nediscriminatoriu tuturor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în UE, indiferent de modul în care sunt deținute și, prin urmare, va fi în concordanță cu obligațiile internaționale ale UE. Adoptarea regulamentului poate, de asemenea, să stimuleze și mai mult țările din afara UE să dezvolte un sistem de control al ajutoarelor de stat similar cu cel al UE și să (re)înceapă negocieri pentru a conveni asupra unor norme internaționale privind subvențiile, de exemplu în cadrul OMC. În orice caz, astfel de măsuri de retorsiune nu ar fi probabil în conformitate cu normele OMC, deoarece ar fi discriminatorii dacă o țară terță nu dispune de un sistem echivalent pentru controlul subvențiilor interne.

2) Creșterea neașteptată a sarcinii administrative pentru întreprinderi

În regulament se prevede posibilitatea modificării pragurilor adecvate sau exceptarea anumitor categorii de întreprinderi de la obligația de notificare printr-un act delegat, dacă se constată că anumite operațiuni notificate nu cauzează denaturări. Riscurile asociate sarcinii administrative inutile ar putea fi, de asemenea, reduse la minimum prin intermediul unor orientări privind aplicarea regulamentului.

3) Creșterea neașteptată a sarcinii administrative pentru autoritățile publice

Asigurarea respectării regulamentului propus va genera cazuri care trebuie soluționate de către Comisie și, prin urmare, o creștere a costurilor administrative (costuri de personal, costuri pentru echipamente și materiale, precum și cheltuieli indirecte). În cazul în care se primește un număr neașteptat de mare de notificări, pot apărea un deficit de personal, dificultăți de gestionare și costuri suplimentare. Cu toate acestea, Comisia poate decide să nu ia măsuri atunci când cazul respectiv nu pune o problemă sistemică și nici nu are un impact semnificativ asupra pieței interne a UE.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre „costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

Nu se aplică.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Măsurile de prevenire și de protecție se axează pe sporirea transparenței în cadrul reuniunilor de gestionare și al contactelor cu părțile interesate, în conformitate cu cele mai bune practici de achiziții publice, inclusiv utilizarea achizițiilor publice electronice și a unui instrument de depunere online a cererilor. Măsurile vor contribui, de asemenea, la prevenirea și la detectarea posibilelor conflicte de interese.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor și a liniilor bugetare din cadrul financiar multianual.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tip de 
cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./ Nedif. 56

din partea țărilor AELS 57

din partea țărilor candidate 58

din partea țărilor terțe

în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

1

03 01 Programul privind piața unică

Nedif.

DA

NU

NU

NU

1

03 02 01 01 Programul privind piața unică

Dif.

DA

NU

NU

NU

1

03 02 01 05 Programul privind piața unică

Dif.

DA

NU

NU

NU

7

20 02 06 Alte cheltuieli de gestiune

Nedif.

NU

NU

NU

NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Rubrica din cadrul financiar multianual

1

Piața unică, inovare

milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Credite operaționale

Credite operaționale – 03 02 01 01 Programul privind piața unică

Angajamente

(1a)

--

0,725

0,775

0,450

0,450

0,450

0,450

3,300

Plăți

(2 a)

--

0,363

0,750

0,613

0,450

0,450

0,450

0,225

3,300

Credite operaționale – 03 02 01 05 Programul privind piața unică

Angajamente

(1b)

--

0,725

0,950

0,800

0,600

0,875

0,575

4,525

Plăți

(2b)

--

0,363

0,838

0,875

0,700

0,738

0,725

0,288

4,525

Credite de natură administrativă finanțate din pachetul de programe specifice 59  

Linia bugetară

03.010101.02

(3)

--

--

0,175

0,350

0,150

0,425

0,125

 

1,225



TOTAL credite operaționale

Angajamente

(4)

--

1,450

1,725

1,250

1,050

1,325

1,025

 

7,825

Plăți

(5)

--

0,725

1.588

1,488

1,150

1,188

1,175

0,513

7,825

•TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice

(6)

--

--

0,175

0,350

0,150

0,425

0,125

 

1,225

TOTAL credite
la RUBRICA 1 
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+6

--

1,450

1,900

1,600

1,200

1,750

1,150

 

9,050

Plăți

=5+6

--

0,725

1,763

1,838

1,300

1,600

1,300

0,513

9,050



Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

• Resurse umane

--

3,040

9,260

15,480

17,570

17,570

17,570

 

80,490

•Alte cheltuieli administrative

--

0,050

0,150

0,150

0,150

0,150

0,150

 

0,800

TOTAL

Credite

--

3,090

9,410

15,630

17,720

17,720

17,720

81,290

TOTAL credite 
la RUBRICA 7 
din cadrul financiar multianual 

(Total angajamente = Total plăți)

--

3,090

9,410

15,630

17,720

17,720

17,720

81,290

milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

TOTAL credite
la RUBRICILE 1-7 
din cadrul financiar multianual 

Angajamente

--

4,540

11,310

17,230

18,920

19,470

18,870

0,000

90,340

Plăți

--

3,815

11,173

17,468

19,020

19,333

19,020

0,513

90,340


3.2.2.Rezultate estimate finanțate din credite operaționale 

Creditele operaționale vor fi utilizate pentru finanțarea infrastructurii informatice, a studiilor și a consultărilor necesare pentru a asigura punerea în aplicare și asigurarea respectării instrumentului în condiții de eficacitate.

