(a)

să-și continue importanta activitate de până acum, de susținere a unui multilateralism eficient, a unor organizații multilaterale eficiente și transparente și în special a ONU ca for indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale, pentru acțiuni de comunicare și dialog politic și pentru crearea unui consens la nivelul întregii comunități internaționale; Parlamentul salută concluziile Consiliului din 13 iulie 2020 privind prioritățile UE în cadrul ONU și pentru cea de a 75-a Adunare Generală a ONU, ca for real pentru promovarea valorilor universale, care sunt și valorile fundamentale ale UE; reafirmă că UE și statele sale membre împărtășesc valorile și principiile Cartei ONU și, prin acțiunea externă a UE, au un rol esențial în promovarea acestor principii și a obiectivelor ONU; consideră că UE are nevoie de parteneri la nivel mondial și regional pentru a-și atinge cu succes obiectivele de politică externă, și anume cele în domeniul păcii și securității, al luptei împotriva terorismului și a criminalității organizate, al conflictelor regionale și al evitării disoluției statale și proliferării armelor de distrugere în masă; consideră că UE ar trebui să-și consolideze activitățile de informare pentru a dezvolta parteneriate mai ample, în vederea susținerii unui multilateralism efectiv, și ar trebui să ia în considerare includerea unor discuții axate pe multilateralismul efectiv în toate dialogurile structurate cu partenerii săi; observă, de asemenea, că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, astfel cum prevede articolul 2 din TUE, și că promovarea acestor valori pe plan extern, promovarea democrației, a statului de drept, a universalității și a indivizibilității drepturilor omului ar trebui să stea la baza politicii externe și de securitate comune a UE, în conformitate cu articolul 21 din TUE și cu interesele strategice ale UE, iar acest lucru ar trebui să se reflecte, de asemenea, în mod eficace și coerent, în toate domeniile relațiilor Uniunii cu țările terțe și instituțiile din țările terțe și în obiectivele urmărite de UE în sistemul ONU, mai ales cu privire la aplicarea dreptului internațional; consideră, prin urmare, că Consiliul ar trebui să sprijine toate activitățile, pentru a menține chestiunile legate de drepturile omului printre prioritățile agendei ONU, având în vedere încercările de subminare a Declarației universale a drepturilor omului și a altor dispoziții relevante ale ONU prin subordonarea drepturilor individuale ale omului în raport cu o pretinsă bunăstare a societății întregi; susține acțiunile concrete în acest sens care consolidează arhitectura ONU;

(b)

consideră că, într-un context multipolar în care unele țări promovează un multilateralism selectiv, și nu unul real, ancorat în valori universale, UE trebuie să încerce să promoveze mai mult angajamentul necondiționat al membrilor ONU față de valorile universale, față de un sistem bazat pe norme și față de supremația drepturilor omului în toate domeniile de politică; Parlamentul solicită promovarea integrării acestor valori și drepturi în toate domeniile de politică și de programare ale ONU, în strânsă cooperare cu țările care împărtășesc aceeași viziune, pentru a promova dialogul și soluțiile de politică și a crește capacitatea de implementare și integrare, ținând seama de faptul că ONU este o organizație interguvernamentală, care impune consultarea și participarea statelor sale membre; solicită Consiliului să profite de oportunitățile oferite de actuala administrație a SUA și să continue discuțiile cu această țară privind aspectele politice și tematice de interes comun, precum și să mențină capacitatea de dialog și parteneriat pentru a reconstrui și a prezerva în viitor potențialul parteneriatului transatlantic și cooperarea în sistemul ONU; salută, în această privință, „Summitul mondial pentru democrație în vederea reînnoirii spiritului și scopului comun al națiunilor din lumea liberă”, propus de președintele nou ales al Statelor Unite, Joe Biden, și solicită Consiliului să participe la organizarea acestui summit, care își propune să reunească democrațiile lumii pentru a consolida instituțiile democratice și a promova statul de drept și drepturile omului; invită, de asemenea, Consiliul să continue rezultatele bune în dialogul și cooperarea strânsă cu Regatul Unit, ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU;

(c)

să-și continue eforturile pentru a permite UE și statelor sale membre să aibă un mesaj unitar în cadrul ONU și al altor foruri multilaterale, să facă politica externă și de securitate a UE mai eficientă și mai proactivă, utilizând regula votului cu majoritate calificată în Consiliu pentru a consolida cooperarea în probleme de interes strategic major pentru UE și a reflecta valorile fundamentale ale Uniunii, deoarece aceasta este singura modalitate prin care Uniunea poate avea un rol principal pe scena internațională și își poate utiliza influența pentru a aduce schimbări pozitive și răspunsuri mai bune la provocările globale, ținând seama în special de Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) și de rezultatele bune ale cooperării cu membrii permanenți sau prin rotație ai CSONU care sunt și state membre ale UE, cu Adunarea Generală a ONU și cu Consiliul pentru Drepturile Omului (UNHCR); Parlamentul salută rolul excelent al SEAE și al delegațiilor sale, precum și al delegațiilor statelor membre ale UE, în ceea ce privește facilitarea dialogului și a cooperării în această privință; consideră că, pentru a-și urmări obiectivele și interesele, UE trebuie să încerce să ajungă la poziții comune în problemele ridicate în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, prin coordonarea în Consiliu și între instituțiile UE, respectând articolul 34 din TUE, astfel încât să se îmbunătățească coerența și credibilitatea UE la nivelul ONU; reamintește că, în cadrul ONU, UE este reprezentată de mai mulți actori:

(d)

să consolideze și mai mult cooperarea dintre UE și ONU pentru elaborarea unor instrumente care să abordeze problema recurentă a violenței electorale, bazându-se inclusiv pe experiența misiunilor Parlamentului European de observare a alegerilor;

(e)

să reamintească faptul că întârzierea plății contribuțiilor evaluate ale mai multor state membre au efecte extrem de negative asupra activității ONU și sunt astfel inacceptabile;

