Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52020XG1124(01)

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind rolul UE în consolidarea Organizației Mondiale a Sănătății 2020/C 400/01

JO C 400, 24.11.2020, p. 1–3 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

24.11.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 400/1

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind rolul UE în consolidarea Organizației Mondiale a Sănătății

(2020/C 400/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

1.

 RECUNOSC faptul că pandemia de COVID-19 și consecințele sanitare, sociale și economice ale acesteia au evidențiat și mai mult necesitatea, printre altele, a unei cooperări solide multilaterale la nivel mondial, a unor capacități solide la nivel mondial în materie de sănătate și a unui răspuns la provocări în domeniul sănătății la nivel mondial. Conform mandatului său, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are un rol central în calitate de autoritate conducătoare și coordonatoare în privința abordării provocărilor în domeniul sănătății la nivel mondial, inclusiv în ceea ce privește pregătirea pentru apariția focarelor, prevenirea și detectarea acestora, precum și răspunsul în astfel de situații.

2.

 RECUNOSC rolul jucat de OMS în calitate de secretariat al centrului de coordonare a acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 (acceleratorul ACT).

3.

 RECUNOSC, DE ASEMENEA, că, deși OMS are un mandat amplu, cele mai recente pandemii au arătat că așteptările comunității internaționale, deși variază în funcție de contextele naționale, depășesc în general capacitățile actuale ale OMS și capacitatea acesteia de a sprijini statele membre în dezvoltarea unor sisteme de sănătate puternice și reziliente, care să ofere servicii de înaltă calitate celor care au nevoie, fără a lăsa pe nimeni în urmă, inclusiv în timpul pandemiilor.

4.

 EVIDENȚIAZĂ rolul jucat de OMS în acordarea de sprijin, inclusiv sprijin de urgență și de natură tehnică, celor mai vulnerabile țări.

5.

 AMINTESC faptul că reexaminările și evaluările în urma epidemiei de sindrom respirator acut sever (SARS-CoV), a pandemiei de gripă H1N1 și a epidemiei de Ebola din Africa de Vest au scos în evidență deficiențe în ceea ce privește capacitatea la nivel mondial de pregătire și de răspuns în cazul apariției de focare și au făcut numeroase recomandări specifice pentru a remedia aceste deficiențe. Într-o oarecare măsură, aceste recomandări au condus la acțiuni lăudabile, cum ar fi în urma epidemiei de Ebola menționate anterior, revizuirea Regulamentului sanitar internațional (RSI) în 2005 și instituirea Programului OMS pentru situații de urgență sanitară și a Comitetului consultativ independent de supraveghere pentru Programul OMS pentru situații de urgență sanitară (IOAC).

6.

 IAU ACT de provocările, printre altele în ceea ce privește transparența, sinergiile, finanțarea și responsabilitatea, cu care se confruntă OMS în contextul geopolitic actual, de recomandările cuprinse în reexaminările și evaluările realizate în ultimii ani, precum și de reexaminările și evaluările în curs în vederea identificării de soluții la aceste provocări. IAU ACT, DE ASEMENEA, de eforturile continue de transformare a organizației prin „Agenda de transformare a OMS” și Obiectivele „Triplu miliard” din cadrul celui de al 13-lea program general de lucru al OMS.

7.

 AMINTESC rolul de coordonare și de conducere al UE și al statelor sale membre în inițierea și negocierea rezoluției WHA73.1 a OMS din 19 mai 2020 privind răspunsul la COVID-19.

8.

 ÎȘI EXPRIMĂ sprijinul pentru procesul de evaluare inițiat de OMS, SALUTĂ instituirea Grupului independent pentru pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea („IPPR”) și SUBLINIAZĂ necesitatea ca acesta să fie imparțial, independent și cuprinzător, precum și ca activitatea sa să fie de cea mai înaltă calitate posibilă.

9.

 SALUTĂ convocarea de către OMS a unui comitet de reexaminare privind funcționarea Regulamentului sanitar internațional (Comitetul de reexaminare a RSI) și colaborarea acestuia cu IOAC, IPPR și alte organisme relevante, subliniind, în același timp, faptul că este important ca această activitate să fie complementară la inițiativele existente și la cele în curs și aliniată la acestea. AMINTESC rezoluția adoptată de cel de al 146-lea Comitet executiv (EB146.R10), intitulată „Consolidarea pregătirii pentru situații de urgență sanitară: punerea în aplicare a Regulamentului sanitar internațional (2005)”, și IAU ACT de recomandările Consiliului mondial de monitorizare a pregătirii cu privire la consolidarea pregătirii și a răspunsului la nivel mondial.

10.

 EVIDENȚIAZĂ, în contextul actual al reformei, importanța abordării de tip „O singură sănătate” pentru prevenirea și abordarea situațiilor de urgență sanitară și încurajează reflecția asupra ancorării instituționale și organizaționale a abordării de tip „O singură sănătate” la nivel mondial.

PE ACEASTĂ BAZĂ, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

11.

