Fișă rezumat

Evaluare a impactului propunerii Comisiei privind salariile minime adecvate în UE

A. Necesitatea de a acționa

De ce? Care este problema abordată?

Asigurarea unor salarii adecvate pentru lucrătorii din UE este esențială pentru a garanta condiții de muncă și de trai echitabile, precum și pentru a clădi economii și societăți echitabile și reziliente. Cu toate acestea, în ultimele decenii, salariile mici nu au ținut pasul cu celelalte salarii în multe state membre, agravând astfel sărăcia persoanelor încadrate în muncă, inegalitatea salarială și capacitatea persoanelor care câștigă salarii mici de a face față dificultăților economice.

Salariile minime joacă un rol important în acest context general. Protecția salariului minim poate fi asigurată prin convenții colective (cum este cazul în 6 state membre) sau prin salarii minime legale stabilite prin lege (cum este cazul în 21 de state membre). Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate, ele asigură un trai decent pentru lucrători, sprijină cererea internă, întăresc stimulentele pentru muncă și reduc sărăcia persoanelor încadrate în muncă și inegalitatea la capătul inferior al distribuției salariale. Ele sprijină de asemenea egalitatea de gen, deoarece numărul femeilor care câștigă salarii minime sau aproape minime îl depășește pe cel al bărbaților.

Cu toate acestea, mulți lucrători din UE nu sunt în prezent protejați prin salarii minime adecvate. În majoritatea statelor membre cu salarii minime legale la nivel național, salariile minime sunt prea mici față de celelalte salarii și/sau prea mici pentru a asigura un trai decent. Acest lucru poate fi ilustrat pe baza unor valori de referință utilizate în mod obișnuit: (i) salariile minime legale la nivel național se situează sub 60 % din salariul median sau sub 50 % din salariul mediu în aproape toate statele membre. În plus, categorii specifice de lucrători sunt excluse de la protecția salariului minim legal la nivel național. În statele membre care se bazează pe negocierile colective, unii lucrători nu sunt acoperiți de o protecție a salariului minim asigurată prin convenții colective. Procentul lucrătorilor care nu sunt acoperiți este cuprins între 10 % și 20 % în patru țări și atinge 55 % într-una dintre țări.

Unii dintre factorii care stau la baza acestei probleme sunt comuni ambelor sisteme, și anume: tendințele de declin ale negocierilor colective și lipsa de conformitate cu prevederile naționale existente. Pe lângă aceștia, alți factori sunt specifici sistemelor de stabilire a salariului minim legal, și anume: lipsa unor criterii clare și stabile pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime, implicarea insuficientă a partenerilor sociali, utilizarea unor niveluri mai reduse pentru categorii specifice (variațiile), aplicarea de reduceri pe baza valorii echipamentelor sau a altor costuri (deducerile), și utilizarea exceptărilor.

Ce se așteaptă de la această inițiativă?

Această inițiativă vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă, prin asigurarea faptului că lucrătorii din Uniune au acces la o protecție a salariului minim asigurată prin salarii minime legale sau prin acorduri adecvate, care să le permită un trai decent oriunde ar lucra. Acest obiectiv trebuie să fie atins ținând seama de efectele asupra creării de locuri de muncă și asupra competitivității, inclusiv în ceea ce privește IMM-urile. Inițiativa nu interferează cu libertatea statelor membre de a stabili salarii minime legale sau de a promova accesul la convențiile colective, în conformitate cu tradițiile și specificitățile fiecărei țări în parte și cu respectarea deplină a competențelor naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali. Pentru a atinge acest obiectiv general, obiectivele specifice ale inițiativei UE ar fi îmbunătățirea gradului de adecvare al salariilor minime și mărirea acoperirii acestora.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE? 

