Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52021IP0368

Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2021 referitoare la consolidarea parteneriatului cu regiunile ultraperiferice ale UE (2020/2120(INI))

JO C 117, 11.3.2022, p. 18–29 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

11.3.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 117/18

P9_TA(2021)0368

Consolidarea parteneriatului cu regiunile ultraperiferice ale UE

Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2021 referitoare la consolidarea parteneriatului cu regiunile ultraperiferice ale UE (2020/2120(INI))

(2022/C 117/03)

Parlamentul European,

—

având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), astfel cum au fost adoptate de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015,

—

având în vedere acordul adoptat la 12 decembrie 2015 la Paris în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 21) („Acordul de la Paris”), în special articolul 7 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2), care recunosc dimensiunile locale, subnaționale și regionale ale schimbărilor climatice și ale acțiunilor în domeniul climei,

—

având în vedere raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) privind o încălzire globală de 1,5 oC, cel de al 5-lea raport de evaluare (AR5) al său și raportul său de sinteză, raportul său special privind schimbările climatice și terenurile și raportul său special privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare,

—

având în vedere Acordul încheiat la 15 aprilie 2021 între Uniunea Europeană și Organizația statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific,

—

având în vedere noul cadru financiar multianual (CFM) al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, aprobat de Parlamentul European și de Consiliu în decembrie 2020,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021, intitulată „Crearea unei Europe reziliente la schimbările climatice – noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” (COM(2021)0082) și evaluarea aferentă a impactului și vulnerabilității pentru regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020, intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre” (COM(2020)0380),

—

având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții din 23 martie 2020 privind punerea în aplicare a Comunicării Comisiei intitulate „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” (COM(2020)0104),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019, intitulată „Pactul ecologic european” (COM(2019)0640),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017, intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” (COM(2017)0623),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 iunie 2012, intitulată „Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene: către un parteneriat pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2012)0287),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 17 octombrie 2008, intitulată „Regiunile ultraperiferice: un atu pentru Europa” (COM(2008)0642),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2007, intitulată „Strategie pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective” (COM(2007)0507),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 26 mai 2004, intitulată „Un parteneriat mai puternic pentru regiunile ultraperiferice” (COM(2004)0343),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020 referitoare la Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 (COM(2020)0152),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 23 octombrie 2020 privind strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030,

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind diversitatea biologică,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2019 privind oceanele și mările,

—

având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 10 decembrie 2020 referitor la Raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a parteneriatului strategic reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene (2021/C37/10),

—

având în vedere declarațiile președinților regiunilor ultraperiferice, în special declarația adoptată în cadrul celei de-a XXV-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene, care a avut loc la Mayotte la 26 și 27 noiembrie 2020,

—

având în vedere Declarația comună a Conferinței președinților regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene (CPRUP), adoptată în urma reuniunii intersesionale din 3 mai 2021,

—

având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (1),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (2),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2018 referitoare la politica de coeziune și economia circulară,

—

având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu (3),

—

având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la schimbările climatice – o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei în conformitate cu Acordul de la Paris (4),

—

având în vedere studiul Parlamentului European publicat în 2021, intitulat „Politica de coeziune și schimbările climatice”,

—

având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale UE: Aplicarea articolului 349 din TFUE (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la maximizarea potențialului regiunilor ultraperiferice prin crearea de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale UE (7),

—

având în vedere rezoluția sa din 18 aprilie 2012 referitoare la rolul politicii de coeziune în regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene în contextul Strategiei Europa 2020 (8),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0241/2021),

A.

ținând cont de importanța Pactului verde european, a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a Acordului de la Paris;

B.

ținând cont de importanța principiilor stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale, inclusiv contribuția sa la eliminarea inegalităților, la promovarea egalității de gen și la integrarea perspectivei de gen;

C.

reamintind că regiunile ultraperiferice (RUP) sunt legate de trei state membre, că sunt în prezent în număr de nouă – Guyana Franceză, Guadelupa, Réunion, Mayotte, Martinica și Saint-Martin (Franța), Insulele Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania) – răspândite pe două oceane, Oceanul Atlantic și Oceanul Indian, și că au peste 4,8 milioane de locuitori;

D.

subliniind că 80 % din biodiversitatea europeană se regăsește în RUP și în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) și că aceste teritorii au o valoare strategică din punctul de vedere al geopoliticii privind conservarea biodiversității la nivel mondial;

E.

subliniind că RUP sporesc dimensiunea maritimă a Uniunii Europene, oferindu-i cel mai mare spațiu maritim din lume, cu peste 25 de milioane de km2 de zone economice exclusive (ZEE) și oportunități economice majore;

F.

exprimându-și preocuparea față de faptul că regiunile ultraperiferice sunt mai afectate de poluarea marină decât orice altă regiune continentală din Europa, din cauza insularității lor, care are un impact asupra dezvoltării lor din punct de vedere ecologic și economic;

G.

exprimându-și regretul că rata de părăsire timpurie a școlii în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din RUP este de peste 20 %, cu mult peste media UE de 10 % (9);

H.

