Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind expedierile de deșeuri și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 și (UE) 2020/1056

[COM(2021) 709 final – 2021/0367 (COD)]

(2022/C 275/15)

Raportor:

Anastasis YIAPANIS

Sesizare	Parlamentul European, 22.11.2021 Consiliu, 1.12.2021
Temei juridic	Articolele 192 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	9.2.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	23.2.2022
Sesiunea plenară nr.	567
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	160/2/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei privind un nou regulament și comunicarea aferentă și consideră că protecția sănătății umane și a mediului reprezintă o prioritate majoră a UE. Atunci când este posibil din punct de vedere tehnic, deșeurile produse în Uniune ar trebui reciclate în interiorul Uniunii în mod corect din punct de vedere ecologic, economic și social.

1.2.

CESE invită statele membre să adopte cât mai repede sistemul de schimb electronic de date (EDI), să convină asupra adoptării unor criterii armonizate pentru procedurile de aprobare prealabilă și să împuternicească Comisia să adopte acte delegate pentru clasificarea comună a deșeurilor. Ar trebui furnizate imediat fonduri și asistență tehnică pentru creșterea capacității operaționale.

1.3.

Este nevoie urgentă de tranziția către noi modele de afaceri care să redea planetei mai mult decât utilizează. Sănătatea, siguranța și condițiile de muncă trebuie să fie bine protejate și monitorizate. CESE solicită investiții în formarea lucrătorilor, printr-o alocare specifică în cadrul FSE+.

1.4.

CESE solicită îmbunătățirea oportunităților de finanțare pentru înființarea și/sau modernizarea instalațiilor de reciclare ale UE și descoperirea unor tehnologii inovatoare pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor. Creșterea capacității de reciclare în interiorul UE va contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a amprentei ecologice și va conduce la creșterea ocupării forței de muncă în acest sector.

1.5.

CESE consideră că un calcul armonizat al garanției financiare ar trebui să acopere în mod clar toate riscurile ce decurg din expedierile de deșeuri, dar nu trebuie să fie o sarcină excesivă pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri.

1.6.

CESE salută propunerea Comisiei ca auditarea să fie făcută de terți, să fie condusă de un auditor instituit sau autorizat de organismele notificate ale UE, cu calificări relevante atât la nivel de instalație, cât și la nivel de țară, și consideră că partenerii sociali și ONG-urile relevante ar trebui să respecte procedurile. Ar trebui consolidat un mecanism de monitorizare, de tratare a plângerilor și de aplicare a sancțiunilor.

1.7.

CESE solicită o perioadă de tranziție de maximum doi ani de la adoptarea regulamentului. În plus, termenul până la care autoritățile de tranzit competente pot formula obiecții valabile cu privire la o expediere planificată pentru valorificare ar trebui redus la 10 zile, iar obiecțiile cu privire la aceeași expediere ar trebui să fie posibile o singură dată.

1.8.

Comitetul solicită extinderea sistemului EDI la toate expedierile de deșeuri destinate exportului, importului și tranzitului. Sistemul ar trebui să fie operațional cât mai curând posibil, chiar înainte de termenul de doi ani propus de Comisia Europeană. Prin urmare, sunt necesare resurse umane și tehnice adecvate.

1.9.

CESE consideră că exporturile de deșeuri reciclabile de înaltă calitate, în special exporturile de deșeuri cu un conținut ridicat de materii prime critice, au loc în detrimentul sustenabilității UE și subminează competitivitatea sa globală. Sunt necesare investiții în infrastructura de gestionare a deșeurilor, în special în țările în care sunt deschise proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Se va face o evaluare de referință a volumului de deșeuri exportate, pentru a detecta modificările în expedierile de deșeuri și, astfel, a proteja UE și a sprijini atingerea obiectivelor UE descrise în Pactul verde și în Planul de acțiune privind economia circulară.

1.10.

Toate țările membre ale OCDE și cele care nu sunt membre ale acestei organizații ar trebui să îndeplinească aceleași criterii stricte privind angajamentele de mediu cu cele stabilite în UE și ar trebui să se furnizeze dovezi sau elemente de probă că toate țările destinatare își gestionează deja propriile deșeuri menajere într-un mod adecvat din punct de vedere ecologic și cu respectarea unor standarde similare celor care se aplică în UE și a convențiilor de bază și standardelor de muncă ale OIM.

1.11.

