COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.10.2020

COM(2020) 673 final

2020/0306(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013

{SEC(2020) 360 final} - {SWD(2020) 237 final} - {SWD(2020) 238 final} - {SWD(2020) 239 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXT

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Mediul comercial internațional este în continuă evoluție. Sunt impuse în permanență noi norme pentru a se reglementa circulația transfrontalieră a mărfurilor și pentru a se garanta siguranța și securitatea. Codul vamal al Uniunii 1 (CVU) oferă temeiul juridic pentru un mediu vamal modern și electronic. În conformitate cu articolul 3 din CVU, autoritățile vamale sunt responsabile cu garantarea securității și siguranței Uniunii Europene (UE) și a rezidenților acesteia și cu protecția mediului, în cooperare strânsă cu alte autorități, dacă este cazul, menținând un echilibru între controalele vamale și facilitarea comerțului legitim. Acest rol al autorităților vamale include aplicarea, la frontierele externe ale UE, a peste 60 de acte juridice nevamale 2 referitoare la politici specifice aplicate în diferite domenii, precum sănătatea și siguranța, protecția mediului, pescuitul și agricultura, supravegherea pieței și conformitatea produselor 3 , dar și patrimoniul cultural, printre altele. Aceste acte impun diferite obligații pentru importul, exportul sau tranzitul celor mai sensibile mărfuri, afectând aproximativ 39,7 milioane declarații vamale în fiecare an. Acestea generează obligații de raportare împovărătoare pentru comercianți, care, în majoritatea cazurilor, necesită documente suplimentare, altele decât declarația vamală.

În ultimii ani, inițiativele privind „ghișeul unic” au luat avânt, reprezentând o modalitate de raționalizare a procesului de vămuire la frontieră în cadrul întregii UE. Conceptul de ghișeu unic trebuie înțeles ca soluție digitală pentru schimbul de informații electronice între diferite autorități guvernamentale și între respectivele autorități și operatorii economici. În 2008, statele membre și Comisia și-au asumat angajamentul de a promova un mediu vamal electronic în UE 4 , depunând eforturi pentru crearea unui cadru pentru serviciile cu interfață unică. Declarația de la Veneția din 2014 5 a propus un plan de acțiune progresiv pentru punerea în aplicare a unui mediu aferent ghișeului unic al UE pentru vămi și dezvoltarea cadrului juridic al mediului respectiv. Acest lucru a fost reiterat în Comunicarea din 2016 a Comisiei intitulată „Dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia” 6 , care a anunțat planurile Comisiei de a explora o soluție viabilă pentru elaborarea și crearea unui mediu aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. Abordarea a fost susținută de concluziile Consiliului ECOFIN din 23 mai 2017 7 . Primul raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia 8  a pus, de asemenea, accentul pe domeniile prioritare subliniate în concluziile Consiliului și a anunțat planul Comisiei de a continua să lucreze la crearea unui mediu aferent ghișeului unic al UE pentru vămi.

În conformitate cu aceste priorități, Comisia a lansat în 2015 un proiect-pilot: Ghișeul unic al UE pentru vămi – document sanitar-veterinar comun de intrare (EU CSW-CVED). Proiectul a fost administrat în comun de către Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală (DG TAXUD) și Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE), pentru a se permite verificarea automată de către autoritățile vamale a trei formalități reglementare nevamale efectuate odată cu depunerea declarației vamale ca dovadă a conformității. La acest proiect-pilot au participat inițial, în mod voluntar, administrațiile vamale a cinci state membre. Succesorul proiectului-pilot, Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi (EU CSW-CERTEX), a extins domeniul de aplicare al cerințelor reglementare și a introdus noi funcționalități, cum ar fi gestionarea cantitativă 9 . Numărul statelor membre participante a crescut de la cinci la nouă și sunt acoperite mai multe domenii de politică.

Prin intermediul proiectului-pilot EU CSW-CERTEX s-a reușit satisfacerea necesității de a se asigura un mediu digital adecvat pentru toate părțile implicate în comerțul internațional. Întrucât proiectul-pilot a furnizat o soluție centralizată, s-a redus necesitatea dezvoltării unor soluții proprii de către statele membre, generându-se astfel economii de scară. Procesul automatizat de verificare a conformității cu cerințele reglementare nevamale a avut un impact foarte pozitiv asupra activității întreprinderilor, în special asupra reducerii sarcinilor administrative, a egalității de tratament între operatorii economici și a luptei împotriva activităților frauduloase. În pofida succesului proiectului-pilot, beneficiile dorite ale acestuia nu pot fi concretizate fără participarea tuturor statelor membre. În mai multe state membre neparticipante, autoritățile vamale și autoritățile competente partenere continuă să lucreze în mod fragmentat, ceea ce constituie o barieră semnificativă în calea unui proces eficient de vămuire a mărfurilor. Situația este complicată și mai mult de inițiativele privind ghișeul unic care încep să apară la nivel național și care rămân izolate și se caracterizează prin modalități diferite, bazate pe nivelul arhitecturii tehnologiei informației, al priorităților și al structurilor de costuri existente în domeniul vamal. Este puțin probabil ca problemele existente să fie soluționate fără o acțiune din partea UE, în cea mai mare parte pentru că cerințele de reglementare în cauză implică circulația transfrontalieră a mărfurilor și, prin urmare, trebuie îndeplinite la nivelul UE. 

În contextul pandemiei de COVID-19 a devenit mai important decât oricând să se instituie un cadru mai solid pentru uniunea vamală și să se faciliteze într-o și mai mare măsură îndeplinirea formalităților vamale și a formalităților nevamale ale UE, în vederea sprijinirii redresării economice. În acest scop, digitalizarea sporită a formalităților vamale și a formalităților nevamale ale UE impuse de reglementări și aplicabile în cadrul comerțului internațional creează pentru statele membre noi ocazii de îmbunătățire a cooperării digitale. În conformitate cu orientările politice ale președintei von der Leyen 10 , prezenta propunere va stabili condițiile corespunzătoare de colaborare digitală între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, în vederea punerii corecte în aplicare a aspectelor externe a numeroase politici legate de piața internă și în vederea reducerii sarcinii administrative a comerțului. Prin unul dintre aspectele sale, acest cadru de colaborare digitală obligă autoritățile de reglementare să permită operatorilor economici să depună într-un punct unic atât datele vamale, cât și datele nevamale ale UE prevăzute pentru vămuirea mărfurilor. Se vor reduce astfel suprapunerile, timpul și costurile de conformare pentru operatorii economici.

Prezenta propunere constituie prima etapă în punerea în aplicare a unui plan 11 mai amplu de acțiuni lansat în septembrie 2020, în deplină concordanță cu viziunea pe termen lung a Comisiei vizând trecerea uniunii vamale la o etapă superioară. Această abordare este reiterată, de asemenea, în cel de-al doilea raport bienal din 2020 care însoțește Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European intitulată „Trecerea uniunii vamale la o etapă superioară: un plan de acțiune 12 .

În cadrul abordării problemelor identificate care afectează procesul de vămuire a mărfurilor (în special coordonarea insuficientă și interoperabilitatea fragmentată între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere), propunerea va urmări trei obiective specifice:

1.definirea unui cadru de guvernanță pentru o cooperare consolidată între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere și dezvoltarea de soluții interoperabile 13 în cazurile în care acestea sunt benefice și adecvate;

2.îmbunătățirea practicilor de lucru dintre autoritățile de reglementare implicate în comerțul internațional, pentru a se permite utilizarea mai multor procese automatizate, electronice și integrate pentru gestionarea vămuirii mărfurilor, precum și

3.stabilirea unui cadru de armonizare a datelor și permiterea reutilizării datelor pentru îndeplinirea diferitelor formalități cerute de autoritățile vamale și nevamale pentru comerțul internațional.

Aceste obiective vor fi realizate pe baza proiectului-pilot existent, EU CSW-CERTEX, dezvoltat de DG TAXUD, și prin introducerea obligativității utilizării acestuia în toate statele membre, ca urmare a stabilirii unui temei juridic. Astfel se va facilita schimbul de informații și se va dezvolta un cadru de cooperare digitală între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere cu privire la o serie de formalități reglementare pentru care datele necesare pentru vămuirea mărfurilor sunt furnizate de toate autoritățile competente partenere relevante în sistemele electronice ale UE. Conexiunile dintre EU CSW-CERTEX și viitoarele sisteme electronice ale UE de gestionare a formalităților nevamale vor fi stabilite progresiv din momentul în care legislația UE nevamală și aspectele operaționale respective sunt puse în aplicare. Un mediu de reglementare al UE complet integrat ar oferi UE beneficii pe termen lung în mai multe domenii.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere este în concordanță cu scopul CVU de creare a unui mediu vamal modern și electronic și de promovare a cooperării digitale între autoritățile vamale și diferitele autorități guvernamentale în toate domeniile de politică. Aceasta completează, de asemenea, proiectele ample de e-vamă detaliate în programul de lucru al CVU 14 și concordă cu planul strategic multianual pentru sistemele electronice vamale (PSM-V), care asigură planificarea operațională și calendarul de punere în aplicare a tuturor proiectelor TI de e-vamă. 

Cea mai relevantă inițiativă a UE în acest domeniu, EU CSW-CERTEX, este doar voluntară și are un domeniu de aplicare limitat. Propunerea se va baza pe această soluție-pilot existentă și va impune tuturor statelor membre obligația de a face schimb de date cu privire la o serie de formalități reglementare pentru care toate statele membre furnizează informațiile relevante privind vămuirea în sistemele electronice ale UE. Beneficiile dorite ale acestui proiect în ceea ce privește sporirea eficienței, asigurarea respectării legislației și reducerea fraudei și a erorilor vor fi realizate numai dacă participă toate statele membre.

•Coerența cu alte domenii de politică a Uniunii

Amploarea inițiativei, care este legată de comerțul internațional și pune accentul pe domeniul vamal și pe o gamă largă de formalități reglementare nevamale necesare pentru importul, exportul sau tranzitul mărfurilor, face ca alinierea sa la alte politici ale UE să fie deosebit de importantă. Astfel cum s-a evidențiat în prima secțiune, politica de înalt nivel a UE își propune să creeze un mediu aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, în conformitate cu agenda mai amplă a Comisiei de mărire a gradului de digitalizare și de simplificare a proceselor de vămuire. În acest cadru, Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi ar urma obiectivele Planului de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 15 , care urmărește sporirea eficienței serviciilor publice prin eliminarea barierelor digitale existente, reducerea sarcinilor administrative și îmbunătățirea calității interacțiunilor dintre administrațiile naționale. Inițiativa este, de asemenea, coerentă cu Declarația de la Tallinn 16 , care stabilește obiective privind digitalul în mod implicit pentru interacțiunile dintre publicul larg și întreprinderi și principiile „o singură dată” 17 și „interoperabilitate implicită”. O evoluție semnificativă în această privință a fost Regulamentul eIDAS 18 , care a instituit o nouă structură juridică pentru identificarea, semnăturile, sigiliile și documentele electronice în întreaga UE.

