Avizul Comitetului European al Regiunilor: Crearea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice

(2021/C 440/08)

Raportor: Markku MARKKULA (FI-PPE), președintele Consiliului Local Espoo Document de referință: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice COM(2021) 82 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Principalele observații generale

1.

salută apelul lansat orașelor și regiunilor de Comisia Europeană, împreună cu CoR, în noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice de a deschide calea către un nivel mai ridicat de ambiție în ceea ce privește reziliența la schimbările climatice și angajamentul de a integra mai bine măsurile UE în legislația și activitățile naționale, regionale și locale;

2.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în perioada 1980-2016 pierderile economice cauzate de condițiile meteorologice extreme s-au ridicat la peste 436 miliarde EUR și că acestea vor ajunge la cel puțin 170 miliarde EUR pe an dacă încălzirea globală atinge 3 C peste nivelul din era preindustrială;

3.

reamintește că este urgent și necesar să se combată schimbările climatice în conformitate cu Acordul de la Paris, ceea ce necesită angajamentul liderilor politici de la toate nivelurile de guvernanță, care să impulsioneze o tranziție orientată spre acțiune și bine definită către o Europă neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, susținută de o perspectivă ascendentă, în care adaptarea și atenuarea să fie bine integrate;

4.

subliniază că rolul orașelor și al regiunilor s-a schimbat – de la un model administrativ centrat pe autorități, la un model bazat pe servicii și colaborare, care-i include pe cetățeni și include mediul academic, întreprinderile și sectorul terțiar. CoR îndeamnă orașele și regiunile să analizeze și să își reînnoiască rolul, colaborarea și politicile de inovare pentru a stimula inovațiile societale și tehnologice pe scară largă. Aceasta le va permite să abordeze provocările societale majore și să garanteze condițiile adecvate pentru societățile bazate pe protecție socială;

5.

solicită ca politicile bazate pe cerere, amprentele de carbon și acțiunile de reducere a acestora să fie utilizate drept criterii pentru achizițiile publice sustenabile, pentru a accelera transformarea în sensul economiei circulare și a spori cererea de produse și servicii ecologice și durabile;

6.

subliniază importanța crucială a implicării și a angajamentului de a acționa la nivel local; pentru a le încuraja, este necesar să se identifice noi moduri inovatoare de a crea un sprijin de înaltă calitate destinat acțiunilor la nivel local. CoR va coopera cu Comisia Europeană la elaborarea, în cadrul Pactului verde la nivel local, a unor modele de programe operaționale pentru localități de diverse dimensiuni și aflate în diferite stadii de dezvoltare, care să fie adaptate la situația lor pe teren;

7.

pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, observă că este deosebit de important ca cele mai recente cunoștințe rezultate din cercetare să fie utilizate, adaptate și aplicate cu mai multă rapiditate decât în prezent, pentru a răspunde potențialelor nevoi operaționale; îndeamnă, prin urmare, Comisia Europeană să înființeze centre SEC, care să se concentreze pe promovarea inovațiilor necesare la nivel local și regional din punctul de vedere al societății și să depună eforturi pentru a dezvolta ecosisteme pentru mediul universitar, întreprinderi, societate și cetățeni;

8.

prezintă, prin intermediul campaniei politice și de comunicare a CoR privind Pactul verde la nivel local, modul în care orașele și regiunile pot accelera tranziția justă și durabilă prin utilizarea finanțării publice și private locale, regionale, naționale și europene, împreună cu alte inițiative de sprijin. CoR se angajează să coopereze și să găsească soluții revoluționare împreună cu Comisia Europeană, misiunile UE, Consiliul UE pentru inovare, rețeaua centrelor regionale SEC și alte inițiative ale părților interesate relevante;

9.

subliniază că aproximativ 40 % din orașele din UE cu peste 150 000 de locuitori au adoptat planuri de adaptare la schimbările climatice (1); încurajează toate orașele să se alăture acestei inițiative și să actualizeze periodic cunoștințele și bunele practici în materie de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI). CoR solicită orașelor și regiunilor să își unească forțele cu industria locală și internațională, să formeze parteneriate pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, și invită Comisia să disemineze rezultatele pozitive;

10.

sprijină în mod explicit abordarea strategiei de a obține reziliența în mod echitabil și just. Schimbările climatice devin din ce în ce mai problematice, în special pentru persoanele în situații de vulnerabilitate, în vârstă, bolnave și cu venituri reduse. Strategia trebuie să acorde o atenție deosebită acestor grupuri;

