Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”

[COM(2021) 400 final]

(2022/C 105/22)

Raportor:

doamna Maria NIKOLOPOULOU

Sesizare	Comisia Europeană, 31.5.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	4.10.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	20.10.2021
Sesiunea plenară nr.	564
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	105/0/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină planul Comisiei menit să găsească soluții globale la diversele tipuri de poluare și să îndeplinească angajamentele Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Pentru ca planul să fie cu adevărat ambițios, obiectivele trebuie să fie pe deplin conforme cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar nivelul de ambiție ar trebui să fie ridicat încă de la început, adică deja de acum.

1.2.

CESE îndeamnă Comisia să înceapă colectarea de date, astfel încât să poată face în curând propuneri legislative în domenii în care nu există dispoziții, de exemplu cu privire la poluarea luminoasă și la cea prin vibrații.

1.3.

CESE salută înființarea platformei părților interesate privind reducerea la zero a poluării în scopul de a accelera decontaminarea și dorește să colaboreze cu aceasta prin intermediul Platformei europene a părților interesate privind economia circulară (1) sau prin alte mijloace.

1.4.

CESE regretă că remedierea și compensarea daunelor cauzate de poluare sunt mai puțin luate în considerare în ierarhia acțiunilor de reducere la zero a poluării. Trebuie stabilite măsuri pentru cazurile în care poluatorii nu pot fi identificați sau nu pot compensa daunele.

1.5.

CESE recomandă ca, la evaluarea surselor de particule în suspensie (PM), potențialul lor de oxidare și particulele ultrafine să fie incluse în legislație și în monitorizarea poluării cu particule în suspensie.

1.6.

Pentru a combate poluarea marină, toate porturile trebuie să dispună de sisteme avansate de colectare și gestionare a deșeurilor. În plus, UE ar trebui să stimuleze constant acțiunile de extracție a deșeurilor din mare, atât pentru a contribui la decontaminare, cât și pentru a asigura o activitate complementară pescuitului.

1.7.

O parte din poluarea cu materiale plastice a mării provine din apele interioare. Curățarea râurilor noastre europene necesită o coordonare între țările în cauză.

1.8.

CESE consideră că gestionarea deșeurilor ar trebui armonizată și că deșeurile ar trebui gestionate și reutilizate acolo unde sunt produse sau acolo unde există instalații de reciclare adecvate, pentru a evita ca ele să aibă un impact negativ asupra țărilor terțe.

1.9.

Deși obiectivele sunt stabilite la nivelul UE, CESE recomandă stabilirea unor praguri minime pentru fiecare țară, pentru a asigura progrese semnificative în toate statele membre, în pofida unui ritm diferit.

1.10.

CESE îndeamnă statele membre și Comisia să accelereze procesul de tranziție către sursele regenerabile de energie, atât de importante pentru ca întreprinderile să desfășoare cu succes procesul de decarbonizare a producției.

1.11.

CESE felicită Comisia pentru strategia de „știință cetățenească”, menită să stimuleze participarea și implicarea cetățenilor, prin sensibilizare cu privire la poluare, la sănătate și bunăstare.

2.   Propunerea Comisiei

2.1.

Planul de acțiune al UE privind reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului este una dintre ultimele chei de boltă ale Pactului verde. Ca obiectiv principal pentru 2050 se stabilește reducerea poluării la niveluri care nu sunt dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru mediu. Comisia va integra și interconecta totodată toate acțiunile în curs corespunzătoare diverselor obiective legate de poluare.

2.2.

În temeiul dreptului Uniunii, al ambițiilor Pactului verde și în sinergie cu alte inițiative, UE ar trebui să reducă până în 2030: — cu peste 55 % repercusiunile poluării atmosferice asupra sănătății (decese premature); — cu 30 % numărul persoanelor afectate cronic de zgomotul emis de mijloacele de transporturi; — cu 25 % ecosistemele din UE în care biodiversitatea este amenințată de poluarea atmosferică; — cu 50 % pierderile de nutrienți, utilizarea pesticidelor chimice și riscurile aferente, utilizarea celor mai periculoase dintre ele și vânzarea de antimicrobiene pentru animale de fermă și acvacultură; — cu 50 % cantitatea de deșeuri marine din plastic și cu 30 % cea de microplastice eliberate în mediu; — reducerea semnificativă a generării totale de deșeuri și reducerea cu 50 % a deșeurilor reziduale urbane.