(f)

să sprijine toate eforturile de a readuce agenda privind controlul armelor și dezarmarea pe agenda internațională și să încurajeze respectarea strictă a criteriilor Tratatului privind comerțul cu arme (ATI) în cazul transferurilor de arme convenționale între statele membre ale ONU; să convingă Consiliul de Securitate al ONU să adopte, după cum se menționează în Codul de conduită al UE privind exporturile de arme, un cadru juridic obligatoriu pentru a interzice exportul și vânzarea de arme și tehnologii de supraveghere cibernetică al căror scop este comiterea de crime de război și/sau suprimarea opoziției interne; să reitereze că multilateralismul eficace și o ordine internațională bazată pe norme sunt condiții prealabile pentru promovarea dezarmării și pentru combaterea proliferării armelor de distrugere în masă; să reafirme sprijinul deplin al UE și al statelor sale membre pentru tratatele internaționale existente, printre altele, Tratatul de neproliferare nuclear (TNP), Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare (CTBT), Convenția privind armele chimice (CWC), conferința de examinare a Convenției cu privire la armele biologice și cu toxine (BTWC), TCA precum și Convenția privind munițiile cu dispersie și Convenția privind minele antipersonal, și să promoveze eforturile de a stabili o declarație politică privind armele explozive în zonele populate (EWIPA), precum și o definiție clară a armelor autonome; Parlamentul încurajează VP/ÎR, statele membre și Consiliul să acționeze pentru începerea negocierilor internaționale pentru un instrument juridic obligatoriu care să interzică sistemele de arme autonome letale fără control uman semnificativ; recomandă Consiliului să îndemne principalele state care dețin arme nucleare să-și sisteze procesul de retragere din regimul de control al armelor și să realizeze progrese în discuțiile privind controlul armelor nucleare; recomandă Consiliului să îndemne Statele Unite și Rusia să înceapă să consolideze încrederea reciprocă, pentru a relua dialogul privind modalitățile de a dezvolta o nouă relație legată de controlul armelor; consideră că UE ar trebui să sprijine activitatea Grupului de lucru privind spațiul cosmic din cadrul Comisiei pentru dezarmare a ONU cu privire la punerea în practică a măsurilor de transparență și de consolidare a încrederii în activitățile din spațiul cosmic; consideră că Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să ofere o oportunitate importantă pentru a defini standarde și restricții comune în privința noilor tehnologii militare, cum ar fi inteligența artificială, armele din spațiul cosmic, biotehnologiile și tehnologiile hipersonice; consideră că UE ar trebui să sprijine și să contribuie în mod activ la apelul Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite la încetarea focului la nivel mondial, inclusiv prin măsuri eficiente de combatere a comerțului ilicit cu arme și de creștere a transparenței și a responsabilizării pentru exporturile de arme ale statelor membre;

(g)

să recunoască potențialul implicării regionale directe în cadrul ONU, pledând pentru ca și alte organizații, cum ar fi Uniunea Africană (UA), să poată cere un statut special, ca observator privilegiat; să recunoască și să valorifice potențialul UE, ca fiind cea mai sofisticată organizație regională, de a juca un rol determinant în relansarea și consolidarea sistemului ONU prin multilateralism pe mai multe niveluri;

(h)

să continue să ofere un sprijin real Secretarului General al ONU în avansarea programului de reforme în cadrul ONU, pentru a consolida capacitatea organizației de dezvoltare sustenabilă, de promovare a păcii și securității și de raționalizare a sistemului de management intern, pentru a fi eficientă, transparentă, viabilă financiar și responsabilă, în măsură să restabilească contactul cu cetățenii, inclusiv cu comunitățile locale, alți actori locali și societatea civilă, precum și pentru a urma mai bine agenda mondială, care comportă numeroase provocări; să își asume rolul de lider în problema amânării arbitrare a cererilor de statut consultativ în cadrul ONU depuse de o serie de organizații ale societății civile; Parlamentul subliniază că progresele cele mai importante în reforma ONU au fost realizate în sfera administrativă și birocratică, dar reformele politice majore, care ar trebui să includă revitalizarea Adunării Generale a ONU și măsuri concrete pentru a accelera alinierea sistemului de dezvoltare la Agenda 2030, se lasă încă așteptate; consideră că UE și statele sale membre ar trebui să ajungă la un consens larg cu privire la reformarea Consiliului de Securitate al ONU, printre altele un loc permanent pentru Uniunea Europeană, pe lângă locurile deja deținute de statele membre, și o limitare a utilizării dreptului de veto, în special în cazul crimelor de război și crimelor împotriva umanității, precum și o modificare a componenței sale, pentru a reflecta mai bine lumea actuală; consideră că UE ar trebui să-l sprijine pe Secretarul General și să-i solicite să-și intensifice eforturile de aplicare a Strategiei ONU pentru paritatea de gen, ca instrument pentru reprezentarea egală a femeilor în cadrul sistemului ONU, la toate nivelurile ierarhice; consideră că UE ar trebui să reamintească ONU că, de la crearea sa în 1945, nicio femeie nu a fost numită secretar general al Organizației Națiunilor Unite;

(i)

