52021AE1644

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52021AE1644 - EN

Document 52021AE1644

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 [COM(2021) 101 final]

EESC 2021/01644

JO C 374, 16.9.2021, p. 50–57 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

16.9.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 374/50

[COM(2021) 101 final]

(2021/C 374/09)

Raportor:

Ioannis VARDAKASTANIS

Sesizare	Comisia Europeană, 26.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	21.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	7.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	233/0/2

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută noua Strategie a UE privind drepturile persoanelor cu handicap, în care au fost adoptate multe dintre sugestiile propuse de Mișcarea europeană pentru persoanele cu handicap și de societatea civilă. De asemenea, aceasta reflectă multe dintre propunerile formulate în avizul CESE din 2019 (1), vizează punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) la nivelul UE și reprezintă un element esențial al uniunii egalității. Totuși, CESE este îngrijorat de diluarea măsurilor obligatorii și a legislației obligatorii de punere în aplicare a strategiei, însă recunoaște că noua strategie reprezintă un progres clar din punctul de vedere al ambițiilor, comparativ cu strategia pentru 2010-2020.

1.2.

Angajamentul de a institui o platformă pentru persoanele cu handicap este foarte promițător, dar poate și dezamăgi dacă nu este pus în aplicare în mod corespunzător. Trebuie să existe transparență în ceea ce privește membrii, ordinile de zi ale întâlnirilor (putând fi introduse puncte pe ordinea de zi) și rezultatele. De asemenea, platforma trebuie să garanteze că organizațiile persoanelor cu handicap își pot exprima punctul de vedere. Suntem de părere că CESE trebuie să joace un rol și să ocupe un loc la masa discuțiilor.

1.3.

Ar trebui consolidată legătura dintre Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap și investițiile semnificative ce vor fi efectuate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. De asemenea, ar trebui asigurată și maximizată legătura cu punerea în aplicare și monitorizarea Planului de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale, în special a principiului 17 al pilonului. CESE ar dori ca Comisia Europeană (CE) să aibă o agendă mai clară și mai fermă în ceea ce privește modalitatea de a promova utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență la nivel național pentru a ajuta persoanele cu dizabilități să se redreseze după pandemie. CE trebuie să gestioneze situația statelor membre care nu au fost transparente în legătură cu planurile lor sau care nu au urmat orientările CE privind asigurarea unei consultări semnificative a societății civile. De asemenea, CE trebuie să se opună cu fermitate planurilor care propun investiții ce contravin CRPD, precum investițiile în spații de îngrijire instituționalizată.

1.4.

CESE observă cu satisfacție propunerea referitoare la centrul de resurse AccessibleEU, deși în etapa actuală aceasta nu răspunde solicitării Comitetului în legătură cu instituirea unui consiliu al UE privind accesibilitatea. CE trebuie să dea dovadă de claritate și de transparență în ceea ce privește modul în care intenționează să finanțeze și să doteze cu personal această agenție și modul în care se va asigura că sunt reprezentate persoanele cu dizabilități; ele trebuie să fie reprezentate la nivel intern, ca angajați și experți, nu doar la nivel extern, ca actori consultați.

1.5.

CESE susține cu convingere inițiativa emblematică privind cardul european pentru dizabilitate și consideră că are potențialul de a încuraja schimbări semnificative. Totuși, CESE regretă că, deocamdată, nu există niciun angajament privind modul de a garanta recunoașterea acestuia de către statele membre. Comitetul subliniază necesitatea punerii în aplicare a cardului pentru dizabilitate prin intermediul unui regulament care ar asigura aplicabilitatea și utilizarea sa directă pe întreg teritoriul UE.

1.6.

CESE sprijină planul referitor la un ghid privind bunele practici electorale, care să abordeze participarea persoanelor cu dizabilități la procesul electoral, planificat pentru 2023. De asemenea, acesta sprijină activitățile planificate împreună cu statele membre, cu Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și cu Parlamentul European, pentru a garanta drepturile politice ale persoanelor cu dizabilități în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni. CESE recomandă accelerarea lucrărilor la acest document, astfel încât autoritățile naționale și locale să aibă timp pentru a adopta practici mai accesibile, în pregătirea alegerilor europene din 2024.

1.7.

