1.   

AMINTEȘTE concluziile sale din februarie 2020 (1), care AU SUBLINIAT că o mai bună reglementare este unul dintre principalii vectori ai creșterii durabile și incluzive, stimulează competitivitatea, inovarea, digitalizarea și crearea de locuri de muncă, crește transparența și asigură sprijinirea de către cetățeni a legislației UE și au REAFIRMAT că este necesar să se asigure că reglementările UE sunt transparente, simple și realizate cu costuri minime, vizând totodată mereu un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, a angajaților, a sănătății, a climei și a mediului. REAFIRMĂ angajamentul său de a promova cele mai eficiente instrumente de reglementare, cum ar fi armonizarea și recunoașterea reciprocă (2).

2.   

SUBLINIAZĂ că, în special pentru ca UE să iasă mai puternică din criza COVID-19, care a avut un impact grav asupra majorității întreprinderilor din UE, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv a microîntreprinderilor și a întreprinderilor nou-înființate, multe dintre acestea confruntându-se cu o amenințare existențială, cadrul de reglementare al UE trebuie să fie cât se poate de competitiv, eficace, eficient, coerent, previzibil, orientat spre inovare, adaptat exigențelor viitorului, durabil și rezilient. Acesta trebuie să se bazeze pe date concrete și trebuie să protejeze și să sprijine atât cetățenii, cât și întreprinderile, în contextul obiectivului unei piețe unice pe deplin funcționale a UE, fără a impune noi sarcini inutile, reducând, în același timp, sarcinile inutile existente.

3.   

AMINTEȘTE principiile subsidiarității și proporționalității, precum și principiul precauției și concluziile sale din mai 2016 (3), care AU SUBLINIAT că, atunci când se are în vedere elaborarea sau actualizarea politicilor sau a măsurilor de reglementare ale UE, ar trebui să se aplice „principiul inovării”, care presupune luarea în considerare a impactului în materie de cercetare și inovare în procesul de elaborare și revizuire a reglementării în toate domeniile de politică, care AU SOLICITAT Comisiei și statelor membre să integreze perspectiva unei reglementări favorabile inovării și adaptate exigențelor viitorului în discuțiile sale privind reglementarea existentă în cadrul REFIT și care AU SOLICITAT Comisiei și statelor membre să exploreze și să facă schimb de bune practici cu privire la modalitățile prin care reglementarea să fie mai bine adaptată exigențelor viitorului și să favorizeze cercetarea și inovarea, inclusiv posibilitățile de experimentare și flexibilitatea. AMINTEȘTE schimbul de bune practici organizat în 2017 de președinția malteză a Consiliului, care a arătat că multe state membre iau deja în considerare experimentarea și alte instrumente legate de inovare în procesul lor de elaborare a politicilor (4).

4.   

SUBLINIAZĂ că flexibilitatea și experimentarea pot fi elemente importante pentru un cadru de reglementare suplu, favorabil inovării, adaptat exigențelor viitorului, bazat pe date concrete și rezilient, care stimulează competitivitatea, creșterea, durabilitatea, învățarea în materie de reglementare, precum și suveranitatea tehnologică și poziția de lider a Europei în domeniu, și care contribuie la capacitatea de a face față șocurilor sistemice și provocărilor perturbatoare, precum și celor viitoare pe termen lung.

5.   

REMARCĂ faptul că spațiile de testare în materie de reglementare sunt utilizate din ce în ce mai mult într-o serie de sectoare, de exemplu în finanțe, în sănătate, în serviciile juridice, în aviație, în transporturi și logistică, precum și în sectorul energiei, incluzând, adeseori, utilizarea de tehnologii noi, emergente, cum ar fi inteligența artificială (IA) și tehnologia registrelor distribuite („blockchain”) sau utilizarea inovatoare a tehnologiilor existente (5).

6.   

REMARCĂ „Study supporting the interim evaluation of the innovation principle” (Studiu în sprijinul evaluării interimare a principiului inovării), elaborat pentru Comisie în 2019, care a evidențiat necesitatea de a se îmbunătăți capacitatea de inovare a UE prin consolidarea abordării Comisiei în ceea ce privește elaborarea unei reglementări experimentale, inclusiv a unor spații de testare în materie de reglementare (6). REMARCĂ faptul că Raportul din 2020 al Comisiei privind performanța științei, cercetării și inovației afirmă că accelerarea dezvoltării tehnologice necesită, de asemenea, abordări mai puțin tradiționale în ceea ce privește reglementarea și politicile, cum ar fi spațiile de testare în materie de reglementare (7).