11.

subliniază disponibilitatea și angajamentul său de a participa, împreună cu orașele și regiunile, la crearea unui sistem de adaptare la nivel european, precum și a unei structuri funcționale de guvernanță pe mai multe niveluri, cu responsabilități clare. Scopul este de a crea capacitatea de acțiune și mecanisme eficace de adaptare și atenuare la nivel local și regional, bazate pe colaborarea dintre sectorul public, sectorul privat și cel terțiar, precum și de a consolida cunoștințele, capacitățile și resursele financiare;

Strategia de adaptare în contextul Pactului verde european

12.

estimează că, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să adopte orientări care să stabilească principii și practici comune de identificare, clasificare și gestionare prudentă a riscurilor fizice materiale legate de climă atunci când planifică, elaborează, implementează și monitorizează planurile, programele și proiectele;

13.

sugerează că ar trebui stabilite sinergii între orientările privind adaptarea la schimbările climatice și directivele privind evaluarea de mediu;

14.

ia act de faptul că autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru mai mult de 70 % din măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și până la 90 % din acțiunile de adaptare la acestea; prin urmare, nicio politică de adaptare nu va avea succes dacă nu ia în considerare nevoile, opiniile și expertiza regiunilor și orașelor;

15.

solicită niveluri ridicate de implicare din partea orașelor și regiunilor în pregătirea foilor lor de parcurs privind clima și a planurilor de acțiune din cadrul Pactului verde la nivel local, acestea fiind piatra de temelie în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, și cu scopul de a preveni schimbările la care nu se pot adapta și de a se adapta la cele pe care nu le pot preveni;

16.

solicită consolidarea cooperării regionale a părților în ceea ce privește planurile și măsurile de adaptare la schimbările climatice pe teren. Nivelul local și regional este locul în care trebuie puse în aplicare măsuri, împreună cu cetățenii și întreprinderile;

17.

recunoaște că regiunile ultraperiferice ale UE se confruntă cu provocări majore în materie de adaptare ca urmare a vulnerabilităților lor specifice, care le fac deosebit de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice; salută toate eforturile de atenuare a acestor efecte, cum ar fi schimbul de bune practici și de soluții de adaptare la nivel mondial și regional, care urmează să fie încurajate și sprijinite de Comisie și de statele membre;

18.

subliniază importanța dezvoltării în comun a unor metode și instrumente de adaptare adecvate, pentru a sprijini co-crearea inovațiilor societale, cooperarea transfrontalieră, schimburile de experiență și capacitățile de reziliență; acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 2 al Interreg 2021-2027 pot aduce o contribuție importantă în acest sens;

19.

subliniază că există o bază solidă tot mai mare de dovezi în unele state membre care arată că femeile sunt disproporționat de vulnerabile la schimbările climatice din cauza normelor sociale și a structurilor socioeconomice înrădăcinate care le privează de accesul la resurse, de luarea deciziilor, de informații, educație, ocupație etc.; consideră, prin urmare, că politicile UE, inclusiv Pactul verde european, sunt esențiale pentru depășirea acestor obstacole și pentru stimularea întregului potențial de competențe, cunoștințe și calificări ale femeilor și fetelor pentru a asigura eficacitatea și sustenabilitatea adaptării la schimbările climatice și a reducerii riscului de dezastre;

20.

subliniază importanța accesului rapid la consultanță de specialitate privind utilizarea cunoștințelor și a instrumentelor de finanțare de la nivelul UE;

21.

subliniază necesitatea adaptării în conformitate cu principiile naturii a pădurilor și a întreprinderilor forestiere la schimbările climatice. Pădurile și proprietarii de păduri joacă un rol extrem de important în protecția climei, dar sunt afectați, la rândul lor, de schimbările climatice; se așteaptă ca Strategia UE pentru păduri anunțată să țină seama de caracteristicile specifice ale pădurilor din diversele părți ale Europei și să fie strâns legată de Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice și de Strategia UE în domeniul biodiversității, precum și de măsurile de sprijin ale UE pentru pădurile seminaturale în adaptarea acestora la schimbările climatice și în consolidarea capacității lor de captare a carbonului;

22.