Nu există acțiuni specifice prin care să se răspundă la nevoile femeilor și fetelor cu dizabilități. CESE solicită ca această situație să fie remediată pe cât posibil, garantând integrarea dimensiunii de gen în toate acțiunile deja incluse în strategie. Situația ar trebui abordată cu mare atenție în acțiunile de combatere a violenței. De asemenea, atenția acordată femeilor ar trebui extinsă și asupra membrilor de familie care oferă îngrijire pe termen lung și în cadru informal rudelor cu dizabilități, întrucât femeile sunt deosebit de susceptibile la a prelua responsabilități de îngrijire. După revizuirea strategiei la jumătatea perioadei, CESE ar dori să se propună o inițiativă emblematică specifică privind femeile cu dizabilități în a doua jumătate a perioadei strategiei.

1.8.

Acțiunile prin care se abordează accesul la justiție și persoanele cu dizabilități ca victime ale violenței sunt extrem de importante. CESE consideră că aceste acțiuni, în special cele legate de instruirea specialiștilor din sistemul de justiție și a responsabililor de aplicarea legii, trebuie să ofere, de asemenea, orientări privind asigurarea faptului că persoanelor cu dizabilități nu li se refuză accesul la justiție din cauza incapacității juridice și că acestea nu se confruntă cu întârzieri în procesul de justiție din cauza problemelor legate de accesibilitate, a lipsei de sprijin în procesul decizional sau a lipsei de disponibilitate a asistenței pentru comunicare, precum interpretarea în limbajul semnelor.

1.9.

Orientările propuse privind îmbunătățirea traiului independent și a incluziunii în comunitate constituie un aspect pe care CE trebuie să îl abordeze cu o atenție deosebită. Orientările trebuie să se bazeze pe definiții foarte clare a ceea ce înțelegem prin îngrijire instituționalizată, servicii comunitare și trai independent. CESE recomandă ca definițiile CE să se bazeze pe cele stabilite și convenite de Grupul european de experți privind tranziția de la îngrijirea instituțională către cea din cadrul comunității, precum și pe comentariul general nr. 5 la articolul 19 din CRPD.

1.10.

Pachetul propus privind îmbunătățirea rezultatelor în materie de ocupare a forței de muncă, precum și angajamentul asumat de CE în vederea îmbunătățirii recrutării și incluziunii persoanelor cu dizabilități în instituțiile UE, reprezintă un răspuns clar la apelurile din partea societății civile. Trebuie subliniat că este important să se pună accentul pe îmbunătățirea asigurării de locuri de muncă de calitate pentru persoanele cu dizabilități în lumina pandemiei de COVID-19 (2) și, în acest sens, strategia ar fi putut fi mai îndrăzneață. CESE recomandă ferm să se înceapă lucrul la stabilirea indicatorilor pentru monitorizarea punerii în aplicare a acestor acțiuni și să se depună eforturi pentru alinierea acestor măsuri la cele de protecție civilă și de sănătate și siguranță la locul de muncă. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în statele membre, aceasta s-ar putea realiza parțial prin propunerea CE de a include indicatorii privind diferențele cauzate de dizabilități la nivelul ocupării forței de muncă în noul tablou de bord social al Pilonului social și de a include dezagregarea în funcție de dizabilități în unii dintre ceilalți indicatori. CESE subliniază că obiectivul nu este doar creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă, ci și îmbunătățirea calității locurilor de muncă, care să permită persoanelor cu handicap să își îmbunătățească poziția socială prin muncă. Prin urmare, sugerăm ca tabloul de bord să conțină indicatori privind calitatea locurilor de muncă ocupate de persoanele cu dizabilități, cum ar fi dacă acestea au contracte cu normă întreagă și pe termen lung și dacă sunt angajate pe piața deschisă a forței de muncă. CE va trebui să insiste asupra stabilirii, pentru statele membre, a unor obiective care să stipuleze cât de mult ar trebui să reducă acestea diferențele cauzate de dizabilități la nivelul ocupării forței de muncă până în 2030. Dorim să fie stabilite obiective ambițioase, care să ducă la o apropiere cât mai mare de eliminarea oricărei diferențe în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, punând accentul pe angajarea pe piața deschisă a forței de muncă.

1.11.

Strategia propune o serie de acțiuni în domeniul educației. CESE subliniază că acțiunile privind formarea cadrelor didactice din educația pentru nevoi speciale ar trebui să se axeze și pe formarea cadrelor didactice din unitățile obișnuite de învățământ, astfel încât acestea să poată asigura o învățare incluzivă în sala de clasă. Statele membre trebuie să fie încurajate să repartizeze cadrele didactice din educația pentru nevoi speciale în unitățile incluzive, astfel încât copiii cu dizabilități să poată primi sprijinul specializat de care ar putea avea nevoie, în timp ce frecventează o unitate obișnuită de învățământ, destinată elevilor fără dizabilități.