2.3.

Rapoartele Planului de monitorizare și prospectivă privind eliminarea poluării pentru 2022 și 2024 vor viza evaluarea procesului de îndeplinire a obiectivelor pentru 2030 și vor reprezenta criteriul de referință pentru a decide ce măsuri trebuie puse în aplicare sau consolidate pentru a asigura succesul obiectivelor pentru 2030. Pe baza lor vor fi schițate următoarele etape care vizează reducerea la zero a poluării până în 2050.

2.4.

Comisia Europeană, împreună cu Comitetul European al Regiunilor, va lansa platforma părților interesate privind reducerea la zero a poluării.

2.5.

Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” va fi revizuită până în 2023, obiectivul urmărit fiind acela de a reduce cantitatea de plastic și alte deșeuri, zgomotul subacvatic și ceilalți poluanți.

2.6.

Revizuirea Directivei privind tratarea apelor uzate urbane și a Directivei privind nămolurile de epurare va spori nivelul de ambiție pentru a elimina nutrienții din ape uzate și a pregăti pentru reutilizare apa tratată și nămolurile. Regulamentul privind transportul deșeurilor va fi revizuit, pentru a controla mai bine exporturile de deșeuri, a asigura tratarea lor durabilă și a restricționa exporturile de deșeuri cu efecte nocive asupra mediului și sănătății în țările terțe.

3.   Observații generale

3.1.

Așa cum se menționează în planul de acțiune, lupta împotriva poluării este și o luptă pentru echitate, deoarece cele mai dăunătoare efecte asupra sănătății sunt resimțite de grupurile cele mai vulnerabile, inclusiv de copii, persoane în vârstă sau suferinde, persoanele cu handicap, precum și cele care trăiesc în condiții socioeconomice nefavorabile (2). La nivel mondial, țările cu venituri mici și medii sunt cel mai afectate de bolile legate de poluare, cu aproximativ 92 % din decese care pot fi imputate acestui factor (3).

3.2.

CESE sprijină planul Comisiei și inițiativele sale emblematice menite să găsească soluții globale la diversele tipuri de poluare și să îndeplinească angajamentele Acordului de la Paris și ODD. Pentru ca planul să fie cu adevărat ambițios, obiectivele trebuie să fie pe deplin aliniate la recomandările OMS.

3.3.

CESE își însușește abordarea de a consolida legislația existentă în diferite domenii și de a o adapta acolo unde nu a fost pusă în aplicare cu succes, de exemplu în ceea ce privește calitatea aerului și a apei. Reiterăm că politica de mediu a UE a demonstrat că punerea în aplicare deficitară, fragmentată și inegală a legislației europene în domeniul mediului reprezintă o problemă gravă în multe state membre (4). Mai mult, ceea ce trebuie făcut se cunoaște; lipsesc însă punerea în aplicare a unor măsuri bine cunoscute, adesea decise de mult timp, dar și voința politică (5).

3.4.

CESE îndeamnă Comisia să înceapă colectarea de date, astfel încât să poată face în curând propuneri legislative în domenii în care nu există dispoziții, de exemplu cu privire la poluarea luminoasă și la cea prin vibrații.

3.5.

Măsura în care obiectivele vor fi fost îndeplinite va fi evaluată pe baza rezultatelor monitorizării și a perspectivelor pentru 2024. Se va deschide astfel dezbaterea pentru a evalua nivelul de ambiție și, dacă este necesar, pentru a revizui obiectivele și legislația într-un mod mai aprofundat. CESE se teme că acest proces va fi prea îndelungat, dat fiind timpul scurt rămas pentru îndeplinirea obiectivelor pentru 2030, și consideră că nivelul de ambiție ar trebui să fie încă de la început – adică încă de acum – ridicat.

