This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52021IE3554
Opinion of the European Economic and Social Committee on ‘Developing artificial intelligence in European micro, small and medium-sized enterprises (MSMEs)’ (own-initiative opinion)
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Dezvoltarea inteligenței artificiale în microîntreprinderi și în întreprinderile mici și mijlocii (MIMM) din Europa” (aviz din proprie inițiativă)
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Dezvoltarea inteligenței artificiale în microîntreprinderi și în întreprinderile mici și mijlocii (MIMM) din Europa” (aviz din proprie inițiativă)
EESC 2021/03554
JO C 194, 12.5.2022, p. 1–6
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
12.5.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 194/1 |
Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Dezvoltarea inteligenței artificiale în microîntreprinderi și în întreprinderile mici și mijlocii (MIMM) din Europa”
(aviz din proprie inițiativă)
(2022/C 194/01)
Raportoare: |
Marie-Françoise GONDARD-ARGENTI |
Decizia Adunării Plenare |
25.3.2021 |
Temei juridic |
Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură |
|
Aviz din proprie inițiativă |
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru piața unică, producție și consum |
Data adoptării în secțiune |
13.12.2021 |
Data adoptării în sesiunea plenară |
19.1.2022 |
Sesiunea plenară nr. |
566 |
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
238/0/3 |
1. Concluzii și recomandări
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) reamintește că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM) vor utiliza inteligența artificială (IA) în măsura în care aceasta va fi fiabilă, incluzivă și sustenabilă și va face parte dintr-un sistem economic și social ecologic care să contribuie la dezvoltarea întreprinderilor, la capacitatea de inserție profesională și la o mai bună calitate a vieții și a sănătății pentru toți lucrătorii și cetățenii europeni. Respectarea drepturilor fundamentale și sociale și cerințele sporite în materie de transparență vor stimula încrederea în IA și asumarea acesteia de către toți cetățenii și de către microîntreprinderi și IMM-uri. |
1.2. |
CESE reamintește că lucrătorii independenți, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din toate sectoarele reprezintă 99 % din întreprinderile din UE, două treimi din locurile de muncă din sectorul privat și peste jumătate din valoarea adăugată creată de întreprinderile din UE. Ele joacă un rol esențial în tranziția digitală și ecologică a UE pentru a face față provocărilor actuale, deși sunt expuse unei concurențe care s-a transformat radical prin digitalizarea economiei. Prin urmare, pentru ca Europa să nu fie lipsită de cele mai valoroase resurse economice, sociale și umane, aceste întreprinderi trebuie să beneficieze de același acces la IA. |
1.3. |
CESE a subliniat în avizul privind revizuirea planului coordonat (1) că adoptarea pe scară largă a IA de către MIMM-uri este condiția de bază pentru redresarea industriei europene. Transformarea digitală a MIMM-urilor se confruntă, în pofida agilității lor, cu provocări interne și externe semnificative: costuri, lipsa infrastructurii de mare viteză în anumite teritorii, acces la finanțare, resurse umane, posibilități de informare și de formare etc. |
1.4. |
CESE solicită ca MIMM-urile să fie dotate cu instrumente simple și cu surse de finanțare accesibile, pentru a fi ajutate să integreze această tehnologie costisitoare, care este totuși esențială pentru menținerea sau chiar consolidarea competitivității lor. Accesul la date de calitate și în cantitate suficientă, precum și la experimentarea pe scară largă reprezintă o prioritate. |
1.5. |
CESE consideră că însoțirea eficace a MIMM-urilor în procesul de adoptare a IA necesită o voință politică puternică, la toate nivelurile, o colaborare strânsă cu toți actorii societății civile organizate și un dialog social de calitate în statele membre. |
1.6. |