Nu se poate furniza o listă exhaustivă a rezultatelor care vor fi obținute prin intervenții financiare, a costului mediu și a numărului acestora, conform cerințelor acestei secțiuni, întrucât este vorba de o inițiativă nouă și nu există date statistice anterioare pe baza cărora să se poată face estimări. În evaluarea impactului care însoțește propunerea de regulament s-a estimat că vor exista aproximativ 30 de cazuri notificate de concentrări economice subvenționate pe an, aproximativ 36 de cazuri notificate de oferte subvenționate în cadrul achizițiilor publice și între 30 și 45 de cazuri de analiză din oficiu pe an în alte situații de piață, inclusiv concentrări economice și proceduri de achiziții publice situate sub pragurile de notificare.

Regulamentul are drept scop să abordeze denaturările cauzate de subvențiile străine prin:

1. identificarea subvențiilor cu cele mai puternice efecte de denaturare și

2. remedierea denaturărilor cauzate de subvențiile străine.

Aceste două obiective specifice vor fi monitorizate cu ajutorul a patru indicatori de monitorizare, astfel cum se descrie în secțiunea 1.4.4:

   a. numărul anual de cazuri de presupuse subvenții străine cu efect de denaturare, care sunt analizate de autoritatea de supraveghere;

b. procentul de cazuri de subvenții străine cu privire la care s-a constatat că au efect de denaturare din numărul total de cazuri;

c. procentul de cazuri soluționate în urma testului comparativ din numărul total de cazuri;

d. percepția părților interesate cu privire la impactul măsurilor corective impuse.

În plus, eficacitatea instrumentului va fi monitorizată și raportată pentru a se asigura un raport cost-eficacitate optim al resurselor utilizate pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării regulamentului.

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7 
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

--

3,040

9,260

15,480

17,570

17,570

17,570

80,490

Alte cheltuieli administrative

--

0,050

0,150

0,150

0,150

0,150

0,150

0,800

Subtotal RUBRICA 7 
din cadrul financiar multianual

--

3,090

9,410

15,630

17,720

17,720

17,720

81,290

În afara RUBRICII 7 60  
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

--

--

--

--

--

--

--

--

Alte cheltuieli
de natură administrativă

--

--

0,175

0,350

0,150

0,425

0,125

1,225

Subtotal
în afara RUBRICII 7 
din cadrul financiar multianual

--

--

0,175

0,350

0,150

0,425

0,125

1,225

TOTAL

--

3,090

9,585

15,980

17,870

18,145

17,845

82,515

Necesarul de credite în materie de resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de creditele DG care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost realocate în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerilor bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimare în echivalent normă întreagă

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

după 2027

• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)

20

50

80

80

80

80

80

20 01 02 03 (în delegații)

01 01 01 01 (cercetare indirectă)

01 01 01 11 (cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 61

20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

20

40

65

65

65

65

20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)

XX 01 xx yy zz 62

- la sediu

- în delegații

01 01 01 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)

01 01 01 12 (AC, END, INT - cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL

20

70

120

145

145

145

145

XX este domeniul de politică sau titlul bugetar în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DC, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari

Monitorizarea respectării noului regulament, desfășurarea de activități de caz relevante, redactarea de decizii, efectuarea de investigații de piață.

Personal extern

Monitorizarea respectării noului regulament, oferirea de asistență către funcționari și agenți temporari în desfășurarea de activități de caz relevante, redactarea de decizii, efectuarea de investigații de piață.

Gestionarea proiectelor informatice, inclusiv a portalului pentru notificări și a sistemului de gestionare a documentelor. Furnizarea de sprijin administrativ către echipele de caz relevante.

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual 

Propunerea/inițiativa:

   poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

Inițiativa poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM). Impactul financiar asupra creditelor operaționale va fi acoperit în întregime de alocările prevăzute în CFM 2021-2027 în cadrul pachetelor financiare ale programului privind piața unică.

   necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

   necesită o revizuire a CFM.