solicită punerea în aplicare rapidă și ambițioasă a măsurilor anunțate în strategie pentru promovarea unor soluții de adaptare bazate pe natură, inclusiv a unor concepte și produse de finanțare noi și inovatoare. Aceasta se referă în special la protejarea și refacerea zonelor umede și a turbăriilor și la ecologizarea orașelor. Astfel de soluții contribuie atât la creșterea rezilienței la schimbările climatice și la un stil de viață sănătos, cât și la realizarea altor obiective ale Pactului verde european;

23.

consideră esențiale investițiile public-private la scară largă pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unor noi soluții inovatoare. Un exemplu în acest sens îl constituie raportul Net Zero by 2050: A Roadmap for the Global Energy Sector („Zero emisii nete până în 2050: O foaie de parcurs pentru sectorul energetic global”), publicat de Agenția Internațională a Energiei (AIE) în mai 2021, care exemplifică realizarea foii de parcurs pe baza a peste 400 de ținte intermediare, cu rol de jaloane globale pentru realizarea obiectivului de emisii nete zero până în 2050. Este important ca aceste investiții să stimuleze, de asemenea, creșterea economică și să prevină decesele premature;

24.

subliniază efortul de colaborare cu Centrul Comun de Cercetare (JRC) și cu alte direcții generale ale Comisiei în vederea dezvoltării conceptului de platforme științifice locale privind schimbările climatice („IPCC locale” existente), cu scopul de a încuraja cooperarea cu oamenii de știință și de a sprijini procesul decizional al aleșilor locali;

Acțiunile de reducere a amprentei de carbon – o nouă abordare pentru calcularea impactului climatic

25.

salută intenția Comisiei de a coordona diferitele domenii de politică, pentru a utiliza efectele de sinergie;

26.

susține diminuarea amprentei de carbon prin reducerea la minimum a efectelor negative ale produselor, ale deșeurilor generate și ale serviciilor și organizațiilor; solicită să se pună accentul pe acțiunile de reducere a amprentei de carbon (carbon handprint), arătând, pe baza obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, impactul pozitiv pe care îl pot crea asupra climei produsele, serviciile sau organizațiile din punctul de vedere al sustenabilității;

27.

salută intenția de a corela adaptarea la schimbările climatice cu Directiva privind performanța energetică a clădirilor, cu Regulamentul privind produsele pentru construcții și cu Directiva privind proiectarea ecologică;

28.

invită industria europeană să inițieze și să investească în dezvoltarea întreprinderilor care se bazează pe acțiuni de reducere a amprentei de carbon, cum ar fi îmbunătățirea eficienței energetice, reducerea utilizării de materiale, introducerea de materii prime ecologice, reducerea cantității de deșeuri, extinderea duratei de viață a produselor și îmbunătățirea capacității de utilizare a produselor;

29.

îndeamnă sectorul public să își folosească rolul și atuurile în diverse moduri pentru a ajuta industria să accelereze procesul de creare a unor noi soluții neutre de reducere a amprentei de carbon: schimbarea utilizării achizițiilor publice care să accelereze cererea și dezvoltarea de noi produse și servicii durabile, date deschise pentru a analiza problemele și a dezvolta soluții favorabile climei, externalizarea spre public în vederea creării de platforme de inovare și de înființare de întreprinderi și crearea de rețele pentru a dezvolta și disemina noi concepte și soluții pentru sporirea durabilității;

Tarifarea carbonului – parte integrantă a tranziției verzi

30.

consideră că, în cadrul proceselor lor de achiziții, atât sectorul public, cât și cel privat ar trebui să analizeze mai îndeaproape nevoile, pentru a evita excesele și pentru a acoperi nevoile reale cu produse și servicii sustenabile în cantități corespunzătoare;

31.

îndeamnă Comisia să acorde o atenție deosebită garantării unui sistem eficient de tarifare a CO2, întrucât acesta reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Pentru a atrage investițiile necesare, prețul emisiilor de CO2 ar trebui să fie previzibil și să se situeze la un nivel adecvat și să ia în considerare costurile reale ale daunelor cauzate de emisiile de CO2, pentru a încuraja întreprinderile din sectorul energetic și alte sectoare să investească în soluții favorabile climei;

32.

subliniază că sistemul de tarifare a emisiilor de CO2 va include probabil un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon pentru a crea condiții de concurență echitabile la nivel internațional, care să fie transparente și să elimine comportamentele oportuniste;

33.

