52021AE3401

EUR-Lex

L'accès au droit de l'Union européenne

Ce document est extrait du site web EUR-Lex

EUROPA
Page d’accueil EUR-Lex
EUR-Lex - 52021AE3401 - FR

Aide

Conseils pour la recherche

Besoin de plus d’options de recherche? Utilisez Recherche avancée

Document 52021AE3401

Aide

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind subvențiile străine care denaturează piața internă [COM(2021) 223 final – 2021/0114 (COD)]

EESC 2021/03401

JO C 105, 4.3.2022, p. 87–91 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Journal officiel

4.3.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 105/87

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind subvențiile străine care denaturează piața internă

[COM(2021) 223 final – 2021/0114 (COD)]

(2022/C 105/13)

Raportor:

Maurizio MENSI

Sesizare	Parlamentul European, 7.6.2021 Consiliu, 3.6.2021
Temei juridic	Articolele 114 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	30.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	20.10.2021
Sesiunea plenară nr.	564
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	220/3/9

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută eforturile depuse de Comisie și este de acord cu necesitatea de a consolida instrumentele de intervenție pentru a proteja piața UE și întreprinderile sale prin eliminarea unei lacune în cadrul de reglementare în materie de concurență, comerț și achiziții publice, cu scopul de a asigura o concurență loială și nedenaturată de subvenții străine.

1.2.

În acest sens, CESE consideră că propunerea Comisiei, care se referă la finanțarea din partea statului acordată din surse externe întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața UE, și care are potențialul de a denatura piața, reprezintă un instrument util și important din punct de vedere operațional. Având în vedere cele de mai sus, se consideră că anumite aspecte ale intervenției legislative, care este ea însăși complexă și structurată, necesită o clarificare suplimentară.

1.3.

Conform propunerii, este probabil ca definiția largă a subvenției străine să acopere numeroase forme de subvenții din partea unui stat străin, inclusiv cele fiscale. Prin urmare, este oportun ca Comisia să indice care sunt investigațiile cărora intenționează să le acorde prioritate prin stabilirea, după caz, a criteriilor de reglementare a gestionării diferitelor practici, în interesul transparenței și al simplificării.

1.4.

Propunerea încredințează Comisiei examinarea investițiilor în UE efectuate de entități care beneficiază de subvenții străine. În acest sens, CESE consideră că este oportun ca domeniul de aplicare al regulamentului să fie clarificat de către Comisie, dacă este cazul, prin intermediul unor orientări specifice, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia la nivelul UE și să se reducă la minimum riscul unor interpretări divergente din partea statelor membre care sunt responsabile de examinarea investițiilor străine. În acest scop, Comitetul propune, de asemenea, crearea unui punct de informare pentru întreprinderi cu privire la legislația privind subvențiile străine și la cerințele și obligațiile de notificare care decurg din aceasta.

1.5.

În scopul inițierii procedurii, Comisia evaluează subvenția străină în raport cu efectele sale negative și pozitive asupra dezvoltării activității economice în cauză. CESE consideră că este important ca Comisia să ofere indicații suplimentare cu privire la modul în care o astfel de evaluare este efectuată în practică, la eventualele efecte pozitive sau la situația în care echilibrarea este justificabilă.

1.6.

În ceea ce privește actualul regim de control al concentrărilor economice, CESE consideră că Comisia ar trebui să clarifice relația sa cu noul regim propus, pentru a evita orice neconcordanță în materie de timp și de rezultate, care ar genera sarcini considerabile pentru întreprinderi.

1.7.

Pentru ca Comisia să inițieze procedura, valoarea totală a subvențiilor străine trebuie să depășească pragul de 5 milioane EUR pentru trei exerciții financiare consecutive. CESE consideră că acest prag este destul de scăzut în termeni absoluți și consideră oportun să propună Comisiei să îl majoreze, pentru a evita cazurile minore și nesemnificative, inclusiv în beneficiul întreprinderilor mici și mijlocii.

1.8.

În domeniul achizițiilor publice, riscul unor investigații din oficiu și al unei revizuiri ample a achizițiilor publice poate reprezenta o sursă de riscuri și sarcini pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea și investesc în UE. Prin urmare, Comisia trebuie să simplifice și să clarifice cât mai mult posibil regimul aplicabil pentru a facilita aplicarea noilor norme, în special atunci când acestea concurează cu legislația existentă, reducând astfel sarcina administrativă pentru întreprinderile din UE.

