Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021IP0296

    Rezoluția Parlamentului European din 10 iunie 2021 referitoare la promovarea egalității de gen în învățământul și carierele din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) (2019/2164(INI))

    JO C 67, 8.2.2022, p. 137–147 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    8.2.2022   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 67/137


    P9_TA(2021)0296

    Promovarea egalității de gen în învățământul și carierele din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM)

    Rezoluția Parlamentului European din 10 iunie 2021 referitoare la promovarea egalității de gen în învățământul și carierele din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) (2019/2164(INI))

    (2022/C 67/18)

    Parlamentul European,

    având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

    având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

    având în vedere comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa: Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (COM(2016)0381),

    având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020, intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

    având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței” (COM(2020)0274),

    având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune în domeniul educației digitale pentru 2021-2027: Reforma sistemelor de educație și formare în era digitală” (COM(2020)0624),

    având în vedere studiul Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați din 10 august 2017 intitulat „Beneficiile economice ale egalității de gen în UE – Generarea de creștere economică prin egalitate de gen în cadrul învățământului STIM”,

    având în vedere rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la carierele femeilor în mediul științific și universitar și „plafoanele de sticlă” întâlnite (1),

    având în vedere cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul politicilor privind educația și formarea profesională pentru 2020,

    având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la aplicarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (2),

    având în vedere rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la egalitatea de gen și capacitarea femeilor în era digitală (3),

    având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la capacitarea femeilor și a fetelor prin sectorul digital (4),

    având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la eliminarea decalajului digital dintre femei și bărbați: participarea femeilor la economia digitală (5),

    având în vedere concluziile Consiliului din 6 decembrie 2018 privind egalitatea de gen, tineretul și digitalizarea,

    având în vedere studiul intitulat „Education and employment of women in science, technology and the digital economy, including AI and its influence on gender equality” (Educația și ocuparea forței de muncă în rândul femeilor în domeniul științei, al tehnologiei și al economiei digitale, inclusiv IA și influența sa asupra egalității de gen), publicat de Direcția Generală Politici Interne la 15 aprilie 2020 (6),

    având în vedere studiul intitulat „Women in the Digital Age” (7) (Femeile în era digitală),

    având în vedere Ziua internațională a femeilor și a fetelor din domeniul științei a ONU, sărbătorită anual la 11 februarie, care are scopul de a obține accesul deplin și egal al femeilor și al fetelor și participarea acestora la știință, precum și pentru a obține egalitatea de gen și capacitarea femeilor și a fetelor,

    având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care a intrat în vigoare în 2016, și, în special, obiectivul de dezvoltare durabilă 5 privind egalitatea de gen,

    având în vedere tabloul de bord al Comisiei din 2020 privind femeile în sectorul digital,

    având în vedere raportul Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați referitor la indicele pe 2020 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați,

    având în vedere Convenția ONU asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei din1979, în special articolul 11,

    având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

    având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A9-0163/2021),

    A.

    întrucât egalitatea de gen este o valoare fundamentală și un obiectiv-cheie al UE și o condiție necesară pentru ca femeile și fetele să beneficieze pe deplin de drepturile omului, care este esențială pentru capacitarea lor, pentru dezvoltarea potențialului lor deplin și realizarea unei societăți sustenabile și incluzive; întrucât discriminarea cu care se confruntă femeile, asociată cu genul, stereotipurile și inegalitățile, combinată cu discriminarea intersecțională, are o multitudine de consecințe sociale și economice dăunătoare, inclusiv reducerea avantajelor potențiale pentru sectorul public și companiile din domeniul cercetării și inovării și pentru dezvoltarea economică globală; întrucât, dacă se oferă o mai mare vizibilitate femeilor din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) și contribuțiilor lor profesionale, pot fi generate modele de succes demne de urmat și, în cele din urmă, se poate ajunge la un grad mai ridicat de incluziune, pe lângă intensificarea transformării și a inovării în societățile noastre, în beneficiul tuturor cetățenilor; întrucât eliminarea modelelor vechi va promova egalitatea de gen; întrucât femeile ar putea juca un rol vital în eliminarea deficitelor de pe piața forței de muncă din UE;

    B.

    întrucât UE se confruntă cu o subreprezentare fără precedent a femeilor în carierele și educația din domeniile STIM, în special având în vedere că femeile reprezintă 52 % din populația Europei și 57,7 % din absolvenții de învățământ terțiar din UE (8) însă, cu toate acestea, reprezintă doar 2 din 5 oameni de știință și ingineri (9); întrucât femeile sunt subreprezentate la toate nivelurile sectorului digital din Europa, de la studii (32 % la nivel de licență, masterat sau nivel echivalent) până la posturile universitare de vârf (15 %) în majoritatea domeniilor legate de știință, inginerie și management și la niveluri ierarhice mai ridicate, chiar și în sectoarele în care sunt majoritare, cum ar fi educația; întrucât stereotipurile de gen constituie un obstacol important în calea egalității dintre studenți și studente încă din perioada educației și accentuează și mai mult disparitatea de gen din sectorul locurilor de muncă din domeniile STIM, care reprezintă un obstacol important în calea egalității între femei și bărbați; întrucât decalajul este cel mai mare în ceea ce privește competențele de specialitate și ocuparea forței de muncă în domeniul TIC în UE, unde doar 18 % sunt femei (10), în rândul absolvenților STIM, dintre care doar 36 % sunt femei, și în sectorul digital, unde numărul bărbaților este de peste trei ori mai mare decât cel al femeilor; întrucât nivelurile semnificative de segregare de gen în rândul studenților și absolvenților din domeniile STIM stau la baza segregării de gen viitoare din carierele legate de STIM; întrucât foarte puține adolescente din statele membre (mai puțin de 3 %) își exprimă interesul de a lucra ca profesionist TIC la vârsta de 30 de ani (11); întrucât este deosebit de dificil pentru femeile din medii socioeconomice defavorizate să intre în sectorul STIM; întrucât, deși s-a înregistrat o tendință pozitivă în ceea ce privește implicarea și interesul fetelor în educația STIM, procentele sunt încă prea scăzute; întrucât atitudinile față de STIM nu diferă între băieți și fete în învățământul primar și, în multe cazuri, fetele obțin adesea rezultate mai bune decât băieții la activitățile legate de STIM și TIC (12); întrucât diferențele de gen la disciplinele STIM din învățământul superior nu sunt justificate de rezultatele școlare, deoarece fetele și băieții prezintă niveluri similare ale rezultatelor la știință și matematică în învățământul secundar; întrucât, cu toate acestea, fetele se tem că vor avea mai puțin succes decât băieții în carierele legate de STIM și, prin urmare, femeile au mai puțină încredere în propriile competențe digitale; întrucât normele sociale și așteptările genderizate privind alegerea unei cariere, care sunt adesea consolidate prin conținutul educațional și programele de învățământ, sunt doi dintre factorii cheie ai segregării de gen în învățământul superior;

    C.