Se stabilesc inițiative conexe suplimentare la nivelul UE pentru a se maximiza potențialul de creștere al economiei digitale în conformitate cu viziunea mai amplă din cadrul Comunicării Comisiei intitulate „Conturarea viitorului digital al Europei” 19 de a promova transformarea și interoperabilitatea digitală a administraților publice din întreaga Europă. De exemplu, Regulamentul de punere în aplicare privind sistemul de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale 20 menționează în mod specific Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi ca fiind cadrul adecvat pentru cooperare și schimb de informații fără dificultăți între autoritățile vamale și autoritățile guvernamentale responsabile cu certificarea conformității cu cerințele reglementare aplicabile domeniului de politică privind sănătatea umană, a animalelor și a plantelor. Alte acte juridice abordează Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi ca o posibilă interfață între sistemele TI existente. În special, Regulamentul (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor 21  se referă la utilizarea voluntară a Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi pentru schimbul de date între autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței în timpul procesului de vămuire. Aceste schimburi nu intră în domeniul de aplicare al acestui proiect, care acoperă utilizarea obligatorie a EU CSW-CERTEX de către toate statele membre.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Temeiul juridic al acțiunii la nivelul UE îl constituie articolele 33, 114 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene 22  (TFUE). Articolele 33 și 114 din TFUE conferă Parlamentului European și Consiliului dreptul de a adopta măsuri pentru consolidarea cooperării vamale între statele membre și între acestea și Comisie pentru a asigura buna funcționare a pieței interne. În special, prezenta propunere urmărește să asigure punerea în aplicare corespunzătoare a aspectelor externe ale unei game largi de politici privind piața internă. Articolul 207 din TFUE se bazează pe premisa că domeniul de aplicare al inițiativei se extinde dincolo de cooperarea dintre autoritățile vamale pentru a include facilitarea comerțului și protecția împotriva comerțului ilegal ca un aspect important al politicii comerciale. Aceste trei articole din TFUE constituie, de asemenea, temeiul juridic pentru CVU, care este modificat prin prezentul act.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Structura complexă de reglementare și introducerea continuă de noi norme care se aplică cerințelor reglementare privind vămuirea mărfurilor au condus la o coordonare insuficientă și o interoperabilitate fragmentată între autoritățile vamale și autoritățile competente responsabile cu respectivele cerințe. Aceasta se referă nu numai la uniunea vamală, ci și la piața internă într-o serie de domenii de politică legate de operațiunile transfrontaliere reglementate de legislația UE. Aceste probleme inerent transnaționale vor limita beneficiile digitalizării și modernizării treptate a proceselor legate de vămuirea anumitor mărfuri care se supun cerințelor reglementare nevamale ale UE în diferite domenii de politică. În plus, inițiativele naționale vor fi reduse la număr ca urmare a constrângerilor în materie de resurse, în timp ce soluția-pilot voluntară, EU CSW-CERTEX, va fi încetinită dacă nu este urmată de acțiuni obligatorii. Prin urmare, UE este bine plasată pentru a întreprinde acțiuni de coordonare, pentru a reduce fragmentarea și pentru a genera economii de scară, în special având în vedere responsabilitatea sa pentru uniunea vamală și aplicarea eficace a normelor pe piața internă.

Obiectivele propunerii pot fi realizate mai bine la nivelul UE din mai multe motive. O soluție centralizată (EU CSW-CERTEX) pentru facilitarea cooperării digitale și a schimburilor de informații între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale Uniunii, împreună cu digitalizarea în creștere a formalităților nevamale ale Uniunii, va produce domenii vamale și nevamale interoperabile, va reduce sarcinile administrative pentru toate părțile interesate afectate și va genera economii de scară semnificative. Se preconizează, de asemenea, că acțiunea UE va produce beneficii directe în ceea ce privește formalitățile reglementare în cadrul cărora cantitățile de mărfuri autorizate pot fi împărțite în mai multe declarații vamale, prin introducerea unei gestionări cantitative automatizate la nivelul UE.

Acțiunea UE în acest domeniu va îmbunătăți, de asemenea, funcționarea pieței interne, prin consolidarea și armonizarea aplicării în domeniul vamal a cerințelor nevamale ale UE impuse comerțului internațional cu mărfuri. Aceasta ar aduce o valoare adăugată clară pentru interacțiunea dintre autoritățile vamale, autoritățile competente partenere și operatorii economici. În cele din urmă, intervenția UE va genera efecte economice pozitive prin mărirea eficienței și facilitarea comerțului, precum și beneficii sociale și de mediu datorate îmbunătățirii coordonării și a gestionării riscurilor la frontieră. Astfel se vor îmbunătăți respectarea și asigurarea respectării cerințelor nevamale ale UE menite să protejeze sănătatea și siguranța publică, se va spori securitatea și se vor proteja bunăstarea animalelor și mediul în întreaga UE.

•Proporționalitatea

În conformitate cu principiul proporționalității, domeniul de aplicare al prezentei propuneri se limitează la formalitățile reglementare nevamale prevăzute în legislația UE pentru care există un sistem electronic al UE de stocare a informațiilor relevante solicitate de autoritățile vamale pentru verificarea conformității cu măsurile respective. Interconectarea acestor sisteme cu mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi prin intermediul EU CSW-CERTEX și schimburile de informații digitale prevăzute în propunere sunt necesare pentru a se îmbunătăți și a se asigura aplicarea consecventă a acestor formalități reglementare în întreaga UE. Acest lucru se întâmplă cu precădere în cazul în care legislația permite împărțirea cantităților autorizate de mărfuri în mai multe declarații vamale care pot fi depuse la nivelul UE sau interzice importurile sau exporturile de mărfuri care se supun cotelor după atingerea unui anumit prag. Cu toate că autoritățile vamale trebuie să verifice cantitățile utilizate pentru vămuirea transporturilor anterioare, verificările manuale sunt atât consumatoare de timp, cât și insuficient de precise. Aceste probleme nu se pot soluționa fără o nouă acțiune a UE, parțial pentru că se referă la formalitățile UE. În afară de aceasta, normele prevăzute în prezenta propunere pentru armonizarea mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi sunt necesare pentru realizarea unor condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici cu privire la îndeplinirea cerințelor reglementare în cauză. Conform constatărilor din documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea impactului, costurile legate de măsurile propuse sunt proporționale cu obiectivele de politică avute în vedere.

•Alegerea instrumentului

Instrumentul ales este un regulament al Parlamentului European și al Consiliului, pentru a se asigura o aplicare uniformă a conformității normative în întreaga UE.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Nu se aplică.

•Consultările părților interesate

Au fost colectate observații de la următoarele părți interesate:

•autoritățile vamale din statele membre;

•autoritățile competente partenere (și anume Comisia și autoritățile sau agențiile competente partenere ale statelor membre) care se bazează pe autoritățile vamale pentru a efectua controale sau a-și pune în aplicare politicile la frontieră. Acestea includ autoritățile veterinare, sanitare, fitosanitare, agricole și de pescuit, de mediu și farmaceutice;

•operatorii economici care se ocupă de circulația transfrontalieră a mărfurilor, fie în calitate de întreprinderi individuale, fie reprezentați de organisme profesionale și asociații de întreprinderi naționale, europene și/sau internaționale, inclusiv producători, întreprinderi importatoare/exportatoare, companii de transport maritim și întreprinderi de transporturi, operatori portuari și aeroportuari etc.;

•organizații internaționale de comerț și vamale precum Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU), Organizația Mondială a Vămilor (OMV) și Organizația Mondială a Comerțului (OMC);

•alte grupuri interesate, precum academicieni/cercetători, consultanți profesioniști și publicul larg.

Au fost desfășurate activități extinse de consultare publică și specializată, datele fiind introduse în studiul de impact. Consultarea publică a început la 9 octombrie 2018 și s-a încheiat la 17 ianuarie 2019. A fost disponibil online un chestionar în toate limbile oficiale ale UE 23 , care a constat în 24 de întrebări axate pe profilurile respondenților, experiențele acestora în operațiunile transfrontaliere și opinia lor privind potențialele măsuri de politică. A fost publicat un rezumat al consultării pe site-ul web Europa 24 . Consultarea a evidențiat un acord la scară largă cu privire la existența și gravitatea problemelor identificate și a salutat posibilitatea unei acțiuni din partea UE pentru abordarea acestora. În total, au fost primite 371 de răspunsuri valabile, dintre care majoritatea au venit din partea întreprinderilor. Obiectivele potențiale ale unei noi inițiative au fost considerate importante de peste 90 % din respondenți. S-a preconizat că toate propunerile de modificări declanșate de noua acțiune a UE vor avea un impact foarte pozitiv asupra activității întreprinderilor, în special asupra reducerii sarcinilor administrative, a egalității de tratament între operatorii economici și a luptei împotriva activităților frauduloase.

Într-o mare măsură colectarea datelor a avut loc în cadrul grupului de proiect Vamă 2020 în vederea studierii unui posibil cadru pentru dezvoltarea unui mediu aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, inclusiv a contextului juridic. Lansat în decembrie 2016, grupul de proiect a continuat să se întâlnească în mod regulat până în iunie 2019, combinând cunoștințele și competențele de specialitate ale delegaților vamali și din domeniul TI din 19 administrații ale statelor membre și a șase reprezentanți ai organismelor profesionale. În principal, grupul de proiect a analizat și a discutat aspectele și tendințele legate de conceptul de ghișeu unic la nivelul UE și la nivel național pentru a evalua decalajul dintre situația actuală cu care se confruntă administrațiile și operatorii economici și perspectivele acestui concept pentru viitor. Printre realizările grupului de proiect se numără colaborarea strânsă pentru formularea unei definiții a problemei, a obiectivelor de politică și a opțiunilor de politică, care au fost preluate ca parte a studiului de impact.

De asemenea, au fost colectate date suplimentare în cadrul unui seminar la nivel înalt privind Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi găzduit de Președinția română a Consiliului în mai 2019, cu participarea personalului de conducere de nivel superior din administrațiile vamale naționale, a țărilor candidate, a reprezentanților organismelor profesionale și a unor vorbitori principali din cadrul serviciului vamal și de frontieră al SUA și din partea organizațiilor internaționale. Au fost organizate o serie de ateliere de lucru pentru a se aborda relevanța opțiunilor de politică în contextul interguvernamental și în contextul relațiilor dintre întreprinderi și administrațiile publice, fiind efectuate sondaje informale pentru obținerea de observații cu privire la opțiunile de politică identificate.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Activitățile de consultare au permis colectarea de date atât calitative, cât și cantitative, care au fost prelucrate și analizate sistematic cu ajutorul unor tehnici adecvate. Datele calitative (inclusiv răspunsurile la interviu) au fost revizuite și analizate din diferite unghiuri și prezentate sub formă narativă. Datele cantitative (inclusiv răspunsurile la anchetă și cifrele furnizate de părțile interesate) au fost prelucrate în Excel și analizate cu ajutorul unor metode statistice, precum numărul de frecvențe, tabele încrucișate și tendințe simple. Rezultatele au fost prezentate sub formă de tabele, diagrame și grafice.

•Evaluarea impactului

A fost pregătit un studiu de impact 25  care să ghideze decizia Comisiei cu privire la opțiunea de politică preferată pentru propunere și să sprijine punerea în aplicare a acesteia. Un grup de coordonare interservicii la care au participat direcțiile generale (DG) relevante ale Comisiei, a sprijinit lucrările pregătitoare. Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală responsabilă a prezentat studiul de impact Comitetului de control normativ (CCN) la 13 martie 2020, în vederea evaluării calității. În urma reuniunii din 29 aprilie 2020, CCN a emis un aviz negativ la 5 mai 2020, indicând necesitatea unor îmbunătățiri ulterioare în mai multe domenii. Printre ele se numără articularea mai precisă a viziunii inițiativei, dezvoltarea unei analize mai complete a opțiunilor de politică (în special cu privire la bazele de date naționale centralizate), furnizarea justificării pentru opțiunea eliminată care acoperă un punct de intrare unic la nivelul UE pentru toate formalitățile reglementare și explicarea modului în care criteriile raționamentului au fost ponderate cu evaluarea impactului. Raportul revizuit a fost retrimis la 18 iunie 2020, iar CCN a emis un aviz pozitiv la 15 iulie 2020. Recomandările finale pentru îmbunătățire au inclus abordarea în continuare a potențialelor incertitudini în cadrul rezultatelor analizei beneficiilor nete și integrarea punctelor de vedere ale grupurilor de părți interesate cu privire la opțiunile viabile în criteriile de evaluare.

Studiul de impact se bazează pe probe dintr-o gamă largă de surse, care au fost analizate cu ajutorul metodelor uzuale de cercetare socială și economică. Au fost identificate opt opțiuni de politică, care se încadrează în trei categorii generale și care ar putea fi combinate pentru a forma o alegere de politică:

•       Categoria I (opțiunile 1-4; combinație de opțiuni posibile): opțiuni pentru relații interguvernamentale în scopul facilitării schimbului de informații și a cooperării digitale între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere. Fiecare opțiune are un domeniu de aplicare diferit. Opțiunea 1 impune obligativitatea EU CSW-CERTEX și acoperă cerințele reglementare ale UE cu privire la care sunt disponibile informații relevante legate de vamă la nivelul UE pentru toate statele membre, oferind o funcționalitate automatizată de gestionare cantitativă. Opțiunea 2 acoperă cerințele reglementare ale UE cu privire la care sunt disponibile informații la nivel național. Opțiunea 3 acoperă cerințele reglementare naționale, iar opțiunea 4, documente din țări terțe.