să continue să urmărească sinergii mai puternice între activitatea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, Adunării Generale a ONU și Consiliului de Securitate al ONU; Parlamentul salută susținerea acordată de UE activității Consiliului pentru Drepturile Omului și procedurilor speciale ale ONU, inclusiv raportorilor speciali, mai ales când identifică și monitorizează încălcările drepturilor omului, precum și altor mecanisme tematice și specifice fiecărei țări pentru apărarea drepturilor omului, în contextul necesității de a integra respectarea drepturilor omului, ca drepturi indivizibile, interdependente și interconectate, în toate domeniile de decizie și de politică ale ONU; consideră că UE ar trebui să continue să solicite tuturor statelor membre ale ONU să se implice total în protecția și promovarea respectării drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, și ar trebui să încerce să declanșeze mecanismele de care dispune ONU pentru a aduce în fața justiției persoanele responsabile de încălcări ale drepturilor omului, în special atunci când țările în cauză nu pot sau refuză să investigheze aceste crime și nu garantează protecția drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii; subliniază activitatea Înaltei Comisare pentru Drepturile Omului și a biroului ei în ceea ce privește denunțarea încălcărilor drepturilor omului; cere insistent să fie garantată imparțialitatea tuturor organismelor care au legătură cu apărarea și garantarea drepturilor omului și, în special, să fie protejate de eventualele imixtiuni din partea statelor suspectate de încălcări sau de nerespectarea drepturilor omului; regretă că regimurile autoritare continuă să abuzeze de CDO pentru propriile lor scopuri, în special pentru a-i submina funcționarea și pentru a eroda regimul de norme privind drepturile omului; solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să sprijine o reformă cuprinzătoare a CDO; subliniază, prin urmare, importanța promovării unei reforme a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, care să poată asigura un angajament real față de promovarea drepturilor omului într-o manieră eficientă și nepărtinitoare de către toate statele membre, altfel existând riscul de a submina credibilitatea CDO; reiterează necesitatea de a revizui procesul electoral al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, cum ar fi interzicerea listelor închise și instituirea unui mecanism public de „angajament și revizuire”, pentru a îmbunătăți asumarea răspunderii de către membrii Consiliului și a garanta că fiecare stat care este membru al Consiliului face tot posibilul pentru a promova și a apăra drepturile omului, în conformitate cu rezoluția care a stat la baza înființării CDO; invită statele membre ale UE să adopte o poziție coordonată în ceea ce privește calitatea de membru al CDO și să voteze împotriva tuturor candidaților care nu îndeplinesc criteriile stabilite în Rezoluția 60/251 a Adunării Generale a ONU din 15 martie 2006; invită statele membre ale UE să solicite un raport anual din partea Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului axat pe cooperarea dintre membrii Consiliului și mecanismele ONU și să îi îndemne pe membrii selectați în cadrul Consiliului să adreseze invitații permanente la toate procedurile speciale ale CDO; regretă faptul că Venezuela participă în calitate de membru cu drepturi depline în perioada 2020-2022 la CDO al ONU, în condițiile în care ONU, în raportul său din acest an, declară că a luat la cunoștință semnalări ale unor crime împotriva umanității comise de guvernul acestei țări, și subliniază că situație care generează o evidentă contradicție;

(j)

consideră că UE ar trebui să sprijine înființarea, în cadrul CDO al ONU, a unei comisii internaționale independente de anchetă care să investigheze faptele și circumstanțele legate de acuzațiile de rasism, încălcări sau abuzuri sistematice; să solicite ratificarea universală și punerea în aplicare efectivă a Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială; recunoaște rolul esențial al educației și culturii în promovarea drepturilor omului și în combaterea intersectorială a rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei și a intoleranței asociate acestora;

(k)

să consolideze în continuare rolul Curții Penale Internaționale (CPI) și sistemul internațional de justiție penală, pentru a promova asumarea răspunderii și a elimina impunitatea, precum și pentru a acorda CPI un sprijin diplomatic și politic puternic și resurse financiare adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile mandatului său; să invite toate statele membre ale ONU să adere la CPI prin ratificarea și punerea în aplicare a Statutului de la Roma al CPI și să încurajeze ratificarea amendamentelor adoptate la Kampala; să invite statele care se retrag din CPI să revină asupra deciziilor luate; să sprijine CPI ca instituție fundamentală pentru tragerea la răspundere a autorilor infracțiunilor și pentru acordarea de asistență victimelor pentru a-și găsi dreptatea în justiție și să încurajeze un dialog și o cooperare solide între CPI, ONU și agențiile sale și Consiliul de Securitate al ONU; Parlamentul regretă și condamnă atacurile împotriva CPI și se opune în continuare categoric tuturor acțiuni ofensive, afirmațiilor nefondate și declarațiilor care subminează CPI și sistemul Statutului de la Roma în general; salută faptul că au fost luate măsuri concrete pentru a elimina sancțiunile împotriva personalului CPI, inclusiv împotriva procurorului-șef al CPI; consideră că UE ar trebui să se angajeze într-un dialog mai intens cu actuala administrație a SUA cu privire la chestiunile legate de CPI și că ar trebui să contribuie la combaterea la nivel mondial a infracțiunilor internaționale, prin sprijinirea inițiativelor care urmăresc să promoveze principiul jurisdicției universale și să consolideze capacitatea statelor membre ale ONU de a-l aplica în sistemele lor juridice naționale; subliniază rolul de lider al UE în lupta împotriva impunității, inclusiv susținerea sa pentru Curtea Penală Internațională, care este un element fundamental al vocii UE în cadrul ONU; subliniază, de asemenea, că CPI este singura instituție internațională care are capacitatea de a urmări penal unele dintre cele mai îngrozitoare crime din lume și de a apăra victimele care nu au niciun altă cale de apărare;

(l)

să reafirme necesitatea respectării universale și a aplicării statului de drept, atât la nivel național, cât și internațional, și să-și reitereze sprijinul în acest sens, precum și angajamentul față de o ordine internațională bazată pe statul de drept și dreptul internațional; să salute dialogul inițiat de Grupul de resurse și coordonare a statului de drept și Unitatea pentru statul de drept din cadrul biroului executiv al Secretarului General al ONU cu statele membre pe tema „Promovarea statului de drept la nivel internațional” și să solicite continuarea acestui dialog în vederea promovării statului de drept la nivel internațional; Parlamentul solicită Secretarului General și sistemului ONU să abordeze sistematic, în funcție de situație, aspectele statului de drept în activitățile relevante, inclusiv participarea femeilor la activitățile legate de statul de drept;

(m)

să contracareze în mod activ tentativele unor persoane sau coaliții de țări de a submina consensul internațional privind sănătatea reproductivă și drepturile aferente; denunță, în special, recenta „Declarație de consens de la Geneva”, inițiată de administrația Trump și semnată de 32 de guverne în mare parte neliberale sau autoritare; Parlamentul își exprimă profundul disconfort pentru faptul că două state membre ale UE, Ungaria și Polonia, au semnat această declarație retrogradă, care urmărește să submineze libertatea de reproducere a femeilor și drepturile persoanelor LGBT;