Acțiunea UE vizează asigurarea impulsului necesar pentru reformarea sistemelor de stabilire a salariului minim. Deși stabilirea salariilor minime este o competență națională, un cadru al UE ar asigura faptul că progresele nu sunt parțiale sau inegale, sprijinind procesul de convergență socială ascendentă în beneficiul economiei UE în ansamblu. Instrumentele UE existente, în special semestrul european, nu au fost suficiente pentru a remedia deficiențele existente în sistemele naționale de stabilire a salariului minim. În absența altor acțiuni politice la nivelul UE, este posibil ca această problemă să afecteze un număr tot mai mare de țări. În același timp, este posibil ca țările, în mod individual, să fie puțin dispuse să își îmbunătățească nivelurile salariului minim, din cauza percepției potrivit căreia acest lucru le-ar putea afecta competitivitatea externă a costurilor. Acțiunea UE va asigura condiții de concurență echitabile întreprinderilor și lucrătorilor de pe piața unică, prin sprijinirea și facilitarea unei concurențe loiale bazate pe inovare și productivitate, respectând în același timp standarde sociale adecvate. Acest lucru nu poate fi realizat individual de către statele membre. 

B. Soluții

Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există sau nu o opțiune preferată? De ce? 

Pe lângă scenariul de bază, sunt luate în considerare trei pachete de politici, fiecare combinând măsuri în cinci domenii:

Negocierile colective pentru stabilirea salariilor, precum și aplicarea și monitorizarea afectează atât țările care se bazează pe negocierile colective pentru a asigura protecția salariului minim, cât și țările cu sisteme de stabilire a salariului minim legal. Cadrele naționale pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime legale, implicarea partenerilor sociali în stabilirea salariului minim legal, precum și variațiile, deducerile și exceptările de la salariul minim afectează doar sistemele de salarii minime legale. Pachetele de politici diferă în privința rolului jucat de partenerii sociali în guvernanța sistemului de stabilire a salariului minim, iar în cazul specific al statelor membre cu salarii minime legale la nivel național, în privința marjei de apreciere a guvernelor în stabilirea și actualizarea salariilor minime.

Pachetul A solicită tuturor statelor membre să sprijine în mod activ negocierile colective pentru stabilirea salariilor, în vederea consolidării rolului partenerilor sociali, inclusiv prin extinderi administrative ale acoperirii contractelor colective. Pentru statele membre cu salarii minime legale la nivel național, el prevede o implicare puternică a partenerilor sociali în stabilirea salariilor minime și impune interzicerea exceptărilor, variațiilor și a deducerilor. Gradul de adecvare al salariilor minime legale ar fi evaluat în raport cu o măsură națională a unui nivel de trai decent. Pachetul B solicită tuturor statelor membre să sprijine negocierile colective pentru stabilirea salariilor, în special atunci când acoperirea negocierilor colective este redusă. În plus, pentru statele membre cu salarii minime legale la nivel național, el prevede necesitatea includerii în cadrele naționale a unor criterii explicite în ceea ce privește gradul de adecvare al salariului minim și a unor valori de referință orientative, cum ar fi 60 % din salariul median brut sau 50 % din salariul mediu brut, cu un rol sporit al partenerilor sociali în comparație cu scenariul de bază. El impune totodată ca variațiile și deducerile să fie proporționate și justificate în mod obiectiv. Pachetul C solicită, la rândul său, tuturor statelor membre să sprijine negocierile colective pentru stabilirea salariilor, în special atunci când acoperirea negocierilor colective este redusă. În plus, pentru statele membre cu salarii minime legale la nivel național, cadrele naționale se preconizează că se vor baza în principal pe o indexare automată și pe utilizarea unor valori de referință pentru atingerea obiectivelor inițiativei, în timp ce variațiile și deducerile vor trebui să fie proporționate și justificate în mod obiectiv. Toate pachetele includ următoarele prevederi privind aplicarea și monitorizarea, dar fac o diferență între cele două tipuri de sisteme: întărirea aplicării clauzelor salariale în convențiile colective și întărirea aplicării salariilor minime legale acolo unde ele există, asigurarea conformității cu salariile convenite colectiv și cu salariile minime legale în cazul achizițiilor publice, precum și îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare și de colectare a datelor.