sugerează stimulente solide bazate pe piață pentru a atrage dezvoltarea de noi absorbanți de carbon și înlocuirea durabilă a materialelor, astfel încât să se treacă de la o amprentă de carbon ridicată la una redusă. CDI ar trebui să beneficieze de sprijin pentru dezvoltarea de noi tehnologii de reducere și de metode de măsurare a emisiilor de CO2;

34.

solicită combinarea mecanismelor de piață adecvate, a impozitelor, a măsurilor de finanțare, a dispozițiilor legale și a angajamentelor voluntare ale sectorului public pentru atragerea de investiții în domeniul schimbărilor climatice în sectorul non-ETS, cu scopul de a reduce emisiile într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor;

35.

solicită îmbunătățirea în continuare a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în special în ceea ce privește încălzirea, răcirea, exploatarea terenurilor, transporturile și silvicultura (LULUCF); prin dezvoltarea sistematică a sistemului ETS, impozitarea la nivel național în domeniul energiei și al climei ar trebui integrată în sistemul global ETS;

36.

este convins că sunt necesare, cât mai repede, măsuri eficiente, cu efect de accelerare, pentru a pune capăt subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili – de exemplu, scutirile fiscale existente pentru combustibilii folosiți în transporturile aeriene – pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru energiile din surse regenerabile. Acestea vor încuraja, de asemenea, schimbările comportamentale și vor genera resursele necesare pentru a sprijini o tranziție justă;

37.

îndeamnă UE să își asume un rol ferm de lider global, pentru a elabora sistemele necesare de stabilire a prețului și bugetelor de CO2 cel târziu până în 2030 și a negocia elemente similare cu partenerii săi comerciali de la nivel mondial;

Finanțarea combaterii schimbărilor climatice

38.

recunoaște nevoia enormă de investiții inițiale, inclusiv investiții în domeniul energiei, a căror creștere este estimată de Comisia Europeană la 350 de miliarde EUR pe an pentru perioada 2021-2030 față de deceniul precedent (2). CoR subliniază importanța crucială a parteneriatelor, în cadrul cărora fondurile publice ar trebui să se concentreze pe accelerarea ritmului tranziției;

39.

solicită să se acorde asistență orașelor și regiunilor pentru a găsi combinația adecvată de fonduri publice și private pentru acțiuni de adaptare, din surse internaționale, europene, naționale și locale; solicită reducerea birocrației și simplificarea accesului la finanțarea UE;

40.

invită UE și alți actori să elaboreze modalități de măsurare a impactului potențial al riscurilor legate de climă asupra finanțelor publice, să dezvolte instrumente și modele pentru testele de rezistență climatică și să țină seama de schimbările climatice în cadrul de raportare și în cel fiscal;

41.

subliniază necesitatea urgentă de a actualiza mixul energetic național, folosind tehnologii avansate noi, pentru a contribui în mod optim la realizarea obiectivelor strategiei de decarbonizare a UE și pentru a include și a beneficia pe deplin de contribuțiile „prosumatorilor”, ale comunităților energetice locale și ale noilor tehnologii; subliniază importanța rețelei de energie electrică de joasă și medie tensiune și necesitatea de a crește ponderea energiei din surse regenerabile în energia de bază, în special prin dezvoltarea tehnologiilor de stocare și control și a rețelelor energetice, pentru a-i conecta mai bine pe noii producători mici la rețelele de joasă și medie tensiune; invită Comisia să reprezinte mai bine proiectele privind rețelele inteligente pe lista proiectelor de interes comun în noul cadru TEN-E propus;

42.

subliniază că eliminarea decalajului în materie de protecție a climei necesită consolidarea dialogului dintre factorii de decizie politică și părțile interesate din domeniu, în special industria și investitorii, inclusiv întreprinderile de asigurare și fondurile de pensii;

43.

salută noul nivel de angajament al Băncii Europene de Investiții (BEI) de a crește ponderea finanțării dedicate acțiunilor climatice până în 2025 și de a elabora propria foaie de parcurs în domeniul climatic (3); salută introducerea sistemului BEI de evaluare a riscurilor climatice (ERC) pentru evaluarea sistematică a riscurilor fizice legate de climă;

Observatorul european pentru climă și sănătate – integrarea aspectelor sanitare în obiectivele climatice

44.