1.12.

Propunerea de a actualiza setul de instrumente privind „Abordarea privind cooperarea pentru dezvoltare bazată pe drepturi a UE, care cuprinde toate drepturile omului”, constituie un progres. Acest proces ar trebui să valorifice contribuții din partea organizațiilor naționale și locale ale persoanelor cu dizabilități, din țara în care se efectuează aceste investiții.

1.13.

Acțiunea de sprijinire a statelor membre în punerea în aplicare a Convenției de la Haga din 2000 ar contraveni CRPD în ceea ce privește aspecte precum tratamentul forțat și coerciția. Situația trebuie soluționată folosind contribuții din partea organizațiilor persoanelor cu dizabilități, înainte ca CE să intervină cu acțiuni.

1.14.

CESE salută faptul că CE și-a asumat angajamentul de fi lider prin puterea exemplului. Propuneri precum cele referitoare la accesibilitatea clădirilor CE trebuie să fie puse în aplicare cu strictețe și să nu se abată de la calendarul de aplicare prevăzut în strategie.

1.15.

Strategia propusă pentru colectarea datelor este una dintre propunerile esențiale. CESE subliniază nevoia de a asigura o colectare mai sistematică de date dezagregate, eventual folosind setul scurt de întrebări al Grupului de la Washington.

1.16.

Se preconizează că până în 2021 va fi gata un cadru pentru monitorizarea obiectivelor și acțiunilor strategiei. CESE și, în special, Grupul de studiu tematic „Drepturile persoanelor cu handicap” al CESE sunt pregătite să ofere asistență CE în conceperea acestui cadru, împreună cu organizațiile pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, care ar trebui să fie implicate în mod semnificativ și pe deplin pe tot parcursul procesului.

1.17.

Strategia prevede că persoanele cu handicap ar trebui să participe pe deplin la Conferința privind viitorul Europei. CESE ar dori ca CE să își îndeplinească acest angajament prin includerea persoanelor cu handicap și a organizațiilor lor reprezentative în toate domeniile Conferinței, nu doar în cele legate în mod specific de handicap.

1.18.

CESE solicită CE să înceapă pregătirea pentru selectarea unui candidat al UE pentru Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) și recomandă ca acesta să fie o femeie cu cetățenie europeană, cu handicap.

1.19.

De asemenea, Consiliul UE joacă un rol esențial în punerea în aplicare a strategiei. CESE invită Consiliul să se alăture Platformei pentru persoanele cu handicap și să numească rapid un coordonator pentru persoanele cu dizabilități, astfel cum se prevede în strategie. Coordonatorul pentru persoanele cu dizabilități din cadrul Consiliului ar trebui să îndeplinească funcția de punct focal pentru CRPD, astfel cum i s-a sugerat Uniunii Europene în Observațiile finale ale evaluării CRPD din 2015.

1.20.

De asemenea, CESE solicită ca această Mișcare pentru persoanele cu handicap să fie proactivă și să insiste ca fiecare acțiune a strategiei să ofere ceea ce promite și să dea dovadă de solidaritate în ceea ce privește asigurarea faptului că măsurile sunt, de asemenea, în beneficiul imigranților și al refugiaților cu handicap. Lansarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap reprezintă doar un punct de plecare. Nu strategia în sine va asigura schimbarea reală pentru persoanele cu dizabilități, ci mai degrabă forța componentelor acesteia în următorul deceniu. Partenerii sociali și organizațiile societății civile ar trebui să sprijine pe deplin punerea în aplicare a noii strategii.

2. Observații generale

2.1.

CESE apreciază în mod favorabil faptul că Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 reprezintă un progres clar comparativ cu strategia precedentă. De asemenea, CESE apreciază mult procesul de consultare al CE și faptul că multe dintre propunerile formulate de CESE în avizul său (3) au fost incluse în strategia finală. Totodată, acest lucru evidențiază capacitatea clară a Comitetului de a modela rezultatele noilor politici și inițiative ale UE.

2.2.

CESE constată cu satisfacție că CE și-a asumat angajamentul de a formula șapte propuneri emblematice, cu obiective și termene de punere în aplicare clare. Acest nivel de transparență va facilita semnificativ activitatea CESE, a societății civile și a partenerilor sociali în pregătirea contribuției lor la aceste acțiuni.

2.3.