Pachetul B este pachetul preferat, deoarece el asigură cel mai bun echilibru între realizarea obiectivelor de politică și costurile aferente, și permite atingerea obiectivelor de politică într-un mod proporționat. El respectă dispozițiile naționale încetățenite și lasă loc unei marje de apreciere pentru statele membre și partenerii sociali.

Ca instrumente juridice au fost avute în vedere o directivă, o recomandare a Consiliului și o combinație a celor două. Instrumentul preferat ar fi o directivă, deoarece ea prevede cerințe minime executabile, lăsând în același timp statelor membre posibilitatea de a defini metoda și forma de intervenție pentru atingerea obiectivelor.

Cine sunt susținătorii fiecărei opțiuni? 

A existat un acord general între părțile interesate cu privire la importanța protejării lucrătorilor prin salarii minime echitabile. Respectarea tradițiilor naționale și a autonomiei partenerilor sociali, precum și respectarea negocierilor colective au constituit laitmotivul consultărilor. Toți partenerii sociali, majoritatea delegaților statelor membre din comitetele competente ale Consiliului, precum și membrii Parlamentului European au fost în favoarea consolidării negocierilor colective și a implicării partenerilor sociali în stabilirea salariului minim legal. Sindicatele au solicitat criterii stabile și clare pentru stabilirea salariilor minime, iar delegații unor state membre au fost în favoarea acestei propuneri. Majoritatea angajatorilor au considerat că aceasta este o competență națională. Sindicatele s-au exprimat în favoarea interzicerii/limitării exceptărilor/variațiilor, dar angajatorii s-au opus. Delegații statelor membre au avut opinii divergente în acest sens. A existat un sprijin larg pentru îmbunătățirea conformității, dar unii angajatori au considerat că aceasta este o responsabilitate națională. În ceea ce privește instrumentul juridic, un număr mare de angajatori și delegați ai mai multor state membre au fost în favoarea unui instrument neobligatoriu care ar putea lua forma unei recomandări a Consiliului, în timp ce sindicatele, delegații unor state membre, precum și unul dintre cele mai importante ONG-uri sociale au sprijinit alegerea unei directive.

C. Efectele opțiunii preferate

Care sunt beneficiile opțiunii preferate (sau ale opțiunilor principale, dacă nu există o opțiune preferată)? 

Pachetul preferat va conduce la salarii minime mai mari în aproximativ jumătate din statele membre. Aproximativ 25 de milioane de lucrători ar putea beneficia de aceste creșteri dacă statele membre cu salarii minime legale le-ar mări la 60 % din salariul median sau la 50 % din salariul mediu. Creșterile salariilor minime legale ar putea depăși 20 % în unele state membre. Creșterile salariilor minime ar avea ca rezultat o reducere cu 10 % a inegalității salariale și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă și o reducere cu aproximativ 5 %, în medie, a diferenței de remunerare între femei și bărbați, dacă statele membre cu salarii minime legale le-ar mări la 60 % din salariul median sau la 50 % din salariul mediu. Se preconizează că creșterea salariilor minime va spori stimulentele pentru încadrarea în muncă.

Consolidarea și mărirea acoperirii negocierilor colective pentru stabilirea salariilor va aduce avantaje lucrătorilor, prin încurajarea unei creșteri salariale în toate statele membre. Mai mult, întărirea aplicării și a monitorizării salariilor minime va contribui la asigurarea faptului că lucrătorii beneficiază de un acces efectiv la protecția salariului minim și că sunt plătiți cu salariile la care au dreptul. În statele membre care se bazează pe negocieri colective, sprijinirea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor va spori numărul lucrătorilor protejați și va mări gradul de adecvare acolo unde acesta este scăzut. În țările cu salarii minime legale, utilizarea unor criterii clare și stabile pentru a ghida stabilirea și actualizarea salariilor minime, precum și rolul mai puternic al partenerilor sociali, vor mări gradul de adecvare al salariilor minime și vor îmbunătăți mediul de afaceri. În plus, limitarea variațiilor și a deducerilor implică faptul că un număr mai mic de lucrători vor primi salarii inferioare salariului minim.