CESE sprijină aplicarea procedurilor de inspecție și investigare și solicită o cooperare deplină între statele membre și cu Uniunea, precum și un sistem armonizat de sancțiuni care să fie eficace și proporțional cu încălcările comise. Datele neconfidențiale ar trebui să fie publice și puse la dispoziția tuturor părților interesate, inclusiv a partenerilor sociali, a organizațiilor neguvernamentale, a autorităților locale și a cetățenilor.

1.12.

Întreprinderile producătoare trebuie să fie stimulate să-și proiecteze produsele astfel încât să poată fi reutilizate și reciclate. Sunt necesare strategii naționale și europene la care să participe partenerii sociali, reprezentanții IMM-urilor și organizațiile societății civile și care trebuie promovate prin intermediul platformelor colaborative. Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (1) este un exemplu excelent în acest sens.

1.13.

CESE invită Comisia Europeană să evalueze posibilitatea înființării unui observator al pieței materiilor prime secundare, în cadrul căruia Comisia Europeană să aibă un rol consultativ și care să poată analiza și recomanda politici de dezvoltare sectorială și modalități de eliminare a blocajelor existente și să rețină materiile prime secundare valoroase în interiorul UE.

1.14.

În fine, Comitetul solicită evaluarea aprofundată a impactului punerii în aplicare a regulamentului la cinci ani de la intrarea sa în vigoare.

2.   Introducere și observații generale

2.1.

Se preconizează că, până în 2060 (2), se va dubla consumul de materiale precum metalele, mineralele, biomasa și combustibilii fosili, ceea ce, la rândul său, va duce, în mod natural, la creșterea generării anuale de deșeuri cu 70 % până în 2050 (3). Țările cu venituri ridicate sunt cei mai mari exportatori de deșeuri la nivel mondial, în timp ce țările în curs de dezvoltare sunt cei mai mari importatori (4).

2.2.

Întreprinderile producătoare cheltuiesc pentru materii prime aproximativ 40 % din costurile totale de producție. În prezent, doar 12 % din resursele materiale utilizate în industria UE provin din produse reciclate și din materiale recuperate (5). Cel mai mare obstacol în calea utilizării materiilor prime secundare este prețul lor ridicat, în comparație cu materiile prime virgine.

2.3.

La 17 noiembrie 2021, Comisia Europeană a publicat Propunerea de regulament privind expedierile de deșeuri și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 (6) și (UE) 2020/1056 (7) (regulament). Ea înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deșeuri (8), vechi de 15 de ani, în urma solicitărilor de revizuire a acestuia făcute de Parlamentul European (9) și de Comitetul Economic și Social European (10), și se bazează pe ambițiile anunțate în Pactul verde european (11) și în Planul de acțiune privind economia circulară (12).

2.4.

Creșterea cantităților de deșeuri și dezvoltarea economică au condus la creșterea exporturilor de deșeuri din UE către țări terțe, ceea ce, la rândul său, a produs unele efecte negative asupra mediului și asupra sănătății în țările de destinație. Regulamentul urmărește să faciliteze proceduri mai simple și mai rapide pentru expedierile intra-UE pentru reutilizare și reciclare, introduce unele norme clare pentru exportul, importul și tranzitul deșeurilor și pune în aplicare cadrul actual al UE pentru contracararea transferurilor ilegale.

2.5.

CESE salută propunerea Comisiei privind un nou regulament și comunicarea aferentă și consideră că protecția sănătății umane și a mediului reprezintă o prioritate majoră a UE. În calitate de lider în combaterea schimbărilor climatice, UE ar trebui să poată gestiona deșeurile produse pe teritoriul său, mai degrabă decât să le exporte în alte țări. Este nevoie urgentă de tranziția către noi modele de afaceri care să redea planetei mai mult decât utilizează, alături de un comportament durabil al tuturor părților interesate implicate. Investițiile în infrastructuri de gestionare a deșeurilor care respectă mediul ar trebui să rămână o prioritate, în special în țările în care sunt deschise proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

2.6.

Din punct de vedere economic, deșeurile pot avea o valoare importantă din perspectiva recuperării materiilor prime secundare, contribuind la economia circulară a UE, reducând dependența de anumite materii prime primare și reducând, totodată, consumul de energie necesar pentru a produce materii prime primare în Europa și emisiile de CO2. În plus, CESE consideră că exporturile de deșeuri reciclabile de înaltă calitate, în special exporturile de deșeuri cu un conținut ridicat de materii prime critice, au loc în detrimentul sustenabilității UE și subminează competitivitatea sa globală, furnizând resurse valoroase concurenților externi.