Dintre propunerile emblematice, CESE consideră că centrul de resurse AccessibleEU prezintă un potențial deosebit. Succesul acestuia va depinde, în parte, de resursele pe care i le atribuie CE, de expertiza personalului care îl conduce și de capacitatea sa de a reuni experți care să poată transmite statelor membre cunoștințe cu o valoare reală.

2.4.

CESE salută propunerea referitoare la un card european pentru dizabilitate. Dacă acest card va aduce o îmbunătățire în viețile persoanelor cu dizabilități va depinde de drepturile pe care le conferă, odată lansat, și de măsura în care sunt adoptate acțiuni pentru a garanta punerea sa în aplicare în toate statele membre.

2.5.

Unul dintre punctele forte ale strategiei este modul în care aceasta va influența funcționarea internă a CE și legătura cu alte instituții ale UE. CESE salută în special angajamentul față de un schimb anual între CE și CESE. De asemenea, considerăm că CESE ar trebui să ocupe un loc în cadrul noii Platforme pentru persoanele cu handicap, împreună cu organizațiile persoanelor cu handicap.

2.6.

Din unele puncte de vedere, strategia pare să constituie un progres limitat. Strategia preia multe dintre propunerile din avizul CESE (4), însă lipsește un angajament față de adoptarea de noi documente legislative. Dintre cele cinci acțiuni care se referă la legislația cu caracter obligatoriu, patru reprezintă revizuiri în curs ale legislației în vigoare, iar una este o propunere de a explora posibilitatea de a adopta un document legislativ, „dacă este cazul”. Noua strategie favorizează mecanisme precum orientările și seturile de instrumente care, deși pot stimula practicile în statele membre, prezintă un risc mult mai ridicat de neconformitate, fără a fi posibilă aducerea statelor membre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

2.7.

În strategie, CE a promis abordarea anumitor aspecte prin alte strategii și planuri de acțiune ale UE, precum Strategia UE privind guvernarea digitală și Planul de acțiune pentru economia socială. CE nu furnizează întotdeauna detalii privind modul exact în care vor fi abordate problemele legate de dizabilități în cadrul acestor strategii. Ar trebui furnizate mai multe detalii privind modalitatea precisă în care CE propune să facă acest lucru.

2.8.

CESE este îngrijorat în ceea ce privește acțiunea de sprijinire a statelor membre în punerea în aplicare a Convenției de la Haga din 2000, care ar contraveni CRPD în ceea ce privește aspecte precum tratamentul forțat și procedurile medicale aplicate prin constrângere. Situația trebuie soluționată folosind contribuții din partea organizațiilor persoanelor cu dizabilități, înainte ca CE să intervină cu acțiuni.

2.9.

CESE consideră că strategia poate asigura schimbări reale, însă aceasta depinde exclusiv de cât de bine este pusă în aplicare și de cât de ambițioase sunt acțiunile individuale. Dacă CE și statele membre nu stabilesc obiective ambițioase de promovare a unor acțiuni care să schimbe situația actuală, este foarte posibil ca strategia să nu se ridice la înălțimea așteptărilor a peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități din UE.

2.10.

CESE solicită ca Mișcarea pentru persoanele cu handicap să promoveze în mod proactiv ca strategia să își respecte promisiunile. Nu strategia în sine va asigura schimbarea reală pentru persoanele cu dizabilități, ci mai degrabă forța componentelor acesteia în următorul deceniu.

3. Accesibilitatea și exercitarea drepturilor UE

3.1.

Al doilea și al treilea capitol din strategie acoperă acțiuni legate de accesibilitatea și de exercitarea drepturilor UE. Printre principalele acțiuni se numără următoarele:

3.1.1.

O inițiativă emblematică pentru instituirea unui centru de resurse numit AccessibleEU, care să reunească autoritățile naționale responsabile pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor privind accesibilitatea, precum și experți și specialiști în domeniul accesibilității, să disemineze bune practici și să dezvolte instrumente și standarde pentru a facilita punerea în aplicare a dreptului UE. Această măsură reflectă solicitarea formulată de CESE în legătură cu Consiliul UE privind accesibilitatea. CE trebuie să clarifice modalitatea de finanțare și de dotare cu personal a acestui centru, precum și modul în care acesta va colabora cu experții în domeniul accesibilității, cu persoanele cu experiență în acest domeniu și cu organizațiile persoanelor cu dizabilități.

3.1.2.