Diversitatea MIMM-urilor din diferite sectoare necesită un sprijin adecvat și specific pentru IA și o legislație inteligentă și favorabilă incluziunii, care sunt esențiale pentru a asigura securitatea juridică și încrederea. |
1.7. |
CESE recomandă diseminarea rapidă în rândul tuturor părților interesate și, în mod prioritar, al antreprenorilor a instrumentului de formare pe care-l reprezintă „setul de instrumente” inclus în studiul publicat de CESE pe această temă (2) și care descrie diferitele etape ale utilizării IA de către MIMM-uri. Aceste măsuri de sprijin au menirea să risipească temerile legate de aceste tehnologii și să facă să evolueze concepțiile asupra acestui domeniu. |
2. Observații generale
2.1. |
Studiul „Stimularea utilizării inteligenței artificiale în microîntreprinderi și în întreprinderile mici și mijlocii din Europa”, publicat de CESE, analizează cinci sectoare (agricultură, asistență medicală, servicii juridice și contabilitate) din cinci state membre (Italia, Franța, Irlanda, România și Suedia). Recomandările din „setul său de instrumente” sunt la îndemâna factorilor de decizie politică și a MIMM-urilor. |
2.2. |
Raportul privind IMM-urile, publicat în luna iulie 2021 de Comisia Europeană (3), conturează în mod adecvat realitatea digitalizării MIMM-urilor în cele 27 de țări ale Uniunii, pe baza a două sondaje, desfășurate în prima fază a pandemiei și în ultimul trimestru al anului 2020. |
2.3. |
Cele 25 de milioane de MIMM-uri europene, pilonii economiei UE, reprezentând aproximativ 100 de milioane de locuri de muncă și aproape 57 % din PIB-ul european, joacă un rol esențial în crearea de valoare în toate sectoarele (de la artizanatul tradițional independent la economia socială, adică 2,8 milioane de entități, întreprinderi nou-înființate de înaltă tehnologie etc.) și solicită un sprijin adaptat și specific, o legislație inteligentă și favorabilă incluziunii, garanție a securității juridice, a încrederii și a calității vieții lucrătorilor. |
2.4. |
CESE speră că măsurile luate de Comisie și de statele membre vor fi puse în continuare în aplicare pe teren. Setul de instrumente ar trebui să încurajeze autoritățile publice să experimenteze inițiative adecvate în colaborare cu societatea civilă și întreprinderile implicate. |
2.5. |
IA, care garantează transformarea industriilor, rămâne adesea inaccesibilă pentru MIMM-uri: dinamismul acestora se confruntă, într-adevăr, atât cu dificultăți interne (resurse umane, costuri, acces la date de calitate etc.), cât și externe (acces la infrastructura de mare viteză, la finanțare, la informații, la formare etc.). |
2.6. |
Adoptarea pe scară largă a IA de către MIMM-uri este esențială pentru recuperarea decalajului industrial în Europa (4), întrucât persoanele cele mai vulnerabile, lucrătorii independenți, microîntreprinderile, structurile familiale sau îndepărtate de centrele urbane, precum și întreprinderile din economia socială merită o atenție deosebită pentru a evita discriminarea, al cărei impact economic și social ar fi dezastruos pentru întreaga UE. |
2.7. |
Instaurarea unui climat de încredere reprezintă o urgență absolută pentru includerea MIMM-urilor în strategia dorită de UE în materie de excelență și leadership. Acest lucru necesită mobilizarea tuturor actorilor instituționali, de la Comisia Europeană la guvernele naționale și la structurile regionale și locale, pentru a oferi instrumente specifice și sprijin în funcție de dimensiune și pentru a asigura sprijin și garanții pentru investiții. Este esențială reducerea decalajului digital și integrarea rețelelor pentru a reduce discrepanța, în materie de IA, dintre MIMM-uri și marile grupuri. |
2.8. |
Încrederea ține de o voință politică puternică de a colabora strâns la toate nivelurile: societate civilă organizată, parteneri sociali, asociații, camere de comerț, organizații profesionale, grupuri etc., care sunt cunoscute și recunoscute pe teren atât de angajatori, cât și de angajații MIMM-urilor, sunt cel mai bine plasate pentru a-i informa pe lucrători și pe angajatori asupra riscurilor și a mizelor, în funcție de sectorul de activitate. Toate aceste structuri au toate competențele necesare pentru a inspira deciziile politice la toate nivelurile, astfel încât să răspundă nevoilor MIMM-urilor în materie de IA. CESE consideră că statele membre ar avea de câștigat din promovarea unui dialog social și convențional de calitate pentru a valorifica la maximum efectele politicilor care vizează MIMM-urile. |