3.   Expedieri de deșeuri în interiorul UE

3.1.

Consultarea părților interesate, organizată de Comisie, a evidențiat că este necesar: — să fie digitalizate procedurile de notificare; — să fie actualizate procedurile accelerate; — să existe norme comune și transparente pentru clasificarea deșeurilor și calcularea garanțiilor financiare; — să se respecte conformitatea cu principiul proximității și cu ierarhia deșeurilor.

3.2.

Implementarea fragmentată a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 în întreaga UE a dus la proceduri îndelungate pentru expedierile de deșeuri în interiorul UE și la o birocrație constantă. Acest lucru cauzează întârzieri și pierderi financiare operatorilor economici, care sunt descurajați să expedieze deșeuri pentru recuperarea materialelor în UE.

3.3.

CESE consideră că, dacă tehnic este posibil, deșeurile produse în UE ar trebui reciclate în interiorul Uniunii, într-un mod adecvat din punct de vedere ecologic, economic și social, respectând totodată întotdeauna standardele de mediu, de sănătate și de siguranță. Un volum mai mare de deșeuri expediate intern și proceduri mai rapide vor conduce la o economie circulară consolidată în Uniune, vor contribui la competitivitatea și autonomia strategică a UE și vor crea baza pentru noi locuri de muncă.

3.4.

Consolidarea capacității de reciclare în interiorul frontierelor UE este extrem de importantă și va contribui la reducerea emisiilor de carbon și a amprentei de mediu. De asemenea, ar putea duce la creșterea ocupării forței de muncă în acest sector. Comisia Europeană a furnizat date promițătoare, conform cărora între 9 000 și 23 000 de noi locuri de muncă vor fi create în sectoarele reciclării și reutilizării, aceste cifre putând fi și mai mari dacă vor fi introduse stimulente adecvate pentru capacități de reciclare.

3.5.

Comitetul consideră total inacceptabil că unele state membre se bazează în continuare pe proceduri pe suport de hârtie și că, uneori, chiar și regiuni din același stat membru au interpretări diferite ale procedurilor de executare. Ca atare, CESE cere statelor membre să adopte cât mai curând posibil soluțiile digitale propuse de Comisia Europeană și să asigure un transfer fără probleme către un cadru european armonizat și transparent, să convină asupra adoptării unor criterii armonizate pentru procedurile de aprobare prealabilă și să împuternicească Comisia să adopte acte delegate pentru clasificarea comună a deșeurilor. Ar trebui furnizate imediat fonduri și asistență tehnică pentru creșterea capacității operaționale.

3.6.

Comisia propune armonizarea procedurii de calcul a garanției financiare pentru expedierile de deșeuri. CESE își exprimă satisfacția că aceasta va duce la creșterea previzibilității pentru întreprinderi, dar solicită calcularea proporțională a acestor sume, astfel încât să nu reprezinte o sarcină suplimentară pentru operatorii economici. CESE consideră că garanția financiară ar trebui să acopere în mod clar toate riscurile ce decurg din expedierile de deșeuri, dar nu trebuie să suprasolicite întreprinderile, mai ales având în vedere că există multe IMM-uri implicate în acest proces, cu lichidități disponibile limitate.

3.7.

În fine, CESE solicită ca Uniunea Europeană și statele membre să dispună de oportunități de finanțare mai bune pentru înființarea și/sau modernizarea instalațiilor de reciclare ale UE și descoperirea unor tehnologii inovatoare de reutilizare și reciclare a deșeurilor. Piețele finale pentru materii prime rezultate din reciclare trebuie dezvoltate neîntârziat pentru a crea o piață a materiilor prime secundare pe deplin funcțională, transformând produsele scoase din uz în noi materii prime pentru producție. De asemenea, UE ar trebui să sporească disponibilitatea și calitatea materialelor reciclate, punând accentul pe capacitatea unui material de a-și păstra proprietățile inerente după reciclare și de a înlocui materiile prime principale în utilizările viitoare. Acest lucru va duce la creșterea capacității de prelucrare a Uniunii, la noi locuri de muncă de înaltă calitate și ecologice și la posibilitatea de a identifica tipul de materii prime care generează deșeuri fără valoare adăugată și de a le elimina sau înlocui pe termen lung.

4.   Exporturi, importuri și expedieri de deșeuri în tranzit

4.1.