•       Categoria II (opțiunile 5-7; o singură opțiune posibilă): opțiuni pentru relațiile dintre întreprinderi și administrațiile publice, cooperare care vizează îmbunătățirea interacțiunilor dintre operatorii economici și autorități. Opțiunea 5 creează un portal comun pentru gestionarea formalităților nevamale ale Uniunii. Opțiunea 6 stabilește ghișee unice la nivel național pentru a oferi operatorilor economici puncte de intrare unice armonizate pentru îndeplinirea formalităților vamale și nevamale. Opțiunea 7 instituie un punct de intrare unic la nivelul UE pentru îndeplinirea formalităților vamale și nevamale.

•       Categoria III (opțiunea 8): o opțiune transversală pentru raționalizarea modului în care autoritățile vamale și autoritățile competente partenere identifică operatorii economici. Aceasta s-ar baza pe utilizarea extinsă a sistemului existent de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI), fie pentru înregistrare și validare (8i), fie doar pentru validare (8ii).

Opțiunile 1, 2, 6, 7 și 8(ii) au fost reținute pentru o analiză aprofundată pe baza unui proces de examinare analitică. Studiul de impact a identificat impacturi de natură similară pentru toate opțiunile. Impacturile economice directe ar consta în costuri unice de punere în aplicare unică și în costuri recurente, precum și în economii rezultate în urma diminuării sarcinilor administrative pentru toate părțile interesate afectate. Consolidarea cooperării și facilitarea schimbului de informații între autoritățile responsabile cu vămuirea mărfurilor ar permite, de asemenea, îmbunătățirea proceselor de gestionare a riscurilor și ar reduce cazurile de fraudă și eroare umană. La rândul său, acest lucru ar genera o îmbunătățire a respectării și a asigurării respectării legislației nevamale și beneficii sociale și de mediu aferente.

Diferite pachete de opțiuni au fost comparate în funcție de eficacitate (și anume aplicarea cerințelor reglementare relevante și facilitarea comerțului), eficiență, coerență cu alte politici și principiul proporționalității, pentru a se identifica opțiunea preferată. Din această comparație a reieșit că cele mai mari beneficii se obțin din pachetele care includ atât opțiuni din categoria I, cât și opțiuni din categoria II, opțiunea 8(ii) adăugându-se în mod incremental la orice pachet. S-a constatat că opțiunile 1 și 6 sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, coerente și proporționale, în timp ce opțiunile 2 și (în special) 7 au fost problematice în aceste privințe datorită complexității lor și costurilor aferente ridicate. Pachetul preferat constă astfel în opțiunile 1+6+8(ii).

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Nu se aplică.

•Drepturile fundamentale

Punerea în aplicare armonizată a legislației UE în domeniul conformității normative va contribui la garantarea egalității de tratament între operatorii economici din întreaga UE, îmbunătățind în același timp transparența activităților vamale relevante. Formalitățile vamale conțin date sensibile atât cu caracter personal, cât și cu caracter comercial. Cerințele de orice fel privind datele cu caracter comercial și tehnic în temeiul inițiativei vor asigura o acoperire amplă a prelucrării datelor cu caracter personal ca drept fundamental al omului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 26 și Regulamentul (UE) 2018/1725 27 .

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Resursele financiare și umane necesare sunt incluse în fișa financiară anexată.

5.ELEMENTE DIVERSE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia se va asigura că există modalități de monitorizare și evaluare a funcționării Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. Monitorizarea periodică se va baza, pe cât posibil, pe surse la nivelul UE, precum rapoarte dezagregate privind performanța uniunii vamale și rezultate și statistici comerciale și TI în cadrul EU CSW-CERTEX. Administrațiile vamale naționale vor fi consultate pentru a se stabili dacă și în ce măsură va fi posibilă și utilizarea altor surse.

La 31 decembrie 2027 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, inclusiv o evaluare generală a sistemului EU CSW-CERTEX. Având în vedere că anumite elemente ale cooperării digitale nu vor fi încă aplicabile pe deplin în momentul primei evaluări, accentul se va pune pe efectuarea bilanțului progreselor, pe identificarea domeniilor în care trebuie aduse îmbunătățiri și pe furnizarea de recomandări pentru viitor. A doua evaluare va adopta o abordare mai sumativă. Comisia va evalua funcționarea Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi prin prisma colaborării digitale îmbunătățite dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere implicate în vămuirea mărfurilor, pentru a asigura simplificarea proceselor pentru operatorii economici și aplicarea eficientă a formalităților nevamale ale UE. 

Se preconizează că indicatorii de monitorizare vor fi colectați, în cazurile în care acest lucru este posibil, în mod continuu prin sistemul EU CSW-CERTEX. În scopul evaluării, statisticile anuale vor fi compilate și comparate între ani succesivi. Când este posibil, poate fi utilizată o comparație cu situația de referință luată ca tendință sau medie a celor trei ani care preced intrarea în aplicare.

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Propunerea de regulament are următoarea structură:

Capitolul I – Dispoziții generale

Capitolul I stabilește dispozițiile generale ale prezentului regulament, inclusiv obiectul acestuia și definițiile termenilor-cheie. Acesta stabilește Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi ca un set integrat de servicii electronice interoperabile furnizate la nivelul UE și la nivel național. Aceste servicii sunt menite să contribuie la îndeplinirea și aplicarea formalităților nevamale ale Uniunii necesare pentru plasarea mărfurilor sub un anumit regim vamal, în vederea facilitării comerțului și a protejării în continuare a Uniunii. Obiectivele generale și specifice ale propunerii legislative definesc domeniul de aplicare al Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi și stabilesc contextul pentru reglementarea serviciilor electronice care vor asigura funcționarea corespunzătoare și eficientă a acestuia.

În mod mai concret, aceasta presupune: 1) crearea unui sistem central al UE pentru interconectarea mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și a sistemelor nevamale ale UE, permițând cooperarea digitală între autoritățile de reglementare implicate în vămuirea mărfurilor, 2) armonizarea mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și a funcționalităților acestora și 3) stabilirea unor norme specifice pentru cooperarea administrativă digitală.

Capitolul II – Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi (EU CSW-CERTEX)

Capitolul II stabilește dispozițiile pentru Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi (EU CSW-CERTEX). Acesta prevede instituirea EU CSW-CERTEX ca interfață în timp real între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale UE.

EU CSW-CERTEX va fi dezvoltat și întreținut în comun de către Comisie și statele membre. Acesta va acoperi formalitățile nevamale ale UE digitalizate la nivelul UE, pentru care informațiile relevante solicitate de autoritățile vamale pentru vămuire sunt furnizate de toate autoritățile competente partenere într-un sistem al UE. Aceste formalități sunt specificate în anexa 28 la regulament și pot fi modificate prin intermediul actelor delegate. Comisia va conecta EU CSW-CERTEX la respectivele sisteme nevamale ale UE, iar statele membre îl vor conecta la mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi.

Datele cu caracter personal schimbate între mediul național aferent ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale UE vor fi prelucrate în EU CSW-CERTEX fără a fi stocate. Această prelucrare va avea loc în două scopuri principale: facilitarea schimbului de informații între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale UE și efectuarea conversiei datelor, în cazurile în care este necesar, pentru desfășurarea fără dificultăți a proceselor în domeniile digitale vamale și nevamale. Categoriile de persoane vizate care necesită prelucrarea datelor cu caracter personal cuprind persoane fizice, inclusiv personalul vamal autorizat, autoritățile competente partenere sau orice alt organism certificat ale cărui informații sunt conținute în declarația vamală sau în documentele justificative necesare pentru îndeplinirea tuturor formalităților nevamale ale UE care sunt acoperite de EU CSW-CERTEX. O categorie suplimentară de persoane vizate include membrii personalului Comisiei și furnizorii terți de orice fel acționând în numele acesteia care sunt implicați în activități de operare și întreținere a EU CSW-CERTEX. Comisia și statele membre vor fi operatori asociați ai prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul EU CSW-CERTEX, în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725. 

Capitolul III – Mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi

Capitolul III stabilește dispozițiile pentru componentele naționale ale Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, care, în sensul prezentului regulament, sunt denumite medii naționale aferente ghișeului unic pentru vămi. Fiecare stat membru va fi responsabil pentru dezvoltarea, punerea în aplicare și menținerea funcționării corespunzătoare și eficiente a mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi.

Pentru a asigura respectarea și aplicarea armonizate a cerințelor reglementare nevamale ale UE, mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi se vor concentra pe crearea posibilității ca autoritățile vamale să verifice automat aceste formalități și ca autoritățile competente partenere să efectueze gestionarea cantitativă a mărfurilor autorizate pe baza eliberării acestora de către autoritățile vamale.

Pentru alinierea în continuare a proceselor de conformitate și pentru facilitarea comerțului, mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi vor deveni un canal unic de comunicare în cadrul căruia operatorii economici vor îndeplini formalitățile vamale relevante și formalitățile nevamale specifice ale UE necesare pentru plasarea mărfurilor sub regimuri vamale. Acest mecanism de facilitare va permite operatorilor economici să prezinte într-un punct unic atât datele vamale, cât și datele nevamale ale UE solicitate de multiplele autorități implicate în vămuirea mărfurilor. Se vor reduce astfel suprapunerile, timpul și costurile de conformare pentru operatorii economici. Formalitățile nevamale ale UE care se supun acestei măsuri specifice de facilitare sunt un subgrup al formalităților generale enumerate în anexă care vor fi identificate de către Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare după evaluarea unui set de criterii relevante pentru facilitarea comerțului, precum și pentru fezabilitatea juridică și tehnică. Mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi pot servi, de asemenea, ca platforme pentru „coordonarea” controalelor respective, oferind o soluție de tip „ghișeu unic”, în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul mediului național aferent ghișeului unic pentru vămi va fi efectuată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679. Fiecare stat membru va fi unicul operator al operațiunilor de prelucrare a datelor în cadrul mediului său respectiv și va semnala Comisiei toate cazurile de încălcare a securității datelor cu caracter personal care compromit securitatea, confidențialitatea, disponibilitatea sau integritatea datelor cu caracter personal. 

Capitolul IV – Cooperarea digitală: schimbul de informații și alte norme de procedură

Capitolul IV conține dispozițiile-cheie pentru funcționarea eficientă a Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. Acest capitol este împărțit în trei secțiuni principale care corespund diferitelor aspecte ale cooperării digitale și schimbului de informații între autoritățile vamale, autoritățile competente partenere și operatorii economici, după cum se explică mai jos.

Secțiunea 1 stabilește norme pentru schimbul de informații între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale UE prelucrate prin intermediul EU CSW-CERTEX, norme aplicabile tuturor formalităților nevamale ale UE enumerate în anexă. Aceste schimburi de informații vor avea următoarele scopuri:

1.punerea la dispoziția autorităților vamale a datelor relevante pentru o mai bună asigurare a respectării politicilor de reglementare nevamale prin verificarea automată a acestor formalități;

2.furnizarea de date relevante autorităților competente partenere, astfel încât acestea să poată monitoriza și stabili cantitatea rămasă de mărfuri autorizate care nu au fost scoase din evidențe de către autoritățile vamale în procesul de vămuire a altor transporturi;

3.facilitarea integrării regimurilor vamale și nevamale ale UE pentru un proces complet automatizat de vămuire a mărfurilor, sprijinind punerea în aplicare a soluțiilor de tip „ghișeu unic”;

4.crearea posibilității unui schimb automatizat de date între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, prevăzut de legislația UE. 

În cazurile în care este necesar, EU CSW-CERTEX va efectua, de asemenea, conversia datelor în scopul interoperabilității sistemelor și întreprinderilor.

Secțiunea 2 stabilește dispoziții suplimentare care se aplică numai subgrupului de formalități nevamale ale UE acoperite de EU CSW-CERTEX, care ar trebui identificate de către Comisie prin evaluarea îndeplinirii unui set de criterii relevante. Măsurile suplimentare de facilitare pentru aceste formalități specifice impun ca mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi să devină un canal unic de comunicare în cadrul căruia operatorii economici să îndeplinească atât formalitățile vamale, cât și formalitățile nevamale ale UE. Această soluție va simplifica procedurile de vămuire și va aborda probleme-cheie, precum necesitatea de a prezenta informații similare mai multor autorități prin intermediul mai multor sisteme pentru aceleași circulații de mărfuri. În special, operatorii economici vor putea să prezinte toate datele necesare pentru plasarea mărfurilor sub regimuri vamale și să primească răspuns pe cale electronică într-un punct unic de la autoritățile de reglementare implicate.