salută înființarea unui Observator european pentru climă și sănătate care să facă parte din platforma Climate-ADAPT. Prin intermediul acestui observator pot fi puse în comun date, instrumente și expertiză, ele putând fi conectate pentru a comunica, monitoriza, analiza și preveni efectele schimbărilor climatice asupra sănătății umane, pe baza unei abordări de tip „O singură sănătate”; consideră însă că este de dorit ca domeniul de aplicare să fie extins, pentru a include efectele urbanizării și ale îmbătrânirii populației;

45.

subliniază necesitatea de a colecta în continuare exemple de bune practici testate pe teren și de a le face accesibile publicului și ușor de consultat într-un registru creat de portalul Climate-ADAPT și/sau în catalogul criteriilor de referință de pe site-ul Convenției primarilor; subliniază că transferul de cunoștințe trebuie, de asemenea, facilitat prin cooperare între orașe și prin identificarea, promovarea și finanțarea unor activități inter pares și de mentorat adecvate;

Digitalizarea, datele și spațiul

46.

subliniază importanța tehnologiilor digitale inovatoare, a tehnologiei 5G, a internetului obiectelor, a inteligenței artificiale și a analizei datelor, care îmbunătățesc transformarea digitală și ecologică a orașelor și regiunilor; în plus, disponibilitatea, în măsură suficientă, a comunicațiilor prin fibră optică este deosebit de importantă pentru zonele rurale;

47.

atrage atenția că succesul tuturor acțiunilor climatice, inclusiv al celor de adaptare, trebuie să se bazeze pe cele mai bune cunoștințe și inovații disponibile și că el depinde întrutotul de adeziunea cetățenilor;

48.

evidențiază importanța utilizării unor sisteme de prevenire bazate pe informații regulate și cuprinzătoare, de exemplu, Galileo și Copernicus, pentru analiza pericolelor și riscurilor la nivelul comunității, care să se sprijine pe soluții regionale și locale de extragere a datelor și utilizarea de sateliți și senzori cu instrumente asistate de GIS (sistemul de informații geografice) pentru a cartografia vulnerabilitățile asociate diferitelor riscuri legate de schimbările climatice; încurajează ALR să utilizeze serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S);

49.

se așteaptă ca sistemele de monitorizare bazate pe sateliți, cum ar fi Galileo și Copernicus să fie utilizate pentru a elimina scurgerile de metan și de alte gaze dăunătoare climei, pentru a elimina cât mai curând posibil scurgerile prin acțiuni la nivel național, european și internațional.

50.

solicită o schimbare la nivel regional a politicii de adaptare la schimbările climatice și este de acord cu consiliul Misiunii de adaptare la schimbările climatice că sunt necesare servicii de date de ultimă generație privind clima furnizate de Copernicus, Climate-Adapt, Centrul de cunoștințe privind gestionarea riscurilor de dezastre și alte instrumente și surse, cum ar fi sateliții de observare a Pământului și senzorii in situ (inclusiv stații terestre, senzori aeropurtați și maritimi);

51.

subliniază necesitatea unor investiții sporite în tehnologia spațială, dat fiind că furnizează informații relevante privind riscurile legate de climă și măsurile de adaptare aferente și a cooperării cu Comisia, JRC și AEM, aducând aceste tehnologii mai aproape de autoritățile locale și regionale;

Misiunile Orizont Europa

52.

solicită ca, odată ce sunt aprobate, să fie adaptate și puse în aplicare rapid misiunea planificată a programului Orizont Europa privind „Adaptarea la schimbările climatice” și alte misiuni relevante pentru adaptare, inclusiv cele privind solul, sănătatea, orașele și oceanele neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei;

53.

subliniază importanța crucială a celor două misiuni care vizează clima, „O Europă rezilientă la schimbările climatice” și „100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în 2030”; și invită orașele și regiunile, ele reprezentând întregul spectru al diversității geografice, sociale și economice a teritoriilor europene, să coopereze în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică în UE;

54.

sugerează că Centrul Comun de Cercetare (JRC) al UE ar putea dezvolta și organiza activități de cercetare și învățare în colaborare cu CoR, pentru a sprijini activitățile misiunilor UE din cadrul manifestării „Știința întâlnește regiunile”, ceea ce ar îmbunătăți impactul misiunilor, iar rezultatele obținute ar fi diseminate prompt pentru a fi aplicate în întreaga Europă;

55.