exprimându-și opinia că regiunile ultraperiferice au o bogăție culturală extraordinară, care contribuie la influența Europei și consolidează „puterea necoercitivă” a acesteia în lume, precum și că comunicarea Comisiei adoptată în 2017 a identificat cultura drept un aspect important și un element important de diferențiere între RUP;

I.

regretând faptul că actuala criză provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat economiile deja vulnerabile ale RUP și că această criză, alături de Brexit, va avea consecințe sociale, economice, de mediu, teritoriale și culturale pe termen lung, iar acest lucru constituie un motiv de îngrijorare;

J.

exprimându-și opinia potrivit căreia criza sanitară a agravat, de asemenea, fragilitatea serviciilor regionale de sănătate din RUP, impunând măsuri destul de stricte de combatere a pandemiei în aceste regiuni;

K.

exprimându-și preocuparea față de faptul că mai multe sectoare ale economiei albastre, inclusiv turismul maritim și costier, riscă să fie afectate de actuala criză pandemică,

TITLUL 1: Consolidarea progreselor, abordarea vulnerabilităților și utilizarea avantajelor pentru a plasa RUP în centrul acțiunii europene

1.

 salută raportul Comisiei din martie 2020, care a realizat o primă reexaminare a punerii în aplicare a parteneriatului strategic consolidat și reînnoit cu RUP, lansat în octombrie 2017, precum și a eforturilor depuse atât în RUP, cât și în statele membre în cauză și în instituțiile europene pentru a-l pune în practică;; solicită ca aceste progrese să fie consolidate în noua strategie a Uniunii pentru aceste regiuni;

2.

 subliniază numeroasele progrese înregistrate pentru RUP în cadrul noului CFM 2021-2027, atât la nivel bugetar, cât și la nivel legislativ, prin ajustări specifice ale fondurilor structurale și ale programelor orizontale, și salută măsurile suplimentare adoptate pentru RUP în contextul planului european de redresare intitulat „Next Generation EU”; subliniază că este necesar să se interpreteze articolul 349 din TFUE coroborat cu articolul 7 pentru a permite aplicarea unei abordări diferențiate în regiunile ultraperiferice în punerea în aplicare a dreptului UE, ținând seama pe deplin de caracteristicile lor specifice și de constrângerile structurale, în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție din 15 decembrie 2015;

3.

 ia act cu satisfacție de prelungirea și menținerea, până în 2027, a mai multor derogări fiscale pentru RUP (taxa AIEM [impozitul AIEM („Arbitrio sobre Importaciones y Entregas de Mercancías en las Islas Canarias”)], taxe de andocare, rate reduse de impozitare pentru lichioruri, rom și băuturi spirtoase în Azore și Madeira și mărcile tradiționale de rom din departamentele de peste mări (DOM); reamintește că este important să se mențină mecanismele bazate pe articolul 349 din TFUE pentru RUP, care trebuie să concilieze dubla necesitate de a proteja producția locală și de a combate costul ridicat al vieții, asigurând, în același timp, informarea corespunzătoare a cetățenilor din RUP cu privire la punerea în aplicare a acestor măsuri;

4.

 încurajează serviciile Comisiei, dar și autoritățile naționale și regionale, să găsească un echilibru între controlul legitim și indispensabil al utilizării fondurilor UE și simplificarea și flexibilizarea normelor administrative necesare pentru modernizarea lor, în scopul de a încuraja inițiativele locale;

A.    Sistematizarea unui „reflex european al RUP”

5.

 dorește să vadă un „reflex RUP” sistematizat în cadrul instituțiilor europene, axat pe adoptarea unei abordări transversale și integrate a realității și provocărilor RUP în toate politicile publice europene;

6.

 invită Comisia, în conformitate cu rolul său de „gardian al tratatelor”, să facă din Unitatea RUP din cadrul DG REGIO „gardianul aplicării corecte a articolului 349 din TFUE” și să ia în considerare crearea unei direcții de sine stătătoare, direct legată de „sesizările RUP” în celelalte direcții generale;

7.

 invită Consiliul să înființeze un comitet specific „RUP”, după modelul Comitetului special pentru agricultură, cu scopul de a asigura integrarea priorităților și realităților RUP în diferitele inițiative și acte legislative europene;

8.

 solicită crearea unui post de „raportor permanent pentru RUP”, în scopul de a îmbunătăți verificarea de către Parlamentul European a corectitudinii aplicării articolului 349 din TFUE în politicile publice europene;

B.    O mai bună comunicare și informare

9.

 solicită instituirea unei veritabile strategii de comunicare care să vizeze, în special, implicarea tinerilor și informarea acestora cu privire la oportunitățile oferite de Uniune și sensibilizarea cu privire la utilitatea Europei în fiecare zi; solicită înființarea unui birou al Comisiei în fiecare RUP, având în vedere că multe dintre ele sunt arhipelaguri, au o multitudine de teritorii și sunt situate la distanță unele față de altele;

10.

 recomandă o mai bună utilizare a diferitelor platforme de schimb între administrații, cum ar fi programul TAIEX-REGIO PEER 2 PEER pentru fondurile de coeziune sau programul TAIEX-EIR PEER 2 PEER în probleme de mediu sau Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară;

