Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de recomandare a Consiliului privind învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și favorabil incluziunii

[COM(2021) 455 final]

(2022/C 105/19)

Raportoare generală:

Tatjana BABRAUSKIENĖ

Raportor general:

Michael McLOUGHLIN

Sesizare	Consiliu, 30.8.2021
Baza procedurală	Articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în sesiunea plenară	20.10.2021
Sesiunea plenară nr.	654
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	152/0/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută faptul că propunerea subliniază că „educația este un drept fundamental al omului și un drept al copilului”. CESE salută, de asemenea, intenția propunerii de a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS) și alte inițiative importante ale UE (1) care vizează consolidarea cooperării dintre statele membre pentru ca educația de calitate și favorabilă incluziunii să devină o realitate în tranziția verde și digitală a vieții sociale și economice și a pieței forței de muncă.

1.2.

CESE solicită încă o dată Comisiei Europene și statelor membre să pună în aplicare primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care constă în a garanta că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții (LLL) favorabile incluziunii și de calitate reprezintă un drept pentru toți cetățenii din Europa (2), și să îl pună în aplicare astfel încât să îmbunătățească asigurarea competențelor digitale, sprijinind accesul egal al tuturor la învățarea mixtă și asigurând o finanțare publică sustenabilă, convenită cu partenerii sociali și cu societatea civilă.

1.3.

CESE face trimitere la următoarea solicitare din avizul său (3): „punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 trebuie să asigure un dialog social eficace și consultări cu părțile interesate, respectarea și punerea în aplicare a drepturilor lucrătorilor și informarea, consultarea și participarea lucrătorilor la dezvoltarea competențelor digitale și antreprenoriale, în special în ceea ce privește EFP, educația adulților și formarea angajaților, pentru a reduce lacunele în materie de competențe cu care se confruntă întreprinderile”.

1.4.

CESE îndeamnă statele membre să se bazeze pe experiența dobândită în materie de educație în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și să se asigure că învățarea mixtă este atent concepută și practicată în programe de învățământ echilibrate, cu sprijinul unor instrumente pedagogice adecvate, pentru a asigura un mediu și instrumente de învățare adecvate și inovatoare pentru toți copiii. Statele membre trebuie să se asigure că introducerea învățării mixte își propune să sprijine calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru copiii care au nevoie de aceasta. Conceptul de învățare mixtă, deși câștigă teren și se bucură de tot mai multă atenție, necesită încă cercetări și studii, în special din perspectiva dezavantajelor educaționale, precum și în ceea ce privește învățământul primar și secundar.

1.5.

CESE observă că, pentru a asigura o mai mare autonomie a elevilor în procesul de învățare, este important ca învățarea mixtă să fie pusă la dispoziția tuturor elevilor, nu numai a celor care locuiesc în zonele rurale unde accesul la școală nu este posibil, sau a celor din învățământul terțiar în care învățarea independentă este solicitată de elevi.

1.6.

CESE observă că, în cazul învățării în afara școlii, bazate pe proiecte, trebuie asigurate sănătatea și siguranța elevilor, în special a cursanților din domeniul EFP. Învățarea la distanță pe termen lung, în vigoare în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, a avut un impact negativ asupra stării fizice și mentale a elevilor și a profesorilor, precum și asupra rezultatelor învățării. CESE salută faptul că propunerea pune accentul pe faptul că specialiștii din domeniul sănătății mintale trebuie să ofere un sprijin eficace pentru a asigura starea de bine a elevilor și a profesorilor.

1.7.

CESE solicită statelor membre să se asigure că învățarea mixtă este inclusă în strategia lor educațională, pe baza unui dialog eficace cu partenerii sociali relevanți din domeniul educației și cu părțile interesate din domeniul educației, astfel încât să contribuie în mod pozitiv la a le asigura elevilor un învățământ de calitate și favorabil incluziunii, accesul la un mediu favorabil predării și învățării, să le ofere profesorilor instrumentele și sprijinul necesare, având grijă să nu lase niciun elev fără sprijin.

1.8.

CESE solicită, de asemenea, statelor membre să se asigure că învățământul mixt nu aduce atingere valorii sociale a educației sau relevanței predării față în față în programele educaționale. Experiența predării și învățării online de urgență în timpul pandemiei de COVID-19 a evidențiat valoarea de neînlocuit a predării față în față și a interacțiunii continue și a feedback-ului între profesori și elevi pentru a asigura o educație de calitate și favorabilă incluziunii. Relațiile dintre elevi și profesori reprezintă un factor-cheie în motivarea elevilor și în procesul de învățare, care nu ar trebui subminate de învățământul mixt.