    întrucât femeile cu studii în domeniile STIM se pot confrunta cu dificultăți în a-și găsi locul ca angajate în sectorul STIM și au mai puține șanse decât bărbații să înceapă profesii STIM sau să le păstreze, ca urmare a diferitelor bariere existente, cum ar fi stereotipurile de gen, locurile de muncă dominate de bărbați, discriminarea și prejudecățile, prejudecățile conștientizate și neconștientizate, hărțuirea sexuală, un mediu de lucru negativ și lipsa modelelor feminine și a mentorelor; întrucât reducerea disparității de gen din domeniile de educație STIM ar putea să reducă lacunele în materie de competențe, să crească ocuparea forței de muncă în rândul femeilor și productivitatea acestora și să reducă segregarea profesională, ceea ce în cele din urmă ar stimula creșterea economică prin mărirea productivității și a forței de muncă; întrucât eliminarea disparității de gen în ceea ce privește carierele STIM ar contribui la o creștere a PIB-ului UE pe cap de locuitor cu 2,2 până la 3,0 % până în 2050 (13); întrucât eliminarea disparității de gen în carierele STIM ar constitui un pas către egalitatea de gen și respectarea drepturilor omului pentru femei și fete și ar avea un impact pozitiv prin reducerea diferențelor de remunerare și de pensii între femei și bărbați;

    D.

    întrucât, potrivit unui sondaj realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (14), aproximativ 55 % dintre femeile din UE s-au confruntat cu hărțuire sexuală de la vârsta de 15 ani, iar 14 % dintre femei au fost victime ale hărțuirii cibernetice de la vârsta de 15 ani; întrucât multe femei au fost victime ale unor noi forme de violență cibernetică în perioada pandemiei de COVID-19, cum ar fi hărțuirea sexuală și psihologică online; întrucât sunt necesare de urgență măsuri de combatere a acestor noi forme de hărțuire sexuală și psihologică; întrucât au fost raportate cazuri frecvente de hărțuire sexuală în instituțiile de învățământ STIM, inclusiv în școli, universități și la locurile de muncă, ceea ce exclude și mai mult femeile din sector;

    E.

    întrucât subreprezentarea femeilor care lucrează în domeniul tehnologiilor inovatoare, cum ar fi inteligența artificială (IA), reprezintă un motiv de îngrijorare, deoarece poate afecta în mod negativ proiectarea, dezvoltarea și implementarea acestor tehnologii, provocând repetarea practicilor discriminatorii și a stereotipurilor existente și dezvoltarea de algoritmi părtinitori din punctul de vedere al genului; întrucât eforturile de combatere a prejudecăților de gen, a stereotipurilor și a inegalităților în sectorul digital sunt insuficiente; întrucât decalajul de gen persistă în toate domeniile tehnologiei digitale, în special, în ceea ce privește IA și securitatea cibernetică, consolidând astfel o orientare masculină în sectorul digital pentru viitorul apropiat; întrucât combaterea acestor prejudecăți necesită dezvoltarea unor cerințe clare în materie de etică și transparență; întrucât seturile de date incomplete și inexacte și lipsa unor date defalcate în funcție de gen pot să distorsioneze procesarea și raționamentul unui sistem de IA și să pericliteze și mai mult realizarea egalității de gen în cadrul societății; întrucât ar trebui, de asemenea, să se acorde atenția cuvenită circumstanțelor unice ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din Europa, în special în ceea ce privește dimensiunea acestora, capacitatea lor de a pune în aplicare noi cerințe, precum și potențialul lor ca sursă și contribuție valoroasă pentru a permite fetelor, femeilor și liderilor femei să promoveze egalitatea de gen în educația și carierele STIM;

    F.

    întrucât noile tehnologii care sunt părtinitoare în funcție de gen, origine etnică, rasă, culoare, limbă, religie, origine națională sau socială au drept principale cauze datele nedefalcate, lipsa de cunoștințe contextualizate și neaplicarea perspectivei de gen în cercetare, ceea ce poate avea consecințe negative asupra sănătății și stării de bine a femeilor, în special a celor care se confruntă cu discriminarea intersecțională, precum și asupra siguranței produselor și poate avea un impact negativ asupra dezvoltării personale și profesionale a femeilor (15);

    G.

    întrucât profesorii și părinții pot agrava stereotipurile de gen descurajând fetele să aleagă și să urmeze studii și cariere în domeniile STIM; întrucât stereotipurile de gen influențează în mod semnificativ alegerea subiecților; întrucât descurajarea culturală și necunoașterea modelelor feminine și nepromovarea lor reduc și afectează în mod negativ oportunitățile fetelor și femeilor de acces la studii în domeniile STIM, la cariere conexe și la antreprenoriat digital și conduc la discriminare și la un număr mai mic de oportunități pentru femei pe piața muncii; întrucât ar trebui să se pună accentul pe factorii care motivează fetele și le cultivă interesul pentru studiile STIM, profesiile conexe și antreprenoriatul digital, cum ar fi promovarea modelelor feminine de urmat, profesorii mentori, precum și aprobarea grupurilor colegiale și dezvoltarea creativității și a experienței practice;

    H.

    întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 va duce probabil la schimbări permanente ale vieții în Europa și va afecta majoritatea aspectelor vieții oamenilor, modul în care ne desfășurăm activitatea și modul în care studiem și învățăm, în care digitalizarea va avea un rol major; întrucât pandemia de COVID-19 mărește, de asemenea, decalajul digital dintre femei și bărbați (16) într-un moment în care competențele digitale sunt necesare mai mult ca oricând pentru a lucra, a studia sau a rămâne conectat; întrucât transformarea digitală rapidă oferă multe oportunități de a schimba modelele genderizate de ocupare a forței de muncă, dar poate afecta, de asemenea, în mod disproporționat ocuparea forței de muncă în rândul femeilor în numeroase domenii; întrucât femeile sunt obligate să își asume o parte mai mare a obligațiilor de creștere a copiilor sau de familie decât colegii lor bărbați și, prin urmare, toate măsurile propuse ar trebui să ia în considerare posibilitatea femeilor de a echilibra viața profesională și pe cea de familie, astfel încât să includă bărbații în aceste sfere; întrucât granițele dintre viața profesională și cea de familie vor deveni mai puțin distincte ca urmare a telemuncii, iar femeile ar putea fi nevoite să suporte cea mai mare povară a echilibrării unei cariere cu îndatoririle de îngrijire a familiei;

    I.