2. Observații generale

2.1.

CESE consideră că este esențial ca UE și piețele sale să rămână deschise și competitive și, în acest sens, atribuie o importanță fundamentală funcționării corecte și echilibrate a sistemului său socioeconomic, solidității întreprinderilor și bunăstării cetățenilor, care constituie, de asemenea, baza modelului său de autonomie strategică (1). Având în vedere cele de mai sus, consideră că obiectivul de protejare a pieței unice împotriva subvențiilor care duc la concurență neloială trebuie să fie însoțit de un instrument eficace, care să fie aplicat în mod consecvent în întreaga UE, cu cele mai puține sarcini posibile pentru întreprinderi.

2.2.

La 17 iunie 2020, Comisia a adoptat o carte albă referitoare la subvențiile străine, cu scopul de a aborda acest aspect, de a lansa o dezbatere publică și de a propune soluții posibile. În această carte albă este identificată o lacună legislativă în ceea ce privește normele UE privind ajutoarele de stat în materie de concurență, comerț și achiziții publice, care împiedică efectiv UE să intervină atunci când subvențiile străine cauzează denaturări pe piața internă, favorizând anumite concentrări economice sau anumiți participanți în cadrul procedurilor de achiziții publice. De asemenea, în Cartea albă au fost semnalate probleme legate de accesul operatorilor care primesc subvenții străine la finanțarea din partea UE, care ar putea denatura concurența în ceea ce privește accesul la fondurile europene. Până în prezent, niciun stat membru nu a adoptat acte legislative pentru a aborda efectele potențiale de denaturare ale subvențiilor străine.

2.3.

Problema subvențiilor străine nu este nouă și a fost scoasă în evidență în mod repetat la nivelul UE. În concluziile sale din 11 septembrie 2020, Consiliul a făcut trimitere la Cartea albă a Comisiei și, în concluziile sale din 1-2 octombrie 2020, Consiliul European a solicitat „instrumente suplimentare pentru abordarea efectelor de denaturare generate de subvențiile străine pe piața unică”. În raportul său din februarie 2020 referitor la politica în domeniul concurenței, Parlamentul European a invitat Comisia „să investigheze instrumentele de anchetă adecvate în cazurile în care se consideră că o întreprindere a fost implicată în practici care denaturează concurența ca urmare a subvențiilor de stat sau că a realizat profituri excesive datorită unei poziții dominante pe piața din țara sa de origine”. Într-o scrisoare comună adresată vicepreședinților executivi ai Comisiei Vestager și Dombrovskis și comisarului Breton, un grup format din 41 de deputați în Parlamentul European și-a exprimat susținerea fermă pentru un instrument prin care să se abordeze „întreprinderile din țări terțe care au primit un ajutor semnificativ din partea statului”.

2.4.

Astfel cum s-a anunțat în programul de lucru al Comisiei pentru perioada 2020-2021, prezenta propunere de regulament reglementează în detaliu un nou instrument operațional (un sistem de notificare ex ante a cazurilor celor mai ample și cu cele mai puternice efecte de denaturare, împreună cu o procedură care urmează să fie lansată ex officio) pentru a depăși lacunele în materie de reglementare din legislația europeană și pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă prin evitarea unor condiții inechitabile de concurență. În esență, propunerea de regulament este menționată, de asemenea, la punctul 3.2.6 din comunicarea privind revizuirea politicii comerciale în ceea ce privește respectarea condițiilor echitabile de concurență.

2.5.

Pe scurt, scopul legislației propuse este de a ancheta și, după caz, de a descuraja sau împiedica concentrările economice, achizițiile publice și practicile pe piață ale întreprinderilor beneficiare de subvenții străine, care pot denatura piața internă a Uniunii Europene. Aceasta prevede notificarea obligatorie a concentrărilor economice în cazul în care cifra de afaceri a întreprinderii în cauză depășește 500 de milioane EUR, iar părțile au beneficiat de mai mult de 50 de milioane EUR de contribuții financiare străine în ultimii trei ani sau le-au fost atribuite contracte de achiziții publice a căror valoare depășește 250 de milioane EUR, în cazul în care sunt implicate entități care beneficiază de subvenții străine. Propunerea prevede, de asemenea, posibilitatea Comisiei de a investiga comportamentul pe piață, inclusiv fuziunile și achizițiile sub aceste praguri, de către orice entitate care beneficiază de subvenții financiare străine care depășesc 5 milioane EUR timp de trei ani consecutivi.