În ultimii 17 ani, volumul de deșeuri exportate către țări terțe a crescut cu 75 %, ajungând la aproximativ 33 milioane de tone/an (13), foarte adesea modul de funcționare a instalațiilor de destinație și de tratare a deșeurilor fiind puțin sau deloc luat în considerare. Deșeurile importate în UE se ridică la 16 milioane de tone/an, în timp ce 70 milioane de tone de deșeuri sunt comercializate în interiorul UE.

4.2.

UE face parte din peste 80 de acorduri de liber schimb (ALS), circa 40 fiind în așteptare sau în curs de negociere. CESE consideră că este profund inadecvat ca doar două dintre acestea să menționeze în mod explicit economia circulară (14) și solicită să se pună un accent mai mare pe consolidarea capitolelor privind dezvoltarea durabilă în toate acordurile de liber schimb existente și viitoare și pe asigurarea punerii lor efective în aplicare.

4.3.

Restricțiile relativ recente privind comerțul cu deșeuri de plastic, impuse de China, India, Thailanda, Vietnam și Malaysia, au scos la iveală dependența excesivă a UE de procesarea în străinătate a deșeurilor. Dependența inacceptabilă de exporturile de deșeuri face ca economia UE să fie vulnerabilă la perturbări în lanțurile de aprovizionare.

4.4.

Exporturile de deșeuri ar trebui să respecte pe deplin normele privind transparența și să pună la dispoziția publicului informații privind standardele de gestionare ecologice din țara de destinație. CESE salută propunerea Comisiei ca auditarea instalațiilor externe de gestionare a deșeurilor să fie făcută de terți și consideră că acestea ar trebui să includă dispoziții detaliate privind amprenta de mediu și condițiile de muncă. La articolele expediate pentru reutilizare ar trebui menținut principiul poluatorul plătește, iar costurile pentru răspunderea extinsă a producătorilor ar trebui să urmeze produsul, deoarece au fost plătite de consumatori pentru a acoperi etapa de deșeu, indiferent unde are loc. În plus, partenerii sociali și ONG-urile relevante ar trebui să facă parte din procedurile de audit, în timp ce infrastructura de date deschise trebuie să fie finanțate și puse la dispoziție. Mecanismele de depunere a plângerilor ar trebui consolidate pentru ONG-uri și alte părți interesate relevante.

4.5.

CESE încurajează un auditor instituit sau autorizat de UE (de către organismele notificate ale UE, cu calificări relevante) să desfășoare proceduri de audit la nivel de instalație și de țară, pentru a se asigura că standardele sociale, de mediu și de sănătate umană din țara UE sunt respectate în țara de destinație a deșeurilor. Sunt necesare proceduri de audit mai amănunțite și criterii de monitorizare, de depunere a plângerilor și de aplicare a sancțiunilor. De asemenea, este necesar să se definească criteriile (ca volum și riscuri) care pot declanșa auditurile.

4.6.

Comitetul încurajează IMM-urile să efectueze proceduri de audit pentru instalațiile din țări terțe, prin intermediul organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului (PRO), deoarece ar trebui să reducă sarcina financiară pentru astfel de operațiuni. Sănătatea, siguranța și condițiile de muncă trebuie să fie bine protejate și monitorizate. Investițiile în formare și know-how pentru lucrători ar trebui să fie acoperite de o alocare specifică în cadrul FSE+.

4.7.

CESE recunoaște că autoritățile și operatorii economici au nevoie de ceva timp de adaptare pentru a aplica și a respecta noile norme. Cu toate acestea, CESE consideră că termenul propus de trei ani de la intrarea în vigoare a regulamentului este lipsit de ambiție și ar dori să solicite o perioadă de tranziție de maximum doi ani.

4.8.

Comisia Europeană a propus un termen de 30 zile pentru ca autoritățile competente de tranzit să formuleze obiecții valabile în cazul unui transfer planificat pentru recuperare. CESE consideră că termenul ar trebui redus la 10 de zile, pentru a asigura operabilitatea și a evita întârzierile inutile. În plus, CESE solicită restricții clare în cazul acestor autorități, pentru a le împiedica să facă obiecții multiple cu privire la același transfer.

4.9.

Comitetul solicită extinderea sistemului EDI la toate expedierile de deșeuri destinate exportului, importului și tranzitului. Este singura modalitate de a asigura trasabilitatea și transparența acestor procese, astfel încât să respecte aceleași norme ca și în cazul expedierilor interne. Comisia și statele membre trebuie să depună toate eforturile pentru a institui acest sistem cât mai repede, chiar înainte de termenul propus, de doi ani. În acest scop, CESE solicită resurse umane și tehnice adecvate.