    întrucât trebuie să se promoveze în continuare politici menite să crească participarea femeilor în domeniile legate de STIM și IA și să se adopte o abordare pe mai multe niveluri a disparității de gen la toate nivelurile educației și ocupării forței de muncă în sectorul digital; întrucât puține state membre au inclus dispoziții privind egalitatea de gen în domeniul cercetării și inovării, iar progresele înregistrate în integrarea perspectivei de gen în programele naționale de cercetare au fost lente;

    J.

    întrucât trebuie promovat și sprijinit un spirit antreprenorial mai puternic în rândul femeilor și trebuie creat un mediu favorizant în care antreprenoarele să poată prospera și în care inițiativa este încurajată; întrucât datele privind antreprenoriatul din domeniile STIM și din sectorul TIC indică o marginalizare și mai mare a femeilor; întrucât disparitatea de gen în ceea ce privește investițiile în start-up-uri și investițiile capital de risc este la fel de evidentă; întrucât, deoarece fetele tind să studieze mai puține discipline TIC și STIM pe parcursul învățământului secundar și universitar, mult mai puține femei ajung să lucreze în aceste domenii și devin fondatoare și proprietare de companii private și start-up-uri; întrucât doar 17 % dintre fondatorii de start-up-uri sunt femei; întrucât, în medie, start-up-urile deținute de femei primesc cu 23 % mai puțină finanțare decât cele conduse de bărbați; întrucât, deși femeile reprezintă 30 % dintre antreprenorii din Europa, ele primesc doar 2 % din finanțarea nebancară disponibilă (17); întrucât se pare că această cifră a scăzut la 1 % în contextul pandemiei;

    Observații generale

    1.

    consideră că, având în vedere diferența considerabilă de remunerare între femei și bărbați din UE, faptul că femeile sunt mai susceptibile să aibă locuri de muncă cu salarii mici, cu timp parțial și precare din alte puncte de vedere și creșterea cererii de specialiști în domeniile STIM, precum și importanța carierelor legate de STIM pentru viitorul economiei europene, este esențial să se mărească ponderea femeilor în sectorul STIM pentru îndeplinirea drepturilor și potențialului femeilor și pentru a construi o economie și o societate mai sustenabile și incluzive, prin inovarea științifică, digitală și tehnologică; subliniază că un nivel ridicat de competențe în domeniile STIM este esențial pentru procesul de inovare în domeniile TIC de vârf, precum IA și securitatea cibernetică și va fi tot mai important pentru competitivitatea UE pe piețele globale; subliniază, prin urmare, că potențialul deplin al competențelor, cunoștințelor și calificărilor femeilor în aceste domenii poate contribui la stimularea economiei europene și la sprijinirea obiectivelor definite în diverse politici ale UE și, în special, în Pactul verde european și Agenda digitală;

    2.

    reafirmă că principalul obiectiv ar trebui să fie eliminarea tuturor barierelor, în special a barierelor socioculturale, psihologice și pedagogice care limitează interesele, preferințele și opțiunile femeilor, inclusiv stereotipurile de gen, discriminarea de gen și o combinație dintre factorii biologici și cei sociali, în special dintre maternitate și perioadele cele mai decisive din carierele femeilor, fără a compromite libertatea lor de a lua decizii; încurajează statele membre să promoveze participarea femeilor și fetelor la studiile și carierele din domeniile STIM în cadrul planurilor lor de acțiune sau al strategiilor lor naționale sau regionale relevante în materie de gen prin oferirea unor stimulente adecvate; consideră că aceste planuri de acțiune sau strategii ar trebui, printre alte inițiative, să urmărească o consolidare a egalității de gen, concentrându-se asupra eradicării stereotipurilor de gen, a facilitării accesului la educație și la calificări, asupra unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, asupra egalității de șanse, asupra asigurării unor medii de lucru și studiu sănătoase și sigure pentru femei, asupra nediscriminării pe piața muncii, asupra sensibilizării cu privire la prejudecățile și a stereotipurilor de gen în toate sectoarele relevante pentru STIM, asupra instituirii unor politici obligatorii de transparență salarială, asupra punerii în aplicare a toleranței zero față de hărțuirea sexuală și asupra creșterii vizibilității modelelor feminine de urmat;

    3.

    reiterează că stereotipurile de gen, descurajarea culturală și lipsa de conștientizare și de promovare a modelelor feminine reduc și afectează în mod negativ oportunitățile fetelor și femeilor de acces la studii în domeniile STIM, la cariere conexe și la antreprenoriat digital, și pot conduce la discriminare și la un număr mai mic de oportunități pentru femei pe piața muncii;

    4.

    reafirmă că este important să se integreze conștientizarea prejudecăților de gen în toate sectoarele relevante, inclusiv în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice; subliniază că este necesar să se îndepărteze barierele structurale, cum ar fi dezavantajele socio-economice și mediile și condițiile de lucru ostile față de femei, care împiedică fetele și femeile să intre într-un domeniu dominat în mare măsură de bărbați, precum și că este necesar să se sporească vizibilitatea modelelor de urmat, încă subevaluate, pentru a inspira femeile și fetele; invită Comisia să introducă și să sprijine campanii de sensibilizare și alte programe și inițiative pentru a reduce aceste bariere în mediul academic; subliniază că măsurile privind egalitatea de gen, cum ar fi eliminarea stereotipurilor de gen din educație, sensibilizarea, promovarea disciplinelor STIM pentru fete și femei, precum și orientarea în carieră pentru a încuraja fetele să ia în considerare studiile în domenii dominate de bărbați ar conduce la un număr mai mare de absolvente în domeniile STIM;

    5.