11.

 propune crearea unui „Erasmus” pentru administrațiile care gestionează fondurile europene în RUP, în scopul de a face schimb de bune practici și exemple de optimizare a utilizării fondurilor de coeziune;

12.

 subliniază insistent importanța paginii web (10) dedicate statisticilor RUP (Eurostat), realizată în cooperare cu serviciile statistice ale Portugaliei, Spaniei și Franței, precum și cu RUP; regretă lipsa unor date cuprinzătoare cu privire la Saint-Martin, ceea ce face imposibilă efectuarea unor analize cuprinzătoare și comparative ale tuturor RUP; solicită Comisiei, în special Eurostat, să colecteze date fiabile, agregate și actualizate de la toate RUP, care să permită efectuarea de analize sectoriale, precum și să evalueze impactul punerii în aplicare a politicilor europene în RUP;

C.    Construirea viitorului

13.

 solicită o mai bună integrare a RUP în dezbaterile Conferinței privind viitorul Europei, în special prin intermediul Conferinței președinților RUP, pentru a o îmbogăți cu o perspectivă ultraperiferică și pentru a asigura aplicarea efectivă a articolului 349 din TFUE în diferitele programe și politici viitoare ale Uniunii Europene;

14.

 subliniază că dialogul cu cetățenii reprezintă un element fundamental în crearea unei proximități și a unor punți de legătură între RUP și instituțiile europene; în acest context, invită Comisia să intensifice acest dialog, în special în RUP;

15.

 invită Comisia să elaboreze împreună o nouă strategie pentru RUP și împreună cu acestea, care să răspundă realităților și nevoilor locale și care să reflecte recomandările Parlamentului European, bazată pe respectarea caracteristicilor specifice, pe consolidarea realizărilor și pe optimizarea mecanismelor existente, pe inovare și valorizarea RUP ca „teritorii de soluții”;

16.

 recomandă elaborarea unui veritabil plan de acțiune pentru acest nou parteneriat strategic, care să implice principalele părți interesate, inclusiv autoritățile naționale, regionale și locale, actorii economici și sociali, societatea civilă, mediul academic și organizațiile neguvernamentale;

17.

 solicită punerea în aplicare cât mai curând posibil a noii strategii și a planului său de acțiune, pentru a contribui la redresarea economică și socială a RUP;

TITLUL 2: Investiții în locuri de muncă decente, consolidarea solidarității și acțiuni prioritare pentru tineret

18.

 este conștient de faptul că RUP oferă Uniunii oportunități de a concepe proiecte-pilot pentru a face față provocărilor socioeconomice și climatice, dar că această dinamică necesită o accelerare a recuperării întârzierilor legate de handicapurile structurale, precum și consolidarea și consacrarea instrumentelor de compensare a handicapurilor structurale legate de îndepărtare și insularitate, care sunt esențiale pentru integrarea deplină și echitabilă a RUP în spațiul european;

A.    Întărirea solidarității

19.

 invită Comisia, statele membre și RUP să facă din combaterea sărăciei, a șomajului și a excluziunii sociale, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, prioritățile solidarității europene, investind, în același timp, în educație și formare, precum și proiecte viitoare axate pe inovare, în special inovare socială, reconversie și diversificare;

20.

 consideră că politica de coeziune ar trebui să le pună mai mult în valoare pe femeile care trăiesc în RUP și ar trebui să promoveze egalitatea de gen și punerea în aplicare efectivă a strategiei Uniunii privind egalitatea de gen în RUP;

21.

 subliniază rolul important pe care îl joacă economia socială și solidară în RUP, partener al autorităților locale și regionale în combaterea constrângerilor legate de RUP, a sărăciei și a excluziunii sociale, precum și în crearea de locuri de muncă și în dezvoltarea de inițiative în aceste regiuni, în conformitate cu diferitele strategii europene; susține recunoașterea acestei realități la nivel european și accesul direct al acestui sector non-profit la subvenții europene;

B.    Protejarea sănătății

22.

 subliniază că particularitățile RUP le fac mai vulnerabile la evenimente globale, cum ar fi pandemia de COVID-19; solicită, prin urmare, să se tragă cele mai bune învățăminte din această criză și să se țină seama de situația specială a RUP în fața unor evenimente viitoare de această natură;

23.

 propune crearea unui centru de cercetare dedicat bolilor infecțioase tropicale și anumitor patologii răspândite în mod special în RUP, cum ar fi diabetul, obezitatea și anumite tipuri de cancer, precum și alocarea fondurilor necesare pentru a compensa întârzierile serviciilor medicale din RUP;

24.

 sugerează lansarea unui proiect-pilot, după modelul acțiunii pregătitoare BEST, pentru a sprijini activitatea privind plantele medicinale din RUP;

C.    Tinerii: o prioritate din perspectiva acțiunilor și rezultatelor

25.