1.9.

CESE solicită statelor membre să se asigure că elaborarea unor planuri educaționale individualizate ține seama de cerințele elevilor în ceea ce privește tehnologia asistivă. În plus, CESE atrage atenția asupra faptului că acest lucru presupune ca profesorii să fie asistați în mod adecvat de personal de sprijin, să fie familiarizați cu aceste tehnologii și să le poată utiliza în mod eficace pentru a răspunde nevoilor elevilor cu handicap.

1.10.

CESE subliniază rolul central al cadrelor didactice în cadrul învățării mixte. Schimburile de personal, proiectele de colaborare și predarea individualizată sunt posibile dacă cadrelor didactice li se alocă un timp de lucru adecvat în acest scop și dacă conducerea școlii sprijină aceste metode. Este foarte important să se încurajeze crearea unei comunități a învățării mixte pentru a promova valoarea tehnologiei de predare și formare.

1.11.

În plus, CESE atrage atenția asupra faptului că, pentru a asigura incluziunea și calitatea educației, învățarea mixtă ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a „Concluziilor Consiliului privind cadrele didactice și formatorii europeni pentru viitor”. În acest sens, CESE invită statele membre să sprijine în mod eficace cadrele didactice în a-și pregăti instrumentele prin care să-i sprijine pe elevi în contextul învățării mixte, prin îmbunătățirea și actualizarea dezvoltării profesionale inițiale și continue, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor cadrelor didactice și ale elevilor.

1.12.

CESE salută măsurile propuse de sprijinire a alfabetizării digitale a cadrelor didactice, cum ar fi cursurile de actualizare a competențelor digitale, programele și instrumentele pentru profesori, precum și dezvoltarea și diseminarea de module și resurse pedagogice online și la fața locului. În plus, propunerea ar trebui să sprijine dreptul profesorilor de a beneficia de o dezvoltare profesională continuă actualizată și accesibilă; acest lucru ar trebui recunoscut în dialogul social și în negocierile colective la nivel național, regional și local, cu implicarea semnificativă a partenerilor sociali din domeniul educației.

1.13.

CESE atrage atenția asupra faptului că cursurile online deschise și în masă (MOOC) nu sunt neapărat interactive sau bazate pe o bună pedagogie. Prin urmare, invită Comisia să ofere un sprijin mai diversificat pentru formare cadrelor didactice, a formatorilor, a directorilor de școli și a formatorilor de cadre didactice în domeniul învățării mixte, pe platforma School Education Gateway, care să se încheie cu o certificare. Resursele tehnice și materialele elaborate cu sprijinul Comisiei pentru a fi utilizate în învățarea mixtă trebuie să fie fiabile, ușor de utilizat, traduse în toate limbile oficiale ale UE și acceptate în unanimitate de toate părțile interesate în procesul de învățare. CESE recomandă ca proiectele Academiei Europene a Profesorilor să fie, de asemenea, invitate să elaboreze programe comune acreditate de formare a cadrelor didactice pentru îmbunătățirea pedagogiei în domeniul învățării mixte. Ar trebui explorat rolul micro-certificatelor în domeniul învățării mixte.

1.14.

CESE salută faptul că propunerea pune accentul pe starea de bine a profesorilor și atractivitatea profesiei de cadru didactic și sugerează ca statele membre să angajeze mai mulți profesori pentru a îmbunătăți situația cadrelor didactice. CESE observă că penuria gravă de cadre didactice și condițiile de muncă și salariile neatractive (4) au un efect negativ asupra calității predării. Acest lucru poate crea un obstacol în calea dezvoltării unor sisteme de învățare mixtă de înaltă calitate și favorabile incluziunii.

1.15.

CESE atrage atenția asupra faptului că, pentru a combina învățarea față în față și la distanță, cadrele didactice trebuie să fie creative și inovatoare (5) și să aibă bune competențe pedagogice. Este esențial ca învățarea mixtă să fie concepută astfel încât să respecte volumul de muncă, timpul de lucru și condițiile de muncă decente ale profesorilor și să se asigure că aceștia dispun de un mediu de lucru favorabil.

1.16.