    invită statele membre să combată segmentarea pieței muncii pe criterii de gen în ceea ce privește carierele din domeniile STIM, prin investiții în educația formală, informală și non-formală, în învățarea pe tot parcursul vieții și în formarea profesională pentru femei, pentru a asigura accesul lor la locuri de muncă de înaltă calitate și la oportunități de recalificare și de perfecționare în perspectiva viitoarelor schimbări de pe piața muncii și a preveni un cerc vicios al segregării profesionale; invită Comisia și statele membre să elaboreze măsuri de politică care să integreze pe deplin dimensiunea de gen prin campanii de sensibilizare, formare, programe școlare și, în special, orientare profesională, pentru a promova antreprenoriatul, disciplinele STIM și educația digitală pentru fete de la o vârstă fragedă, în vederea combaterii stereotipurilor educaționale existente și a asigurării faptului că mai multe femei intră în sectoare în curs de dezvoltare și bine plătite; subliniază că este necesară implicarea mass-mediei, inclusiv a rețelelor sociale, pentru a încuraja folosirea limbajului incluziv și a evita stereotipurile care conduc la formarea de opinii împotriva participării fetelor în educația STIM și a interesului lor pentru acest domeniu; solicită îmbunătățirea facilităților STIM și garantarea accesului egal la acestea; solicită burse specifice pentru fetele și femeile care doresc să urmeze o carieră în sectorul STIM;

    6.

    invită Comisia și statele membre să țină seama în mod specific de situația femeilor și a fetelor care provin din medii socioeconomice defavorizate, cum ar fi cele cu dizabilități sau cele care trăiesc în regiuni ultraperiferice sau rurale, femeile sărace, mamele singure, studentele aflate în situații precare, migrantele și femeile rome, precum și să le asigure accesul deplin la educația digitală și la carierele STIM și incluziunea în aceste domenii, pentru a preveni adâncirea decalajului digital; invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită discriminării intersecționale și prejudecăților cauzate de etnie, religie, orientare sexuală, vârstă sau dizabilitate atunci când își elaborează planurile de acțiune; invită Comisia și statele membre să colecteze date comparabile și armonizate pentru a urmări progresele înregistrate de femei din medii socioeconomice diferite sau de origine rasială și etnică la toate nivelurile de educație, inclusiv în ceea ce privește alegerea și dezvoltarea carierelor lor, punând accentul pe inegalitățile din sectoarele STIM și din sectorul digital, ceea ce va contribui la monitorizarea impactului politicilor și va permite părților interesate să identifice deficiențele și cauzele profunde ale acestora; invită Comisia să coopereze cu statele membre pentru a extinde indicatorii folosiți pentru tabloul de bord privind femeile în sectorul digital, astfel încât aceștia să includă informații și date referitoare la femeile din educația STIM și care au cariere STIM, și să dezvolte un set de instrumente care să includă metodologii, indicatori și cadre pentru a produce date mai exacte și a folosi mai bine informațiile existente;

    7.

    invită statele membre să sprijine pe deplin inițiativele Comisiei de sensibilizare cu privire la oportunitățile digitale, cum ar fi abordarea „No women No Panel (Nicio masă rotundă fără femei)”, Săptămâna UE a programării, Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, Premiul UE pentru femeile inovatoare, inițiativele #SaferInternet4EU la nivel european și Agenda pentru competențe în Europa;

    Educația

    8.

    salută Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 și acțiunea acestuia de „Încurajare a participării femeilor la STIM” și speră că acesta va contribui la dezvoltarea unor modalități mai atractive și mai creative de a încuraja fetele să urmeze studii în domeniile STIM, precum și la creșterea încrederii femeilor în competențele lor digitale; subliniază că fetele reprezintă doar 36 % din absolvenții din domeniile STIM (18), cu toate că ele obțin rezultate mai bune decât băieții la alfabetizarea digitală (19); subliniază că fetele care asimilează stereotipuri de gen au niveluri mai scăzute de auto-eficacitate și mai puțină încredere în capacitățile lor decât băieții, precum și că auto-eficacitatea are un impact considerabil atât asupra rezultatelor educației STIM, cât și a aspirațiilor privind cariere STIM; subliniază că fetele par să își piardă interesul față de disciplinele STIM cu vârsta, ceea ce sugerează că sunt necesare intervenții încă de la nivelul învățământului preșcolar și primar pentru a susține interesul fetelor pentru aceste domenii și a combate stereotipurile dăunătoare privind rolurile de gen atât pentru fete, cât și pentru băieți; invită Comisia și statele membre să creeze noi canale de conectare cu fetele și să se asigure că toate au acces la educația digitală, precum și să recunoască și să investească în profesori ca motoare ale schimbărilor culturale, dat fiind potențialul lor de a impulsiona participarea continuă a fetelor la disciplinele științifice la școală; propune ca aceste eforturi să fie intensificate prin elaborarea unor orientări comune pentru statele membre, în vederea îmbunătățirii cunoștințelor și a competențelor copiilor care încep învățământul secundar; solicită utilizarea eficientă a fondurilor, programelor și strategiilor UE, inclusiv Erasmus+, Fondul social european Plus (FSE+) și programul Europa digitală, pentru a încuraja activ fetele să urmeze studii în domeniile TIC și STIM și pentru a oferi un sprijin eficace învățării pe tot parcursul vieții și formării în sectoarele STIM; solicită ca egalitatea de gen să fie inclusă în mod corespunzător în viitoarea strategie și în politicile UE pentru tineret;

    9.

    subliniază că educația digitală de înaltă calitate, incluzivă și nediscriminatorie trebuie să joace un rol substanțial în creșterea participării fetelor și femeilor la domeniile legate de TIC și STIM și în eliminarea decalajului de gen în sectorul digital; accentuează că educația digitală trebuie să creeze o mai bună incluziune digitală și alfabetizare digitală și să asigure participarea egală a fetelor și femeilor în era digitală; subliniază că este important să se asigure integrarea perspectivei de gen în educația STIM la toate nivelurile, inclusiv în educația extrașcolară, informală și non-formală, precum și pentru personalul didactic; solicită, prin urmare, strategii specifice adaptate vârstei; încurajează statele membre să promoveze educația în domeniul informaticii în programele naționale și invită organismele de învățământ să integreze materii ca robotica, codarea, TIC și programarea într-o etapă timpurie a învățământului preșcolar și primar, pentru a încuraja elevele să urmeze cursuri de matematică, codare, TIC și discipline științifice în școli;

    10.