 reiterează faptul că, în RUP, forța tinerilor este un atu major care este adesea insuficient valorificat și că aceasta ar trebui să reprezinte o axă prioritară pentru elaborarea de soluții concrete prin mobilizarea unor fonduri europene masive pentru educație, formare și sprijin, locuințe și locuri de muncă decente și de calitate pentru tineri;

26.

 subliniază, în acest sens, că este necesar să se acorde prioritate investițiilor în toate nivelurile de educație și de învățare pe tot parcursul vieții în RUP, pentru a combate abandonul școlar timpuriu; îndeamnă Comisia să considere educația drept „obiectiv prioritar” pentru dezvoltarea RUP, ajutând autoritățile regionale și locale să conceapă politici publice care să stimuleze tinerii și să le ofere noi oportunități atractive de educație, formare, calificare și recalificare la nivel local și regional, inclusiv competențe digitale, față în față sau la distanță, pentru a construi o cale recunoscută de dobândire a competențelor;

27.

 încurajează mobilizarea fondurilor europene pentru a crea, pe de o parte, „campusuri de excelență” în bazinele geografice ale RUP, prin promovarea interconectării dintre școli, universități și centrele de formare din RUP, și, pe de altă parte, centre de cercetare pentru a studia și a cunoaște mai bine biodiversitatea RUP;

28.

 reamintește, având în vedere ratele șomajului în rândul tinerilor din RUP, necesitatea de a crea dispozitive specifice, în special prin intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; salută, în acest sens, crearea unei alocări suplimentare pentru RUP în cadrul FSE + 2021-2027 și invită regiunile în cauză să profite de această nouă sursă de finanțare pentru a sprijini capacitatea de inserție profesională, mobilitatea și formarea în RUP;

29.

 solicită Comisiei să susțină ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în RUP, prin crearea unui ghișeu unic digital, în colaborare cu sectorul privat, universitățile și autoritățile locale, pentru a-i sprijini în căutarea unui prim loc de muncă și la crearea sau preluarea de întreprinderi în RUP;

D.    Consolidarea integrării realității RUP în programul ERASMUS +

30.

 solicită ca, la punerea în aplicare a programului Erasmus+, să se acorde un ajutor maxim studenților din RUP, cu o majorare financiară, dacă este necesar, pentru a acoperi costurile reale de deplasare, precum și să se promoveze mobilitatea în țările terțe în zona geografică, culturală și istorică a fiecărei RUP și schimburile intra-RUP;

31.

 subliniază, de asemenea, că este necesar să se consolideze participarea RUP la toate acțiunile din cadrul programului Erasmus+ și să se promoveze schimburile strânse de cooperare și mobilitate între instituțiile educaționale, sociale și sportive;

TITLUL 3: Dezvoltarea unei creșteri durabile și echitabile, implementarea unei economii verzi și albastre și dezvoltarea de noi profesii pentru neutralitatea climatică până în 2050

32.

 subliniază că este important să se încurajeze inițiativele locale prin sprijinirea tuturor întreprinderilor de producție din RUP, acordându-se o atenție deosebită întreprinderilor foarte mici, mici și mijlocii, precum și turismului, artizanatului, industriei, construcțiilor și sectorului digital; subliniază necesitatea unor investiții inovatoare durabile și reziliente;

33.

 încurajează RUP să se conecteze la rețeaua „Local 2030” și să stabilească tablouri de bord pentru dezvoltarea durabilă, pentru a-și împărtăși mai bine soluțiile;

34.

 reiterează necesitatea de a spori atractivitatea profesiilor din sectorul agricol, al creșterii animalelor, al pescuitului, maritim și al mediului în RUP, datorită caracterului lor structurant la nivel economic, social și de mediu, cu un impuls susținut pentru tineri;

A.    Politica agricolă și economia verde

35.

 subliniază că este necesar să se integreze particularitățile și modelele agricole ale RUP în planurile strategice și în gestionarea programelor de dezvoltare rurală ale PAC, pentru o abordare mai regionalizată și mai flexibilă;

36.

 solicită menținerea sau chiar consolidarea măsurilor specifice și a alocărilor financiare în cadrul programului POSEI pentru a atinge obiectivele privind autonomia alimentară, tranziția agroecologică, creșterea ecologică, diversificarea și capacitatea de reacție la crizele pieței din RUP; reamintește că, spre deosebire de alte plăți din cadrul PAC, sumele aferente programului POSEI nu au fost actualizate ținând cont de inflație;

37.

 susține că programul POSEI este esențial pentru promovarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii, pentru menținerea mediului rural și combaterea depopulării în RUP și subliniază, în acest sens, evaluarea pozitivă a programului POSEI realizată de Comisie;

38.

 constată că dispariția cotelor și a prețurilor garantate, care a început odată cu reforma din 2005 a organizării comune a pieței zahărului, a făcut ca producătorii de zahăr din trestie de zahăr din RUP să devină vulnerabili; subliniază că este necesar să se mențină toate mecanismele specifice instituite în temeiul articolului 349 din TFUE, pentru a asigura competitivitatea durabilă a acestei industrii; solicită instituirea unui mecanism de sprijin pentru cultivatorii de trestie de zahăr în cazul unei scăderi a prețurilor zahărului la nivel mondial;