(n)

să sprijine activitatea Grupului de lucru interguvernamental deschis, creat recent, pentru elaborarea unui tratat cu forță juridică obligatorie privind corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, în vederea instituirii unui instrument cu forță juridică obligatorie care să asigure faptul că întreprinderile pot fi trase la răspundere pe deplin pentru încălcări ale drepturilor omului și infracțiuni împotriva mediului;

(o)

să intensifice în continuare angajamentul UE de a combate impunitatea pentru infracțiuni împotriva jurnaliștilor, a celor care lucrează în media și a personalului asociat, inclusiv la nivel local, și să lanseze inițiative concrete în acest sens; să sprijine apelul raportorilor speciali ai ONU pentru libertatea de exprimare și execuțiile extrajudiciare, sumare și arbitrare, de a institui un mecanism permanent al ONU de anchetă pentru infracțiunile împotriva jurnaliștilor și să susțină numirea unui Reprezentant special al ONU pentru protecția jurnaliștilor în întreaga lume; să adopte o politică de denunțare sistematică și lipsită de echivoc a asasinării apărătorilor drepturilor omului, inclusiv a apărătorilor drepturilor de mediu și a celor funciare, precum și a tuturor încercărilor de a-i supune oricărei forme de violență, persecuție, amenințare, hărțuire, dispariție, detenție sau arestare arbitrară; să invite statele membre ale ONU să adopte politici care să ofere protecție și sprijin apărătorilor drepturilor omului expuși riscului; să susțină în continuare, prin toate mijloacele diplomatice și în strânsă cooperare cu ONU, abolirea pedepsei cu moartea la nivel mondial și să solicite un moratoriu privind utilizarea pedepsei capitale;

(p)

să continue să își extindă diplomația și setul de instrumente de informare, în special în ceea ce privește pacea, securitatea internațională și stabilitatea pe termen lung, diplomația în domeniul climei, diplomația culturală, drepturile omului, egalitatea de gen, globalizarea echitabilă și capacitatea de a continua dialogul politic și consensul în materie de politici, nu numai la membrii ONU, ci și la alți interlocutori relevanți, cum ar fi orașele, regiunile, mediul academic, societatea civilă, comunitățile locale și indigene și sectorul privat; să depună eforturi pentru a găsi soluții la problemele globale, cum ar fi schimbările climatice, ca punct inițial al relațiilor diplomatice cu partenerii care contestă în mare măsură alte puncte de pe ordinea de zi, oferind astfel o oportunitate de a consolida stabilitatea și pacea; Parlamentul salută faptul că Uniunea și statele sale membre contribuie în mod activ la activitatea sistemului ONU în diferite moduri și sub diferite forme;

(q)

să își reafirme condamnarea fără echivoc a terorismului și sprijinul deplin pentru acțiunile care urmăresc să învingă și să elimine organizațiile teroriste, în special Daesh/ISIL, care prezintă o amenințare clară la adresa securității regionale și internaționale; să colaboreze cu AG a ONU și cu CS al ONU pentru combaterea finanțării terorismului, să creeze mecanisme pentru a identifica teroriștii și organizațiile teroriste și să consolideze mecanismele de înghețare a activelor la nivel mondial; să se angajeze să consolideze eforturile comune depuse de UE și ONU pentru combaterea cauzelor profunde ale terorismului, în special pentru contracararea amenințărilor hibride și dezvoltarea cercetării și consolidarea capacităților în domeniul apărării cibernetice; să susțină inițiativele actuale lansate de partenerii locali pentru a stabili, a aplica și a dezvolta modalități de combatere a radicalizării și a recrutării pentru organizații teroriste; să-și continue eforturile de stopare a recrutărilor, de luptă împotriva combatanților străini și de combatere a extremismului violent și a propagandei teroriste; să sprijine acțiunile de creștere a rezilienței comunităților vulnerabile la radicalizare, inclusiv prin asigurarea incluziunii sociale și prin explorarea inițiativelor care implică lideri religioși și preoți moderați; să depună eforturi pentru a crește eficacitatea activităților polițienești internaționale și cooperarea juridică și judiciară în combaterea terorismului și a criminalității transnaționale pentru a sprijini politicile antiradicalizare și de deradicalizare în conformitate cu Planul de acțiune al ONU pentru prevenirea extremismului violent; să promoveze activitățile ONU de combatere a terorismului, prin aplicarea și actualizarea celor patru piloni ai Strategiei globale a ONU de combatere a terorismului, aprobată de Adunarea Generală în septembrie 2006; să preia conducerea viitoarei revizuiri a Strategiei globale a ONU de combatere a terorismului, prin consolidarea abordărilor privind drepturile omului și prevenirea;

(r)

să extindă cooperarea trilaterală dintre UE, Uniunea Africană (UA) și ONU; Parlamentul subliniază importanța unor eforturi concertate pentru consolidarea capacităților de către UE, ONU și UA, pentru a continua să coopereze cu UA în vederea dezvoltării capabilităților sale de prevenire și management al crizelor și de soluționare a conflictelor pe continentul african, inclusiv prin continuarea coerentă a sprijinului UE și al ONU pe termen lung pentru operaționalizarea deplină a Arhitecturii africane pentru pace și securitate (APSA), precum și a capabilităților din alte domenii de politică relevante pentru securitatea și stabilitatea Africii, de exemplu pe baza unui indice al securității umane, inclusiv în termeni economici și de mediu, precum și în ceea ce privește accesul la bunurile publice; subliniază, în acest sens, necesitatea de a acorda o atenție deosebită situației din regiunea Sahel, având în vedere instabilitatea sa din ce în ce mai mare; consideră că UE poate avea un potențial de atracție substanțial datorită capacității sale de a răspunde aspirațiilor de parteneriat ale continentului african și ale instituțiilor sale, prin parteneriate între egali, în conformitate cu noua strategie UE-Africa; subliniază importanța unui dialog politic și tematic mai strâns cu partenerii UE din Africa, inclusiv a sprijinului pentru organizațiile regionale și a dialogului cu acestea, precum și în cadrul dimensiunilor parlamentare; subliniază că este important să se intensifice, în cadrul ONU, dialogul și cooperarea cu țările africane din vecinătatea sudică mediteraneeană a UE, pentru a face față provocărilor noastre comune de securitate și stabilitate;