    recunoaște rolul școlilor și al profesorilor în eliminarea disparității de gen în educația din domeniile STIM și subliniază rolul educației în promovarea prezenței fetelor la cursurile legate de STIM și în stabilirea unor criterii de referință pentru monitorizarea recrutării și a păstrării femeilor; invită statele membre să investească în dezvoltarea competențelor profesorilor de STIM din învățământul primar și secundar pentru a-i ajuta să înțeleagă și să abordeze ideile preconcepute neconștientizate în practicile lor de predare și în evaluările lor și să îi implice în mod egal pe toți cursanții; subliniază că este necesar ca statele membre să implice toate cadrele didactice în acțiunile legate de STIM și să stimuleze angajamentul profesorilor ca agenți ai schimbării; propune ca instituțiile de învățământ să elaboreze planuri de egalitate pentru a promova echilibrul de gen în rândul cadrelor didactice; solicită ca programele de învățământ și materialele educaționale în domeniile STIM să fie puse la punct pentru a promova mai bine participarea egală la STIM; solicită o mai bună orientare profesională și modalități noi și creative de a inspira elevele să ia în considerare o carieră în domeniul STIM; subliniază că este necesar, în acest sens, să se consolideze capacitatea profesorilor și a consilierilor de carieră de a încuraja fetele interesate de STIM să urmeze cariere în domeniu, deoarece o mai bună conștientizare a stereotipurilor și a disparităților de gen din domeniile STIM permite pedagogilor și consilierilor de carieră să înțeleagă barierele cu care se confruntă elevii lor, să asigure participarea egală la orele STIM și să promoveze carierele STIM în rândul elevelor;

    11.

    subliniază faptul că profesorii și alți membri ai personalului de sex masculin predomină în studiile legate de STIM în școli, în universități și la locurile de muncă, ceea ce duce la o absență a modelelor feminine și la oportunități limitate de orientare și mentorat; încurajează integrarea perspectivei de gen în învățământul primar, secundar și terțiar prin conținut educațional, instruire a profesorilor și programe de învățământ sensibile la dimensiunea de gen și îndeamnă comisiile și instituțiile implicate în recrutare să promoveze echilibrul de gen pentru a evita „efectul de outsider”; subliniază că sunt necesare investiții în educație și formare, cu procese de recrutare și de selecție care să ia în considerare dimensiunea de gen în toate sectoarele educaționale, în special în sectoarele STIM și în sectoarele digitale emergente, în care femeile sunt subreprezentate; invită Comisia și statele membre să găsească modalități mai atractive și mai creative de a prezenta modelele feminine cu cariere de succes în domeniile TIC și STIM, pentru a stimula încrederea în sine a fetelor în ceea ce privește competențele lor digitale și a le încuraja să urmeze studii legate de TIC și STIM;

    12.

    subliniază că este necesar să se abordeze educația financiară, inclusiv simulările de practici financiare și relația dintre aceasta și disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile; subliniază că femeile tinere trebuie să fie informate despre subiecte ca diferența de remunerare între femei și bărbați, pentru a deschide calea către un viitor plin de femei încrezătoare din punct de vedere financiar;

    13.

    observă că toate fetele ar trebui să poată să profite de accesul mai larg la soluții de învățare digitale de nivel mondial și să dispună de instrumentele și motivațiile necesare pentru a se implica în tehnologiile digitale, ca utilizator și creator; invită statele membre să țină seama de preocupările actuale cu privire la riscul răspândirii în continuare a COVID-19 și să abordeze lipsa echipamentelor TIC și a conectivității pentru elevii vulnerabili care provin din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic, cum ar fi fetele din zonele rurale sau din zonele greu accesibile, și să dezvolte instrumente pentru a asigura accesul deplin la educația digitală și buna funcționare a acesteia; subliniază că sunt necesare programe de finanțare speciale pentru școlile din zonele rurale, care rămân tot mai mult fără finanțare pentru tehnologii avansate pe care multe districte școlare urbane le consideră de la sine înțelese; solicită, în plus, un sprijin mai bun pentru pedagogii din sistemele școlare rurale pentru a-i ajuta să predea programele de învățământ din domeniile STIM, în special privind formarea, instrumentele și infrastructura;

    14.

    subliniază că este important să se dezvolte rețele pentru profesionistele din domeniile STIM pentru campanii de comunicare la scară largă, care să contribuie la transformarea percepțiilor asupra femeilor din domeniile STIM și pentru ca femeile din domeniile STIM să se conecteze cu fetele prin sprijin în carieră, formarea competențelor și networking; salută diferitele inițiative educaționale concepute pentru a sprijini fetele și a promova femeile în economia digitală, inclusiv folosirea prezentărilor virale pe platformele de comunicare socială, rețelele profesionale organizate de femei pentru femei și inițiativele unor companii din domeniul tehnologiei; invită Comisia și statele membre să instituie programe de mentorat cu modele feminine în domeniile STIM la toate nivelurile de educație; invită Comisia să adopte o abordare de gen specifică la lansarea stagiilor pentru oportunități digitale, pentru a le oferi tinerelor din medii diferite șansa de a dobândi o experiență digitală, TIC și STIM concretă în domenii care sunt solicitate pe piața forței de muncă și încurajează ferm promovarea stagiilor în companiile STIM în timpul educației; încurajează statele membre să creeze inițiative pentru a sprijini tranziția fetelor de la școală la muncă, cum ar fi orientarea în carieră în școli, uceniciile și programele de experiență profesională, în scopul de a sprijini viitoarele aspirații ale fetelor și a crea căi pentru tranziția acestora la forța de muncă în domeniile STIM;

    15.

    ia act de faptul că, în concluziile sale din mai 2015 privind foaia de parcurs a Spațiului european de cercetare pentru perioada 2015-2020, Consiliul a invitat – fără niciun rezultat – Comisia și statele membre să înceapă transpunerea legislației naționale privind egalitatea în acțiuni eficiente pentru a combate dezechilibrele de gen în instituțiile de cercetare și organismele decizionale și să integreze mai bine dimensiunea de gen în politicile, programele și proiectele de cercetare și dezvoltare; recunoaște obiectivul Comisiei Europene de a încuraja participarea femeilor la STIM împreună cu Institutul European de Inovare și Tehnologie și de a sprijini Coaliția STIM a UE pentru a dezvolta programe de învățământ pentru învățământul superior care să atragă femeile în domeniul ingineriei și al TIC; regretă faptul că, în continuare, femeile nu au un acces egal la posturile de cercetare, la finanțare și la publicare și că încă există o diferență de remunerare între femei și bărbați în mediul științific și academic, în pofida prevederilor legale privind egalitatea de tratament și nediscriminarea pe piața forței de muncă, inclusiv privind plata egală, în vigoare în UE și în statele membre;

    16.

    subliniază numărul cazurilor de hărțuire sexuală suferită de studentele din domeniile STIM în cadrul învățământului terțiar și invită statele membre și instituțiile de învățământ să pună în aplicare politici de toleranță zero pentru hărțuirea sexuală, să convină asupra unor coduri de conduită și protocoale stricte, să creeze canale de raportare sigure și private pentru femei și fete și să raporteze autorităților relevante toate cazurile de hărțuire sexuală; invită Comisia, statele membre și instituțiile de învățământ să adopte măsuri de prevenire și sancțiuni adecvate pentru autorii actelor de hărțuire sexuală pentru a combate hărțuirea sexuală în școli și în instituțiile de învățământ STIM;