2.6.

Din propunere reiese că problema nu este reprezentată de investițiile străine, ci de subvențiile care facilitează achiziționarea de întreprinderi din UE, afectează deciziile de investiții, denaturează comerțul cu bunuri și servicii, condiționează comportamentul beneficiarilor și afectează concurența. Spre deosebire de subvenții, pentru care Comisia își rezervă competența exclusivă de a interveni, în cazul investițiilor străine, competența revine statelor membre, care au întotdeauna posibilitatea de a examina investițiile străine din motive de securitate sau de ordine publică.

2.7.

Această din urmă situație este reglementată de Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului (2), aplicabil de la 11 octombrie 2020, care instituie un sistem de schimb de informații între Comisie și statele membre și îmbunătățește mecanismele de control, în cazul în care acestea sunt deja prevăzute, permițând Comisiei să prezinte observații sau să adopte avize cu privire la operațiunile aprobate de statele membre. Acest regulament vizează în principal investițiile în infrastructura și tehnologiile critice, în datele sensibile și în mass-media, fără a stabili praguri minime, permițând astfel statelor membre să analizeze aproape toate investițiile din afara UE.

3. Aspecte specifice

3.1.

Propunerea de regulament definește „subvențiile străine” în termeni foarte generali (articolul 2): respectiv orice intervenție prin care o țară terță aduce o contribuție financiară care conferă un avantaj întreprinderilor ce desfășoară o activitate economică pe piața internă a UE, indiferent dacă o astfel de contribuție este limitată la o singură întreprindere sau se referă la mai multe întreprinderi sau asociații de întreprinderi. Contribuțiile financiare pot lua forme foarte diferite, inclusiv transferul de fonduri sau de pasive, injecții de capital, granturi, împrumuturi, garanții pentru împrumuturi, stimulente fiscale, compensarea pierderilor din exploatare, compensarea obligațiilor financiare impuse de autoritățile publice, iertarea de plată, conversia creanțelor în acțiuni sau reeșalonarea; renunțarea la veniturile exigibile în mod normal; sau furnizarea de bunuri sau servicii ori achiziționarea de bunuri sau servicii.

3.2.

Conform propunerii, definiția largă a subvenției străine, în esență în conformitate cu definiția UE a ajutorului de stat, este, prin urmare, susceptibilă să cuprindă numeroase forme de subvenții și stimulente din partea unui stat străin, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea reală a Comisiei de a face față volumului enorm de muncă, care va viza, de fapt, subvențiile de orice fel acordate de toate statele din întreaga lume. Acest lucru ar putea crea o situație de incertitudine juridică și riscul unor eventuale litigii inițiate de concurenți în cadrul fuziunilor și achizițiilor contestate. Într-un astfel de caz, ar trebui să se indice în mod clar căror anchete Comisia intenționează să le acorde prioritate și dacă, în acest sens, are în vedere stabilirea unor criterii care să fie comunicate în prealabil.

3.3.

Propunerea încredințează în esență Comisiei examinarea investițiilor în UE efectuate de entități care beneficiază de subvenții străine. Cu toate acestea, unele state ar putea considera că astfel de decizii intră în sfera lor de competență ca parte a regimurilor naționale de examinare a investițiilor străine ale statelor membre. În acest sens, CESE consideră că este oportun ca domeniul de aplicare al regulamentului să fie clarificat cu precizie de către Comisia Europeană, dacă este cazul, inclusiv prin intermediul unor orientări specifice, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia la nivelul UE și să se reducă la minimum riscul unor interpretări divergente din partea statelor membre. În acest scop, Comitetul propune, de asemenea, crearea unui punct de informare pentru întreprinderi cu privire la legislația privind subvențiile străine și la cerințele și obligațiile de notificare care decurg din aceasta.

3.4.