(s)

să recunoască și să folosească ca bază progresele semnificative înregistrate de UE și ONU în ceea ce privește acordarea de sprijin și consolidarea capacităților în Sahel, Africa de Vest și Cornul Africii; Parlamentul salută rolul și cooperarea dintre misiunile civile și cele militare din cadrul politicii comune de securitate și apărare (PSAC) ale UE și misiunile ONU, inclusiv Strategia integrată a ONU pentru Sahel și planul său de sprijin, Misiunea multidimensională integrată a ONU de stabilizare în Mali (MINUSMA) și Oficiul ONU pentru Africa de Vest; salută semnarea acordului tehnic dintre G5 Sahel, UE și ONU pentru furnizarea de sprijin operațional și logistic Forței comune în cele cinci țări ale G5 Sahel, care este un semn al excelentei cooperări dintre cele trei organizații; consideră că UE ar trebui să sprijine apelul adresat Consiliului de Securitate al ONU ca Forța comună a G5 Sahel să intre sub incidența capitolului VII din Carta ONU și să beneficieze de finanțare permanentă; reamintește că dezvoltarea, securitatea și stabilitatea continentului african, în special a regiunilor Maghreb și Sahel, afectează direct UE și frontierele sale externe; solicită UE să sprijine și să-și consolideze cooperarea cu ONU și UA în ceea ce privește dezvoltarea, ocupându-se de eliminarea sărăciei și consolidarea capacităților împreună cu partenerii locali, pentru a combate extremismul și traficul de persoane;

(t)

să intensifice cooperarea cu țările din America Latină, o regiune cu care împărtășim multiple legături și valori și care a fost grav afectată de pandemia de COVID-19, pentru a face față în mod coordonat, în cadrul Organizației Națiunilor Unite, provocărilor comune;

(u)

să continue dialogul privind capacitatea sistemului ONU de a obține rezultate și de a-și extinde capabilitățile de prevenire a conflictelor și responsabilitatea de a proteja (R2P), reafirmând angajamentul comun față de o ordine internațională bazată pe norme și față de dreptul internațional, inclusiv integritatea teritorială, independența și suveranitatea, astfel cum prevăd și principiile Actului final de la Helsinki și Carta de la Paris a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), plasând drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor persoanelor în centrul politicilor de prevenire a conflictelor și de mediere; Parlamentul subliniază importanța dialogului și a cooperării cu ONU pentru ca misiunile de menținere a păcii să fie eficiente și credibile, să aibă obiective clare și o capacitate clară de a produce rezultate și să poată obține rezultate tangibile și credibile; solicită mecanisme eficiente, inclusiv pentru: (implementarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU și a tuturor rezoluțiilor ulterioare privind femeile, pacea și securitatea, în conformitate cu obiectivul participării depline, egale și de substanță a femeilor și asumării unor roluri de conducere de către acestea în cadrul misiunilor de menținere a păcii și al structurilor ONU dedicate acestora; (ii) integrarea perspectivei copiilor și a tinerilor, după cum se afirmă în Agenda pentru tineret, pace și securitate, în Convenția privind drepturile omului și în Convenția privind drepturile copilului, inclusiv în ceea ce privește sprijinirea și consolidarea eforturilor internaționale prin intermediul ONU pentru a pune capăt utilizării copiilor în conflictele armate; (iii) integrarea perspectivei persoanelor cu dizabilități, în special a celor care se confruntă cu discriminare intersecțională și a celor expuși riscurilor conform Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități; (iv) asigurarea imperioasă a respectării drepturilor omului și a protecției civililor, care sunt în centrul mandatelor de menținere a păcii; reiterează rolul esențial al femeilor în cadrul misiunilor de mediere a conflictelor și de menținere a păcii; reamintește subreprezentarea femeilor la toate nivelurile în cadrul misiunilor ONU și ale UE, precum și importanța crucială a protejării femeilor și fetelor în situații de conflict și post-conflict; invită statele membre ale UE să pună la dispoziția forțelor ONU de menținere a păcii mai multe forțele armate europene; subliniază importanța sprijinului acordat de UE țărilor care ies din conflicte violente; solicită, prin urmare, o cooperare consolidată în vederea abordării fragilității mediilor de tranziție, inclusiv prin creșterea aproprierii la nivel național și consolidarea realizărilor obținute în instaurarea păcii, precum și prin intensificarea interacțiunii cu comunitățile locale, asigurându-le protecția și ajutorul; solicită reformarea structurilor relevante într-un mod care să pună capăt impunității personalului ONU din operațiunile militare și misiunile civile și să instituie mecanisme funcționale și transparente de supraveghere și mecanisme stricte de responsabilizare în caz de abuzuri, în special în caz de violențe sexuale; salută eforturile și contribuția la lupta împotriva impunității ale dnei Agnès Callamard, Raportoare specială a ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare, în desfășurarea unor anchete în cazurile suspectate de crime extrajudiciare, deși a fost supusă intimidărilor și amenințărilor;

(v)

să continue dialogul coerent în cadrul tuturor forurilor ONU, în special al Adunării Generale a ONU, cu privire la necesitatea de a apăra drepturile omului în cazul persoanelor LGBTI, în conformitate cu Orientările UE pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele LGBTI în cadrul forurilor multilaterale (5), cu Orientările UE privind pedeapsa cu moartea (6) și cu Principiile de la Yogyakarta recunoscute la nivel internațional (7); să încurajeze organismele și statele membre ale ONU să includă „identitatea și exprimarea de gen” și „caracteristicile sexuale” în sfera de examinare a încălcărilor drepturilor omului, incluzând astfel persoanele transgen și intersexuale, precum și încălcările drepturilor omului ale căror victime sunt; să utilizeze toate instrumentele diplomatice de care dispune pentru a promova la nivel global dezincriminarea actelor consensuale între persoane de același sex, abolirea pedepsei cu moartea ca sancțiune pentru actele consensuale între persoane de același sex, adoptarea unor acte legislative care să permită recunoașterea legală a genului, precum și interzicerea mutilării genitale a persoanelor intersexuale și a așa-numitelor practici de „terapie de conversie” la nivel mondial;