39.

 invită Comisia să majoreze bugetele prevăzute pentru campaniile de promovare, sensibilizare și promovare a sistemelor de calitate ale UE, în special prin:

(i)

produsele cu denumire de origine protejată (DOP), indicație geografică protejată (IGP), specialitate tradițională garantată (STG) și sistemele de certificare voluntară;

(ii)

metodele de producție ecologică;

(iii)

logourile pentru anumite produse agricole de calitate din RUP;

40.

 sprijină Strategia „De la fermă la consumator”, care limitează și mai mult utilizarea agenților de protecție a plantelor pentru UE, dar subliniază necesitatea de a lua în considerare particularitățile culturilor tropicale și subtropicale din RUP și de a însoți tranziția;

41.

 reiterează, în fine, importanța menținerii ratei de cofinanțare de 85 % pentru RUP în cadrul FEADR, în special pentru refacerea, conservarea și îmbunătățirea biodiversității în agricultură și silvicultură, precum și pentru promovarea dezvoltării zonelor rurale din RUP;

B.    Politica în domeniul pescuitului și economia albastră

42.

 reafirmă rolul fundamental al economiei albastre în și pentru RUP; solicită punerea în aplicare a unor soluții bazate pe natură și subliniază necesitatea de a respecta echilibrul dintre resursele oceanice și dezvoltarea activităților maritime;

43.

 invită Comisia să creeze proiecte-pilot în RUP, axate pe economia albastră și pe formare, pentru a oferi acestor regiuni o poziție de lider în domeniul guvernanței oceanelor și pentru a sprijini inovarea și cercetarea, inclusiv privind materialele hidrobiodegradabile, în vederea tranziției către o economie circulară, fără a considera însă aceste materiale drept un remediu pentru poluarea marină;

44.

 solicită consolidarea măsurilor specifice din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului prin intermediul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură (FEPAM), pentru a atinge obiectivul autonomiei alimentare și pentru a sprijini creșterea albastră a RUP, în special prin furnizarea de soluții eficace și pragmatice pentru transportul produselor pescărești din RUP, astfel încât acestea să ajungă rapid și la un nivel optim de calitate pe piețele-pilot;

45.

 este preocupat de situația uneori degradată și îmbătrânită a flotelor de pescuit din RUP și de impactul acestui pericol asupra pescarilor și asupra mediului; subliniază că, în aceste regiuni, activitatea de pescuit se bazează în mare parte pe practicile tradiționale și regretă, prin urmare, că reînnoirea flotelor artizanale ale RUP nu poate fi sprijinită în cadrul FEPAM pentru perioada 2021-2027, câtă vreme există un echilibru între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit din RUP (respectarea capturii maxime durabile);

46.

 invită insistent Comisia să sprijine statele membre pentru a îmbunătăți colectarea datelor științifice necesare la îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea de ajutoare în vederea reînnoirii flotelor de pescuit din RUP;

47.

 reamintește că, în conformitate cu articolul 29d din Regulamentul privind FEPAM, Comisia s-a angajat să prezinte un raport intermediar privind capitolul „RUP” (capitolul V) și să analizeze necesitatea unui regulament autonom privind pescuitul în RUP;

48.

 invită Comisia și Consiliul să instituie, începând din 2027, un instrument de sprijin similar POSEI pentru sectorul maritim și al pescuitului din RUP, cu scopul de a asigura finanțare pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestor regiuni;

49.

 reamintește necesitatea de a proteja RUP atunci când se încheie acorduri în domeniul pescuitului cu țări terțe;

C.    În favoarea unui turism durabil

50.

 invită Comisia și statele membre să sprijine cu fermitate sectorul turismului din RUP pentru a promova redresarea și creșterea durabilă și pentru a realiza transformarea socială, ecologică și digitală necesară a sectorului, în special în IMM-uri;

51.

 reiterează necesitatea de a se concentra asupra turismului durabil prin sprijinirea proiectelor-pilot inovatoare de promovare a unor soluții mai ecologice și digitale, punând accentul pe exploatarea și respectarea potențialului natural al regiunilor prin proiecte de ecoturism;

52.

 solicită, pe termen lung, crearea unei etichete europene unice pentru turismul durabil, care să includă și dimensiuni de calitate, accesibilitate și incluziune, acordând o atenție deosebită RUP;

D.    Mediu, biodiversitate, climă și energie

53.

 salută faptul că Pactul verde și Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 țin seama de potențialul excepțional în materie de biodiversitate al RUP;

54.

 sprijină cu fermitate promovarea ODD ale ONU și a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind taxonomia (11);

55.