2.9. |
Importanța direcționării eficace către MIMM-uri (5) a programelor europene precum Europa digitală și Orizont Europa este edificatoare. Toate instrumentele trebuie mobilizate într-o formă ușor de utilizat. |
2.10. |
Complexitatea tot mai mare a algoritmilor afectează calitatea și protecția datelor, și chiar securitatea și transparența, dând naștere multor preocupări de natură etică (discriminare, creșterea inegalităților sociale, autonomia deciziilor umane pusă în discuție etc.). Aceste provocări, care impun tuturor părților, inclusiv MIMM-urilor, un nivel maxim de vigilență, nu trebuie să întârzie adoptarea IA de către acestea din urmă. |
2.11. |
Numeroase recomandări ale CESE sunt susținute de rezultatele studiului menționat anterior:
|
2.12. |
CESE sprijină recomandările studiului menționat anterior, subliniind că este necesară în acest sens o voință politică deosebit de activă și constantă, pentru:
|
2.13. |
CESE dorește să aducă în atenția instituțiilor europene următoarele principii de acțiune în materie de IA:
|
3. Observații specifice (13)
3.1. Agricultură
3.1.1. |
Sectorul agricol, unde MIMM-urile familiale sunt foarte răspândite (reprezentau 96 % din exploatațiile agricole în 2016), se confruntă cu mai multe provocări: demografia, clima, atractivitatea și competitivitatea. |
3.1.2. |
Având în vedere beneficiile dovedite ale utilizării IA și a roboticii în acest sector, este de dorit să se ofere un sprijin continuu fermierilor și angajaților acestora pentru a-i îndruma în aceste procese de schimbare, să se asigure cursuri de formare și o pedagogie adecvată privind partajarea și agregarea datelor (14), explorând, în același timp, noi modalități de partajare a costurilor, cum ar fi soluțiile bazate pe cooperare. |
3.2. Construcții
3.2.1. |
Acest sector, cu o densitate semnificativă a forței de muncă, ar putea valorifica mai bine digitalizarea: 36 % dintre întreprinderi au adoptat cel puțin o tehnologie IA, comparativ cu 42 % în celelalte sectoare, în ansamblul lor. |
3.2.2. |
Modelarea informațiilor în domeniul construcțiilor (sau BIM – building information modeling), din ce în ce mai importantă pentru sector și utilizată de 29 % din întreprinderi în 2016, necesită investiții masive în formare și în asigurarea unui acces deschis și nediscriminatoriu la produse software de planificare prin interfețe deschise și standardizate („open BIM”), pentru a nu compromite accesul pe piață al MIMM-urilor. |
3.2.3. |
Caracteristicile acestui sector și potențialul său l-ar putea transforma într-un model al unei Europe verzi și digitale, dacă se asigură condițiile prealabile pentru securizarea accesului pe piață în ceea ce privește tehnologia și dreptul privind achizițiile publice. |
3.3. Sănătate
3.3.1. |
În domeniul sănătății, mai mult decât în oricare altul, inovarea trebuie să îndeplinească cerințe etice și de siguranță, de la proiectare până la utilizare. Dezvoltarea unei filiere a IA în domeniul sănătății necesită acces la date suficiente și de înaltă calitate. Experiențele teritoriale de tip „mediu de testare” ar fi binevenite pentru a ajuta MIMM-urile în această privință. |
3.3.2. |
În special în domeniul echipamentelor medicale (95 % din cele 32 000 de întreprinderi din sector) și al serviciilor, MIMM-urile se află în avangarda inovării și a productivității (47 % dintre întreprinderi au adoptat deja tehnologia IA). |
3.3.3. |
Totuși, acestea se confruntă cu costul ridicat al cercetării și dezvoltării și cu cicluri lungi de inovare, cu proceduri complexe de autorizare a introducerii pe piață și cu cadrul restrictiv al RGPD. |
3.3.4. |
Crearea unui spațiu european de date fiabile privind sănătatea, precum și recrutarea unui personal „hibrid” care să dețină competențe și tehnici digitale ar promova apariția unor soluții inovatoare, inclusiv în MIMM-uri, ca sursă de economii pentru sisteme de îngrijire mai durabile și reziliente (15). |