CESE recomandă să se asigure conducerea democratică a unităților de învățământ, astfel încât elevii și profesorii să își poată concepe propriul proces de învățare și predare. CESE subliniază încă o dată importanța asigurării și consolidării guvernanței democratice a sistemelor de educație și formare, care ar trebui să implice o consultare semnificativă cu societatea civilă (6).

1.17.

CESE observă că învățarea mixtă în afara unui cadru educațional formal, de exemplu învățarea informală și nonformală, trebuie să fie recunoscută prin punerea în aplicare efectivă a Recomandării Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării nonformale și informale. Învățarea informală și nonformală joacă un rol important în sprijinirea dezvoltării aptitudinilor interpersonale, de comunicare și cognitive esențiale, printre care se numără creativitatea, cetățenia activă și dezvoltarea competențelor pentru viața profesională. Participarea la procesele de validare trebuie să fie accesibilă tuturor și sprijinită prin investiții publice durabile.

1.18.

CESE subliniază că o învățare mixtă de calitate trebuie să fie sprijinită prin investiții publice durabile, să fie pusă în evidență în cadrul semestrului european și să beneficieze de sprijinul unor fonduri suplimentare ale UE, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, Erasmus+ și FSE+. Sprijinirea accesului la programe de învățare online de calitate este esențială pentru orice elev. Sunt necesare mai multe investiții, în special pentru a asigura învățarea la distanță de înaltă calitate pentru cursanții din domeniul EFP și pentru a asigura accesul acestora la instrumente și simulatoare care să îi ajute în procesul de învățare practică independentă într-un mediu sigur și care oferă centre comunitare de învățare pe tot parcursul vieții (7) și biblioteci.

1.19.

CESE observă că utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor digitale în cadrul învățării mixte pune în pericol din ce în ce mai mult siguranța datelor elevilor și profesorilor, precum și drepturile de proprietate intelectuală ale profesorilor. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să asigure o finanțare publică sustenabilă și să instituie un cadru juridic adecvat, în consultare cu partenerii sociali și cu părțile interesate din domeniul educației, asigurând protecția datelor și drepturile de proprietate intelectuală în domeniul educației. CESE este preocupat de faptul că recomandarea prevede că „nu sunt necesare resurse suplimentare” pentru punerea în aplicare a planurilor din propunere. Finanțarea poate fi o modalitate de a stimula cooperarea în domenii în care nu există o competență solidă a UE. Costurile ar putea include costuri de găzduire, întreținere și echipamente pentru integrarea unei platforme, găzduirea resurselor didactice, securitatea datelor, echiparea profesorilor și a elevilor etc. Elevii cei mai dezavantajați vor fi cei mai afectați dacă nu există resurse adecvate.

1.20.

CESE solicită Comisiei și statelor membre să abordeze proliferarea furnizorilor de educație și extinderea sectorului EdTech, care va fi din ce în ce mai favorizat de punerea în aplicare a învățării mixte în programele educaționale. CESE solicită statelor membre să elaboreze reglementări naționale, care să includă posibilitatea de a crea platforme publice pentru predarea și învățarea online, pentru a proteja valoarea publică a educației. În plus, platformele publice ar trebui implementate printr-o consultare relevantă cu partenerii sociali din domeniul educației și cu părțile interesate din domeniul educației, respectând pe deplin autonomia profesională a cadrelor didactice și a personalului didactic, precum și libertatea academică și autonomia instituțiilor de învățământ, fără a exercita presiuni asupra profesorilor sau a personalului didactic în ceea ce privește materialele educaționale și metodele pedagogice pe care le utilizează.

1.21.

Având în vedere importanța acordată întregului domeniu al învățării mixte, CESE sugerează ca, pentru prezenta recomandare, să se elaboreze măsurători individualizate și o colectare diferențiată a datelor, în funcție de vârstă, care să recunoască nevoile diferite de dezvoltare ale copiilor și tinerilor; această activitate ar trebui să permită, de asemenea, colectarea de date în cifre privind situațiile de handicap școlar, cum ar fi hărțuirea și părăsirea timpurie a școlii. Măsurătorile precise se pot realiza împreună cu partenerii relevanți. În consecință, trebuie să existe, în mod similar, o raportare clară și o monitorizare a punerii în aplicare a recomandării.

2.   Observații generale

2.1.