3.6.

Obiectivele stabilite pentru 2030 cu referire la poluarea aerului se bazează pe ani de referință prea îndepărtați în trecut. Anii de referință diferă de la un obiectiv la altul, dat fiind că se bazează pe date și acte legislative diferite. Deși perioadele lungi de date cumulate facilitează previziunile, CESE consideră că momentul de la care începe evaluarea evoluției realizării obiectivelor ar trebui aliniat pentru toate obiectivele, pentru a obține o imagine realistă a gradului de îndeplinire a acestora.

3.7.

Cadrul de referință ar trebui să ajute întreprinderile și IMM-urile să pună în aplicare legislația privind controlul poluării, menținând în același timp la un nivel minim sarcinile administrative. De asemenea, este necesar să se stabilească un cadru de reglementare armonizat la nivel internațional, deoarece poluarea UE nu se oprește la frontiere.

3.8.

CESE consideră că procesul de cooperare între sectoare este esențial pentru a asigura tranziția. Prin urmare, salută instituirea platformei părților interesate privind reducerea la zero a poluării și dorește să colaboreze cu aceasta prin intermediul Platformei europene a părților interesate privind economia circulară sau prin alte mijloace. De asemenea, recomandă stabilirea unei cooperări strânse cu țările terțe și a unor spații de cooperare între societatea civilă din diferitele regiuni, având în vedere că poluarea nu are frontiere.

4.   Observații specifice

4.1.

Sprijinul UE pentru inovare, investiții și cercetare cu privire la noi echipamente și tehnologii este important pentru toate întreprinderile și pentru a crea noi locuri de muncă de calitate. Cu toate acestea, trebuie investit în următoarele domenii: natură și biodiversitate (restaurarea ecosistemelor și agricultură regenerativă), prosperitate (infrastructură durabilă și tranziții energetice/forme regenerabile de energie; clădiri și mobilitate ecologică/publică) și în oameni (educație și reducerea decalajului digital/cercetare și dezvoltare, reforme fiscale pentru a crea oportunități mai juste și mai echitabile în educație, sănătate și mediu).

4.2.

CESE regretă că remedierea și compensarea daunelor cauzate de poluare sunt mai puțin luate în considerare în ierarhia acțiunilor de reducere la zero a poluării. Principiul „poluatorul plătește” nu a fost foarte eficient, după cum o arată numărul mare de situri contaminate care există încă în UE. Trebuie stabilite măsuri pentru cazurile în care poluatorii nu pot fi identificați sau nu pot compensa daunele.

4.3.

În ceea ce privește poluarea aerului, CESE ar dori să atragă atenția Comisiei asupra particulelor în suspensie (particulate matter – PM), care pot fi puse în legătură cu milioane de decese premature la nivel mondial. În evaluarea efectelor toxicologice ale particulelor în suspensie asupra sănătății umane ar trebui să fie stabilit un indicator standardizat bazat și pe dimensiune și compoziția chimică, nu doar pe concentrația masică. În cadrul evaluării surselor de particule în suspensie, potențialul lor de oxidare și particulele ultrafine sunt importante, deoarece gradul de pericol depinde de ele; prin urmare, aceste aspecte ar trebui incluse în legislație și în monitorizarea contaminării cu particule în suspensie.

4.4.

Legislația privind apa va fi adaptată, pentru a reduce poluanții chimici și microplasticele (MPL). Deșeurile din plastic sunt foarte preocupante, deoarece sunt greu de eliminat, absorb alți poluanți și nu se ține seama de impactul chimic și toxicologic ridicat al aditivilor lor și al celor care rezultă din fragmentarea lor, nanoplasticele (NPL) (6). Țările OCDE contribuie în mare măsură la deșeurile din plastic din alte țări, drept care trebuie găsite soluții în ce privește poluarea transfrontalieră și ar trebui stabilită o nouă limită specifică la nivel mondial pentru deșeurile din plastic. De asemenea, prevenirea este esențială, trebuind încurajată și stimulată producția bazată pe proiectare ecologică. Industria și științele mediului ar trebui să colaboreze, pentru a găsi soluții viabile.