Instituirea unui card european pentru dizabilitate până la sfârșitul anului 2023, care să fie recunoscut în toate statele membre. CESE constată cu satisfacție că această măsură răspunde direct apelului formulat în avizul său din 2019 (5). Succesul acestei inițiative va depinde, în esență, de domeniul de aplicare al drepturilor pe care le conferă cardul și dacă toate statele membre sunt de acord cu punerea sa deplină în aplicare. CESE îndeamnă CE să fie ambițioasă în ceea ce privește cardul pentru dizabilitate, ținând cont de faptul că acesta va fi unul dintre principalele rezultate și un indice de referință în funcție de care mulți vor măsura succesul strategiei.

3.1.3.

Evaluarea aplicării Directivei privind accesibilitatea site-urilor web și evaluarea necesității de revizuire a directivei. Evaluarea constituie o oportunitate de a analiza dacă acest act legislativ este adecvat scopurilor urmărite într-un sector public din ce în ce mai digitalizat, în special după pandemia de COVID-19. CESE consideră că CE ar trebui să renunțe la exceptarea de la domeniul de aplicare al directivei acordată anumitor site-uri web (de exemplu, cele ale școlilor, ale grădinițelor și ale creșelor), întrucât aceste exceptări potențiale ar putea avea un impact negativ asupra persoanelor cu dizabilități care pot accesa aceste servicii publice doar prin instrumente digitale. De asemenea, am dori să se explice mai clar ce măsuri se vor lua în cazul statelor membre care nu respectă cerințele directivei.

3.1.4.

Revizuirea mai multor acte legislative existente, în special a cadrului legislativ privind performanța energetică a clădirilor, inclusiv impactul acesteia asupra îmbunătățirilor în materie de accesibilitate ca urmare a cerințelor de renovare; revizuirea cadrului de reglementare privind drepturile pasagerilor, a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport pentru a consolida accesibilitatea și a Pachetului privind mobilitatea urbană. Deși CESE este dezamăgit că CE nu a propus mai multe acțiuni mai ambițioase bazate pe documente legislative obligatorii, constată cu satisfacție că apelul său la acțiune în ceea ce privește accesibilitatea mediului construit și a transporturilor a fost cel care a modelat strategia. CESE îndeamnă CE să aducă modificări ambițioase și să susțină măsuri curajoase în ceea ce privește accesibilitatea.

3.1.5.

Stabilirea unui ghid privind bunele practici electorale în abordarea participării persoanelor cu dizabilități la procesul electoral și colaborarea cu statele membre, cu Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile și cu Parlamentul European pentru a garanta drepturile politice ale persoanelor cu dizabilități, inclusiv dreptul de a candida și de a primi informații accesibile. De asemenea, CE va aborda nevoile persoanelor cu dizabilități în compendiul privind votarea electronică și va sprijini participarea democratică incluzivă. Va fi important ca CE să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European pentru a garanta că următoarele alegeri europene sunt accesibile și că UE conduce prin exemplu.

4. Calitatea decentă a vieții și participarea egală

4.1.

Al patrulea și al cincilea capitol din strategie acoperă acțiuni legate de calitatea vieții și de egalitate. Printre principalele acțiuni se numără următoarele:

4.1.1.

O inițiativă emblematică privind orientări pentru un trai independent, astfel încât statele membre să îmbunătățească traiul independent și incluziunea în comunitate. CESE consideră că această inițiativă poate fi esențială. Forța sa se va baza pe o definiție clară și strictă a ceea ce reprezintă îngrijirea instituționalizată, motivele pentru care ar trebui evitată și ce se înțelege prin investiții în servicii comunitare și într-un trai independent. Orientările trebuie elaborate cu contribuții din partea persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor reprezentative ale acestora.

4.1.2.

Un cadru pentru serviciile sociale, pentru îmbunătățirea serviciilor oferite persoanelor cu dizabilități și pentru sporirea atractivității locurilor de muncă din acest domeniu. CESE consideră că acest cadru trebuie să se axeze nu numai pe modurile de creștere a atractivității sectorului serviciilor sociale din punctul de vedere al salariilor și al condițiilor de muncă, ci și să garanteze că furnizorii de servicii beneficiază de formare adecvată în ceea ce privește acordarea de sprijin bazată pe opțiunile utilizatorilor serviciilor și să adopte o abordare orientată în funcție de persoană și care să respecte drepturile omului.

4.1.3.