    17.

    subliniază că este necesar să se includă învățarea STIM receptivă la dimensiunea de gen și oportunitățile de carieră în planurile naționale de dezvoltare și în politicile privind sectorul educației, TIC și domeniul științific;

    Carierele

    18.

    regretă faptul că femeile se confruntă în mod disproporționat cu mai multe obstacole în cariera lor decât bărbații, din cauza lipsei unui echilibru adecvat între viața profesională și cea privată și a creșterii numărului de activități de îngrijire neremunerate în majoritatea gospodăriilor; ia act de faptul că pandemia de COVID-19 a agravat și mai mult situația femeilor, care au trebuit să găsească un echilibru între orele suplimentare de lucru la distanță, îngrijirea copiilor și activitățile de îngrijire neremunerate; regretă impactul deosebit de negativ al culturii „mereu online” asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a lucrătorilor cu responsabilități de îngrijire, care sunt de obicei femei; îndeamnă instituțiile publice și private să se asigure că telemunca ia în considerare obstacolele pentru menținerea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și respectă dreptul de a se deconecta, precum și să adopte politici favorabile vieții de familie; îndeamnă statele membre să instituie măsuri adecvate pentru a garanta politici de toleranță zero față de hărțuirea sexuală, un concediu de maternitate mai bun, un concediu de paternitate mai răspândit și mai lung, precum și concedii parentale plătite și netransferabile, care să le permită femeilor și bărbaților să beneficieze de timp liber pentru a-și îngriji copiii, precum și să combată norma conform căreia femeia este părintele care își întrerupe cariera, pentru a depăși un obstacol major în calea avansării în carieră a femeilor, precum și să asigure un program de lucru flexibil, facilități de îngrijire a copiilor la fața locului și munca la distanță; îndeamnă statele membre să transpună și să pună în aplicare pe deplin Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată (20) și invită Comisia să monitorizeze acest lucru în mod eficient; invită Comisia și statele membre să evalueze pe deplin cauzele și factorii care conduc la o rată ridicată a abandonului carierelor din domeniile STIM în rândul femeilor, să formuleze recomandări de acțiune pentru a preveni acest fenomen, dacă este cazul, și să dezvolte mecanisme și programe pentru implicarea femeilor și a fetelor în inițiativele privind educația, formarea și ocuparea forței de muncă și să adopte politici și măsuri adecvate în acest scop; subliniază că pandemia de COVID-19 deschide un nou capitol în domeniul muncii, al educației, al guvernanței și al vieții de zi cu zi și că aceasta a evidențiat importanța deosebită a alfabetizării și a competențelor digitale și necesitatea unor noi condiții de telemuncă, care a arătat o disparitate de gen semnificativă în timpul pandemiei și al măsurilor de izolare care au urmat; subliniază că este urgentă și necesară promovarea echilibrului de gen în sectorul digital, având în vedere modul în care persoanele și companiile folosesc TIC și alte tehnologii digitale pentru a lucra și a interacționa în noua societate digitală;

    19.

    consideră că este extrem de important să existe mai multe modele feminine și să se mărească numărul femeilor care ocupă poziții de conducere în sectorul STIM; subliniază că procentul în scădere al femeilor care ocupă poziții de nivel superior are un efect negativ asupra recrutării femeilor, ceea ce scade și mai mult șansele femeilor de a fi numite pe poziții de nivel superior; regretă că femeile sunt subreprezentate în pozițiile de conducere în carierele STIM și evidențiază nevoia urgentă de a promova egalitatea de gen la toate nivelurile procesului decizional în domeniul afacerilor și al managementului; subliniază că diversitatea de gen în consiliile de administrație și în funcțiile de decizie îmbunătățește performanța companiilor ca urmare a lărgirii spectrului de cunoștințe, atitudini și experiențe; regretă că există o segregare de gen, atât orizontală, cât și verticală, în ierarhiile universităților și școlilor din Europa; atrage atenția asupra faptului că femeile sunt în special subreprezentate în funcțiile academice și de decizie de vârf în instituțiile academice și universități, acest lucru indicând existența unui plafon de sticlă – bariere invizibile, formate de prejudecăți, care împiedică femeile să ocupe funcții de răspundere; îndeamnă Consiliul și statele membre să adopte propunerea de directivă privind femeile în consiliile de administrație și să stabilească obiective privind echilibrul de gen în organele de decizie;

    20.

    regretă că diferența de remunerare între femei și bărbați rămâne o realitate și este și mai pronunțată în sectoarele dominate de bărbați, cum ar fi TIC și companiile din domeniul tehnologic (21); invită toți actorii să practice transparența salarială; îndeamnă Consiliul să deblocheze propunerea de directivă privind punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală, care vizează extinderea protecției împotriva discriminării printr-o abordare orizontală;

    21.

    invită toate părțile interesate relevante să abordeze discriminarea în practicile lor de angajare și să introducă anumite cote pentru a promova incluziunea femeilor, în special a femeilor din medii rasiale și etnice diverse, a femeilor cu dizabilități și a persoanelor LGBTI+;

    22.

    încurajează stabilirea unui dialog favorabil incluziunii cu părțile interesate relevante, cum ar fi companiile private, organizațiile neguvernamentale, ordinele și institutele profesionale, instituțiile de stat, autoritățile regionale și locale, factorii de decizie și reprezentanții societății civile, pentru a asigura acțiuni coordonate și a aborda verigile lipsă în vederea promovării femeilor în domeniile STIM; subliniază că, având în vedere importanța capitală a combaterii stereotipurilor culturale și sociale împotriva capacităților și rolurilor femeilor în sectorul STIM, ar trebui adoptate măsuri specifice de promovare a egalității de gen, cum ar fi legislația sau politicile de integrare a perspectivei de gen, precum stimulentele financiare sau alte măsuri, pentru a spori participarea fetelor la educația și carierele STIM; solicită acordarea de stimulente companiilor care sprijină modelele feminine, programele de mentorat și parcursurile profesionale, precum și creșterea vizibilității femeilor; recunoaște rolul esențial pe care anumiți directori generali și membri ai personalului de conducere de nivel superior îl îndeplinesc în eliminarea decalajului de gen în sectorul digital prin elaborarea unor politici corporative menite să combată stereotipurile de gen digitale, să promoveze modelele de urmat, să motiveze femeile să exploreze studiile STIM, să stimuleze recalificarea sau perfecționarea femeilor, să promoveze programele de mentorat și să îmbunătățească imaginea locurilor de muncă din sectorul TIC; invită Comisia și statele membre să colaboreze în continuare cu toți partenerii de afaceri din domeniul TIC, digital, al telecomunicațiilor, al mass-mediei, al audiovizualului și al tehnologiei pentru a promova o cultură și un mediu de lucru incluzive și echilibrate din punctul de vedere al genului, inclusiv prin introducerea unor măsuri precum campanii de sensibilizare pentru promovarea egalității de gen în sectoarele STIM private și parteneriate public-privat pentru a facilita accesul la piața muncii STIM pentru proaspeții absolvenți, precum și promovarea programelor de ucenicie și a stagiilor pentru fete și tinere femei pentru a consolida tranziția acestora către piața muncii, prin intermediul unor inițiative precum mentoratul și bursele pentru fete defavorizate, precum și parteneriate public-privat între sistemele de învățământ superior, guvernele și companiile active în domeniul tehnologiilor emergente, cum ar fi tehnologiile 3D, IA, nanotehnologia, robotica și terapia genică și să încurajeze schimbul de informații și bune practici între toate statele membre în acest scop;