Comisia va stabili un cadru pentru armonizarea și raționalizarea datelor pentru a permite reutilizarea datelor furnizate de operatorii economici în conformitate cu „principiul raportării unice”. În mod concret, aceasta va defini elementele de date comune din declarația vamală și cererea de documente justificative și va identifica elementele de date suplimentare care trebuie furnizate numai în temeiul legislației UE nevamale. În sensul prezentului regulament, acestea din urmă vor fi denumite „set (seturi) de date al(e) autorității competente partenere (ACP)”. Datele din declarația vamală și setul (seturile) de date al(e) ACP vor constitui o declarație integrată care conține toate informațiile legate de vămuire necesare pentru îndeplinirea formalităților vamale și a formalităților nevamale ale UE în cauză. Printre alte posibilități, această abordare raționalizată ar putea permite operatorilor economici să prezinte în comun toate datele necesare pentru plasarea mărfurilor sub regimuri vamale. Din punct de vedere procedural și temporal, acest lucru poate fi realizat în conformitate cu articolul 171 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, care permite depunerea declarației vamale înainte de prezentarea mărfurilor. Depunerea declarației vamale împreună cu setul (seturile) de date relevant(e) al(e) ACP înseamnă că operatorul economic declară mărfurile pentru un regim vamal și solicită documentele justificative necesare în mod simultan.

EU CSW-CERTEX va transmite datele relevante din mediul național aferent ghișeului unic pentru vămi către sistemele nevamale ale UE corespunzătoare, pentru a le pune la dispoziția autorităților competente partenere pentru ca acestea să își poată îndeplini atribuțiile. La primire, autoritățile competente partenere vor revizui informațiile primite și vor transmite deciziile privind vămuirea autorităților vamale prin intermediul EU CSW-CERTEX. La rândul lor, autoritățile vamale vor transmite aceste informații operatorului economic. Numărul EORI va fi utilizat ca element de identificare pentru partajarea și corelarea încrucișată a informațiilor legate de aceste schimburi. 

Pentru facilitarea punerii în aplicare a prezentului regulament, în secțiunea 3 sunt introduse norme de procedură suplimentare privind toate formalitățile nevamale ale UE necesare pentru comerțul internațional. Acestea implică utilizarea sistemului de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI) de către autoritățile competente partenere și numirea unor coordonatori naționali.

Fiecărui operator economic angajat în operațiuni vamale îi este atribuit un număr EORI ca element de identificare pentru toate relațiile cu autoritățile vamale din UE. Comisia menține un sistem central EORI pentru stocarea și gestionarea datelor referitoare la EORI. Pentru a se facilita colaborarea între diferitele autorități implicate în procesul de vămuire a mărfurilor, autorităților competente partenere li se va acorda acces la sistemul EORI în scopuri de validare. Aceasta înseamnă că ele pot solicita numărul EORI de la operatorii economici în contextul formalităților lor și îl pot valida în raport cu sistemul EORI.

Fiecare stat membru va desemna o autoritate competentă în calitate de coordonator național pentru a acorda asistență părților implicate în toate aspectele legate de Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. Coordonatorul național va fi punctul de contact pentru Comisie, promovând în același timp cooperarea la nivel național și asigurându-se că mediile naționale respective sunt conectate la EU CSW-CERTEX pentru a pune în aplicare în mod eficace prezentul regulament.

Capitolul V – Costurile aferente EU CSW-CERTEX, programul de lucru și activitatea de monitorizare și raportare

Capitolul V conține dispozițiile referitoare la alocarea costurilor, la stabilirea unui program de lucru și la activitatea de monitorizare și raportare.

Toate costurile asociate dezvoltării, integrării și funcționării EU CSW-CERTEX, inclusiv cu privire la interfețele acestuia cu sistemele nevamale ale UE, vor fi suportate de către Comisie, iar statele membre vor suporta costurile aferente interfețelor EU CSW-CERTEX cu mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi. Până la 31 decembrie 2027 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare privind funcționarea Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. Statele membre vor avea responsabilitatea de a furniza informațiile necesare pentru elaborarea acestui raport.

Comisia va pregăti un program de lucru pentru a sprijini punerea în aplicare pe etape a dispozițiilor asociate formalităților nevamale ale UE enumerate în anexă.

Capitolul VI – Procedurile de adoptare a actelor de punere în aplicare și a actelor delegate, modificările aduse și dispozițiile finale

Capitolul VI cuprinde dispozițiile pentru adoptarea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare în conformitate cu articolele 290 și 291 din TFUE, pentru două modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 952/2013 și pentru intrarea în vigoare și aplicare.

În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, misiunea autorităților vamale de a facilita comerțul legitim și de a asigura securitatea și siguranța UE și a rezidenților săi, precum și protecția mediului în strânsă cooperare cu alte autorități, după caz, concordă cu obiectivele prezentului regulament. Din acest motiv, definiția legislației vamale prevăzută la articolul 5 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 va fi modificată pentru a include o nouă literă, (e), care face trimitere la prezentul regulament și la dispozițiile care îl completează sau îl pun în aplicare.

A doua modificare constă în adăugarea unui paragraf la articolul 163 alineatul (1), introducând prezumția că documentele justificative care atestă conformitatea cu formalitățile nevamale ale UE acoperite de EU CSW-CERTEX se află în posesia declarantului și la dispoziția autorităților vamale în momentul în care este depusă declarația vamală. Această obligație este considerată a fi îndeplinită, deoarece autoritățile vamale vor putea obține prin intermediul EU CSW-CERTEX datele necesare pentru vămuire pe baza schimburilor de informații prezentate mai sus.

Prezentul regulament va intra în vigoare după 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Articolele referitoare la integrarea în EU CSW-CERTEX a formalităților nevamale ale UE enumerate în anexă se vor aplica în mod progresiv la datele specificate pentru fiecare formalitate conținută în aceasta. Articolele referitoare la măsurile suplimentare de facilitare cu efect asupra formalităților nevamale specifice ale UE care urmează să fie identificate de Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare se vor aplica de la 1 ianuarie 2031.

Anexa

Anexa la prezentul regulament va conține lista formalităților nevamale ale UE necesare pentru comerțul internațional cu mărfuri, ale căror sisteme respective vor fi conectate la EU CSW-CERTEX în vederea schimbului de informații cu mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi. Această listă va conține sistemele nevamale ale UE și legislația UE relevantă în vigoare care se aplică formalităților reglementate de prezentul regulament. Respectivele formalități vor fi integrate în Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi printr-o punere în aplicare etapizată până la 3 martie 2025. Anexa poate fi modificată prin acte delegate, cu drept de obiecție pentru Parlamentul European și Consiliu.

2020/0306 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 33, 114 și 207,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 29 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Comerțul internațional al Uniunii se supune atât legislației vamale, cât și legislației nevamale a Uniunii. Aceasta din urmă este aplicabilă mărfurilor specifice din domenii de politică precum sănătatea și siguranța, mediul, agricultura, pescuitul, patrimoniul cultural și supravegherea pieței. Una dintre principalele sarcini atribuite autorităților vamale în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 30 este de a garanta securitatea și siguranța Uniunii și a rezidenților acesteia, precum și protecția mediului, dacă este cazul, în cooperare strânsă cu alte autorități. Autoritățile responsabile cu formalitățile reglementare nevamale ale Uniunii („autoritățile competente partenere”) și autoritățile vamale lucrează adesea în mod izolat, creând obligații de raportare complexe și împovărătoare pentru comercianți și procese de vămuire a mărfurilor ineficiente care conduc la eroare și fraudă. Pentru a aborda interoperabilitatea fragmentată dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere în cadrul gestionării proceselor de vămuire a mărfurilor și pentru a coordona acțiunile în acest domeniu, Comisia și statele membre și-au asumat, de-a lungul anilor, o serie de angajamente de a dezvolta inițiative privind ghișeul unic pentru vămuirea mărfurilor.

(2)În conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului 31 , statele membre și Comisia trebuie să depună eforturi pentru a crea și a aduce în stare de funcționare un cadru pentru serviciile cu interfață unică. După cum se menționează în raportul final din 21 ianuarie 2015 privind evaluarea punerii în aplicare a vămii electronice în UE 32 , cu toate că anumite elemente ale respectivei decizii rămân extrem de relevante, alte părți fie au fost înlocuite, fie nu sunt suficient de concrete pentru a încuraja și a stimula progresele ulterioare, în special cu privire la inițiativa privind ghișeul unic. În prelungirea acestei inițiative, Concluziile Consiliului din 17 decembrie 2014 privind vămuirea electronică și punerea în aplicare a ghișeului unic în Uniunea Europeană 33  au aprobat Declarația de la Veneția din 15 octombrie 2014 34 și au invitat Comisia să prezinte o propunere de revizuire a Deciziei nr. 70/2008/CE. 

(3)La 1 octombrie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2015/1947 35 aprobând, în numele Uniunii, Acordul privind facilitarea comerțului, care a intrat în vigoare la 22 februarie 2017. Respectivul acord reprezintă cel mai amplu efort de facilitare a comerțului și de reformă vamală în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Acordul conține dispoziții care au ca scop îmbunătățirea semnificativă a vămuirii mărfurilor și a cooperării efective dintre autoritățile vamale și alte autorități de reglementare în ceea ce privește facilitarea comerțului și respectarea reglementărilor vamale. În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din acord, membrii trebuie să depună toate eforturile pentru a institui sau a menține un ghișeu unic, care să le permită comercianților să transmită autorităților sau organismelor participante documentația și/sau datele cerute pentru importul, exportul sau tranzitul mărfurilor prin intermediul unui singur punct de intrare.

(4)Facilitarea comerțului și siguranța și securitatea privesc toate autoritățile implicate în procesul de vămuire a mărfurilor la frontierele Uniunii. Dezvoltarea rapidă a comerțului internațional a sporit nevoia îmbunătățirii cooperării și coordonării între aceste autorități. Procesul continuu de digitalizare permite ca această situație să fie abordată mai eficient prin conectarea sistemelor autorităților vamale și ale autorităților competente partenere și prin crearea posibilității unui schimb automatizat sistematic de informații între acestea. Ca atare, cadrul actual de respectare a reglementărilor este insuficient pentru sprijinirea unei interacțiuni eficace între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, ale căror sisteme și proceduri sunt caracterizate de fragmentare și redundanță. Un proces de vămuire a mărfurilor complet coordonat și eficient necesită un mediu de reglementare raționalizat al Uniunii pentru comerțul internațional, care să ofere beneficii pe termen lung Uniunii și rezidenților săi în toate domeniile de politică.

(5)Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020, stabilit în Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 36 , urmărește sporirea eficienței serviciilor publice prin eliminarea barierelor digitale existente, reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea calității interacțiunilor dintre administrațiile naționale. În conformitate cu această viziune și cu eforturile mai ample de simplificare și digitalizare a proceselor de raportare pentru comerțul internațional cu mărfuri, Comisia a elaborat un proiect-pilot voluntar numit „Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi”. Acest proiect permite autorităților vamale să verifice în mod automat conformitatea cu un număr limitat de formalități nevamale, permițând schimbul de informații între sistemele vamale ale statelor membre participante și sistemele nevamale respective ale Uniunii care gestionează formalitățile nevamale. Cu toate că proiectul a îmbunătățit procedurile de vămuire, natura voluntară a acestuia îi limitează în mod clar potențialul de a genera beneficii semnificative pentru autoritățile vamale, autoritățile competente partenere și operatorii economici.

(6)Pentru realizarea unui mediu complet digital și a unui proces eficient de vămuire a mărfurilor pentru toate părțile implicate în comerțul internațional, este necesară stabilirea de norme comune pentru un mediu aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi armonizat și integrat (Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi). Acest mediu ar trebui să includă un set de servicii electronice complet integrate furnizate la nivelul Uniunii și la nivel național, prin care să se faciliteze schimbul de informații și cooperarea digitală între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere și să se raționalizeze procesele de vămuire a mărfurilor pentru operatorii economici. Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi ar trebui dezvoltat în conformitate cu posibilitățile de identificare și autentificare fiabile oferite de Regulamentul eIDAS 37 și, după caz, în conformitate cu principiul „doar o singură dată”, astfel cum se reiterează în Regulamentul privind portalul digital unic 38 . Pentru introducerea Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi este necesară instituirea, pe baza proiectului-pilot, a unui sistem de schimb de certificate, Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi (EU CSW-CERTEX), care să interconecteze mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale Uniunii care gestionează formalități specifice nevamale. Sunt, de asemenea, necesare armonizarea mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi, integrarea acestor medii în Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi și stabilirea unui set de norme privind cooperarea administrativă digitală în cadrul Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi.