4.5.

În special în agricultură, este important să se investească în inovarea tehnologică și a modelelor de exploatare care facilitează reutilizarea apei și îi îmbunătățesc calitatea, precum și în punerea în aplicare a unor soluții de reducere a amprentei de mediu (de exemplu, în ceea ce privește irigarea fertilizantă, utilizarea pesticidelor și emisiile de nitrați). Formarea operatorilor și formarea în domeniul noilor tehnologii și al soluțiilor digitale vor facilita implementarea lor și respectarea reglementărilor privind apa.

4.6.

Deșeurile provenite din activitățile de pescuit și, în special, din plasele de pescuit ar trebui gestionate cu strictețe. Dat fiind că mobilitatea deșeurilor de plastic în mare urmează itinerarii aleatorii, ar trebui pusă în aplicare sau cel puțin defalcată pe fiecare țară, în funcție de producția și consumul de materiale plastice aferente, astfel încât cel care poluează mai mult să plătească mai mult. ONG-urile și unele țări au demonstrat că există instrumente și persoane abilitate să extragă deșeuri marine și că pot fi create structurile portuare necesare pentru stocarea și reciclarea lor (7). Cu toate acestea, măsura nu se aplică deoarece pescarii nu obțin niciun beneficiu economic din colectarea și sortarea deșeurilor, iar porturile mici nu sunt încă pregătite pentru această activitate. Toate porturile, inclusiv cele mai mici, trebuie să dispună de un sistem avansat de colectare și gestionare transparentă a deșeurilor (8). UE ar trebui să stimuleze constant aceste acțiuni, atât pentru a contribui la decontaminare, cât și pentru a asigura o activitate complementară pescuitului (9).

4.7.

80 % din deșeurile din mări trec prin apele interioare (lacuri și râuri) (10). Gestionarea și controlul problemei la sursă sunt mai eficiente. Curățarea râurilor europene necesită o coordonare între țări. Cu toate acestea, țările în cauză au sisteme juridice foarte diferite și diverse niveluri de obligații guvernamentale în ceea ce privește gestionarea bazinelor hidrografice.

4.8.

CESE consideră că abordarea amestecurilor chimice reprezintă un pas înainte important în evaluarea riscurilor legate de substanțele chimice. Cercetarea și dezvoltarea sunt esențiale pentru a promova progresul cunoștințelor, evaluarea și gestionarea amestecurilor (11).

4.9.

Orientarea UE către eliminarea poluării necesită stimulente pentru a facilita schimbarea, consolidarea capacităților în domeniul noilor tehnologii și al soluțiilor digitale, asistență tehnică, educație socială, precum și armonizarea și punerea în aplicare a ghidurilor de bune practici pentru producție și consum. Pentru a-și decarboniza procesele de fabricație, întreprinderile au nevoie de suficientă energie din surse regenerabile și la prețuri accesibile și de combustibili gazoși cu emisii zero sau scăzute de dioxid de carbon. CESE îndeamnă statele membre și Comisia să accelereze procesul de tranziție către sursele regenerabile de energie.

4.10.

Revizuirea Directivei privind emisiile industriale (DEI) oferă, în ansamblu, un nivel ridicat de protecție a mediului. Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive reprezintă o abordare mai adecvată pentru IMM-uri. Punerea în aplicare a Directivei privind emisiile industriale ar trebui să acopere întregul lanț valoric, inclusiv aprovizionarea cu materii prime din afara UE. Nivelurile de conformitate ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere juridic pentru emisiile industriale, fiind necesară o metodologie de monitorizare standardizată și fiabilă, care să asigure o comparare a datelor fiabile, precum și o evaluare armonizată care să asigure condiții de concurență echitabile în întreaga industrie a UE.

4.11.