(w)

să promoveze coerența atitudinilor adoptate de ONU față de situațiile de ocupare sau de anexare de teritorii; reamintește că dreptul internațional umanitar ar trebui să ghideze implicarea internațională în toate situațiile de acest fel, inclusiv în cazul ocupațiilor de durată și al numeroaselor conflicte înghețate din țările Parteneriatului estic; Parlamentul sprijină atenția tot mai mare pe care ONU o acordă activităților comerciale legate de situații de interes internațional și invită Consiliul să monitorizeze îndeaproape întreprinderile cu sediul în UE care figurează în astfel de rapoarte sau baze de date ale ONU;

(x)

să dezvolte în continuare capabilitățile diplomatice și de mediere ale UE pentru prevenirea și managementul crizelor și soluționarea conflictelor, inclusiv a conflictelor înghețate și a celor noi, sau cel puțin atenuarea lor, în sinergie cu eforturile ONU, procesul de la Berlin privind Libia fiind un bun exemplu de susținere și sinergie a UE cu acțiunile de mediere conduse de ONU, precum și să continue sprijinul ferm al UE pentru independență, suveranitate și integritate teritorială în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internațional ale partenerilor săi afectați de conflicte, cum ar fi Georgia, Moldova sau Ucraina; să invite ONU să acorde prioritate prevenirii, medierii, reconcilierii și soluțiilor politice în caz de conflicte, abordând totodată cauzele profunde și factorii care au declanșat crizele; să insiste pentru angajamente multilaterale mai puternice pentru a găsi soluții politice adecvate la conflictele actuale și să sprijine în continuare activitatea, acțiunile și inițiativele trimișilor speciali ai ONU menite să soluționeze aceste conflicte; Parlamentul salută rezultatele bune ale cooperării dintre UE și ONU pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare comune și prevenirea escaladării în continuare a conflictelor existente; consideră, în această privință, că UE ar trebui să facă apel la comunitatea internațională să aplice integral politica de a refuza recunoașterea anexării ilegale a Crimeii;

(y)

să îndemne toate statele membre ale ONU să ratifice și să pună efectiv în aplicare toate convențiile fundamentale ale ONU privind drepturile omului, inclusiv Convenția ONU împotriva torturii și protocolul opțional la aceasta, Protocoalele opționale la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, și să respecte obligațiile de raportare care le revin în temeiul acestor instrumente și angajamentul de a coopera cu bună-credință cu mecanismele ONU privind drepturile omului;

(z)

să-și mențină implicarea ca lider în mobilizarea tuturor mijloacelor de aplicare și monitorizare efectivă a obiectivelor Agendei 2030 în cadrul tuturor politicilor interne și externe ale UE și în strategiile și prioritățile naționale ale statelor membre; Parlamentul evidențiază nevoia urgentă de a susține și recunoaște activitatea importantă și indispensabilă a agențiilor umanitare, cum ar fi Programul Alimentar Mondial; salută decizia de a acorda Premiul Nobel 2020 Programului Alimentar Mondial, pentru eforturile acestuia de a combate foametea, pentru contribuția sa la îmbunătățirea condițiilor pentru pace în zonele afectate de conflicte și pentru că a acționat ca forță motrice în eforturile de prevenire a utilizării foametei ca armă de război și conflict;

(aa)

să își reitereze îngrijorarea cu privire la efectele negative ale navelor asupra mediului marin, inclusiv poluarea, în special prin deversarea ilegală de petrol și alte substanțe periculoase și descărcarea de deșeuri periculoase, inclusiv de materiale radioactive, deșeuri radioactive și substanțe chimice periculoase, precum și cu privire la impactul fizic asupra coralilor; Parlamentul invită statele membre ale ONU să acorde prioritate în continuare acțiunilor privind poluarea marină din surse terestre, în cadrul strategiilor și programelor lor naționale de dezvoltare durabilă, să promoveze implementarea Programului global de acțiune pentru protecția mediului marin împotriva poluării cauzate de activitățile terestre și a Declarației de la Montreal privind protecția mediului marin împotriva poluării cauzate de activitățile terestre; invită statele membre ale ONU să îmbunătățească înțelegerea și evaluarea științifică a ecosistemelor marine și costiere, ca bază fundamentală pentru un proces decizional solid, prin acțiunile identificate în Planul de punere în aplicare de la Johannesburg; invită statele membre ale ONU să elaboreze programe naționale, regionale și internaționale pentru protecția și conservarea mediului marin și pentru stoparea declinului biodiversității marine, în special al ecosistemelor fragile;

(ab)

să sprijine apelul Secretarului General al ONU pentru un vaccin COVID-19 la prețuri rezonabile și accesibil, care să fie considerat un bun public global; să pună în aplicare dispozițiile incluse în recentele Concluzii ale Consiliului privind rolul UE în consolidarea Organizației Mondiale a Sănătății, în special în ceea ce privește capacitatea de pregătire și reacție în situațiile de urgență sanitară; salută activitatea OMS de coordonare a eforturilor guvernelor de combatere a pandemiei de COVID-19; Parlamentul solicită o anchetă imparțială, transparentă și independentă privind răspândirea virusului și gestionarea pandemiei de COVID-19, inclusiv de către OMS; este în favoarea unei reforme a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pentru a fi capabilă în viitor să răspundă mai eficient situațiilor de urgență și să creeze un consorțiu internațional antivirus, pentru a garanta accesul la o distribuire echitabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19, precum și a vaccinurilor viitoare, pentru toate țările; își reiterează sprijinul pentru includerea Taiwanului în Adunarea Mondială a Sănătății; condamnă faptul că multe regimuri autoritare abuzează de măsurile introduse pentru combaterea COVID-19 pentru a-și consolida puterea, a submina și mai mult drepturile omului, a reprima opoziția și societatea civilă, a incita la campanii de ură împotriva grupurilor minoritare, a introduce măsuri suplimentare pentru a priva cetățenii de drepturile și libertățile lor și a urmări avantaje geopolitice în pe plan extern; subliniază că dreptul internațional al drepturilor omului și promisiunea de a realiza ODD până în 2030 ar trebui să rămână piatra de temelie a tuturor reacțiilor la pandemie; solicită UE să contribuie la angajamentul politic la nivelul ONU de a pune capăt, până în 2030, epidemiei de SIDA, care rămâne o amenințare pentru sănătatea publică la nivel mondial; recomandă Consiliului să continue să urmărească sinergii mai puternice între statele membre ale ONU pentru a elimina legile, politicile și practicile care creează bariere în calea accesului la serviciile pentru HIV și cresc riscul de infectare cu HIV, acordând o atenție specială grupurilor marginalizate și celor vulnerabile; subliniază că este important ca UE să solicite consolidarea cadrelor legislative și de reglementare și să promoveze coerența politicilor pentru a realiza acoperirea universală a serviciilor de sănătate, inclusiv prin adoptarea unor acte legislative și aplicarea unor politici care să asigure un acces extins la serviciile și produsele medicale și la vaccinuri, în special pentru persoanele cele mai defavorizate;