(7)Schimburile de informații digitale prin intermediul EU CSW-CERTEX ar trebui să acopere formalitățile nevamale ale Uniunii care sunt prevăzute în legislația Uniunii și pe care autoritățile vamale sunt însărcinate să le aplice. Respectivele formalități impun obligații diferite pentru importul, exportul sau tranzitul anumitor mărfuri, iar verificarea acestora prin controale vamale are o importanță fundamentală pentru funcționarea eficace a Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. EU CSW-CERTEX ar trebui să acopere formalitățile reglementare digitalizate prevăzute în legislația Uniunii și gestionate de autoritățile competente partenere în sistemele electronice nevamale ale Uniunii, stocând informațiile relevante din toate statele membre necesare pentru vămuirea mărfurilor. Prin urmare, este indicat să se identifice formalitățile nevamale ale Uniunii care ar trebui să facă obiectul cooperării digitale prin intermediul EU CSW-CERTEX. În special, EU CSW-CERTEX ar trebui să acopere inițial cerințele sanitare și fitosanitare, normele care reglementează importul de produse ecologice, cerințele de mediu în ceea ce privește gazele fluorurate cu efect de seră și substanțele care diminuează stratul de ozon, precum și formalitățile legate de importul de bunuri culturale.

(8)EU CSW-CERTEX ar trebui să faciliteze schimbul de informații între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale Uniunii. Aceasta înseamnă că, atunci când un operator economic depune o declarație vamală care presupune respectarea unor formalități nevamale ale Uniunii, autoritățile vamale și autoritățile competente partenere pot să își transmită reciproc și să verifice în mod automat și eficace informațiile necesare pentru procesul de vămuire. Îmbunătățirea cooperării digitale și a coordonării dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere ar trebui să conducă la procese informatizate mai integrate, mai rapide și mai simple pentru vămuirea mărfurilor și la o mai bună aplicare și respectare a formalităților nevamale ale Uniunii. 

(9)Comisia, în colaborare cu statele membre, ar trebui să dezvolte, să integreze, să pună în funcțiune și să întrețină EU CSW-CERTEX. Pentru furnizarea de servicii cu interfață unică adecvate și armonizate la nivelul Uniunii pentru formalitățile nevamale ale Uniunii, Comisia ar trebui să conecteze respectivele sisteme nevamale ale Uniunii la EU CSW-CERTEX. Statele membre ar trebui să fie responsabile pentru conectarea propriilor medii naționale aferente ghișeului unic pentru vămi la EU CSW-CERTEX.

(10)Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în EU CSW-CERTEX ar trebui să faciliteze schimbul de informații între mediile naționale pentru vamă și sistemele nevamale ale Uniunii, fără nicio stocare a datelor. Ar trebui, de asemenea, ca datele să fie convertite, când este necesar, pentru a se permite schimbul de informații între ambele domenii digitale. Centrele de tehnologie a informației utilizate pentru conversia datelor ar trebui să fie situate în Uniune.

(11)În funcție de tipul de formalitate nevamală, informațiile electronice transmise prin intermediul EU CSW-CERTEX ar putea conține diferite categorii de persoane vizate și datele cu caracter personal ale acestora necesare pentru depunerea declarației vamale sau pentru solicitarea de documente justificative. Declarațiile vamale ar putea conține date cu caracter personal ale mai multor categorii de persoane vizate, inclusiv exportatori, importatori, destinatari și actori suplimentari ai lanțului de aprovizionare. Documentele justificative ar putea conține aceleași informații pentru alte categorii de persoane vizate, precum expeditori, exportatori, destinatari, importatori și deținători de licențe. O a treia categorie de persoane vizate ale căror date cu caracter personal ar putea fi prelucrate în EU CSW-CERTEX include personalul autorizat al autorităților vamale, al autorităților competente partenere sau al oricărui alt organism certificat, precum și personalul Comisiei și orice furnizor terț acționând în numele acesteia, care este implicat în activități de operare și de întreținere a EU CSW-CERTEX.

(12)În cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate de două sau mai multe entități care stabilesc în comun scopul și mijloacele de prelucrare, entitățile respective ar trebui să fie operatori asociați. Întrucât Comisia și statele membre sunt responsabile pentru funcționarea EU CSW-CERTEX, acestea ar trebui să fie operatori asociați ai prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul EU CSW-CERTEX, în conformitate cu Regulamentele (UE) 2018/1725 39 și (UE) 2016/679 40 ale Parlamentului European și ale Consiliului. 

(13)Digitalizarea sporită a formalităților reglementare vamale și a formalităților reglementare nevamale ale Uniunii aplicabile comerțului internațional a creat pentru statele membre noi ocazii de a îmbunătăți cooperarea digitală dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere. În scopul îndeplinirii acestor priorități, mai multe state membre au început să elaboreze cadre pentru mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi. Respectivele inițiative diferă în mod semnificativ, în funcție de nivelul arhitecturii tehnologiei informației vamale existente, de priorități și de structurile costurilor. Prin urmare, este necesar să se prevadă obligația statelor membre de a institui și de a opera medii naționale aferente ghișeului unic pentru vămi în ceea ce privește formalitățile nevamale ale Uniunii acoperite de EU CSW-CERTEX. Mediile respective ar trebui să constituie componentele naționale ale Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, permițând schimbul electronic de informații și colaborarea dintre autoritățile vamale, autoritățile competente partenere și operatorii economici, în vederea asigurării respectării și a aplicării eficiente a legislației vamale și a formalităților nevamale ale Uniunii acoperite de EU CSW-CERTEX. În conformitate cu acest obiectiv, mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi ar trebui să permită autorităților vamale să verifice în mod automatizat formalitățile cu privire la care datele sunt transmise din sistemul nevamal respectiv al Uniunii prin intermediul EU CSW-CERTEX. Mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi ar trebui, de asemenea, să permită autorităților competente partenere să monitorizeze și să controleze cantitățile de mărfuri autorizate („gestionarea cantitativă”) care au fost eliberate de autoritățile vamale în Uniune. În acest scop, informațiile de vămuire necesare ar trebui furnizate către sistemele nevamale ale Uniunii prin intermediul EU CSW-CERTEX. În termeni practici, gestionarea cantitativă la nivelul Uniunii este necesară pentru a se permite o mai bună aplicare a formalităților reglementare nevamale prin monitorizarea automată și consecventă a consumului de cantități autorizate pentru eliberarea mărfurilor, evitându-se utilizarea excesivă sau manipularea necorespunzătoare a acestora.

(14)Pentru a se simplifica în continuare procesele de vămuire a mărfurilor pentru operatorii economici, mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi ar trebui să devină un canal unic de comunicare cu autoritățile vamale și cu autoritățile competente partenere. Formalitățile nevamale ale Uniunii care fac obiectul acestei măsuri suplimentare de facilitare reprezintă un subgrup al formalităților generale acoperite de EU CSW-CERTEX. Comisia ar trebui să identifice formalitățile respective în mod progresiv, prin evaluarea îndeplinirii unui set de criterii relevante pentru facilitarea comerțului, luând în considerare fezabilitatea juridică și tehnică a acestora. În vederea facilitării într-o și mai mare măsură a comerțului, ar trebui să fie posibil să se utilizeze mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi ca platformă pentru coordonarea controalelor între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(15)Fiecare stat membru ar trebui să fie unicul operator al operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate în propriul mediu național aferent ghișeului unic pentru vămi. Operațiunile de prelucrare a datelor ar trebui efectuate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679. Având în vedere că anumite date care provin din mediul național aferent ghișeului unic pentru vămi urmează să fie transmise în sistemele nevamale ale Uniunii prin intermediul EU CSW-CERTEX, fiecare stat membru ar trebui să aibă obligația de a semnala Comisiei toate cazurile de încălcare a securității datelor cu caracter personal care compromit securitatea, confidențialitatea, disponibilitatea sau integritatea datelor cu caracter personal prelucrate în mediul său.

(16)Un proces de vămuire a mărfurilor complet coordonat necesită proceduri care sprijină cooperarea digitală și schimbul de informații între autoritățile vamale, autoritățile competente partenere și operatorii economici pentru îndeplinirea și aplicarea formalităților nevamale ale Uniunii acoperite de EU CSW-CERTEX. Interoperabilitatea înseamnă capacitatea de a desfășura aceste procese fără probleme în sistemele și domeniile vamale și nevamale fără a pierde contextul sau semnificația datelor transmise. Pentru a permite o verificare complet automatizată a formalităților nevamale ale Uniunii, EU CSW-CERTEX ar trebui să asigure interoperabilitatea tehnică, precum și o semnificație coerentă. Este important să se alinieze terminologia vamală cu terminologia nevamală, pentru a se asigura că datele și informațiile transmise sunt conservate și înțelese pe parcursul schimburilor dintre sistemele nevamale ale Uniunii și mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi. În plus, pentru a asigura o aplicare armonizată a formalităților nevamale ale Uniunii în întreaga Uniune, EU CSW-CERTEX ar trebui să identifice regimurile vamale pentru care documentele justificative pot fi utilizate pe baza deciziilor administrative indicate de autoritatea competentă parteneră în documentele justificative. Dintr-o perspectivă tehnică, EU CSW-CERTEX ar trebui să asigure compatibilitatea datelor vamale și nevamale prin conversia formatului sau a structurii acestora, când este necesar, fără modificarea conținutului acestora.

(17)În vederea formalităților nevamale ale Uniunii acoperite, EU CSW-CERTEX ar trebui să îndeplinească mai multe scopuri. Sistemul ar trebui să pună datele relevante la dispoziția autorităților vamale, pentru ca acestea să asigure mai bine respectarea politicilor de reglementare nevamale ale Uniunii prin verificarea automată a formalităților respective. Sistemul ar trebui să furnizeze datele relevante autorităților competente partenere, pentru ca acestea să monitorizeze și să determine cantitatea rămasă de mărfuri autorizate care nu au fost scoase din evidențe de către autoritățile vamale în procesul de vămuire a altor transporturi. Sistemul ar trebui, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a principiului de „ghișeu unic” pentru efectuarea controalelor menționate la articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, prin facilitarea integrării regimurilor vamale și nevamale ale Uniunii în vederea unui proces complet automatizat de vămuire a mărfurilor. Anumite acte juridice ale Uniunii pot necesita transferuri de date între sistemele vamale naționale și sistemul de informații și comunicare prevăzut în actul relevant. Prin urmare, EU CSW-CERTEX ar trebui să permită schimbul automatizat de date între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, atunci când acest schimb este prevăzut în respectivele acte.

(18)Pentru stabilirea unui canal unic de comunicare cu autoritățile implicate în vămuirea mărfurilor, mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi ar trebui să permită operatorilor economici să prezinte într-un punct unic datele necesare prevăzute în legislația vamală și în legislația nevamală a Uniunii și să primească direct de la respectivul punct orice informație conexă de la autoritățile implicate. Canalul unic de comunicare ar trebui utilizat numai pentru formalitățile nevamale ale Uniunii acoperite de EU CSW-CERTEX și identificate ca fiind adecvate pentru măsuri suplimentare de facilitare. 

(19)Există o suprapunere semnificativă între datele incluse în declarația vamală și datele incluse în cererea de documente justificative. Pentru a se permite reutilizarea datelor, astfel încât operatorii economici să nu fie nevoiți să furnizeze aceleași date de mai multe ori, sunt necesare reconcilierea și raționalizarea cerințelor de date pentru formalitățile vamale și formalitățile nevamale ale Uniunii acoperite de EU CSW-CERTEX. Prin urmare, Comisia ar trebui să identifice elementele de date incluse atât în declarația vamală, cât și în cererea de documente justificative. Comisia ar trebui, de asemenea, să identifice elementele de date impuse numai de legislația nevamală a Uniunii [„set (seturi) de date al(e) autorității competente partenere (ACP)”]. Datele privind declarația vamală și setul (seturile) de date al(e) ACP ar trebui să constituie o declarație integrată, care să includă toate informațiile legate de vămuire necesare pentru îndeplinirea formalităților vamale și a formalităților nevamale ale Uniunii acoperite de EU CSW-CERTEX.