Un nou pachet privind rezultatele integrării persoanelor cu dizabilități pe piața forței de muncă. În cadrul acestui pachet, CE va încerca să asigure, de asemenea, aplicarea riguroasă de către statele membre a drepturilor prevăzute de Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și va prezenta un raport privind aplicarea directivei în 2021. Totodată, CE va supraveghea elaborarea unui Plan de acțiune pentru economia socială în 2021, inclusiv a unor oportunități privind persoanele cu dizabilități și integrarea lor pe piața deschisă a forței de muncă. Persoanele cu dizabilități se confruntă cu numeroase bariere în ceea ce privește accesul la locurile de muncă. CESE este de părere că CE trebuie să stabilească în mod clar ce bariere există și care trebuie abordate cel mai urgent, precum și modul în care pandemia de COVID-19 a înrăutățit situația. Recomandăm ca proiectarea pachetului să fie precedată de cercetări sau de un sondaj prin care persoanele cu dizabilități și organizațiile acestora să fie întrebate ce anume doresc să se facă. De asemenea, CESE consideră că pachetul privind ocuparea forței de muncă ar trebui să se axeze pe capacitatea de a accesa locuri de muncă de calitate pe piața deschisă a forței de muncă, inclusiv în economia socială și în modele de ocupare a forței de muncă elaborate de rețeaua D-WISE, prevenind excluderea în continuare a persoanelor cu dizabilități și vizând în special femeile și tinerii cu dizabilități care își caută un loc de muncă. Obiectivul nu ar trebui să fie doar îmbunătățirea ratelor de ocupare a forței de muncă, ci și îmbunătățirea statutului social și a bunăstării financiare a persoanelor cu handicap prin muncă remunerată.

4.1.4.

Un studiu privind protecția socială și serviciile pentru persoanele cu dizabilități, realizat în anul 2022 și urmat de îndrumări pentru sprijinirea statelor membre în reforma protecției sociale, punând accentul pe cadrele de evaluare a dizabilităților. Studiul ar trebui să se concentreze pe serviciile sociale, ca fundament care să garanteze un trai decent pentru persoanele cu dizabilități, precum și pe rolul familiilor și al îngrijitorilor. Orientările ar trebui, prin urmare, să sublinieze faptul că serviciile trebuie să fie în măsură să răspundă nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap, să fie ancorate în comunitatea locală și nu în structuri izolate și să fie însoțite de plata unor indemnizații de invaliditate adecvate. Este fundamental ca orientările privind reformele în materie de protecție socială să abordeze costul ridicat de trai pentru persoanele cu dizabilități și să îndemne statele membre să fie mai flexibile în a le permite persoanelor să își păstreze prestațiile de invaliditate, indiferent de venitul propriu sau de venitul soțului/soției sau al partenerului/partenerei. Persoanele cu dizabilități ar trebui să fie libere să își caute un loc de muncă sau să locuiască/să se căsătorească cu partenerul/partenera fără a fi penalizate financiar.

4.1.5.

O strategie privind formarea specialiștilor din domeniul justiției, punând accentul pe legislația UE privind persoanele cu dizabilități, inclusiv pe CRPD. Aceasta va include un studiu privind garanțiile procedurale pentru adulții vulnerabili în cadrul procedurilor penale și va evalua necesitatea unor propuneri legislative privind sprijinirea și protecția adulților vulnerabili, în conformitate cu Strategia privind drepturile victimelor. De asemenea, CE va oferi îndrumări statelor membre privind accesul la justiție pentru persoanele cu dizabilități din UE. Aceasta va sprijini statele membre să crească participarea persoanelor cu dizabilități ca specialiști în sistemul de justiție. CESE salută aceste propuneri care reflectă recomandările pe care le-a formulat în avizul său (7). De asemenea, CESE salută faptul că CE va solicita Agenției pentru Drepturi Fundamentale să examineze situația persoanelor cu dizabilități care locuiesc în instituții, din punctul de vedere al violenței, al abuzului și al torturii. Aceste acțiuni ar trebui să furnizeze totodată îndrumări privind garanțiile că persoanelor cu dizabilități nu li se refuză dreptul la justiție sau că ele nu sunt afectate de întârzieri cauzate de problemele de accesibilitate, lipsa capacității juridice, lipsa de asistență pentru luarea deciziilor sau pentru comunicare, de exemplu interpretarea în limbajul prin semne. Ar trebui colectate bune practici privind procesul decizional asistat, în conformitate cu articolele 12 și 13 din CRPD. De asemenea, ar putea fi benefic să se analizeze modul în care statele membre au pus în aplicare Recomandarea Comisiei din 27 noiembrie 2013 privind garanțiile procedurale pentru persoanele vulnerabile suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale (8).