3.4. Profesii liberale (16)
3.4.1. |
Având în vedere natura foarte sensibilă a datelor deținute de persoanele care exercită o profesie liberală, provocările legate de respectarea vieții private, de confidențialitate, de transparență și de absența discriminării sunt deosebit de acute în acest sector. |
3.4.2. |
Utilizarea IA pentru automatizarea celor mai monotone sarcini ar trebui să le permită persoanelor care exercită o profesie liberală să se concentreze pe esența profesiei lor, pentru a răspunde mai bine nevoilor clienților/pacienților lor. |
3.4.3. |
După cum se subliniază în Avizul INT/904 pe tema „Profesii liberale 4.0” (17), IA reprezintă o provocare pentru relația de încredere specială dintre persoanele care exercită o profesie liberală și clienții lor, precum și (asupra//pentru) conținutul(ui) noțiunilor de independență și de răspundere profesională. Acest lucru implică în special revizuirea normelor deontologice, integrând aspectele tehnice și etice legate de IA și stabilirea de noi cerințe care să le vizeze, legate de formare și de competențele corespunzătoare (securitatea și calitatea datelor, protecția datelor cu caracter personal, securitatea cibernetică etc.). |
3.5. Consultanță juridică
3.5.1. |
În pofida unei creșteri susținute și independente de ciclurile economice (2,6 % pe an între 2014 și 2018), în acest sector progresele s-au înregistrat într-un ritm care a fost încetinit din cauza problemelor legate de transparență și a problemelor cu care se confruntă IA de la apariția sa într-un domeniu în care încrederea se bazează pe contactul uman direct. |
3.6. Contabilitate/controlul gestiunii
3.6.1. |
Acest sector, în care, în 2018, erau active 640 000 de întreprinderi în Europa, este dominat de MIMM-uri. Dat fiind că jumătate din sarcinile contabile pot fi automatizate, IA reprezintă o oportunitate în ceea ce privește valoarea adăugată, care le poate permite profesioniștilor să își reorienteze acțiunile către consilierea utilizatorului. |
3.6.2. |
În aceste două sectoare, și în special pentru a preveni riscurile pirateriei de date în cel de-al doilea, ar fi foarte de dorit formarea unor profiluri hibride care să combine dreptul sau contabilitatea cu informatica. |
Bruxelles, 19 ianuarie 2022.
Președinta Comitetului Economic și Social European
Christa SCHWENG
(1) JO C 517, 22.12.2021, p. 56.
(2) Cererea de ofertă a CESE nr. CES/FSA/02/2020; autor: Space Tec Partners.
(3) Raport anual 2020/2021 privind IMM-urile europene, Comisia Europeană, iulie 2021.
(4) Aviz privind revizuirea planului coordonat al Comisiei în materie de IA (JO C 517, 22.12.2021, p. 56).
(5) Avizul CESE (JO C 429, 11.12.2020, p. 210).
(6) Anunțul din 10 noiembrie 2021 al comisarului Thierry Breton.
(7) JO C 240, 16.7.2019, p. 51.
(8) Astfel cum sunt definite în considerentul 36 din propunerea Comisiei privind Legea privind guvernanța datelor, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020PC0767.
(9) Avizul CESE (JO C 429, 11.12.2020, p. 1).
(10) Punctele 4.7 și 4.8 din Avizul CESE (JO C 429, 11.12.2020, p. 1).
(11) JO C 240, 16.7.2019, p. 51.
(12) JO C 240, 16.7.2019, p. 51.
(13) Aceste observații specifice reflectă diversele sectoare analizate în studiul publicat de CESE, citat mai sus.
(14) Potrivit raportului din 2021 „Inteligența artificială – Stadiu și perspective pentru Franța”, fermierii, care sunt mari utilizatori ai datelor satelitare și ai automatizării, sunt reticenți în a-și partaja datele.
(15) Printre altele, Avizul CESE JO C 341, 24.8.2021, p. 76, și Avizul JO C 517, 22.12.2021, p. 56 cu privire la Planul coordonat privind inteligența artificială, precum și Raportul pe 2021 de analiză prospectivă strategică al Comisiei Europene.
(16) Definite de CJUE după cum urmează: profesiile liberale includ „activități care, printre altele, au un pronunțat caracter intelectual, necesită un nivel ridicat de calificare și fac, de obicei, obiectul unor reglementări profesionale precise și stricte” (Hotărârea C 267/99, I-7467, 2001).