(20)Pentru a li se permite operatorilor economici să îndeplinească formalitățile vamale și nevamale care vizează aceleași circulații de mărfuri, mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi ar trebui să creeze posibilitatea ca operatorii respectivi să transmită toate datele solicitate de mai multe autorități de reglementare pentru plasarea mărfurilor sub regimuri vamale prin intermediul unei declarații integrate. Ar trebui să fie posibilă transmiterea acestor date împreună cu declarația vamală depusă înainte de prezentarea preconizată a mărfurilor în vamă, în conformitate cu articolul 171 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(21)Pentru transmiterea informațiilor furnizate de operatorii economici în mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi către toate autoritățile vizate, EU CSW-CERTEX ar trebui să permită schimburile de informații necesare între domeniul vamal și domeniul nevamal. În special, EU CSW-CERTEX ar trebui să primească datele necesare pentru îndeplinirea formalităților nevamale aplicabile ale Uniunii din mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și să le distribuie către respectivul sistem nevamal al Uniunii. Acest schimb ar trebui să permită autorităților competente partenere să revizuiască informațiile transmise către sistemele nevamale respective ale Uniunii și să își ia deciziile de vămuire, care ar trebui transmise autorităților vamale prin intermediul EU CSW-CERTEX. La rândul lor, autoritățile vamale ar trebui să pună aceste informații la dispoziția operatorilor economici prin intermediul mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi. Numărul EORI ar trebui utilizat ca element de identificare pentru partajarea și corelarea încrucișată a informațiilor legate de aceste schimburi.

(22)În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, fiecărui operator economic angajat în operațiuni vamale îi este atribuit un număr EORI ca element de identificare pentru toate relațiile cu autoritățile vamale din Uniune. Comisia menține un sistem central EORI pentru stocarea și gestionarea datelor referitoare la EORI. Pentru a facilita colaborarea dintre diferitele autorități implicate în procesul de vămuire a mărfurilor, autoritățile competente partenere ar trebui să aibă acces la sistemul EORI pentru a valida numărul EORI pe care îl pot solicita operatorilor economici în contextul formalităților acestora.

(23)Strânsa cooperare dintre Comisie și statele membre este esențială pentru coordonarea tuturor activităților asociate cu funcționarea eficace a Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. Având în vedere domeniul de aplicare amplu și divers al acestor activități, este necesar ca fiecare stat membru să desemneze o autoritate competentă în calitate de coordonator național. Coordonatorul național ar trebui să fie punctul de contact al Comisiei și ar trebui să promoveze cooperarea la nivel național, asigurând în același timp interoperabilitatea sistemului. Comisia ar trebui să asigure coordonarea, când este necesar, și să contribuie la asigurarea aplicării eficiente a formalităților nevamale ale Uniunii.

(24)Dezvoltarea Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi implică diverse costuri de punere în aplicare. Este important să se repartizeze aceste costuri între Comisie și statele membre în modul cel mai adecvat, în funcție de tipul de servicii furnizate. Comisia ar trebui să suporte costurile legate de dezvoltarea, întreținerea și funcționarea componentei centrale a Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, EU CSW-CERTEX, și a interfețelor acestuia cu sistemele nevamale ale Uniunii. Statele membre ar trebui să suporte costurile legate de rolul lor în asigurarea interfețelor cu EU CSW-CERTEX și în dezvoltarea, întreținerea și funcționarea mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi.

(25)Este necesară o planificare detaliată pentru integrarea progresivă a diferitelor formalități nevamale ale Uniunii din diverse domenii de politică în EU CSW-CERTEX. În acest scop, Comisia ar trebui să pregătească un program de lucru pentru încorporarea respectivelor formalități în EU CSW-CERTEX și pentru dezvoltarea de conexiuni între sistemele nevamale ale Uniunii care prelucrează respectivele formalități și EU CSW-CERTEX. Principalul obiectiv al programului de lucru ar trebui să fie sprijinirea cerințelor operaționale și a calendarului de punere în aplicare a acestor activități. Programul de lucru ar trebui revizuit periodic, pentru a se evalua progresele generale înregistrate în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor prezentului regulament.

(26)Comisia ar trebui să monitorizeze cu regularitate funcționarea Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, în scopul de a evalua performanța EU CSW-CERTEX și de a asigura aplicarea eficientă a formalităților nevamale ale Uniunii acoperite de EU CSW-CERTEX. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului rapoarte de evaluare periodice cu privire la funcționarea Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi. În aceste rapoarte ar trebui să se facă bilanțul progreselor înregistrate, să se identifice domeniile în care ar trebui aduse îmbunătățiri și să se propună recomandări pentru viitor în vederea realizării de progrese pe calea îmbunătățirii colaborării digitale dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere implicate în vămuirea mărfurilor, astfel încât să se asigure simplificarea proceselor pentru operatorii economici și aplicarea eficientă a formalităților nevamale ale Uniunii.

(27)Pentru a se asigura o funcționare eficientă și eficace a Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, ar trebui să i se delege Comisiei competența de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în ceea ce privește aducerea de modificări la lista formalităților nevamale ale Uniunii acoperite de EU CSW-CERTEX, specificarea elementelor de date care urmează să fie transmise prin intermediul EU CSW-CERTEX și identificarea elementelor de date comune declarației vamale și cererii de documente justificative, împreună cu setul de date al ACP pentru fiecare dintre actele relevante ale Uniunii aplicabile formalităților nevamale ale Uniunii integrate în EU CSW-CERTEX. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 41 . În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(28)Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește stabilirea responsabilităților respective ale operatorilor asociați pentru conformitatea cu obligațiile prevăzute de Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725, adoptarea unor norme specifice pentru schimbul de informații prelucrate prin intermediul EU CSW-CERTEX, inclusiv, dacă este cazul, a oricărei norme specifice de asigurare a protecției datelor cu caracter personal, stabilirea formalităților nevamale ale Uniunii integrate în EU CSW-CERTEX care pot face obiectul unei cooperări digitale suplimentare, adoptarea unor măsuri procedurale pentru schimburile suplimentare de informații prelucrate prin intermediul EU CSW-CERTEX, inclusiv, dacă este cazul, a oricărei norme specifice de reglementare a protecției datelor cu caracter personal și adoptarea unui program de lucru pentru sprijinirea punerii în aplicare a dispozițiilor legate de conectarea sistemelor nevamale relevante ale Uniunii la EU CSW-CERTEX și integrarea formalităților nevamale respective ale Uniunii. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 42 .

(29)Regulamentul (UE) nr. 952/2013 ar trebui modificat astfel încât să integreze Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi în conceptul de legislație vamală și să integreze mai bine regimurile vamale și regimurile nevamale ale Uniunii, permițându-le să funcționeze simultan. În primul rând, întrucât prezentul regulament instituie un mecanism pentru aplicarea de către autoritățile vamale a formalităților reglementare care vizează procesul de vămuire a mărfurilor, este necesară includerea acestuia și a dispozițiilor sale suplimentare și de punere în aplicare în definiția legislației vamale prevăzută la articolul 5 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Această abordare concordă cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, în temeiul căruia autoritățile vamale au sarcina de a garanta securitatea și siguranța Uniunii și a rezidenților acesteia, în cooperare strânsă cu alte autorități, dacă este cazul, facilitând în același timp comerțul. În al doilea rând, articolul 163 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prevede că documentele justificative necesare pentru aplicarea dispozițiilor care reglementează regimul vamal relevant trebuie să se afle în posesia declarantului și la dispoziția autorităților vamale în momentul în depunerii declarației vamale. Întrucât autoritățile vamale vor putea obține prin intermediul EU CSW-CERTEX datele necesare asociate formalităților nevamale ale Uniunii, această obligație ar trebui considerată ca fiind îndeplinită și, prin urmare, articolul 163 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 ar trebui să fie modificat în consecință.

(30)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la xx.xx.202x.

(31)Integrarea formalităților nevamale ale Uniunii în EU CSW-CERTEX necesită punerea în aplicare a unei noi infrastructuri de tehnologie a informației pentru stabilirea de conexiuni între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale Uniunii, identificarea datelor schimbate și elaborarea specificațiilor tehnice și funcționale. Termenele necesare pentru avansarea acestor evoluții la nivelul Uniunii și la nivel național ar trebui, prin urmare, să fie luate în considerare pentru aplicarea prezentului regulament. În plus, se preconizează că punerea în aplicare a măsurilor suplimentare de cooperare digitală va dura considerabil mai mult, deoarece necesită identificarea prealabilă a formalităților nevamale ale Uniunii în cauză împreună cu evoluțiile tehnice relevante. Prin urmare, este necesar să se amâne aplicarea anumitor dispoziții ale prezentului regulament.

(32)Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume îmbunătățirea aplicării cerințelor reglementare ale Uniunii la frontierele Uniunii și facilitarea comerțului internațional, nu pot fi realizate în mod satisfăcător numai de către statele membre, date fiind natura inerent transnațională a circulației mărfurilor la frontiere și complexitatea acestora, dar pot fi în schimb mai bine realizate la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, conform prevederilor articolului 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie un mediu aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi care oferă un set integrat de servicii electronice interoperabile la nivelul Uniunii și la nivel național prin intermediul Sistemului de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi, pentru a sprijini interacțiunea și schimbul de informații între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale Uniunii menționate în anexă. 

Prezentul regulament stabilește norme pentru mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și norme privind cooperarea administrativă digitală și schimbul de informații în cadrul Mediului aferent ghișeului unic al UE pentru vămi.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, pe lângă definițiile de la articolul 5, punctele 1, 2, 5, 8, 12, 15 și 16 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, se aplică următoarele definiții:

1. „mediu național aferent ghișeului unic pentru vămi” înseamnă un set de servicii electronice furnizate de un stat membru pentru a permite schimbul de informații între sistemele electronice ale autorităților vamale, ale autorităților competente partenere și ale operatorilor economici;

2. „autoritate competentă parteneră” înseamnă orice autoritate a unui stat membru sau Comisia împuternicită să îndeplinească o funcție desemnată în legătură cu îndeplinirea formalităților nevamale relevante ale Uniunii;

3. „formalitate nevamală a Uniunii” înseamnă orice formalitate pentru comerțul internațional cu mărfuri prevăzută de legislația Uniunii, alta decât legislația vamală;

4. „document justificativ” înseamnă orice certificat, atestare, declarație de conformitate, licență sau permis eliberat(ă) de autoritățile competente partenere pentru a certifica îndeplinirea formalităților nevamale ale Uniunii;

5. „gestionare cantitativă” înseamnă activitatea de monitorizare și gestionare a cantității de mărfuri autorizate de autoritățile competente partenere, în conformitate cu legislația nevamală a Uniunii, pe baza informațiilor furnizate de autoritățile vamale cu privire la vămuirea transporturilor aferente;

6. „sistem nevamal al Uniunii” înseamnă orice sistem electronic al Uniunii care stochează informații de la toate autoritățile competente partenere relevante, care sunt necesare autorităților vamale pentru a verifica conformitatea cu formalitățile nevamale respective ale Uniunii. 

Articolul 3

Mediul aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi

Prin prezentul regulament se instituie Mediul aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi. Acesta include Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi, mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale Uniunii menționate în anexă.

Capitolul II
Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi

Articolul 4

Instituirea Sistemului de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi

Prin prezentul regulament se instituie Sistemul electronic de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi (EU CSW-CERTEX). EU CSW-CERTEX conectează mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi cu sistemele nevamale ale Uniunii menționate în anexă.

Articolul 5

Rolurile și responsabilitățile EU CSW-CERTEX

(1)Comisia, în colaborare cu statele membre, dezvoltă, integrează și operează EU CSW-CERTEX.

(2)Comisia conectează sistemele nevamale ale Uniunii menționate în anexă cu EU CSW-CERTEX și permite schimbul de informații cu privire la formalitățile nevamale ale Uniunii enumerate în anexă.

(3)Statele membre conectează mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi cu EU CSW-CERTEX și permit schimbul de informații cu privire la formalitățile nevamale ale Uniunii enumerate în anexă.

(4)Comisia este împuternicită, în conformitate cu articolul 21, să adopte acte delegate pentru modificarea anexei, în special pentru includerea altor formalități nevamale ale Uniunii.

Articolul 6

Prelucrarea datelor cu caracter personal în EU CSW-CERTEX

(1)Prelucrarea datelor cu caracter personal poate avea loc în EU CSW-CERTEX numai în următoarele scopuri:

(a)permiterea schimbului de informații între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale Uniunii menționate în anexă în ceea ce privește formalitățile nevamale ale Uniunii enumerate în aceasta;

(b)efectuarea conversiei datelor enumerate la articolul 10 alineatul (2), când este necesar, pentru a se permite schimbul de informații menționat la prezentul alineat litera (a).