 își exprimă preocuparea în legătură cu frecvența tot mai mare și violența fenomenelor meteorologice în RUP, care sunt direct legate de schimbările climatice, și reiterează necesitatea unor acțiuni ferme la toate nivelurile pentru a coordona investițiile necesare pentru adaptare, reziliență și prevenire în fața acestor amenințări climatice sporite; recomandă o mobilizare sporită a mecanismului de protecție civilă al Uniunii;

56.

 reamintește că provocările specifice cu care se confruntă RUP, cum ar fi creșterea nivelului mării, creșterea temperaturilor mării și creșterea frecvenței cutremurelor și inundațiilor, necesită ca cadrul legislativ al UE să țină seama de aceste particularități și, dacă este necesar, să prevadă derogări și stimulente financiare și tehnice;

57.

 subliniază că punerea în aplicare a strategiei privind biodiversitatea în RUP trebuie coordonată cu eforturile de dezvoltare durabilă a sectoarelor agriculturii, silviculturii, pescuitului și acvaculturii din aceste regiuni;

58.

 încurajează apariția unor noi profesii legate de mediu și sprijinirea actorilor locali implicați în protecția biodiversității și a mediului, inclusiv a asociațiilor și ONG-urilor și, în acest sens, consolidarea principiului parteneriatului;

59.

 solicită ca noul Centru de cunoștințe privind biodiversitatea din cadrul Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030 să acorde un loc mai bun datelor tuturor entităților europene de peste mări și să dezvolte o abordare ultramarină a planului de refacere a naturii în Uniune;

60.

 invită Comisia și statele membre în cauză să promoveze și să sprijine în mod activ obiectivele de protejare și refacere a naturii în RUP și solicită, de asemenea, crearea unei rețele a naturii transultraperiferice;

61.

 atrage atenția asupra faptului că exodul tinerilor din zonele cele mai izolate din regiunile ultraperiferice are un impact negativ asupra capacităților de gestionare a pădurilor și crește riscul de incendii din cauza gestionării necorespunzătoare a acestor resurse și a dezvoltării plantelor invazive; solicită mecanisme care să protejeze mediul înconjurător, în special prin combaterea depopulării, atragerea și localizarea populației în aceste locuri și stimularea activităților legate de agricultura și natura durabile;

62.

 salută faptul că programul LIFE integrează inițiativa BEST; solicită o alocare anuală de cel puțin 8 milioane EUR pentru inițiativa BEST, în scopul de a ajuta teritoriile să aplice noua strategie UE în domeniul biodiversității, care impune ca cel puțin 30 % din zonele terestre și maritime să fie protejate; sugerează realizarea unei evaluări a impactului cu privire la posibila aplicare a programului Natura 2000 în regiunile ultraperiferice franceze, pentru a identifica cele mai adecvate instrumente pentru protecția biodiversității și a mediului în aceste regiuni;

63.

 reafirmă obiectivul de a atinge autonomia energetică a regiunilor ultraperiferice și sprijină cu fermitate obiectivul de a obține 100 % energie din surse regenerabile în RUP prin eliminarea treptată a utilizării combustibililor fosili și prin sporirea potențialului tot mai mare al energiei durabile și regenerabile, inclusiv în marea liberă, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu angajamentul european de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până cel târziu în 2050 și obiectivele climatice până în 2030;

64.

 solicită sprijin pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor din RUP; subliniază particularitățile și constrângerile în ceea ce privește accesul la materialele certificate; confirmă importanța Fondului pentru o tranziție justă și a instrumentului REACT-EU, care finanțează tranzițiile din RUP;

E.    Economia circulară integrată și valorificată

65.

 subliniază că economia circulară, obiectivul de reducere la zero a poluării, eficiența energetică și conservarea biodiversității trebuie să fie principii fundamentale ale acestei noi strategii cu RUP și trebuie să conducă la practici mai durabile pentru conservarea teritoriilor, dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă și coeziune;

66.

 invită Comisia să propună un sprijin puternic pentru RUP în scopul de a sprijini un nou model economic durabil, cu inițiative structurante de dezvoltare a economiei circulare și de promovare a locurilor de muncă și a noilor profesii denumite „verzi”;

67.

 subliniază necesitatea integrării economiei circulare în politicile de gestionare a deșeurilor din RUP; preconizează dezvoltarea unor soluții inovatoare pentru reducerea și valorificarea deșeurilor în RUP; avertizează cu privire la complexitatea și costurile gestionării deșeurilor în RUP, care necesită sprijin pentru investiții în infrastructură în scopul de a promova tranziția către o economie circulară;

68.

 invită, de asemenea, Comisia să înființeze un centru de control al poluării marine în RUP pentru a sprijini crearea unei infrastructuri de colectare și tratare a deșeurilor marine;

69.

 invită Comisia ca, în cadrul programului Orizont Europa, să lanseze cereri de candidaturi pentru proiecte de cercetare științifică destinate RUP, în conformitate cu rezultatele obținute de Orizont 2020;

TITLUL 4: Adaptarea la provocările și oportunitățile unei lumi globalizate

70.

 reamintește că RUP au un mare potențial și atuuri specifice de care poate beneficia întreaga Uniune și că Europa trebuie să se bazeze pe RUP, precum și pe cooperarea lor cu țările din vecinătate, pentru a-și promova valorile democratice și obiectivele sociale și de mediu;

71.

 invită Comisia să elaboreze și să promoveze strategii macroregionale pentru RUP în zonele lor geografice respective, explorând în același timp toate posibilitățile pentru o mai bună coordonare practică a intervențiilor simultane ale diferitelor fonduri ale Uniunii [(și anume FEDR, Decizia privind TTPM și Europa în întreaga lume (instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională)];

72.

 invită, de asemenea, Comisia să țină seama de RUP în cadrul strategiei macroregionale pentru zona Oceanului Atlantic, incluzând teme mai adaptate acestor regiuni;

73.