3.2.5.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

   nu prevede cofinanțare din partea terților

   prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul 
N 63

Anul 
N+1

Anul 
N+2

Anul 
N+3

Se vor introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Total

Precizați organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

   asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: Capitolul 42 – Amenzi și penalități

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 64

Anul 
N

Anul 
N+1

Anul 
N+2

Anul 
N+3

Se vor introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul ………….

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

Cuantumul veniturilor nu se poate estima în avans deoarece provine din amenzi aplicate întreprinderilor pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute în regulament. 

(1)    Ghidul statistic al DG Comerț, august 2020, fără comerțul intra-UE;    
https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/may/tradoc_151348.pdf .
(2)    Raport al Comisiei privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” – O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare [COM(2017) 491 final].
(3)    Eurostat, Statistici privind filialele străine (FATS), Întreprinderi aflate sub control străin în funcție de activitatea economică și o selecție a țărilor care exercită controlul asupra acestora (începând cu 2008) [fats_g1a_08]. Cifra de 100 000 include și Regatul Unit ca parte a UE-28. Conform datelor preliminare, este puțin probabil ca această cifră să suporte modificări semnificative la nivelul UE-27. În 2018, conform estimărilor, 84 000 de întreprinderi din UE-27 erau deținute de entități străine (cu excepția Regatului Unit), în timp ce numărul întreprinderilor deținute de Regatul Unit în alte state membre ale UE-27 în perioada 2015­2017 era de aproximativ 18 000.
(4)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind investițiile străine directe în UE [SWD(2019) 108 final], ca urmare a Comunicării Comisiei intitulate Încurajarea investițiilor străine directe, asigurându-se totodată protejarea intereselor esențiale (13 septembrie 2017).
(5)    Comunicarea Comisiei intitulată O nouă Strategie industrială pentru Europa [COM(2020) 102 final], astfel cum a fost actualizată în 2021. A se vedea și Comunicarea Comisiei intitulată Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței [COM(2021) 32].
(6)    Comunicarea Comisiei intitulată Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație [COM(2020) 456 final]. A se vedea și Comunicarea Comisiei intitulată Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței [COM(2021) 32].
(7)    Comunicarea Comisiei intitulată Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă, [COM(2021) 66 final].
(8)    Într-un raport recent al Curții de Conturi a Uniunii Europene se constată că unele subvenții acordate de statul chinez, dacă ar fi acordate de un stat membru al UE, ar constitui ajutoare de stat și se observă că acest „tratament diferit poate denatura concurența pe piața internă a UE”; Curtea de Conturi a Uniunii Europene, „Răspunsul UE la strategia de investiții controlată de stat aplicată de China”, Document de analiză nr. 03 (2020);    
https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/RW20_03/RW_EU_response_to_China_ro.pdf .
(9)    Comisia Europeană, Document de reflecție: Modernizarea OMC (septembrie 2018).
(10)    Declarația comună a reuniunii trilaterale a miniștrilor comerțului din Japonia, Statele Unite și Uniunea Europeană (Washington DC, 14 ianuarie 2020).
(11)    Anexa la Comunicarea Comisiei intitulată Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă [COM(2021) 66 final].
(12)    O nouă Strategie industrială pentru Europa [COM(2020) 102 final], astfel cum a fost actualizată în 2021.
(13)    Cartea albă referitoare la stabilirea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine [COM(2020) 253 final].
(14)    Țările de Jos au propus să fie vizate întreprinderile care primesc subvenții străine sau care au o poziție dominantă nereglementată pe o piață din afara UE, pentru a se preveni un comportament potențial perturbator;    
https://www.permanentrepresentations.nl/documents/publications/2019/12/09/non-paper-on-level-playing-field .Franța, Germania, Italia și Polonia au solicitat adaptarea normelor Uniunii în materie de concurență, în special pentru a se ține seama de posibilele denaturări cauzate de sprijinul acordat de un stat străin și de piețele protejate;    
https://g8fip1kplyr33r3krz5b97d1-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/2020/02/Letter-to-Vestager.pdf.
(15)    Raportul bienal XXIII al Comitetului pentru monopoluri („Concurență 2020”);    
https://www.monopolkommission.de/images/HG23/Main_Report_XXIII_Chinese_state_capitalism.pdf .
(16)    Consiliul Uniunii Europene, Concluzii privind o piață unică dezvoltată mai în profunzime pentru o redresare viguroasă și pentru o Europă competitivă și durabilă (11 septembrie 2020);    
https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10698-2020-INIT/ro/pdf .
(17)    Reuniunea extraordinară a Consiliului European (1 și 2 octombrie 2020) – Concluzii (2 octombrie 2020);    
https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-13-2020-INIT/ro/pdf .
(18)    Parlamentul European, Raport referitor la politica în domeniul concurenței - raport anual 2019 (A9­0022/2020; 25.2.2020);    
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2020-0022_RO.pdf.  
(19)    Scrisoare adresată miniștrilor UE din domeniul telecomunicațiilor și al comerțului și comisarilor Breton, Vestager și Dombrovskis (14.10.2020);    
https://reinhardbuetikofer.eu/2020/10/14/letter-to-eu-telecom-and-trade-ministers-and-to-european-commissioners-thierry-breton-margrethe-vestager-and-valdis-dombrovskis/ .
(20)    Articolele 101 și 102 din TFUE.
(21)    Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).
(22)    Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, JO L 94, 28.3.2014, p. 65. Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ, JO L 94, 28.3.2014, p. 243.Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, JO L 94, 28.3.2014, p. 1.
(23)

   Propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe [COM(2016) 34 final, 29 ianuarie 2016]. Această propunere este, în prezent, dezbătută în Consiliu.

(24)    În urma solicitării Comisiei și a Consiliului European din martie 2019 de a relua discuțiile, colegiuitorii poartă, în prezent, discuții constructive privind IPI, pe baza propunerii legislative modificate din 2016 din partea Comisiei.
(25)    Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 55).
(26)    Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79I, 21.3.2019, p. 1).
(27)    Astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2016/1035 (care, cu toate acestea, nu se aplică deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de la articolul 18), în Regulamentul (CE) 1008/2008 și în Regulamentul (UE) 2019/712.
(28)    Printre altele, Țările de Jos, Franța, Germania, Polonia și Italia.
(29)    A se vedea, de exemplu, contribuțiile menționate mai sus, primite din partea Țărilor de Jos, a Franței, a Germaniei, a Poloniei și a Italiei.
(30)    Anexele 2 și 6 la evaluarea impactului conțin o prezentare detaliată a rezultatelor consultărilor.
(31)     https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12621-Comert-si-investitii-abordarea-denaturarilor-cauzate-de-subventiile-straine_ro .
(32)     https://ec.europa.eu/competition/international/overview/foreign_subsidies.html .
(33)    A se vedea nota de subsol 15.
(34)    Raportul bienal XXIII al Comitetului pentru monopoluri („Concurență 2020”);    
https://www.monopolkommission.de/images/HG23/Main_Report_XXIII_Chinese_state_capitalism.pdf . Institutul Mercator pentru studii privind China (MERICS), Made in China 2025: The making of a high-tech superpower and consequences for industrial countries (Fabricat în China 2025: crearea unei superputeri de înaltă tehnologie și consecințele pentru țările industrializate), Documente MERICS privind China nr. 2 (decembrie 2016);    
https://merics.org/sites/default/files/2020-04/Made%20in%20China%202025.pdf .
(35)    Deși unele părți interesate au exprimat îndoieli cu privire la abordarea prezentată în cartea albă, majoritatea părților interesate din UE (statele membre și alte părți interesate) și unele părți interesate din afara UE susțin inițiativa (a se vedea contribuțiile la care se face trimitere în anexele 2 și 6 la evaluarea impactului).
(36)    A se vedea, de exemplu, contribuțiile Țărilor de Jos, ale Forumului European al Serviciilor (ESF), ale Asociației europene a industriei semiconductorilor (ESIA), ale grupului de experți guvernamentali pentru achiziții publice și ale altor părți interesate, prezentate în anexele 2 și 6 la evaluarea impactului.
(37)    De exemplu, Cehia, Polonia, Masa rotundă europeană pentru industrie, Confederația industriei daneze, Bundesverband der Deutschen Industrie, Eurometaux.
(38)    A se vedea și evaluarea impactului (punctul 2 din anexa III).
(39)    JO C , , p. .
(40)    Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
(41)    Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(42)    Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(43)    Regulamentul (UE) 2016/1035 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva practicilor prejudiciabile în materie de prețuri în domeniul construcțiilor navale (JO L 176, 30.6.2016, p. 1).
(44)    Regulamentul (CEE) nr. 4057/86 al Consiliului din 22 decembrie 1986 privind practicile tarifare neloiale în transportul maritim (JO L 378, 31.12.1986, p. 14).
(45)    Regulamentul (UE) 2019/712 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind protecția concurenței în domeniul transportului aerian și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 868/2004 (JO L 123, 10.5.2019, p. 4).
(46)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie, (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(47)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(48)    Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1).
(49)    Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).
(50)    Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).
(51)    Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice] (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).
(52)    Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 55).
(53)    Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79I, 21.3.2019, p. 1).
(54)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(55)    Explicațiile privind modurile de gestiune și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul internet BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .
(56)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(57)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(58)    Țări candidate și, după caz, țări potențial candidate din Balcanii de Vest.
(59)    Asistență tehnică și administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(60)    Asistență tehnică și administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(61)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.
(62)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(63)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.
(64)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea a 20 % reprezentând costuri de colectare.
Top