(2)EU CSW-CERTEX poate prelucra date cu caracter personal numai pentru următoarele categorii de persoane vizate:

(a)persoanele fizice ale căror date cu caracter personal se regăsesc în declarația vamală;

(b)persoanele fizice ale căror date cu caracter personal se regăsesc în documentele justificative sau în orice alt document doveditor suplimentar necesar pentru îndeplinirea formalităților nevamale ale Uniunii enumerate în anexă;

(c)membrii personalului autorizat al autorităților vamale, al autorităților competente partenere, al autorităților de verificare a transporturilor sau al altor autorități sau organisme autorizate relevante de orice tip, ale căror date cu caracter personal se regăsesc în oricare dintre documentele menționate la literele (a) și (b);

(d)Personalul Comisiei și furnizorii terți acționând în numele Comisiei, care efectuează operațiuni legate de EU CSW-CERTEX și activități de întreținere.

(3)EU CSW-CERTEX poate prelucra numai următoarele categorii de date cu caracter personal:

(a)numele, adresa, codul de țară și numărul de identificare al persoanelor fizice menționate la alineatul (2) literele (a) și (b), necesare fie în temeiul legislației vamale, fie în temeiul legislației nevamale a Uniunii pentru îndeplinirea formalităților prevăzute în legislația respectivă;

(b)numele și semnătura personalului autorizat care este menționat la alineatul (2) literele (c) și (d).

(4)EU CSW-CERTEX nu va stoca nicio informație transmisă între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale Uniunii.

(5)Conversia datelor cu caracter personal menționate la alineatul (1) litera (b) se efectuează cu ajutorul unei infrastructuri a tehnologiei informației situate în Uniune.

Articolul 7

Operarea în comun a EU CSW-CERTEX

(1)În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în EU CSW-CERTEX, Comisia este un operator asociat în înțelesul articolului 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725, iar autoritățile vamale și autoritățile competente partenere sunt operatori asociați în înțelesul articolului 26 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.

(2)Comisia stabilește, prin intermediul actelor de punere în aplicare, responsabilitățile respective ale operatorilor asociați de a respecta obligațiile prevăzute în Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22 alineatul (3) din prezentul regulament.

(3)Operatorii asociați se asigură că:

(a)lucrează împreună pentru a prelucra în timp util cererea (cererile) solicitată (solicitate) de persoana vizată (persoanele vizate);

(b)își acordă asistență reciprocă în problemele care implică identificarea și tratarea oricărei încălcări a securității datelor legate de prelucrarea în comun;

(c)își transmit reciproc informațiile relevante necesare pentru informarea persoanelor vizate în temeiul secțiunii 2 din Regulamentul (UE) 2016/679 și al secțiunii 2 din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(d)garantează și protejează securitatea, integritatea, disponibilitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal prelucrate în comun în temeiul articolului 32 din Regulamentul (UE) 2016/679 și al articolului 33 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

Capitolul III
Mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi

Articolul 8

Instituirea mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi 

(1)Statele membre instituie medii naționale aferente ghișeului unic pentru vămi. Fiecare stat membru este responsabil pentru dezvoltarea, integrarea și operarea propriului mediu aferent ghișeului unic pentru vămi.

(2)Mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi permit schimbul de informații și cooperarea prin mijloace electronice între autoritățile vamale, autoritățile competente partenere și operatorii economici în scopul respectării și al aplicării eficiente a formalităților vamale și a formalităților nevamale ale Uniunii enumerate în anexă.

(3)Mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi oferă în special următoarele funcționalități:

(a)permit autorităților vamale să verifice în mod automat respectarea formalităților nevamale ale Uniunii enumerate în anexă pe baza datelor primite de la sistemele nevamale ale Uniunii în scopul vămuirii mărfurilor;

(b)permit autorităților competente partenere să efectueze, când este necesar, gestionarea cantitativă aferentă formalităților nevamale ale Uniunii enumerate în anexă; 

(c)furnizează un canal unic de comunicare pentru îndeplinirea de către operatorii economici a formalităților vamale relevante și a formalităților nevamale relevante ale Uniunii care fac obiectul cooperării digitale suplimentare în conformitate cu articolul 12.

(4)Mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi pot fi utilizate ca platformă pentru coordonarea controalelor în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Articolul 9

Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi

(1)Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi are loc în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 separat de operațiunile de prelucrare menționate la articolul 6 din prezentul regulament.

(2)Fiecare stat membru este singurul operator al operațiunilor de prelucrare a datelor care au loc în cadrul propriului mediu național aferent ghișeului unic pentru vămi.

(3)Fiecare stat membru semnalează Comisiei toate cazurile de încălcare a securității datelor cu caracter personal care compromit securitatea, confidențialitatea, disponibilitatea sau integritatea datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul mediului propriu aferent ghișeului unic pentru vămi.

Capitolul IV
Cooperarea digitală – schimbul de informații și alte norme procedurale

Secțiunea 1
COOPERAREA DIGITALĂ LEGATĂ DE FORMALITĂȚILE NEVAMALE ALE UNIUNII

Articolul 10

Schimbul de informații prelucrat prin intermediul EU CSW-CERTEX

(1)Pentru fiecare dintre formalitățile nevamale ale Uniunii enumerate în anexă, EU CSW-CERTEX permite schimbul de informații între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale relevante ale Uniunii în următoarele scopuri:

(a)punerea datelor relevante la dispoziția autorităților vamale pentru a efectua verificarea automatizată necesară a respectivelor formalități în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(b)punerea datelor relevante la dispoziția autorităților competente partenere pentru a efectua gestionarea cantitativă a mărfurilor autorizate în sistemele nevamale ale Uniunii pe baza mărfurilor declarate autorităților vamale și eliberate de respectivele autorități;

(c)facilitarea integrării procedurilor între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere pentru un proces complet automatizat de vămuire a mărfurilor și coordonarea controalelor în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(d)permiterea oricărui alt transfer automatizat de date între autoritățile vamale și autoritățile competente partenere relevante, prevăzut de legislația Uniunii menționată în anexă.

(2)Pentru fiecare dintre formalitățile nevamale ale Uniunii enumerate în anexă, EU CSW-CERTEX prevede următoarele:

(a)alinierea terminologiei vamale cu terminologia nevamală, când este posibil, și identificarea regimurilor vamale pentru care pot fi utilizate documentele justificative pe baza deciziilor administrative ale autorității competente partenere indicate în documentele justificative;

(b)convertirea formatului datelor necesare pentru îndeplinirea formalităților nevamale relevante ale Uniunii în date compatibile cu declarația vamală și invers, fără a le modifica conținutul.

(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 21, specificând elementele de date transmise prin intermediul EU CSW-CERTEX în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

(4)Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, norme specifice pentru schimbul de informații menționat la alineatele (1) și (2), inclusiv, dacă este cazul, orice normă specifică pentru a asigura protecția datelor cu caracter personal. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 22 alineatul (2).

Secțiunea 2
COOPERAREA DIGITALĂ SUPLIMENTARĂ LEGATĂ DE FORMALITĂȚILE NEVAMALE ALE UNIUNII

Articolul 11

Raționalizarea îndeplinirii formalităților vamale și nevamale ale Uniunii

Pentru mărfurile care se supun oricăreia dintre formalitățile nevamale ale Uniunii enumerate în anexă, mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi asigură următoarele funcționalități:

(a)permiterea operatorilor economici să prezinte informațiile relevante necesare pentru îndeplinirea formalităților vamale și a formalităților nevamale ale Uniunii aplicabile;

(b)punerea la dispoziția operatorilor economici a feedbackului electronic aferent vămuirii mărfurilor din partea autorităților vamale și a autorităților competente partenere responsabile cu îndeplinirea formalităților vamale și a formalităților nevamale ale Uniunii aplicabile.

Articolul 12

Formalitățile nevamale ale Uniunii care fac obiectul unei cooperări digitale suplimentare

(1)Orice formalitate nevamală a Uniunii enumerată în anexă se supune articolului 8 alineatul (3) litera (c), articolelor 11-15 și articolului 16 alineatul (2), dacă a fost stabilit de către Comisie, în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, că îndeplinește criteriile stabilite la alineatul respectiv.

(2)Comisia, prin intermediul actelor de punere în aplicare, stabilește care dintre formalitățile nevamale ale Uniunii enumerate în anexă îndeplinesc următoarele criterii: 

(a)există o suprapunere între mai multe date necesare pentru cererea de documente justificative și declarația vamală;

(b)numărul de documente justificative emise în Uniune pentru formalitatea specifică nu este neglijabil;

(c)sistemul nevamal al Uniunii corespunzător menționat în anexă poate identifica operatorul economic prin intermediul numărului de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI);

(d)legislația nevamală aplicabilă a Uniunii permite îndeplinirea respectivei formalități specifice prin intermediul mediilor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi, în conformitate cu articolul 11.

(3)Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 22 alineatul (2).

Articolul 13

Armonizarea și raționalizarea datelor

(1)Comisia identifică datele comune din declarația vamală și cererea corespunzătoare de documente justificative, precum și elementele de date suplimentare care se supun exclusiv legislației nevamale a Uniunii.

(2)Elementele de date suplimentare menționate la alineatul (1) se identifică prin acronimul corespunzător formalității nevamale a Uniunii enumerate în anexă, urmat de sufixul „set de date al autorității competente partenere (ACP)”.

(3)Datele din declarația vamală și elementele de date suplimentare menționate la alineatul (1) necesare pentru plasarea mărfurilor sub un regim vamal specific constituie o declarație integrată, care conține toate datele necesare autorităților vamale și autorităților competente partenere pentru vămuirea mărfurilor.

(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 21, identificând, pe de o parte, elementele de date comune din declarația vamală și din cererea de documente justificative și, pe de altă parte, setul de date al ACP cu privire la fiecare dintre actele relevante ale Uniunii aplicabile formalităților nevamale ale Uniunii enumerate în anexă.

Articolul 14

Prezentarea datelor vamale și a datelor nevamale ale Uniunii de către operatorii economici

(1)În sensul articolului 11 litera (a), mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi pot permite operatorilor economici să depună o declarație integrată care să conțină setul (seturile) de date al(e) ACP împreună cu declarația vamală depusă înainte de prezentarea mărfurilor în conformitate cu articolul 171 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(2)Declarația integrată depusă în conformitate cu alineatul (1) constituie atât declarația vamală, cât și cererea de documente justificative.

Articolul 15

Schimbul de informații suplimentare prelucrat prin intermediul EU CSW-CERTEX

(1)EU CSW-CERTEX permite schimburile de informații necesare între mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și sistemele nevamale ale Uniunii în următoarele scopuri:

(a)transmiterea datelor care au fost identificate ca fiind comune declarației vamale și cererii corespunzătoare de documente justificative în temeiul articolului 13 alineatul (4), precum și setul (seturile) de date aplicabil al(e) ACP, pentru a permite autorităților competente partenere să își îndeplinească atribuțiile cu privire la formalitățile relevante în conformitate cu legislația nevamală a Uniunii;

(b)transmiterea către operatorii economici, în sensul articolului 11 litera (b), a oricărui feedback de la autoritățile competente partenere introdus în sistemul (sistemele) nevamal(e) aplicabil(e) al(e) Uniunii.

(2)În cazul în care un operator economic este înregistrat la autoritățile vamale în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, pentru schimbul de informații menționat la alineatul (1) se utilizează numărul EORI.

(3)Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, măsuri procedurale pentru schimburile de informații menționate la alineatul (1), inclusiv, dacă este cazul, orice normă specifică de reglementare a protecției datelor cu caracter personal. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 22 alineatul (2).

Secțiunea 3
ALTE NORME DE PROCEDURĂ PENTRU FORMALITĂȚILE NEVAMALE ALE UNIUNII 

Articolul 16

Utilizarea sistemului EORI de către autoritățile competente partenere

În cadrul îndeplinirii atribuțiilor pe care le au, autoritățile competente partenere trebuie să aibă acces la sistemul EORI instituit în sensul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, pentru a valida datele relevante privind operatorii economici stocate în sistemul respectiv.

Articolul 17

Coordonatorii naționali

Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă care să acționeze în calitate de coordonator național pentru Mediul aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi. Coordonatorului național îi revin următoarele atribuții:

(a)acționează ca punct de contact național pentru Comisie cu privire la toate aspectele legate de punerea în aplicare a prezentului regulament;

(b)promovează cooperarea dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere naționale la nivel național și coordonează activitățile legate de conexiunea dintre mediile naționale aferente ghișeului unic pentru vămi și EU CSW-CERTEX, pentru a sprijini punerea în aplicare a prezentului regulament. 