CESE consideră că Agenda pentru competențe constituie un element-cheie pentru dezvoltarea pieței forței de muncă, care orientează formarea profesioniștilor, în vederea sensibilizării acestora în ce privește schimbările climatice, mediul înconjurător și sănătate. De asemenea, Comitetul salută formarea lucrătorilor din sectorul sănătății și din cel social, care le va îmbunătăți capacitatea de a face față riscurilor ecologice. Această strategie va facilita adaptarea antreprenorilor, întreprinderilor, IMM-urilor, a lucrătorilor independenți și a tuturor celorlalți lucrători, reducând la minimum pierderile de locuri de muncă.

4.12.

Orașele și regiunile se află în avanpostul implementării programelor de combatere a poluării. Provocarea de a îndeplini obiectivele agendei depinde de eforturile depuse de autoritățile locale și regionale. Este esențial să se armonizeze cerințele și măsurile în toate regiunile și să se garanteze că punerea în aplicare și obiectivele atinse în final rămân constante în timp, indiferent de schimbările politice. Deși obiectivele sunt stabilite la nivelul UE, CESE recomandă stabilirea pentru fiecare țară a unor praguri minime, pentru a garanta că toate statele membre înregistrează progrese semnificative, în ciuda faptului că ritmul va fi diferit.

4.13.

Este important să se armonizeze gestionarea deșeurilor, deoarece separarea și tratarea nu funcționează omogen între regiunile UE și la nivel local în fiecare țară, ceea ce reduce eficiența gestionării și a prevenirii poluării. Exportul oricărui deșeu care nu respectă standardele UE ar trebui interzis, indiferent de măsurile de reglementare ale țării în care ar urma să se efectueze exportul. În plus, deșeurile din UE ar trebui gestionate și reutilizate acolo unde sunt produse sau acolo unde există instalații de reciclare adecvate, pentru a evita un eventual impact al lor asupra țărilor terțe, cu excepția cazului în care deșeurile sunt utilizate ca materie primă în producția durabilă ecologică.

4.14.

Comisia elaborează un cadru integrat de monitorizare și prospectivă pentru eliminarea poluării, în scopul de a evalua impactul asupra sănătății, mediului, economiei și societății. Ar trebui inclusă, de asemenea, monitorizarea stării râurilor. Datele colectate ar trebui să fie obținute prin metode standardizate, să fie transparente, fiabile, trasabile și accesibile tuturor. Baza de date ar trebui să integreze sursele principalelor instituții care s-au asociat cu Comisia și pe cele ale oricărei instituții recunoscute care dorește să contribuie la monitorizarea poluării și a efectelor sale.

4.15.

CESE felicită Comisia pentru strategia de „știință cetățenească”, menită să stimuleze participarea și implicarea cetățenilor, prin sensibilizare cu privire la poluare, la sănătate și bunăstare. Astfel, oamenii vor putea monitoriza poluarea și vor putea integra datele colectate pentru a lua decizii. Pentru ca acest demers să aibă succes, trebuie asigurată coordonarea între autorități, ONG-uri, comunități și mediul științific.

---

(1)  Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară.

(2)  Raportul nr. 22/2018 al Agenției Europene de Mediu (AEM): Unequal exposure and unequal impacts („Expunere inegală și efecte inegale”).

(3)  Rezoluția 4/3 a Adunării ONU pentru mediu (2018): Planul de implementare „Către o planetă fără poluare”.

(4)  JO C 110, 22.3.2019, p. 33.

(5)  JO C 123, 9.4.2021, p. 76.

(6)  Cf. Sendra et al., 2020.

(7)  Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificare a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE (JO L 151, 7.6.2019, p. 116).

(8)  JO C 62, 15.2.2019, p. 207.

(9)  Can fishers help cleaning the sea from plastic waste? („Pot pescarii să contribuie la curățarea mării de deșeurile de plastic?”), ETF.

(10)  Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Marine plastic debris and microplastics (Deșeuri marine de plastic și microplastice), 2016.

(11)  JO C 286, 16.7.2021, p. 181.