Prezentul aviz examinează Propunerea de recomandare a Consiliului privind învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate și favorabil incluziunii. El pune accentul, de asemenea, pe învățământul profesional inițial de nivel secundar. Recomandarea propusă nu pledează pentru o normalizare a prezenței reduse a educatorilor în procesul de învățare și nici nu încurajează petrecerea mai multor ore în fața unui ecran. CESE salută implicarea tinerilor, care ar trebui să fie susținută și continuată pe parcursul întregului proces.

2.2.

Potrivit unui studiu al Comisiei Europene (8), învățarea mixtă este înțeleasă ca o abordare hibridă care combină învățarea în școală cu învățarea la distanță, inclusiv învățarea online. Învățarea mixtă este un model flexibil, care poate ajuta la realizarea de progrese în cadrul unui proiect sau al unui curs, fără a impune ca profesorii și cursanții să se afle în permanență în același spațiu fizic.

2.3.

În timp ce învățarea în cadrul școlii îmbunătățește competențele sociale ale cursanților, starea de bine, sentimentul de apartenență, de integrare într-o comunitate și dezvoltă o mai bună interacțiune personală între profesori și elevi, precum și între elevi, o învățare mixtă bine organizată îi poate ajuta pe elevi să adopte forme de învățare mai independentă, individualizată și autonomă (9). Aceasta deschide orizonturi promițătoare pentru învățarea în domeniul artelor, printre altele prin utilizarea de materiale video.

2.4.

Deși propunerea descrie învățarea mixtă ca fiind o abordare hibridă, subliniind flexibilitatea acesteia și potențialul său de a încuraja studiul independent, sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la rolul pe care îl joacă cadrele didactice și formatorii în punerea sa în aplicare. În acest sens, este important să se asigure că învățarea mixtă este pusă în aplicare în programa școlară în cadrul unei abordări cuprinzătoare a școlii, care ține seama de nevoile profesorilor, ale elevilor și ale familiilor acestora. De asemenea, este necesar ca învățarea mixtă să aibă loc în timpul programului de studiu și să nu genereze o supraîncărcare a profesorilor sau o sarcină suplimentară pentru familiile elevilor.

3.   Observații specifice

3.1.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 i-a obligat pe elevii din învățământul primar, secundar și din domeniul EFP să devină mai independenți. Școlile și cadrele didactice – în cea mai mare parte fără o pregătire adecvată – s-au aflat în situația de a se adapta de urgență la învățământul online și la distanță, utilizând mesageria online, e-mailurile, video-chaturile online și alte mijloace de conectare cu copiii pentru a asigura o predare adecvată în timpul perioadelor de izolare. Au fost puși la grea încercare și copiii cu handicap, care sunt mai dezavantajați atunci când interacționează prin intermediul mass-mediei digitale. Guvernele, televiziunile, partenerii sociali, furnizorii de educație și formare, ONG-urile și persoanele fizice au acționat cu o rapiditate nemaiîntâlnită pentru a sprijini cadrele didactice să înființeze săli de clasă virtuale și platforme de colaborare, dar mai sunt încă multe de făcut.

3.2.

Având în vedere impactul uriaș al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra tinerilor și a sistemului educațional, trebuie, de asemenea, să fim precauți în ceea ce privește calendarul schimbării. Revenirea la școlarizarea cu prezență fizică necesită timp de adaptare și mulți tineri trebuie să se obișnuiască cu reîntoarcerea la „normal”: prea multe schimbări într-un timp prea scurt pot produce o destabilizare. Copiii și tinerii au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. În această perioadă, educația, socializarea, perspectivele economice și sănătatea lor mintală au fost grav afectate. În perioada următoare, prioritatea ar trebui să fie întoarcerea la normalitate și concentrarea, în primul rând, pe starea de bine, sănătate mintală și învățarea formală.

3.3.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea introducerii învățării mixte în învățământul primar și primul ciclu al învățământului secundar, dat fiind că, la aceste vârste, copiii nu au, adesea, competențele necesare pentru a fi activi într-un mediu de învățare de acest tip. De regulă, ei nu sunt suficient de autonomi, le lipsesc competențele de colaborare, competențele TIC, capacitatea de a construi cunoștințe, competențele de autoevaluare și alte câteva așa-numite competențe ale secolului 21. Aceste competențe sunt necesare pentru reușita învățării într-un mediu mixt, iar faptul că elevii nu le posedă reprezintă o amenințare reală pentru asigurarea unei învățări mixte de calitate. Este necesar să se stabilească un principiu conform căruia faza experimentală a trecerii la învățarea mixtă să înceapă mai curând cu elevii mai mari decât cu cei mai mici.