4.1.6.

O serie de acțiuni în domeniul educației. Acestea includ sprijinirea statelor membre în asigurarea de tehnologii asistive și a accesibilității mediului și conținuturilor de învățare digitală, în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027. De asemenea, CE propune un set de instrumente în scopul promovării incluziunii în educația și îngrijirea timpurie, care include un capitol specific privind copiii cu dizabilități. În cele din urmă, CE va ajuta statele membre să dezvolte în continuare sistemele de formare a cadrelor didactice, pentru a aborda problema penuriei de cadre didactice din învățământul pentru nevoi speciale și pentru a le permite tuturor specialiștilor din educație să gestioneze diversitatea și educația incluzivă. CESE constată cu satisfacție că CE recunoaște rolul pe care UE îl poate juca în promovarea educației incluzive, în special a e-learningului, întrucât cursanții cu dizabilități s-au confruntat cu numeroase probleme de accesibilitate în perioada pandemiei de COVID-19. Totuși, CESE ar dori să sublinieze că acțiunile privind formarea cadrelor didactice din învățământul pentru nevoi speciale ar trebui să vizeze și cadrele didactice din unitățile obișnuite de învățământ, astfel încât acestea să poată asigura o învățare incluzivă în sala de clasă. CE ar trebui să promoveze educația incluzivă în unități de învățământ obișnuite și să încurajeze statele membre să repartizeze cadrele didactice din învățământul pentru nevoi speciale în unitățile obișnuite de învățământ. De asemenea, ar trebui să se îmbunătățească și să se investească în asigurarea orientării profesionale pentru persoanele cu dizabilități din sistemele de învățământ.

4.1.7.

În domeniul activităților artistice și culturale incluzive, al sportului, al activităților de timp liber și al activităților recreative, inclusiv al turismului, strategia va consolida participarea acționând pe fronturi multiple, și anume cooperând cu organizații sportive pentru publicul larg și pentru persoanele cu dizabilități, sprijinind creația artistică a artiștilor cu dizabilități și folosind fonduri ale UE pentru ca siturile de patrimoniu cultural și evenimentele artistice să fie mai accesibile pentru persoanele cu dizabilități.

4.1.8.

CESE regretă că strategia nu dă dovadă de ambiție în ceea ce privește adoptarea Directivei orizontale privind combaterea discriminării, care este blocată în Consiliu de un deceniu. Nu există planuri reale pentru depășirea acestui blocaj sau pentru propunerea de alternative, în cazul în care Consiliul nu ajunge la un acord.

4.1.9.

De asemenea, CESE ar fi dorit să se acorde o atenție sporită aspectelor legate de sănătate. Strategia se axează pe planul de combatere a cancerului, pe care îl salutăm, însă este foarte neclară în ceea ce privește sănătatea mintală, accesibilitatea informațiilor legate de sănătate și furnizarea de asistență medicală persoanelor cu dizabilități care încă locuiesc în instituții.

5. Promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități la nivel mondial

5.1.

Al șaselea capitol din strategie acoperă acțiunile legate de promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități la nivel mondial. Printre principalele acțiuni se numără următoarele:

5.1.1.

Consolidarea colectării de date la nivelul UE privind persoanele cu dizabilități care beneficiază de ajutor umanitar finanțat de UE, de exemplu, promovând utilizarea setului scurt de întrebări al Grupului de la Washington. Aceasta este o propunere excelentă, care răspunde solicitărilor formulate anterior de CESE. Comitetul ar dori îmbunătățirea colectării de date defalcate pe toate fronturile, în special în ceea ce privește persoanele care locuiesc în instituții. De asemenea, UE ar trebui să sprijine punerea în aplicare a CRPD și promovarea ratificării la nivel global a acestui instrument.

5.1.2.

Actualizarea setului de instrumente privind „Abordarea privind cooperarea pentru dezvoltare bazată pe drepturi a UE, care cuprinde toate drepturile omului” în 2021. Acest proces ar trebui să se desfășoare nu numai în cooperare cu organizațiile persoanelor cu dizabilități din UE, ci și cu organizațiile naționale și locale ale persoanelor cu dizabilități din țara în care au loc aceste investiții.

5.1.3.

Asigurarea utilizării sistematice a indicatorului privind handicapul al Comitetului de asistență pentru dezvoltare (DAC) din cadrul OCDE pentru a urmări investițiile favorabile incluziunii persoanelor cu handicap în vederea unei monitorizări specifice a finanțării din partea UE. CESE salută faptul că s-a dat curs acestei sugestii, care a fost formulată în avizul său SOC/616 (9).