    23.

    subliniază relația dintre disparitatea de gen și diferența de pensii între femei și bărbați; invită, prin urmare, statele membre să abordeze și să reducă aceste aspecte și să ia măsuri suplimentare pentru a se asigura că femeile pot avea acces adecvat la educație, șansa de a obține independență economică și oportunități de avansare în carieră;

    Sectorul digital

    24.

    regretă faptul că disparitatea de gen există în toate domeniile tehnologiei digitale, dar este deosebit de preocupat de disparitatea de gen în tehnologiile inovatoare, cum ar fi IA și securitatea cibernetică, unde prezența medie a femeilor la nivel mondial este de 12 % și, respectiv, 20 % (22); propune să se acorde o atenție sporită și un sprijin mai mare zonelor slab populate și în special zonelor rurale, unde această situație se înrăutățește;

    25.

    subliniază că, pentru performanța tehnologiilor IA, calitatea seturilor de date utilizate este esențială, că IA nu trebuie să consolideze inegalitățile și stereotipurile de gen prin transformarea prejudecăților și a ideilor preconcepute din sfera analogică în sfera digitală pe baza algoritmilor și că IA poate contribui în mod semnificativ la promovarea egalității de gen, cu condiția dezvoltării unui cadru juridic adecvat și a eliminării prejudecăților conștientizate și neconștientizate; subliniază că una dintre deficiențele cele mai grave ale IA se referă la anumite tipuri de prejudecăți, de exemplu legate de gen, vârstă, dizabilitate, religie, origine rasială sau etnică, context social sau orientare sexuală, ca urmare a unei forțe de muncă omogene; constată că formele intersecționale de discriminare fac ca femeile să fie marginalizate de tehnologiile emergente, cum ar fi femeile de culoare din cauza unor erori în tehnologia de recunoaștere facială; subliniază că sunt necesare echipe variate de dezvoltatori și ingineri care să lucreze alături de principalii actori societali pentru a împiedica includerea accidentală a unor prejudecăți culturale și de gen în algoritmii, sistemele și aplicațiile de IA; sprijină crearea unor programe de învățământ și a unor activități de sensibilizare a publicului cu privire la impactul societal, juridic și etic al IA; invită Comisia și statele membre să ia toate măsurile posibile pentru a preveni astfel de prejudecăți și pentru a asigura apărarea deplină a drepturilor fundamentale; subliniază că infrastructura de supraveghere umană trebuie să fie dezvoltată înainte de implementarea tehnologiilor de IA în sectoarele cu risc ridicat, în special în sectorul sănătății, și să includă experți în materie de egalitate de gen;

    26.

    recunoaște că IA, dacă nu este afectată de prejudecăți implicite, poate fi un instrument puternic de depășire a inegalităților de gen și a stereotipurilor prin dezvoltarea unor algoritmi nepărtinitori, „etici de la stadiul conceperii”, care să contribuie la echitatea și bunăstarea generală; subliniază importanța unei abordări europene comune față de aspectele etice ale IA; subliniază, de asemenea, că politica și legislația UE privind IA trebuie să respecte valorile europene, tratatele și actele legislative ale UE și principiile Pilonului european al drepturilor sociale;

    27.

    solicită ca orice IA și orice automatizare să fie responsabile social și concepute astfel încât să ne permită să depășim inegalitățile, inclusiv discriminarea de gen și să abordăm provocările cu care se confruntă femeile, cum ar fi munca neremunerată de îngrijire, diferența de remunerare între femei și bărbați, hărțuirea cibernetică, violența de gen și hărțuirea sexuală, traficul de ființe umane, încălcarea drepturilor sexuale și reproductive și subreprezentarea în funcțiile de conducere; solicită ca IA și automatizarea să contribuie la îmbunătățirea sănătății femeilor și a prosperității economice, la egalitatea de șanse, la drepturile lucrătorilor și la drepturile sociale, la educația de calitate, la protecția copiilor, la diversitatea culturală și lingvistică, la egalitatea de gen, la alfabetizarea digitală, la inovare și creativitate, inclusiv la accesul la finanțare, la învățământul superior și la oportunități de muncă flexibile; invită Comisia să ajute autoritățile competente ale statelor membre să acorde o atenție deosebită noilor forme de violență bazată pe gen, cum ar fi hărțuirea cibernetică și urmărirea cibernetică (23), precum și să efectueze evaluări permanente și să abordeze aceste probleme într-un mod mai eficace;

    Antreprenoriatul și accesul la finanțare

    28.

    regretă că femeile sunt subreprezentate în start-up-urile bazate pe inovare și subliniază prejudecățile de gen și dezavantajele sistemice care există în structurile sociale, în special în cele de la intersecția dintre STIM și antreprenoriat; consideră că este extrem de important să existe mai multe modele feminine și să se mărească numărul femeilor care ocupă poziții de conducere în sectorul STIM; invită Comisia și statele membre să aplice politici care să sprijine și să elibereze potențialul antreprenorial al femeilor, care sunt în continuare o sursă neexplorată de creștere economică, inovație și creare de locuri de muncă, să furnizeze informații mai multe și mai bune despre antreprenoriat ca o opțiune de carieră atractivă, în special pentru tinerele femei în școli, și să pună în aplicare politici publice care promovează antreprenoriatul în rândul femeilor; consideră că redresarea în urma pandemiei de COVID-19 reprezintă o oportunitate importantă de a promova antreprenoarele pentru a le capacita să reconstruiască economiile și societățile noastre; subliniază că o redresare reală în urma pandemiei de COVID-19 va fi o reușită numai dacă se ajunge la o Europă mai verde, mai echitabilă și mai echitabilă din punctul de vedere al egalității de gen și dacă se asigură integrarea adecvată a dimensiunii de gen în fondurile de redresare ale UE, asigurându-se, în același timp, că femeile beneficiază pe deplin de beneficii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul în sectoarele în care au fost și continuă să fie semnificativ subreprezentate, inclusiv digitale, IA, TIC și STIM;