Prin urmare, propunerea de regulament vizează un nou sistem de control, atât ex ante (pentru concentrările de mari dimensiuni și procedurile de achiziții publice), cât și ex post, în plus față de cel prevăzut în prezent pentru concentrările din UE, modelat după acesta, dar diferit de el (capitolul 3). Și în acest caz, tranzacțiile care necesită notificare includ fuziuni, preluarea controlului și asociații în participațiune complete, deși pragurile financiare sunt diferite de cele prevăzute în Regulamentul privind concentrările economice.

3.5.

Comisia va evalua dacă există „o denaturare pe piața internă” (articolul 5). Această evaluare se va limita la contextul concentrării economice în cauză, deși aceasta nu pare să impună Comisiei să stabilească o legătură cauzală directă între tranzacție și denaturarea pieței. O denaturare a pieței interne ar avea loc în cazul în care o subvenție străină este în măsură să îmbunătățească poziția concurențială a întreprinderii pe piața internă și, prin urmare, denaturează efectiv sau potențial concurența pe piața internă.

3.6.

Prin urmare, prin propunerea de regulament, Comisiei i se acordă o marjă largă de apreciere prin enumerarea ca indicatori potențial relevanți a cuantumului și naturii subvenției, a situației societății și a piețelor în cauză, a nivelului activității economice a societății pe piața internă și a scopului și condițiilor aferente subvenției străine, precum și a utilizării acesteia pe piața internă.

3.7.

În acest sens, Comisia ar fi împuternicită să evalueze efectele negative ale unei subvenții străine în ceea ce privește denaturarea pieței interne în raport cu efectele sale pozitive „asupra dezvoltării activității economice în cauză” (articolul 5). În cazul în care ar prevala efectele pozitive, nu s-ar lua nicio măsură. Într-un astfel de caz, se consideră adecvat ca Comisia să ofere indicații suplimentare cu privire la modul în care această evaluare este efectuată în practică, în special cu privire la efectele pozitive care ar putea fi obținute sau la situațiile în care echilibrarea este justificabilă. În acest sens, se remarcă faptul că Comisia a elaborat orientări ample și detaliate privind subvențiile intra-UE compatibile cu piața internă.

3.8.

În cazul în care Comisia consideră că o subvenție străină denaturează piața internă, aceasta poate impune măsuri de remediere a daunelor cauzate (articolul 6). De asemenea, societățile pot prezenta angajamente pentru a remedia presupusele denaturări, iar Comisia poate impune obligativitatea acestor angajamente. Angajamentele sau măsurile reparatorii pot include oferirea accesului la infrastructură în condiții echitabile și nediscriminatorii, acordarea de licențe pentru bunurile achiziționate sau dezvoltate cu ajutorul subvențiilor străine, reducerea capacității sau a prezenței pe piață, abținerea de la anumite investiții, publicarea rezultatelor cercetării și dezvoltării, transferul de active, rambursarea subvenției străine către țara terță cu dobândă sau anularea concentrării.

3.9.

În acest sens, se consideră adecvat ca relația dintre noul regim propus și actualul regim al UE de control al concentrărilor economice să fie clarificată. Deși pragurile de notificare și evaluarea de fond sunt diferite, multe tranzacții ar putea fi notificate Comisiei în paralel în cadrul ambelor regimuri, cu riscul unei alinieri greșite a calendarului și a rezultatelor, ceea ce ar genera sarcini semnificative pentru întreprinderi.

3.10.

Propunerea de regulament introduce un regim separat de notificare obligatorie pentru contractele de achiziții publice din UE care depășesc 250 de milioane EUR (capitolul 4). Este prevăzută o dispoziție privind fie notificarea adresată entității contractante de către întreprinderile care participă la astfel de contracte cu privire la toate contribuțiile financiare străine primite în cursul celor trei ani care precedă notificarea, fie necesitatea unei declarații prin care întreprinderile respective confirmă că nu au primit nicio contribuție financiară străină în perioada respectivă (articolul 28).

3.11.