4.10.

Anumite țări de destinație pot fi scutite de obligația de a demonstra măsura în care îndeplinesc condițiile esențiale de sănătate umană și de mediu, doar pentru că sunt membre ale OCDE, iar acest lucru este contrar spiritului reformei și ar putea submina întregul sistem. CESE solicită ca, pentru a putea exporta deșeuri, țările membre ale OCDE și cele nemembre să îndeplinească aceleași criterii stricte pentru angajamentele de mediu ca și cele stabilite în UE. În plus, CESE solicită dovezi că toate țările destinatare își gestionează deja propriile deșeuri menajere într-un mod adecvat din punct de vedere ecologic, în manieră similară celui din UE, și respectă convențiile de bază și standardele de muncă ale OIM.

5.   Traficul ilegal de deșeuri

5.1.

Diversele proceduri de punere în aplicare a regulamentului din 2006 în statele membre au dus la intensificarea activităților de transport ilegal de deșeuri. Cifrele sunt dificil de cuantificat, dar se consideră că 30 % din expedierile de deșeuri din Europa sunt ilegale și se ridică la aproximativ 9,5 miliarde EUR anual (15).

5.2.

Consultarea părților interesate a evidențiat un sprijin puternic pentru consolidarea procedurilor de combatere a expedierilor ilegale de deșeuri. Controlul consolidat al exporturilor de deșeuri, al importurilor și al tranzitului este necesar pentru a combate infracțiunile împotriva mediului și traficul ilegal. CESE salută și sprijină aplicarea procedurilor de inspecție și investigare și solicită o cooperare deplină între statele membre și cu Uniunea, în conformitate cu noua Strategie a UE de combatere a criminalității organizate pentru perioada 2021-2025 (16). Implicarea OLAF poate compensa deficitul de resurse umane din unele state membre și poate asigura un cadru de colaborare mai eficient.

5.3.

Traficul de deșeuri rămâne una dintre cele mai grave infracțiuni ecologice și este considerat o activitate cu profit ridicat și cu riscuri scăzute, având consecințe devastatoare pentru sănătatea umană și pentru mediu. Curtea de Conturi Europeană a constatat că rata detectării cazurilor ilegale de trafic de deșeuri rămâne scăzută și că cea a urmăririlor penale este mai mică decât în alte tipuri de infracțiuni, în timp ce sancțiunile aplicate nu sunt proporționale și disuasive (17). Acest lucru se întâmplă în principal deoarece lanțurile de transport de deșeuri sunt foarte complexe și este dificil să se demonstreze că cei implicați erau conștienți de activitatea ilegală, în special pentru că deșeurile își pot schimba proprietarii și țările de mai multe ori înainte să fie eliminate în mod ilegal.

5.4.

Părțile interesate din industrie și ONG-urile au capacitatea de a urmări și raporta cu privire la posibilele transferuri ilegale de deșeuri, odată ce au acces la date. Prin urmare, CESE solicită ca datele neconfidențiale să fie puse la dispoziția tuturor părților interesate, inclusiv a partenerilor sociali, a organizațiilor neguvernamentale, a autorităților locale și a cetățenilor. CESE consideră că o colectare cuprinzătoare a datelor și sporirea transparenței vor duce la înăsprirea controalelor și la reducerea transferurilor ilegale de deșeuri.

5.5.

Cu toate acestea, CESE consideră că ar trebui să se distingă clar între traficanții ilegali identificați și operatorii care au fost găsiți vinovați de o eroare de documentare umană, în special în legătură cu anexa VII (18), așa cum s-a întâmplat în trecut. CESE solicită un sistem de sancțiuni armonizat, eficient și proporțional cu încălcarea.

6.   Observații finale

6.1.

Ar trebui să fie clar pentru toți că producem prea multe deșeuri, la acest aspect adăugându-se lipsa de noi resurse naturale. CESE solicită un cadru de reglementare care să stimuleze utilizarea materialelor reciclate, ceea ce, la rândul său, va contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și va preveni ca deșeurile valoroase să ajungă la groapa de gunoi. Utilizarea deșeurilor ca resursă reprezintă miezul abordării Planului de acțiune pentru economia circulară, iar CESE a afirmat deja că „[p]entru a decupla dezvoltarea economică de consumul de resurse naturale și de impactul aferent asupra mediului, este necesar ca Uniunea să își stabilească ținte mai ambițioase” (19).