 SE ANGAJEAZĂ să se asigure că UE și statele sale membre, pe baza angajamentului lor în ceea ce privește multilateralismul, își asumă în continuare un rol de lider în domeniul sănătății la nivel mondial și SUNT HOTĂRÂȚI să asigure un rol de coordonare, proactiv și de lider într-un proces incluziv, menit să consolideze securitatea sanitară globală și OMS, în special capacitatea acesteia din urmă de pregătire pentru situații de urgență sanitară și răspunsul la acestea și să examineze rezultatele viitoare ale IPPR, ale Comitetului de reexaminare a RSI și ale IOAC, în vederea concretizării acestora în acțiuni, precum și să sprijine statele membre ale OMS în ceea ce privește consolidarea sistemelor naționale de sănătate și a politicilor de sănătate publică. În acest context, este important să existe un dialog solid și constant cu statele membre ale OMS.

12.

 CONCLUZIONEAZĂ, recunoscând totodată contextele naționale diferite, că este necesar să se abordeze disparitățile dintre așteptările statelor membre ale OMS față de organizație și capacitățile acesteia și VOR CONTINUA SĂ COLABOREZE cu alte state membre ale OMS în cadrul organelor de conducere ale organizației pentru a promova acțiuni adecvate cu privire la cea mai bună cale de urmat.

13.

 RECUNOSC faptul că organele de conducere ale OMS ar trebui să acorde prioritate abordării provocărilor cu care se confruntă în prezent organizația, printre altele în ceea ce privește transparența, sinergiile, finanțarea previzibilă și durabilă și responsabilitatea, precum și în legătură cu răspunsul său la pandemia actuală și cu disparitățile dintre așteptările statelor membre ale OMS și capacitățile organizației.

14.

 ÎNCURAJEAZĂ toți actorii relevanți, inclusiv alți actori din domeniul sănătății la nivel mondial și actori nestatali, să consolideze în comun capacitatea OMS de prevenire, pregătire și răspuns, SUBLINIIND totodată importanța consolidării în continuare a parteneriatelor, precum și a independenței organizației, a activității normative, a capacității tehnice, a responsabilității, a eficienței, a eficacității și a transparenței.

15.

 SUBLINIAZĂ faptul că un Centru European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) consolidat ar putea juca un rol crucial în cazul viitoarelor focare și că ar trebui analizată în continuare o cooperare mai strânsă între ECDC și OMS.

16.

 EVIDENȚIAZĂ importanța punerii în aplicare integrale a RSI și SUBLINIAZĂ că, fără a aduce atingere rapoartelor finale și recomandărilor cuprinse în mecanismele de reexaminare și de evaluare în curs de evaluare, ar putea fi avute în vedere următoarele sugestii de măsuri, printre altele în ceea ce privește reexaminarea RSI, și ar putea constitui o sursă de informare pentru activitatea IPPR, a IOAC, a Consiliului mondial de monitorizare a pregătirii (GPMB) și a Comitetului de reexaminare a RSI. Aceste măsuri includ:

—

necesitatea de a se lua în considerare o revizuire a sistemului de alertă pentru declararea unei urgențe de sănătate publică de importanță internațională (PHEIC); acest lucru ar trebui să permită niveluri diferențiate de alertă, cum ar fi un sistem de semaforizare, care ar favoriza transparența măsurilor și ar îmbunătăți precizia comunicării cu privire la amenințările la adresa sănătății publice;

—

posibilitatea de a face o distincție în temeiul RSI între restricțiile de călătorie și cele comerciale, și anume diferențierea între măsurile privind transportul persoanelor și transportul de mărfuri pentru a se evita prejudicierea inutilă a economiei;

—

posibilitatea unei evaluări epidemiologice independente la fața locului în zone cu risc ridicat, în strânsă colaborare cu statul parte;

—

o mai mare transparență privind respectarea la nivel național a RSI, însoțită de un sistem de raportare către Secretariatul OMS mai eficace și aplicat în mod consecvent de către statele părți, precum și consolidarea evaluărilor externe comune și monitorizarea acestora;

—

o evaluare a efectelor pozitive și negative ale acțiunilor de răspuns puse în aplicare și o examinare a lacunelor existente în materie de cunoștințe pentru a se stabili ce instrumente pot fi necesare la nivel de țară în vederea orientării acțiunilor;

—

un angajament de consolidare în continuare a rolului normativ al OMS și, după caz, a capacității sale. În acest context, procesul de reflecție ar putea include posibila consolidare a Biroului directorului pentru cercetare, pe lângă rolul birourilor regionale și naționale, încurajarea OMS să consolideze și să dezvolte noi abordări pentru a corela sănătatea cu creșterea durabilă și pentru a consolida cartografierea și înțelegerea economiei mondiale în domeniul sănătății și dezvoltarea în continuare a Academiei OMS;

—

consolidarea eforturilor OMS de a crea sinergii în materie de pregătire și răspuns cu toți actorii relevanți și de a sprijini cele mai vulnerabile persoane;

—

consolidarea cooperării „tripartite” dintre OMS, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE), împreună cu Programul ONU pentru mediu (UNEP) pentru a promova abordarea de tip „O singură sănătate” privind bolile zoonotice.

17.

 SUBLINIAZĂ faptul că UE și statele sale membre sprijină pe deplin rolul de conducere și de coordonare al OMS în domeniul sănătății la nivel mondial și, prin urmare, vor promova punerea în aplicare în timp util a măsurilor de reformă ale OMS necesare pe baza reflecțiilor cu privire la punctele menționate anterior, precum și a rapoartelor și a recomandărilor relevante, cu scopul de a consolida organizarea, la toate cele trei niveluri ale sale, și de a asigura monitorizarea de către organismele de conducere ale OMS.
Top