3.4.

CESE atrage atenția asupra faptului că, în timpul pandemiei de COVID-19, cursanții din domeniul EFP au ratat esențialul din experiența lor practică de ucenicie. Lipsa accesului la banda largă și la instrumente informatice, interacțiunea inadecvată dintre profesori și elevi și lipsa unor medii de învățare adecvate au dus la creșterea abandonului școlar, în special în rândul fetelor și al copiilor dezavantajați din punct de vedere socioeconomic. Prin urmare, învățarea mixtă trebuie să fie concepută și utilizată cu atenție pentru a asigura un mediu și instrumente de învățare favorabile incluziunii pentru toți copiii. Deși recomandarea se concentrează în mare măsură pe învățământul primar și secundar, precum și pe EFP inițială de nivel secundar, ar fi util să se exploreze potențialul învățării mixte în cazul uceniciilor.

3.5.

Printre alte măsuri, propunerea include un răspuns direct la criză, prin „prioritizarea sănătății fizice și mintale a cursanților și a familiilor acestora” și „stimularea dezvoltării competențelor digitale ale cursanților și ale familiilor”. În acest sens, CESE subliniază cât de important este să se extindă domeniul de aplicare al asigurării stării de bine și al îmbunătățirii competențelor digitale pentru a acoperi întregul sistem de învățământ, inclusiv cadrele didactice, formatorii și directorii unităților de învățământ, în special.

3.6.

CESE salută faptul că Comisia propune să se elaboreze, în cooperare cu statele membre, materiale de orientare specifice, manuale și alte livrabile concrete, pe baza dovezilor, a activităților de învățare reciprocă și a bunelor practici. Acest lucru va acoperi lacunele identificate în ceea ce privește sprijinirea dezvoltării unei abordări bazate pe învățarea mixtă la nivel de școală și de sistem. Partenerii sociali și alte părți interesate relevante ar trebui, de asemenea, să facă parte din această cooperare. Fiecare mișcare, schimbare sau adaptare la sistemele de învățământ trebuie să se facă cu cea mai mare prudență. Trebuie să fim pe deplin siguri că astfel de schimbări nu agravează în niciun fel dezavantajele educaționale și abandonul școlar timpuriu, care reprezintă, fără îndoială, cele mai mari provocări cu care se confruntă sistemul nostru de învățământ.

3.7.

CESE consideră că învățarea mixtă are potențialul de a transforma complet atât procesul de predare, cât și cel de învățare. Cu toate acestea, deși propunerea subliniază „oportunitățile create de învățarea mixtă, inclusiv îmbunătățirea calității și a caracterului incluziv al educației și formării, precum și dezvoltarea amplă a competențelor și a stării de bine a cursanților”, CESE subliniază că limitările impuse de punerea în aplicare a învățării mixte trebuie examinate cu atenție, în special în zonele rurale și în zonele sărace, unde lipsesc infrastructura (accesul la banda largă și instrumentele informatice) și un mediu favorabil (mediul familial, mediul financiar etc.) de care are nevoie asigurarea unei învățări mixte de calitate, benefică pentru elevi. Este esențială conexiunea la rețele puternice și fiabile, în special atunci când întreaga familie trebuie să se conecteze pentru a-și desfășura activitățile. În plus, nu toți elevii au nivelul suficient de competențe digitale, de autodisciplină sau de autonomie pentru a urma cursuri în mod independent și pentru a îndeplini sarcini fără o interacțiune față în față cu profesorii. În general, succesul învățării mixte depinde, în mare măsură, de monitorizarea și asistența parentală – în special pentru cursanții mai tineri. Acest lucru riscă să creeze inegalități sau să le adâncească în ceea ce privește rezultatele elevilor și să contribuie la creșterea ratei de părăsire timpurie a școlii, deoarece nu toți copiii au părinți capabili sau disponibili pentru a-și îndeplini rolul în mod corespunzător.

3.8.

Deși tendința de privatizare s-a afirmat din ce în ce mai mult în ultimii ani în sistemele de învățământ, învățarea mixtă ar trebui pusă în aplicare în programele educaționale astfel încât responsabilitatea și transparența în guvernanța sistemelor publice de învățământ să fie apărate de influența intereselor și a actorilor privați și comerciali. Educația ca bun public nu trebuie să fie subminată de învățarea mixtă.