(ac)

să ia act de raportul Secretarului General intitulat „Responsabilitate comună, solidaritate la nivel mondial: reacția la impactul socioeconomic al COVID-19” și, prin urmare, să insiste ca răspunsurile guvernelor la pandemia de COVID-19 să fie eficace, incluzive și în deplină conformitate cu obligațiile și angajamentele lor în materie de drepturi ale omului; să ceară statelor membre ale ONU să ia măsuri specifice pentru a proteja copiii a căror vulnerabilitate ar putea fi agravată în mod deosebit de pandemia de COVID-19; să sprijine Fondul central de răspuns în situații de urgență, Programul Alimentar Mondial, Organizația pentru refugiați a ONU și alte instituții și programe ale ONU care joacă un rol esențial în răspunsul umanitar la criza provocată de pandemia de COVID-19; să sprijine apelul pentru un Summit post-COVID-19 al ONU în 2021 privind reconstrucția economică internațională și reformele sistemice, ca forum important pentru un spațiu de guvernare mai incluziv și bazat mai mult pe drepturi;

(ad)

să consolideze vizibilitatea acțiunilor și a asistenței UE în toate forurile multilaterale și pe teren, în special a programului „Echipa Europa”, care a adunat suma de 36 de miliarde EUR pentru a contracara efectele devastatoare ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 în țările și regiunile partenere, în special în Africa;

(ae)

să joace un rol activ, important și ambițios de lider în cadrul pregătirilor pentru cea de-a 26-a Conferință a ONU asupra schimbărilor climatice (COP26), care include o perspectivă privind drepturile omului, și anume prin promovarea recunoașterii la nivel mondial a dreptului la un mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil și prin sprijinirea mandatului Raportorului special al ONU pentru drepturile omului și mediu; Parlamentul constată că schimbările climatice și pierderea biodiversității sunt două dintre provocările contemporane majore; susține inițiativa ONU privind drepturile de mediu, care este o recunoaștere a faptului că încălcările drepturilor de mediu au un impact profund asupra unei mari varietăți de drepturi ale omului; subliniază că biodiversitatea și drepturile omului sunt interconectate și interdependente; să reamintească obligațiile statelor în materie de drepturi ale omului de a proteja biodiversitatea, inclusiv prin asigurarea accesului la căi de atac eficiente în caz de pierdere sau degradare a biodiversității; Parlamentul încurajează, în acest sens, UE și statele membre să promoveze recunoașterea ecocidului în cadrul criminalității internaționale, în temeiul Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale; consideră că UE ar trebui să pună în aplicare măsuri specifice pentru a plasa reziliența în centrul eforturilor de redresare și pentru a integra reducerea riscurilor de dezastre în politicile UE, în cooperare cu ONU, în conformitate cu obiectivele stabilite în Cadrul de acțiune de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre 2015-2030; consideră că UE ar trebui să revigoreze parteneriatul cu actuala administrație a SUA pentru a susține crearea unei „Coaliții globale a neutralității carbonului” cu țările care și-au asumat deja angajamentul față de obiectivul de a ajunge la un nivel zero de emisii până în 2050, prin cooperarea cu alte țări la elaborarea planurilor și la dezvoltarea tehnologiilor de eliminare a emisiilor de carbon și prin promovarea unei noi strategii internaționale pentru protecția biodiversității;

(af)

să reafirme necesitatea de a asigura protecția egală prin lege și egalitatea în fața instanțelor judecătorești, capacitarea și participarea deplină și efectivă la procesele decizionale și participarea deplină, egală și efectivă la viața politică, economică, socială și culturală pentru popoarele indigene, inclusiv pentru femei și fete; salută activitatea Raportorului special al ONU pentru drepturile popoarelor indigene, EMRIP și UNPFII; să încurajeze statele și entitățile din cadrul sistemului ONU să consolideze cooperarea internațională pentru a trata dezavantajele cu care se confruntă popoarele indigene, și să amplifice cooperarea tehnică și asistența financiară în această privință;

(ag)

să continue și să extindă cooperarea în materie de capacități în cadrul sistemului ONU de promovare a unor standarde comune eficiente și etice în noi domenii de politică, cum ar fi dezagregarea și protecția datelor, diligența necesară, combaterea impunității, inteligența artificială sau spațiul cibernetic, promovând în același timp un sprijin adecvat pentru țările care doresc să își extindă capacitatea de reglementare și să pună în aplicare standardele; să solicite o cooperare mai strânsă pentru apărarea cibernetică în ceea ce privește regulile, normele, înțelegerea comună și măsurile de executare în spațiul cibernetic; să sugereze că pietrele de temelie ale securității cibernetice europene, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor (NIS), pot reprezenta un temei excelent pe care țările care doresc îl pot utiliza pentru a-și baza cadrele de reglementare a protecției datelor și a securității cibernetice, printr-o abordare a „securității încă din stadiul conceperii”; indică faptul că bunele practici și lecțiile învățate la nivelul UE pot fi împărtășite în cadrul ONU cu agențiile sale care se ocupă de aceste sarcini, precum și ca răspuns la solicitarea fiecărei țări;