subliniază angajamentul său, în conformitate cu planul comun de acțiune semnat de comisarul Mariya Gabriel, de a pune în aplicare misiunile UE împreună cu DG RTD. CoR subliniază că, pentru a-și atinge obiectivele, misiunile UE au nevoie de un sistem eficace de guvernanță pe mai multe niveluri, de ecosisteme regionale de inovare bazate pe realitatea zonei și de strategii de specializare inteligentă;

56.

participă la misiunile UE prin implicarea activă la nivel local și oferă sprijin pentru înființarea de centre SEC, contribuind în mod activ la experimente, crearea rapidă de prototipuri, testarea, demonstrarea și extinderea rezultatelor cercetării și inovării din cadrul misiunilor;

57.

subliniază importanța integrării programului Orizont Europa, a instrumentelor comune cu caracter demonstrativ și de punere în aplicare, a inițiativelor de inovare în parteneriat public-privat la nivel local și a instrumentelor de finanțare a guvernanței pe mai multe niveluri în strategiile regionale de specializare inteligentă;

58.

subliniază importanța vitală a contractelor de parteneriat dintre UE și orașele și regiunile cu rol demonstrativ din cadrul misiunilor privind orașele inteligente și adaptarea la schimbările climatice, pentru a exercita o influență la nivel european, a anticipa obiectivele climatice și pentru a obține rezultate la scară largă;

59.

propune următoarea abordare în trei etape a misiunilor legate de climă: 1. un proces deschis și interactiv de implicare a regiunilor și orașelor în diferite moduri în cadrul misiunii; 2. înscrierea numărului necesar de comunități inovatoare pentru testarea soluțiilor noi elaborate de misiuni în condiții reale; și 3. realizarea consensului în ce privește contribuția comunităților cu rol demonstrativ la implementarea pe scară largă a soluțiilor inovatoare și la extinderea celor mai bune soluții pentru utilizarea la scară europeană;

60.

propune o cooperare între Misiunea de adaptare la schimbările climatice și Convenția primarilor, care să implice cât mai multe orașe și regiuni, având ca obiectiv dezvoltarea unei bune înțelegeri a riscurilor legate de climă, pregătirea pentru a le aborda și gestionarea acestora; ambasadorii CoR care participă la Convenția primarilor pot juca un rol activ în acest proces;

61.

susține cu fermitate crearea unui mecanism de sprijin al politicilor, menit să ofere asistență tehnică directă pentru a contribui la dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor și planurilor de adaptare; consideră că acest instrument ar trebui să includă un serviciu de asistență pentru adaptare, ateliere practice și alte instrumente care urmează să fie create în sinergie cu Convenția primarilor și este pregătit să sprijine conceperea și punerea în aplicare a acestui instrument;

Parteneriate-cheie și COP26

62.

subliniază că COP26 a CCONUSC reprezintă o etapă esențială pentru garantarea rolului de lider al UE în acțiunile globale în domeniul climei și subliniază că activitățile și angajamentele în vigoare ale regiunilor și orașelor ar trebui să joace un rol important, care să le confere vizibilitate la COP26;

63.

invită CCONUSC să consolideze vizibilitatea și recunoașterea administrațiilor subnaționale în diplomația climatică mondială și în activitățile din domeniul climei de la nivel mondial, împreună cu comunitățile și rețelele internaționale precum ICLEI, Coaliția Under2, Regions4, Alianța pentru climă și Orașele și administrațiile locale unite (UCLG);

64.

recomandă intensificarea rolului orașelor și regiunilor în cadrul platformei Climate Adapt (4) și dorește să aprofundeze cooperarea, în special cu Agenția Europeană de Mediu, cu CCI-Climă al EIT și cu Centrul Comun de Cercetare; recomandă ca acestea să furnizeze actualizări periodice privind informațiile științifice și proiectele legate de schimbările climatice, impactul și vulnerabilitatea acestora în principalele regiuni biogeografice din Europa;

65.

invită Comisia să recomande cu fermitate statelor membre să implice guvernele subnaționale în elaborarea strategiilor lor de adaptare și în promovarea dezvoltării unor strategii regionale și locale, precum și a unei defalcări regionale a strategiilor naționale; CoR este pregătit să organizeze în acest scop dialoguri pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei.

---

(1)  Raport privind punerea în aplicare a strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2018) 738 final.

(2)  Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030, COM(2020) 562 final.

(3)  https://www.eib.org/en/about/partners/cso/consultations/item/cb-roadmap-stakeholder-engagement.htm

(4)  https://climate-adapt.eea.europa.eu