Care sunt costurile opțiunii preferate (sau ale opțiunilor principale, dacă nu există o opțiune preferată)? 

Efectele asupra economiei includ costuri mai mari ale forței de muncă pentru firme, creșterea prețurilor și, într-o mai mică măsură, profituri mai mici. Estimările sugerează că aproximativ ¾ din costul economic al unor salarii minime mai mari este suportat de consumatori, în timp ce aproximativ ¼ este suportat de firme. Impactul asupra firmelor este atenuat de o creștere a consumului în rândul persoanelor cu salarii mici, care va sprijini cererea internă. Creșterea masei salariale totale a UE este de așteptat să fie moderată, de aproximativ 1 % (51-53 de miliarde EUR pe an), dacă statele membre cu salarii minime legale le măresc la 60 % din salariul median sau la 50 % din salariul mediu. Se preconizează că efectele asupra competitivității agregate vor fi și ele reduse. În plus, mecanismele îmbunătățite de stabilire a salariului minim ar trebui să atenueze posibilele efecte negative asupra firmelor. Pachetul oferă suficientă flexibilitate statelor membre pentru a lua în considerare condițiile economice și efectele asupra anumitor sectoare, regiuni și IMM-uri.

Se așteaptă ca posibilul impact negativ asupra ocupării forței de muncă să fie limitat. El ar urma să fie de aproximativ 0,5 % din totalul ocupării forței de muncă, dacă statele membre cu salarii minime legale le-ar mări la 60 % din salariul median sau la 50 % din salariul mediu. Avantajele măririi salariului minim pentru lucrătorii în cauză ar depăși cu mult posibilul impact negativ asupra acestor lucrători la nivelul ocupării.

Care va fi impactul asupra societăților, IMM-urilor și microîntreprinderilor?

IMM-urile angajează aproximativ 87 % din lucrătorii care câștigă salarii minime (față de aproximativ două treimi din totalul lucrătorilor). Este de așteptat ca ele să fie afectate de o proporție similară a costurilor directe pentru firme. Amploarea impactului asupra IMM-urilor va fi determinată de criteriile naționale stabilite pentru a determina nivelurile salariilor minime legale. O creștere a salariilor minime legale la 60 % din salariul median sau la 50 % din salariul mediu în toate țările cu un salariu minim legal la nivel național ar presupune o creștere a costurilor nete de aproximativ 12 miliarde EUR. Cu toate acestea, se preconizează că posibilele efecte negative asupra IMM-urilor vor fi limitate. În primul rând, este posibil ca, printr-o creștere a prețurilor, acestea să poată transmite consumatorilor creșterea costurilor cu forța de muncă. În al doilea rând, creșterea salariilor minime poate conduce, de asemenea, la o creștere a cererii pentru serviciile lor. Efectele negative potențiale ale creșterii costurilor cu forța de muncă asupra IMM-urilor ar urma să fie parțial contrabalansate de creșteri mai graduale și mai previzibile ale salariului minim, care ar îmbunătăți mediul de afaceri.

Vor exista efecte semnificative asupra bugetelor și asupra administrațiilor naționale? 

Se anticipează că creșterile salariului minim, determinate de criteriile naționale stabilite în conformitate cu această inițiativă, vor îmbunătăți soldul bugetelor publice (sub 0,1 % din PIB). Efectele asupra sarcinii administrative se preconizează că vor fi limitate, deoarece inițiativa are ca scop consolidarea unor instituții și proceduri existente.

Vor exista și alte efecte semnificative? 

Da, toate pachetele vor avea un impact asupra drepturilor fundamentale. Se preconizează că ele vor sprijini egalitatea de gen și vor contribui la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, deoarece majoritatea celor care câștigă un salariu minim (aproximativ 60 % în UE) sunt femei.

D. Acțiuni subsecvente

Când va fi revizuită politica?

Comisia va evalua inițiativa la 5 ani de la intrarea sa în vigoare în conformitate cu orientările privind o mai bună legiferare. Progresele în direcția atingerii obiectivelor inițiativei vor fi monitorizate printr-o serie de indicatori legați de obiectivele inițiativei.