3.9.

Înainte de pandemia de COVID-19, cadrele didactice s-au confruntat cu creșterea decalajului la învățătură în rândul elevilor, din cauza diverselor presiuni socioeconomice. Printre alți factori se numără rasismul, segregarea și scăderea generală a mobilității ascendente și încetinirea economiei mondiale. La modul general, se constată și faptul că se recurge, într-o măsură din ce în ce mai mare, la temele realizate acasă, de exemplu, ceea ce nu face decât să adâncească decalajele în materie de rezultate. Izolarea și autoînvățarea au, de asemenea, efecte psihologice negative. Pentru mulți elevi, în special pentru cei care provin din medii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic, interacțiunea directă cu profesorii și cu colegii este o sursă de confort și contribuie la reducerea decalajului de învățare. Actuala pandemie de COVID-19 a exacerbat acest decalaj în materie de învățare, inclusiv decalajul în materie de competențe digitale, expunând un număr mai mare de elevi la riscul de a pierde accesul la învățătură.

3.10.

CESE atrage atenția asupra faptului că educația inițială și dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice nu sunt suficiente pentru a le oferi competențele adecvate, inclusiv competențele digitale, metodele pedagogice sau materialele didactice pentru a preda prin învățare mixtă. Acest lucru se verifică în special în cazul în care lucrează cu elevi cu nevoi speciale, într-un mediu multicultural sau cu elevi defavorizați, ceea ce este chiar mai problematic în prezent decât de obicei, deoarece penalizează exact acele grupuri de cursanți care au nevoie de sprijin suplimentar în situația actuală. Forumul european al persoanelor cu handicap solicită un acces egal la serviciile educaționale pentru angajații și studenții cu handicap și măsuri precum interpretarea în limbaj mimico-gestual, subtitrarea în direct și munca adaptată.

3.11.

Instrumentele de autoevaluare menționate în propunere, cum ar fi viitorul instrument SELFIE pentru profesori, pot sprijini punerea în aplicare a învățării mixte. Cu toate acestea, CESE atrage atenția asupra riscului ca aceste instrumente să instaureze o comparație la nivelul performanțelor între instituțiile de învățământ în vederea unor clasamente, competiții și concursuri. Este important ca punerea în aplicare a învățării mixte să respecte caracteristicile specifice ale fiecărei instituții de învățământ și prioritățile sale în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), care ar trebui supuse acordului profesorilor, formatorilor și directorilor unităților de învățământ.

3.12.

Din ce în ce mai mult, lucrul cu copiii și tinerii trebuie să se bazeze pe o reală participare continuă a celor vizați, în conformitate cu articolul 12 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului. În afară de o consultare, în recomandare nu se pune un accent deosebit pe opiniile copiilor. Această lacună trebuie corectată. Multe state membre elaborează în prezent modele de bune practici, iar UE își dezvoltă propria strategie privind drepturile copilului. Acest tip de schimbare ar trebui să se impună, în cele din urmă, în gestionarea și evaluarea școlilor.

---

(1)  COM(2020) 625 final, COM(2020) 624 final, JO C 66, 26.2.2021 p. 1, JO C 221, 10.6.2021, p. 3.

(2)  JO C 56, 16.2.2021, p. 1.

(3)  JO C 286, 16.7.2021, p. 27.

(4)  CE: Teachers in Europe Careers, Development and Well-being (Profesorii din Europa – carierele, evoluția și starea de bine), 2021.

(5)  CE: Blended learning in school education – guidelines for the start of the academic year 2020/21 (Învățarea mixtă în educația școlară – orientări pentru începutul anului școlar 2020/21).

(6)  JO C 286, 16.7.2021, p. 27.

(7)  Downes, P. (2011). Multi/Interdisciplinary Teams for Early School Leaving Prevention: Developing a European Strategy Informed by International Evidence and Research. (Echipe multidisciplinare/interdisciplinare pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii: dezvoltarea unei strategii europene bazate pe date și cercetări internaționale). Comisia Europeană, NESET (Rețeaua de experți în materie de aspecte sociale ale educației și formării profesionale), Direcția Generală Educație și Cultură: Bruxelles.

(8)  CE: Blended learning in school education – guidelines for the start of the academic year 2020/21 (Învățarea mixtă în educația școlară – orientări pentru începutul anului școlar 2020/21).

(9)  Ibid.