6. Implementarea strategiei și puterea exemplului

6.1.

Al șaptelea și al optulea capitol din strategie acoperă acțiuni legate de punerea în aplicare a strategiei și de modul în care CE își va schimba structura și stilul de lucru pentru a realiza acest obiectiv. Printre principalele acțiuni se numără următoarele:

6.1.1.

Un schimb anual de opinii cu CESE. CESE constată cu satisfacție că implicarea sa în punerea în aplicare a strategiei va avea caracter oficial și așteaptă cu interes această cooperare structurată permanentă. De asemenea, ia notă în mod favorabil de faptul că CE va organiza și întâlniri regulate la nivel înalt cu Parlamentul European, cu Consiliul și cu SEAE, cu implicarea organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

6.1.2.

Instituirea platformei pentru persoanele cu handicap, care să înlocuiască Grupul la nivel înalt privind handicapul. Platforma va sprijini punerea în aplicare a strategiei, precum și a strategiilor naționale pentru persoanele cu dizabilități. Ea va reuni punctele focale naționale ale CRPD, organizațiile persoanelor cu dizabilități și Comisia, oferind un forum de discuții pe marginea evaluărilor realizate de ONU asupra punerii în aplicare a CRPD de către statele membre. CESE are speranțe mari de la această nouă structură, care promite să fie mai deschisă și mai transparentă decât grupul la nivel înalt.

6.1.3.

O strategie reînnoită privind resursele umane, pentru stimularea perspectivelor de recrutare și de carieră ale personalului cu dizabilități, inclusiv privind instituirea unui Birou pentru diversitate și incluziune, care să supravegheze dezvoltarea și punerea în aplicare a acțiunilor de promovare a diversității și a incluziunii la nivelul CE. CESE consideră că aceasta este una dintre cele mai promițătoare acțiuni din cadrul strategiei și speră că ea va conduce la o creștere reală a recrutării persoanelor cu dizabilități în cadrul instituțiilor UE. De asemenea, CESE salută faptul că CE va actualiza strategia specifică de comunicare și de informare a EPSO și va consolida raportarea de către responsabilii tuturor serviciilor CE cu privire la diversitate și amenajările corespunzătoare pentru personalul cu dizabilități.

6.1.4.

Îmbunătățirea accesibilității tuturor serviciilor CE de comunicare audiovizuală și de concepție grafică până în 2023. CESE salută această acțiune și solicită CE să colaboreze cu experți în domeniul accesibilității pentru a asigura o accesibilitate cât mai bună.

6.1.5.

Garantarea accesibilității tuturor clădirilor CE ocupate recent. De asemenea, CE va asigura accesibilitatea spațiilor pentru evenimentele sale și respectarea standardelor europene de accesibilitate în toate clădirile sale până în 2030. CESE îndeamnă CE să îndeplinească integral aceste cerințe.

6.1.6.

Dezvoltarea unei strategii pentru colectarea datelor, care să îndrume statele membre și să analizeze sursele de date și indicatorii existenți, inclusiv în ceea ce privește datele administrative. CESE subliniază nevoia de a colecta date dezagregate, eventual folosind setul scurt de întrebări elaborat de Grupul de la Washington, după cum se sugerează deja în strategie.

6.1.7.

Publicarea unui cadru pentru monitorizarea obiectivelor și acțiunilor acestei strategii, urmat de elaborarea de noi indicatori privind dizabilitățile și de publicarea unui raport privind strategia în 2024, care să evalueze situația actuală și, dacă este necesar, să actualizeze obiectivele și acțiunile acesteia. CESE și, în special, Grupul de studiu tematic „Drepturile persoanelor cu handicap” al CESE sunt gata să sprijine CE în conceperea acestui cadru, împreună cu organizațiile persoanelor cu dizabilități. CESE salută stabilirea unei date pentru raportul de punere în aplicare, astfel încât CE să poată corecta orice deficiențe în perioada aplicării strategiei.

Bruxelles, 7 iulie 2021.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

(2) Handicapul și integrarea pe piața forței de muncă: Tendințe politice și sprijin.

(3) JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

(4) JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

(5) JO C 97, 24.3.2020, p. 41, JO C 56, 16.2.2021, p. 36.

(6) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(7) JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

(8) JO C 378, 24.12.2013, p. 8.

(9) JO C 97, 24.3.2020, p. 41.

Top