    29.

    consideră că subreprezentarea femeilor responsabile de deciziile de investiții în companiile cu capital de risc este un factor determinant major al deficitului persistent de finanțare pentru start-up-urile și companiile conduse de femei;

    30.

    invită Comisia și statele membre să extindă oportunitățile de finanțare la împrumuturi și finanțări prin capitaluri proprii pentru femeile inovatoare și antreprenoare în domeniul start-up-urilor prin fonduri și programe UE, să faciliteze accesul femeilor la fondurile existente, să creeze fonduri dedicate și să caute modalități noi și inovatoare de a sprijini financiar femeile și de a le ajuta să depășească barierele cu care se confruntă; solicită să fie inclusă și Banca Europeană de Investiții în ceea ce privește accesul la microfinanțare; recunoaște că sunt necesare campanii de sensibilizare și de informare cu privire la posibilitățile de finanțare din partea UE pentru a acorda sprijin adaptat patroanelor de companii și antreprenoarelor; solicită să fie extinsă în continuare Rețeaua europeană de investitori providențiali și Rețeaua europeană de mentori pentru antreprenoare, inclusiv prin promovarea reuniunilor femeilor inovatoare, ale profesionistelor din domeniul tehnologiei și ale investitoarelor, pentru a încuraja și a stimula inovațiile și finanțarea pentru companiile conduse de femei;

    31.

    salută inițiativa Comisiei de instituire a Premiului UE pentru femeile inovatoare, acordat anual femeilor europene care au înființat o firmă de succes și au introdus pe piață o inovație; invită Comisia și statele membre să găsească modalități suplimentare de a încuraja un număr mai mare de femei să își înființeze propriile companii și să promoveze liderele care reprezintă modele de urmat în domeniul inovării;

    32.

    invită Comisia și statele membre să pună în aplicare Declarația de angajament pentru femeile din sectorul digital, adoptată în aprilie 2019, și să elaboreze măsuri concrete pentru a promova egalitatea de gen în sectorul STIM, inclusiv crearea Zilei europene a fetelor din domeniile TIC și STIM; invită Comisia să monitorizeze și să raporteze cu privire la eforturile și acțiunile statelor membre și să asigure schimbul de informații și de bune practici;

    o

    o o

    33.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

    (1)  JO C 316, 22.9.2017, p. 173.

    (2)  JO C 349, 17.10.2017, p. 56.

    (3)  JO C 66, 21.2.2018, p. 44.

    (4)  JO C 390, 18.11.2019, p. 28.

    (5)  Texte adoptate, P9_TA(2021)0026.

    (6)  Studiu – „Education and employment of women in science, technology and the digital economy, including AI and its influence on gender equality” (Educația și ocuparea forței de muncă în rândul femeilor în domeniul științei, al tehnologiei și al economiei digitale, inclusiv IA și influența sa asupra egalității de gen), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic C – Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, 15 aprilie 2020.

    (7)  Studiu pregătit de IClaves pentru Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie, Comisia Europeană.

    (8)  Eurostat, Statistici privind învățământul terțiar, date extrase în septembrie 2020.

    (9)  Eurostat, Resursele umane în știință și tehnologie, date medii anuale 2016-2020.

    (10)  Tabloul de bord pe 2020 al Comisiei Europene privind femeile în domeniul digital.

    (11)  International Association for the Evaluation of Educational Achievement (AIE), „International Computer and Information Literacy Study 2018” (Studiu internațional privind cunoștințele de bază despre computer și informatică 2018).

    (12)  O’Dea, R. E., Lagisz, M., Jennions, M. D. et al., „Gender differences in individual variation in academic grades fail to fit expected patterns for STEM” (Diferențele de gen în variația individuală a notelor la nivel universitar nu se încadrează în tiparele preconizate pentru STIM), Nature Communications 9, 3777, 2018.

    (13)  Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, „Beneficiile economice ale egalității de gen în UE – Modul în care egalitatea de gen în educația în domeniile STIM duce la creștere economică”, 2017.

    (14)  Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene; „Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE”, 2014.

    (15)  Raport al Grupului de experți „Inovare prin gen”, „Gendered Innovations: How Gender Analysis Contributes to Research” (Inovații genderizate: cum contribuie la cercetare analiza de gen), Direcția Generală Cercetare și Inovare, Comisia Europeană, 2013.

    (16)  Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), „Bridging the digital gender divide: include, upskill, innovate” (Reducerea decalajului digital dintre femei și bărbați: incluziune, perfecționare, inovare), 2018.

    (17)  Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții, „Funding women entrepreneurs: How to empower growth” (Finanțarea pentru antreprenoare: cum capacităm creșterea), 2018.

    (18)  Comisia Europeană, „She Figures 2018” (Statistici despre femei 2018).

    (19)  International Computer and Information Literacy Study (ICILS) 2018 (Studiu internațional privind cunoștințele de bază despre computer și informatică 2018).

    (20)  Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (JO L 188, 12.7.2019, p. 79).

    (21)  Lambrecht, A. și Tucker, C. E. „Algorithmic bias? An empirical study into apparent gender-based discrimination in the display of STEM career ads” (Prejudecată algoritmică? Un studiu empiric privind aparenta discriminare de gen în prezentarea anunțurilor de angajare în domeniul STIM), Management Science, Vol. 65, nr. 7, 2019, p. 2970.

    (22)  Sax, L. J., Kanny, M. A., Jacobs, J. A. et al., „Understanding the Changing Dynamics of the Gender Gap in Undergraduate Engineering Majors: 1971-2011” (O analiză a dinamicii în schimbare a decalajului de gen în rândul studenților de la facultățile de inginerie: 1971-2011”, Research in Higher Education, vol. 57, nr. 5, 2016; Shade, L. R., „Missing in action: Gender in Canada’s digital economy agenda” (Dispărut în acțiune: genul în agenda privind economia digitală a Canadei”), Signs: Journal of Women in Culture and Society, vol. 39, nr. 4, 2014, p. 887-896.

    (23)  Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, „Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE”, 2014, p.87.


    Top