 încurajează introducerea noii componente dedicate cooperării cu RUP în cadrul noului program INTERREG;

74.

 subliniază necesitatea de a consolida, stimula și promova dezvoltarea de proiecte de cooperare între diferitele RUP, pentru a îmbunătăți situația geostrategică și geoeconomică a acestora și pentru a face schimb de bune practici;

A.    O politică echitabilă și adaptată în domeniul concurenței

75.

 insistă asupra necesității de a proteja piețele locale ale RUP de practicile comerciale agresive, cum ar fi debușeele și abuzul de poziție dominantă;

76.

 invită insistent Comisia ca, la punerea în aplicare a politicii sale în domeniul concurenței, să țină seama în mod corespunzător de caracteristicile specifice ale RUP și, în special, de depărtarea lor de continent și de dimensiunea redusă a piețelor lor și subliniază utilitatea derogărilor privind ajutoarele de stat pentru RUP;

77.

 salută adaptarea legislației europene privind ajutoarele de stat la situația de criză provocată de pandemia de COVID-19; invită Comisia să examineze posibilitatea menținerii unora dintre aceste măsuri excepționale pentru RUP, menținând, în același timp, măsurile existente pentru aceste regiuni în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (12) (RGECA) și în Orientările privind ajutoarele de stat regionale;

78.

 solicită crearea unui statut specific pentru întreprinderile din RUP, în vederea creșterii competitivității lor, în special în cadrul regiunilor;

B.    Transportul și deschiderea accesului

79.

 susține că RUP se confruntă cu constrângeri grave legate de distanță, de conectivitatea scăzută, de dependența de porturi și aeroporturi și de orografie consideră că este necesar să se instituie o politică în domeniul transporturilor pe deplin adaptată la realitatea RUP în cadrul FEDR și al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE); invită, de asemenea, Comisia să pună în aplicare un POSEI în domeniul transporturilor ca instrument suplimentar pentru a compensa aceste dezavantaje și pierderi acumulate;

80.

 subliniază necesitatea de a consolida și dezvolta legăturile maritime și aeriene dintre RUP, în interiorul RUP, dar și cu continentul european și cu țările terțe învecinate, pentru a le diminua izolarea;

81.

 subliniază necesitatea de a încuraja utilizarea unor mijloace de transport mai durabile și mai puțin poluante în aceste regiuni prin promovarea unor alternative la combustibilii fosili;

82.

 sprijină angajamentul european față de transportul maritim ecologic și activitățile portuare inovatoare pentru a reduce amprenta de carbon și de mediu în Uniune și solicită ca RUP să beneficieze de acest lucru;

83.

 subliniază necesitatea de a reduce costurile de transport, fie că este vorba de pasageri sau de mărfuri, pentru a garanta principiul continuității teritoriale și al coeziunii, precum și egalitatea de șanse pentru toți cetățenii; solicită gestionarea prețurilor la transportul aerian (către și dinspre aceste regiuni), terestru (intern, între orașe) și maritim (între regiuni și insule); consideră, în acest sens, că ar trebui avute în vedere derogări pentru RUP în cadrul sistemului de comercializare a cotelor de CO2, atât pentru transportul maritim, cât și pentru cel aerian, precum și, după caz, stimulente financiare și tehnice;

84.

 invită Comisia ca, în cadrul MIE, să lanseze o cerere de oferte specifică și să adapteze criteriile de eligibilitate pentru RUP, astfel încât să ofere un cadru pentru sprijinirea infrastructurii de aprovizionare cu combustibili alternativi și durabili în principalele porturi ale acestor regiuni, a mobilității urbane și a aviației;

85.

 invită, de asemenea, Comisia ca, atunci când revizuiește Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 privind rețeaua transeuropeană de transport (13), să integreze dimensiunea RUP prin asigurarea interconectării între rețeaua centrală și cea globală și prin relaxarea cadrului conceptual pentru autostrăzile maritime;

86.

 consideră că este necesar ca Comisia să ofere sprijin tehnic pentru a facilita accesul RUP la finanțare europeană, în special pentru proiectele legate de Pactul verde și construirea de infrastructuri majore în cadrul programului InvestEU;

C.    Sectorul digital și spațial

87.

 salută propunerea programului Europa digitală de a promova o conectivitate sporită și competențe digitale mai bune în RUP; invită Comisia să ofere sprijinul tehnic necesar pentru crearea unor centre europene de inovare digitală în RUP, astfel cum se prevede în programul Europa digitală;

88.

 subliniază necesitatea de a asigura conectivitatea digitală a RUP, în conformitate cu agenda digitală europeană, ca instrument de dezvoltare economică și de egalitate de șanse într-o lume globalizată și într-o lume cu un grad ridicat de digitalizare;