6.2.

În conformitate cu principiile economiei circulare, Comitetul cere propuneri legislative care să stimuleze întreprinderile producătoare să-și proiecteze produsele astfel încât să poată fi reutilizate și reciclate și să adopte dezvoltarea unor modele de afaceri circulare. Trebuie concepute strategii și cadre legislative europene și naționale care să stimuleze această tranziție și prin care să fie combătută ieșirea prematură din uz, implicând partenerii sociali, reprezentanții IMM-urilor și organizațiile societății civile. Tranziția către economia circulară înseamnă, pe de o parte, să menții mai mult timp valoarea produselor în economie și, pe de altă parte, să sporești utilizarea materiilor prime secundare. Prin urmare, facilitarea accesului la soluții inovatoare pentru transformarea deșeurilor în materii prime secundare este de o importanță capitală și trebuie promovată, prin intermediul platformelor online (cum ar fi Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară) și al schimbului de bune practici.

6.3.

CESE consideră că introducerea EDI este pe deplin necesară și în conformitate cu Strategia digitală a UE (20) și solicită o punere în aplicare rapidă, deoarece poate reduce pierderile economice pentru întreprinderi și poate asigura proceduri mai rapide și monitorizarea calității. CESE consideră, de asemenea, că sistemul electronic va spori transparența și eficiența, va asigura o mai bună trasabilitate a datelor, va oferi cadrul pentru o cooperare strânsă între statele membre și va încuraja dezvoltarea unor piețe solide ale deșeurilor. De asemenea, Comitetul propune utilizarea unor tehnologii moderne pentru monitorizarea transporturilor (internetul obiectelor și sateliți) și a tehnologiei blockchain în scopuri legate de securitatea datelor.

6.4.

Trebuie să se facă o distincție clară între expedierile de deșeuri în vederea reutilizării și reciclării și transferurile pentru forme mai scăzute de valorificare, cum ar fi incinerarea. Este absolut esențial să existe, încă de la început, instrumentele adecvate pentru a investiga și a stabili criterii clare care să interzică expedierile de deșeuri sub pretexte false.

6.5.

Comitetul invită Comisia Europeană să evalueze posibilitatea înființării unui observator al pieței materiilor prime secundare, care să poată analiza și recomanda politici de dezvoltare sectorială și modalități de eliminare a blocajelor existente. Observatorul ar trebui să cuprindă toate părțile interesate europene relevante, iar Comisia ar trebui să aibă un rol consultativ.

6.6.

În fine, în opinia CESE, Comisia Europeană ar trebui să efectueze o evaluare aprofundată a impactului punerii în aplicare a regulamentului la cinci ani de la intrarea sa în vigoare.

---

(1)  https://circulareconomy.europa.eu/platform/en.

(2)  OCDE (2018), Perspectiva globală asupra resurselor materiale până în anul 2060.

(3)  Banca Mondială: Imagine globală a gestionării deșeurilor solide până în 2050.

(4)  Institutul pentru politica europeană de mediu: Comerțul și economia circulară în UE.

(5)  Eurostat – Economia circulară în UE.

(6)  JO L 330, 10.12.2013, p. 1.

(7)  JO L 249, 31.7.2020, p. 33.

(8)  JO L 190, 12.7.2006, p. 1.

(9)  Parlamentul European: Regulamentul privind transferurile de deșeuri – Revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deșeuri.

(10)  Avizul CESE referitor la „Reziliența privind materiile prime critice” (JO C 220, 9.6.2021, p.118),

(11)  COM/2019/640 final.

(12)  COM/2020/98 final.

(13)  Comunicare: Asumarea responsabilității pentru deșeurile produse.

(14)  ALS cu Mexic și Noua Zeelandă.

(15)  Întrebări și răspunsuri referitoare la noile norme ale UE privind transferurile de deșeuri.

(16)  Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025.

(17)  Document de analiză nr. 4/2020: Măsurile adoptate de UE pentru combaterea problemei deșeurilor din plastic.

(18)  Anexa VII – Informații care însoțesc expedierile de deșeuri.

(19)  Avizul CESE pe tema „Punerea în aplicare a legislației UE în materie de mediu în domeniile calității aerului, apei și deșeurilor” (JO C 110, 22.3.2019).

(20)  Strategia digitală europeană – Conturarea viitorului digital al Europei.