(ah)

să se ocupe de provocările legate de prevenirea și combaterea fluxurilor financiare ilicite și consolidarea cooperării internaționale și a bunelor practici privind randamentul și recuperarea activelor, inclusiv prin măsuri mai eficiente de îndeplinire a obligațiilor existente în temeiul Convenției ONU împotriva corupției, Convenției ONU împotriva criminalității transnaționale organizate și protocoalelor aferente; să ia măsuri eficiente, incluzive și viabile de prevenire și combatere a corupției în cadrul Agendei 2030; să întreprindă și să sprijine inițiativele de combatere a evaziunii fiscale, a spălării banilor și a corupției;

(ai)

să ia în considerare măsuri suplimentare de reducere a datoriilor pentru țările în curs de dezvoltare puternic îndatorate, pentru a evita nerambursările și a crea spațiu pentru investițiile legate de obiectivele de dezvoltare durabilă, și, în acest sens, să sprijine apelul Secretarului General al ONU la instituirea unui mecanism de restructurare a datoriei suverane, ca parte a răspunsului pe termen mai lung la criza provocată de pandemia de COVID-19 și la impactul său economic;

(aj)

să se ocupe de problema migrației și a strămutărilor forțate, inclusiv de cauzele lor profunde, și să coopereze la implementarea Pactului global privind migrația și a Pactului mondial privind refugiații; să reamintească faptul că drepturile omului ar trebui să rămână în centrul pactelor mondiale, acordând o atenție specifică migranților aflați în situații de vulnerabilitate, cum ar fi copiii, minorii și femeile; să continue să consolideze angajamentul comun în direcția păstrării spațiului umanitar și a îmbunătățirii sistemului de răspuns umanitar, precum și să sublinieze importanța respectării dreptului la azil în întreaga lume; să susțină și să consolideze activitatea organismelor ONU relevante, cum ar fi Consiliul pentru drepturile omului și Agenția de Ajutorare și Lucrări (UNRWA); să reafirme rolul esențial al UNRWA în oferirea de asistență umanitară și pentru dezvoltare refugiaților palestinieni; să facă apel la statele membre ale ONU pentru menținerea și creșterea contribuțiilor la UNRWA și să sprijine propunerea comisarului general al UNRWA de organizare a unei conferințe care să ducă la un flux de finanțare și un sistem de cheltuieli mai previzibil, mai sustenabil și mai responsabil pentru UNRWA pe viitor, precum și la un angajament în acest sens din partea unui număr mai mare de state membre ale ONU și donatori internaționali;

(ak)

să promoveze în continuare libertatea de religie și de convingeri; să ceară insistent eforturi mai mari pentru protejarea drepturilor minorităților religioase și ale altor minorități; să solicite o mai bună protecție a minorităților religioase împotriva persecuției și violenței; să solicite abrogarea legilor care incriminează blasfemia sau apostazia și care pot servi drept pretext pentru persecutarea minorităților religioase și a ateilor; să sprijine activitatea Raportorului special pentru libertatea de religie sau convingeri;

(al)

să consolideze mai mult sprijinul integrat pentru egalitatea de gen și capacitarea femeilor, în conformitate cu Declarația de la Beijing și cu Platforma de acțiune aferentă; să invite toate statele membre ale ONU să continue să susțină și să aplice rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind Agenda privind femeile, pacea și securitatea, care fac bilanțul impactului disproporționat al conflictelor asupra femeilor și fetelor și orientează activitatea și acțiunile de promovare a egalității de gen și de consolidare a participării, protecției și drepturilor femeilor pe parcursul întregului ciclu al conflictelor, de la prevenirea lor la reconstrucția post-conflict; în acest sens, să acorde o atenție deosebită eradicării violenței și discriminării împotriva femeilor și fetelor – inclusiv a violenței sexuale și de gen, a practicilor dăunătoare și a violenței domestice și familiale – precum și susținerii participării active, de substanță și egale a femeilor în toate sferele vieții publice și ale procesului decizional, precum și promovării drepturilor femeilor; să susțină și să consolideze eforturile internaționale prin intermediul ONU, pentru a asigura analiza de gen, precum și integrarea dimensiunii de gen și a drepturilor omului în toate activitățile ONU; Parlamentul reamintește că violența sexuală, cum ar fi violul, este utilizată ca tactică de război și constituie o crimă de război și solicită o protecție mai mare a femeilor și fetelor în situații de conflict, în special în ceea ce privește violența sexuală; consideră că UE ar trebui să ralieze o susținere mai largă, inclusiv printr-o finanțare adecvată, pentru activitatea desfășurată de ONU Femei, care are un rol important în sistemul ONU de promovare a drepturilor femeilor și reunire a tuturor actorilor majori pentru a produce schimbări la nivel de politici și a coordona acțiunile tematice;

(am)

să-și asume un rol ambițios și constructiv în cadrul mecanismului pentru evaluarea punerii în aplicare a Convenției ONU împotriva criminalității transnaționale organizate și a Protocolului la aceasta privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, pentru a întări eforturile internaționale de combatere a traficului de ființe umane, incluzând perspectiva femeilor, copiilor și migranților, care sunt expuși unui risc crescut de exploatare;

(an)

să consulte îndeaproape Parlamentul cu privire la procesul de implementare a concluziilor Consiliului și să asocieze Parlamentul în toate domeniile de politică în care diplomația parlamentară poate crea sinergii valoroase și poate consolida capacitatea de informare, impactul pozitiv și poziția de lider a UE ca ansamblu;

(ao)

să solicite acțiuni imediate pentru a soluționa criza tot mai profundă a drepturilor omului din Xinjiang, cel puțin pentru a ancheta persecuțiile etnice și religioase raportate în această regiune; Parlamentul solicită, în această privință, crearea unui mecanism independent de monitorizare al ONU privind drepturile omului în China, care ar putea să includă un raportor special al ONU, un grup de experți al CDO sau un trimis special; să solicite Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU să organizeze o sesiune specială privind criza;