89.

 atrage atenția asupra faptului că sateliții asigură o conectivitate neîntreruptă și de foarte mare capacitate, care este esențială pentru reducerea decalajului digital, în special în RUP; invită, prin urmare, Comisia să actualizeze Strategia spațială europeană prin adoptarea de măsuri specifice pentru RUP;

D.    Politica comercială

90.

 invită Comisia să se asigure că RUP beneficiază pe deplin de acordurile internaționale [acordurile de parteneriat economic (APE), acordurile de liber schimb (ALS) etc.] încheiate între Uniune și țările terțe, prin înființarea unui grup operativ privind impactul politicii comerciale asupra RUP, care să implice efectiv RUP, inclusiv reprezentanți ai sectoarelor din RUP;

91.

 invită Comisia să realizeze un studiu care să măsoare efectele cumulative ale acordurilor comerciale cu țările terțe asupra dezvoltării socioeconomice a RUP;

92.

 solicită respectarea standardelor sociale și de mediu europene în acordurile comerciale cu țările terțe și solicită ca respectarea acestor acorduri să fie asigurată prin măsuri eficiente și operaționale;

93.

 constată că proliferarea acordurilor comerciale încheiate cu țări terțe care produc aceleași produse agricole pentru export ca și RUP, dar cu condiții sociale și de mediu diferite, poate denatura concurența și poate modifica distribuția pieței, amenințând competitivitatea producătorilor comunitari de astfel de produse;

94.

 solicită un tratament diferențiat al produselor din RUP în cadrul tuturor renegocierilor ofertelor publice și ale ALS pentru a se ajunge la un echilibru adecvat între protecția produselor agricole sensibile și apărarea intereselor ofensive ale Uniunii, luând în considerare, printre altele, stabilirea unor perioade de tranziție și a unor cote adecvate pentru produsele din RUP și, în unele cazuri, excluderea produselor celor mai sensibile, cum ar fi zaharurile speciale;

95.

 reamintește declarația comună a celor trei instituții anexată la regulamentul privind mecanismul de stabilizare în momentul aderării Ecuadorului la Acordul UE-Peru și Columbia, în care se afirmă că Comisia va analiza evoluțiile pieței după expirarea mecanismului și că, în cazul în care situația producătorilor europeni de banane se va deteriora, va interveni după consultarea părților interesate;

96.

 recomandă efectuarea unor verificări specifice de către responsabilul cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială (Chief Trade Enforcement Officer), pentru a evita situațiile discriminatorii pentru RUP, și solicită aplicarea principiului „conformității” importurilor de produse ecologice din țări terțe;

E.    Promovarea dezvoltării culturale

97.

 subliniază că RUP sunt ambasadori ai extinderii sferei de influență a Uniunii și că reprezintă o oportunitate reală pentru politicile externe ale Uniunii, datorită proximității și relației lor directe cu un număr mare de țări terțe;

98.

 subliniază avantajele oferite de pozițiile geostrategice și relațiile istorice ale mai multor RUP atlantice cu continentul american și statele insulare din Caraibe; recomandă să se profite de poziția privilegiată a acestor teritorii pentru a stimula relațiile internaționale ale Uniunii Europene în regiune;

99.

 reamintește că cultura este un pilon al dezvoltării personale și al îmbogățirii reciproce; consideră că este necesar să se sprijine mai bine schimburile culturale;

100.

 solicită protejarea și sprijinirea limbilor regionale ale RUP, care sunt atât bunuri culturale, cât și mijloace de integrare și schimburi macroregionale;

F.    Politica în domeniul migrației

101.

 ia act cu îngrijorare de impactul fluxurilor migratorii în RUP; este preocupat de situația migranților minori neînsoțiți din RUP și solicită aplicarea celor mai înalte standarde umanitare de primire adaptate acestor minori; subliniază necesitatea unei abordări umane, capabile să asigure gestionarea eficace a fluxurilor de migrație, în conformitate cu noul Pact privind migrația și azilul și cu valorile Uniunii;

102.

 solicită mobilizarea resurselor Fondului pentru azil, migrație și integrare și solicită fonduri suplimentare specifice pentru a oferi un sprijin sporit statelor membre ale căror RUP se confruntă cu o presiune puternică a migrației;

o

o o

103.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului European al Regiunilor, statelor membre și Conferinței președinților RUP.

(1)  JO C 316, 6.8.2021, p. 2.

(2)  JO C 270, 7.7.2021, p. 2.

(3)  JO C 28, 27.1.2020, p. 40.

(4)  JO C 232, 16.6.2021, p. 28.

(5)  JO C 334, 19.9.2018, p. 168.

(6)  JO C 298, 23.8.2018, p. 92.

(7)  JO C 285, 29.8.2017, p. 58.

(8)  JO C 258 E, 7.9.2013, p. 1.

(9)  https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/demography_report_2020_n.pdf

(10)  https://ec.europa.eu/eurostat/cache/RCI/#?vis=outermost.population=fr

(11)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(13)  JO L 348, 20.12.2013, p. 1.

Top