Autoritățile contractante au obligația de a comunica imediat aceste notificări Comisiei, care are la dispoziție 60 de zile de la notificare pentru a efectua o verificare preliminară și o perioadă suplimentară de 140 de zile pentru a realiza o investigație aprofundată, acest termen putând fi prelungit în cazuri excepționale. Notificările nu suspendă procedura de achiziții publice, dar autoritatea contractantă nu va fi în măsură să stabilească procedura și să atribuie contractul unei întreprinderi care face obiectul unei examinări efectuate de către Comisie. În cazul în care întreprinderile nu transmit notificări, Comisia poate impune amenzi de până la 10 % din cifra lor totală de afaceri. Aceasta este o procedură destul de greoaie, care riscă să încetinească finalizarea procedurilor complexe, cum ar fi procedurile de achiziții publice, care sunt esențiale pentru ca statele membre să pună în aplicare planurile Next Generation EU.

3.12.

Potrivit propunerii de regulament, Comisiei i se permite să acționeze din proprie inițiativă pentru a investiga orice eventuală denaturare a pieței interne a UE printr-o subvenție străină (capitolul 2). Singura cerință pentru ca Comisia să poată realiza o astfel de investigație este ca valoarea totală a subvențiilor străine să depășească pragul de 5 milioane EUR timp de trei exerciții fiscale consecutive. Acest prag este destul de scăzut în termeni absoluți și se consideră adecvat să se sugereze Comisiei să îl majoreze pentru a evita cazurile minore și nesemnificative, inclusiv în beneficiul întreprinderilor mici și mijlocii. În plus, Comisia are competența de a investiga contribuțiile financiare străine efectuate cu până la 10 ani înainte de începerea investigației, cu posibilitatea de a examina subvențiile străine acordate în cei 10 ani anteriori datei intrării în vigoare a noului regulament, în cazul în care efectele de denaturare se constată după intrarea în vigoare a regulamentului.

3.13.

Propunerea de regulament va avea un efect economic semnificativ, deoarece ar putea privi toate întreprinderile care beneficiază de sprijin din partea țărilor terțe și care desfășoară activități economice în UE (în special, pentru fuziunile și achizițiile sau pentru ofertele formulate în cadrul procedurilor pentru contracte de achiziții publice care depășesc pragurile stabilite) și, totodată, va avea un impact pozitiv în special asupra tuturor întreprinderilor care nu beneficiază de subvenții străine.

3.14.

În practică, propunerea va permite Comisiei să aplice subvențiilor acordate de guverne din afara UE un control similar celui permis în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Acest lucru riscă să adauge un nivel suplimentar de complexitate unui cadru de reglementare deja complex, cu o povară grea pentru întreprinderile din UE. De exemplu, aceeași tranzacție ar putea face obiectul a trei proceduri diferite în viitor: examinarea fuziunilor, verificarea investițiilor străine și examinarea subvențiilor străine în sensul propunerii, fiecare cu propriile norme procedurale și propriul calendar.

3.15.

În domeniul fuziunilor și achizițiilor, controlul subvențiilor străine s-ar adăuga la notificările obligatorii privind controlul concentrărilor economice (la nivelul UE sau la nivelul statelor membre) și la notificările naționale privind investițiile străine, cu riscul unor litigii cu întreprinderile implicate.

3.16.

În domeniul achizițiilor publice, riscul unor investigații din oficiu și al unei revizuiri ample a achizițiilor publice poate reprezenta o sursă de riscuri și sarcini pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea și investesc în UE. Acest lucru ar viza investitorii străini din UE și întreprinderile cu sediul în UE care pot conta pe contribuții financiare străine (prin intermediul investitorilor străini sau al ajutorului pentru proiecte specifice). În acest caz, societățile ar trebui să examineze cu atenție toate subvențiile străine primite pentru a evalua posibila aplicare a noilor norme.

3.17.

Prin urmare, Comisia trebuie să simplifice și să clarifice cât mai mult posibil regimul aplicabil, pentru a facilita aplicarea noilor norme, în special atunci când acestea concurează cu legislația existentă, și să reducă sarcina administrativă pentru întreprinderile din UE.

Bruxelles, 20 octombrie 2021.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Comunicarea Comisiei intitulată Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație [COM(2020) 456 final]. A se vedea și Comunicarea Comisiei intitulată Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței [COM(2021) 32 final].

(2) Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79 I, 21.3.2019, p. 1).

Haut

Choisissez les fonctionnalités expérimentales que vous souhaitez essayer