7.   

RECUNOAȘTE faptul că, în comunicarea sa intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă durabilă și digitală”, Comisia a anunțat că încurajează statele membre să elaboreze propuneri de spații de testare în materie de reglementare prin lansarea unui proiect-pilot (8). REMARCĂ faptul că Comisia, în colaborare cu Parteneriatul european privind tehnologia blockchain, are în vedere elaborarea unui spațiu paneuropean de testare a reglementării în domeniul tehnologiei blockchain, care să devină operațional în 2021/2022. REMARCĂ faptul că Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei oferă asistență Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru sprijinirea spațiilor de testare în materie de reglementare din Grecia, Estonia și Polonia (9).

8.   

CONSIDERĂ spațiile de testare în materie de reglementare drept cadre concrete care, prin asigurarea unui context structurat pentru experimentare, permit, după caz, într-un mediu real, testarea unor tehnologii, produse, servicii sau abordări inovatoare – în prezent, în special în contextul digitalizării – pentru o perioadă limitată și într-o parte limitată a unui sector sau domeniu aflat sub supraveghere reglementară, asigurând existența unor garanții adecvate (10).

9.   

INTERPRETEAZĂ clauzele de experimentare drept dispoziții legale care permit autorităților însărcinate cu punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației să exercite, de la caz la caz, un anumit grad de flexibilitate în raport cu testarea unor tehnologii, produse, servicii sau abordări inovatoare (11). REMARCĂ faptul că clauzele de experimentare reprezintă adesea temeiul juridic pentru spațiile de testare în materie de reglementare și sunt deja utilizate în legislația UE și în cadrele juridice ale multor state membre.

10.   

SUBLINIAZĂ că spațiile de testare în materie de reglementare pot oferi ocazia de a realiza progrese în materie de reglementare prin intermediul învățării proactive în materie de reglementare, permițând autorităților de reglementare să dobândească cunoștințe de reglementare mai bune și să găsească cele mai bune mijloace de reglementare a inovațiilor pe baza unor dovezi din viața reală, în special într-o etapă foarte timpurie, ceea ce poate fi deosebit de important în raport cu nivelul ridicat de incertitudine și cu provocările perturbatoare, precum și atunci când se pregătesc noi politici.

11.   

SUBLINIAZĂ că spațiile de testare în materie de reglementare pot oferi oportunități semnificative, în special pentru a inova și a crește pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri, inclusiv pentru microîntreprinderi, precum și pentru întreprinderile nou-înființate din industrie, servicii și alte sectoare.

12.   

SUBLINIAZĂ că spațiile de testare în materie de reglementare și clauzele de experimentare trebuie să respecte întotdeauna principiile subsidiarității și proporționalității, precum și principiul precauției, și ar trebui să stimuleze aplicarea acestor principii. Trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție, printre altele, a cetățenilor, a consumatorilor, a angajaților, a sănătății, a climei și a mediului, precum și securitate juridică, stabilitate financiară, condiții de concurență echitabile și concurență loială, iar nivelurile de protecție existente trebuie să fie respectate.

13.   

14.   

15.   

ÎNDEAMNĂ Comisia să prezinte un raport intermediar cu privire la acest schimb de informații și de bune practici în ceea ce privește spațiile de testare în materie de reglementare, precum și cu privire la prezentarea generală a clauzelor de experimentare existente în legislația UE în prima jumătate a anului 2021, pentru a permite discuția sa în cadrul Grupului de lucru pentru o mai bună reglementare din cadrul președinției portugheze a Consiliului, și să prezinte rezultatele și analizele finale, însoțite de recomandări practice, privind posibila utilizare viitoare a spațiilor de testare în materie de reglementare și a clauzelor de experimentare în UE și la nivelul UE în a doua jumătate a anului 2021, pentru a permite discutarea acestora și acțiunile ulterioare în cadrul Grupului de lucru pentru o mai bună reglementare în cursul președinției slovene a Consiliului.