Capitolul V
Costurile aferente EU CSW-CERTEX, programul de lucru și activitățile de monitorizare și raportare

Articolul 18

Costurile

(1)Costurile asociate cu dezvoltarea, integrarea și funcționarea EU CSW-CERTEX și a interfețelor acestuia cu sistemele nevamale ale Uniunii sunt suportate de către Uniune.

(2)Fiecare stat membru suportă costurile legate de dezvoltarea, integrarea și funcționarea propriului mediu național aferent ghișeului unic pentru vămi și de conectarea acestuia cu EU CSW-CERTEX.

Articolul 19

Programul de lucru

Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, un program de lucru pentru a sprijini punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament referitoare la conectarea sistemelor nevamale ale Uniunii menționate în anexă cu EU CSW-CERTEX și integrarea formalităților nevamale respective ale Uniunii. Programul de lucru se actualizează în permanență. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 22 alineatul (2).

Articolul 20

Monitorizarea și raportarea

(1)Comisia monitorizează cu regularitate funcționarea Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi.

(2)Comisia evaluează cu regularitate performanța EU CSW-CERTEX.

(3)La 31 decembrie 2027 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Raportul include, de asemenea, informații privind monitorizarea și evaluarea efectuate în conformitate cu alineatul (1) și, respectiv, (2).

(4)La cererea Comisiei, statele membre furnizează orice informație necesară pentru raportul menționat la alineatul (3).

Capitolul VI
Procedurile de adoptare a actelor de punere în aplicare și delegate, modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 952/2013 și dispozițiile finale

Articolul 21

Exercitarea delegării de competențe

(1)Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (4), articolul 10 alineatul (3) și articolul 13 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (4), articolul 10 alineatul (3) și articolul 13 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (4), al articolului 10 alineatul (3) și al articolului 13 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 22

Procedura comitetului

(1)Comisia este asistată de Comitetul Codului vamal instituit prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Respectivul comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 23

Modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 952/2013

Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se modifică după cum urmează:

(1) la articolul 5 alineatul (2) se adaugă următoarea literă:

„(e) Regulamentul (UE) [...] al Parlamentului European și al Consiliului* și dispozițiile de completare sau de punere în aplicare a acestuia;

*Regulamentul (UE) [...] al Parlamentului European și al Consiliului din [data] de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 (JO L [...], ZZ/LL/AAAA, p. XX).”

(2) la articolul 163 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Documentele justificative pentru formalitățile nevamale aplicabile ale Uniunii enumerate în anexa la Regulamentul (UE) […] sunt considerate a se afla în posesia declarantului și la dispoziția autorităților vamale în momentul depunerii declarației vamale, cu condiția ca aceste autorități să poată obține datele necesare din sistemul (sistemele) nevamal(e) al(e) Uniunii corespunzător (corespunzătoare) prin intermediul Sistemului de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) literele (a) și (c) din regulamentul respectiv”.

Articolul 24

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5 alineatele (2) și (3), articolul 8 alineatul (3) literele (a) și (b) și articolul 10 se aplică fiecăreia dintre formalitățile nevamale a Uniunii enumerate în anexă de la datele prevăzute în aceasta.

Articolul 8 alineatul (3) litera (c), articolul 11, articolul 13 alineatele (1), (2) și (3), articolul 14 și articolul 15 alineatele (1) și (2) se aplică de la 1 ianuarie 2031.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB 43  

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

☒ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 44  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune redirecționată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se specifica indicatorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

(a)Cooperare interguvernamentală (Opțiunea 1: Schimb de informații la nivel interguvernamental privind formalitățile UE pentru care informațiile relevante solicitate de autoritățile vamale în scopul vămuirii sunt disponibile în sistemele electronice ale UE),

(b)Cooperare între întreprinderi și administrațiile publice (opțiunea 6: ghișee unice naționale armonizate care permit un singur punct de intrare pentru ca operatorii economici să poată îndeplini formalitățile vamale și nevamale care intră în domeniul de aplicare al inițiativei) și

(c)Extinderea utilizării înregistrării și identificării operatorilor economici (EORI) către autoritățile competente partenere (opțiunea 8ii).

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

(a)Fragmentarea continuă și absența interoperabilității ar limita beneficiile digitalizării treptate și ale modernizării proceselor legate de vămuirea anumitor mărfuri;

(b) Inițiativele naționale ar fi puține din cauza constrângerilor în materie de resurse și a lipsei anumitor funcții-cheie, cum ar fi gestionarea cantitativă la nivelul UE;

(c)Proiectul-pilot EU CSW-CERTEX (o inițiativă voluntară) ar fi încetinit, dacă nu ar fi urmat de acțiuni obligatorii. Multe autorități vamale ale statelor membre s-au deprins în prezent cu acesta și au eliminat treptat procesele anterioare manuale, care utilizează documente pe suport de hârtie, și nu ar mai putea prelucra formalitățile relevante fără acesta.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

(a)Gestionarea cantitativă în UE este necesară pentru eliminarea lacunelor în materie de aplicare și rămâne imposibilă fără participarea deplină obligatorie a tuturor statelor membre.

(b)Modernizarea conexiunilor dintre sisteme ar fi necesară pentru a permite actualizări continue în timp real (și nu sondaje periodice).

(c)Nevoia continuă a operatorilor economici de a furniza documente pe suport de hârtie alături de cele digitale limitează beneficiile pe care operatorii economici le pot obține; rezolvarea problemei ar necesita un cadru legislativ care să ofere semnăturilor digitale valoare juridică.

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☒ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2022 până în 2029,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 56  

☒ Gestiune directă asigurată de Comisie

–☒ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

[Această secțiune ar trebui completată utilizând foaia de calcul cuprinzând datele din buget care au caracter administrativ (al doilea document din anexa la prezenta situație financiară) și ar trebui încărcată în CISNET în scopuri de consultare între servicii.]

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–☒    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☒    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☒    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

–◻    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Contribuțiile terților

–☒ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–☒    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

(1)    Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(2)    Acest număr reflectă lista oficială a interdicțiilor și restricțiilor. În realitate, numărul normelor care trebuie aplicate la frontierele externe ale UE este și mai mare. De exemplu, cerințele privind supravegherea pieței și conformitatea produselor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 [care urmează să fie înlocuit în 2021 de Regulamentul (UE) 2019/1020] reprezintă unul dintre cele 60 de elemente ale interdicțiilor și restricțiilor, dar se referă la aplicarea a peste 100 de acte din legislația UE care reglementează produsele.

(3)    Conformitatea produselor se referă nu doar la respectarea legislației de armonizare în domeniul produselor, ci și la respectarea altor cerințe, cum ar fi siguranța produselor și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

(4)    Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț (JO L 23, 26.1.2008, p. 21).

(5)    ST-16507/14.

(6)    COM(2016) 813 final.

(7)    7585/1/17 REV 1.

(8)    COM(2018) 524 final.

(9)    Activitatea de monitorizare și gestionare a cantităților de mărfuri autorizate de autoritățile competente partenere, în conformitate cu legislația nevamală a Uniunii, pe baza informațiilor furnizate de autoritățile vamale cu privire la vămuirea transporturilor aferente.

(10)    https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/political-guidelines-next-commission_ro.pdf.

(11)    COM(2020) 581 final.

(12)    SWD(2020) 213 final.

(13)

   Conform definiției prevăzute în Cadrul european de interoperabilitate, interoperabilitatea este „capacitatea [...] organizații[lor] [...] de a interacționa în scopul realizării unor obiective care aduc beneficii reciproce și sunt convenite mutual, care implică partajarea de informații și cunoștințe între organizații prin intermediul proceselor profesionale pe care acestea le sprijină, utilizând schimbul de date între respectivele sisteme TIC deținute de acestea” ( https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:f132547a-7d66-4626-8eb6-9f7428394de7.0020.03/DOC_3&format=PDF ).

(14)    Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2151 a Comisiei din 13 decembrie 2019 de stabilire a programului de lucru referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al Uniunii, C(2019)8803.

(15)    COM(2016) 179 final.

(16)    https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/ministerial-declaration-egovernment-tallinn-declaration.

(17)    Principiul „o singură dată” înseamnă că cetățenii și întreprinderile furnizează diverse date o singură dată în relațiile cu administrațiile publice și că organismele administrațiilor publice se ocupă de transmiterea internă și reutilizarea datelor respective, chiar și la nivel transfrontalier, respectând întotdeauna dispozițiile de protecție a datelor și alte constrângeri.

(18)

   Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).

(19)    COM (2020) 67 final.

(20)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale și a componentelor sistemice ale acestuia („Regulamentul IMSOC”) (JO L 261, 14.10.2019, p. 37).

(21)    Regulamentul (UE) nr. 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului privind supravegherea pieței și conformitatea produselor (JO L 169, 25.6.2019, p. 1-44).

(22)    Versiunea consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (JO C 326, 26.10.2012, p. 47).

(23)    Cu excepția Irlandei, din cauza constrângerilor în materie de resurse.

(24)    https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/1739-EU-Single-Window-environment-for-customs

(25)    SWD (2020) xxx final.

(26)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(27)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(28)    În special, EU CSW-CERTEX ar trebui să acopere inițial cerințele sanitare și fitosanitare, normele care reglementează importul de produse organice, cerințele de mediu în ceea ce privește gazele fluorurate cu efect de seră și substanțele care diminuează stratul de ozon și formalitățile legate de importul de bunuri culturale.

(29)    JO C [...], [...], p. [...].

(30)    Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(31)    Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un mediu informatizat pentru vamă și comerț (JO L 23, 26.1.2008, p. 21).

(32)    Raport final elaborat de Coffey International Development, Europe Economic Research Ltd și Ramboll Management Consulting la cererea Comisiei.

(33)    ST16507/14.

(34)    Anexă la Concluziile Consiliului din 17 decembrie 2014.

(35)    Decizia (UE) 2015/1947 a Consiliului din 1 octombrie 2015 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului de modificare a Acordului de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului (JO L 284, 30.10.2015, p. 1).

(36)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 – Accelerarea transformării digitale a guvernării”, COM(2016) 179 final din 19 aprilie 2016.

(37)    Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).

(38)    Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 295, 21.11.2018, p. 1).

(39)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(40)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(41)    Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(42)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(43)    ABM (activity based management): gestionarea pe activități; ABB (activity based budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

(44)    Astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(45)    https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016DC0813&qid=1602779390926&from=RO.

(46)     https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/strategic-plan-2016-2020-dg-taxud_march2016_en.pdf .

(47)     https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/ministerial-declaration-egovernment-tallinn-declaration .

(48)    Proiectul „Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al UE pentru vămi” (EU CSW-CERTEX).

(49)    Declarația integrată: toate informațiile legate de vămuire necesare pentru îndeplinirea formalităților vamale și a formalităților nevamale ale Uniunii care reglementează comerțul internațional cu mărfuri.

(50)    Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț, JO L 23, 26.1.2008, p. 21-26.

(51)     https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-16507-2014-INIT/ro/pdf      
(Declarația de la Veneția este anexată la Concluziile Consiliului din decembrie 2014).

(52)    COM(2016) 813 final.

(53)    Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, „Primul raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia”, COM(2018) 524 final.

(54)    TRADE Control and Expert System (TRACES – Sistemul de control al comerțului și de expertiză).

(55)    DSCI-A (Documentul sanitar comun de intrare pentru animale), anterior DSVCI-A – va fi implementat în cadrul EU CSW-CERTEX până la sfârșitul anului 2020.    DSCI-P (Documentul sanitar comun de intrare pentru produse de origine animală), anterior DSVCI-P – va fi implementat în cadrul EU CSW-CERTEX până la sfârșitul anului 2020. DSCI-D (Documentul sanitar comun de intrare pentru hrană pentru animale și produse alimentare de origine nonanimală) anterior DCI – va fi implementat în cadrul EU CSW-CERTEX până la mijlocul anului 2020. DSCI-PP (Documentul sanitar comun de intrare pentru plante și produse vegetale – va fi implementat în cadrul EU CSW-CERTEX până la mijlocul anului 2020. COI (Certificat de inspecție) pentru importul produselor ecologice – va fi transferat în EU CSW-CERTEX până la sfârșitul anului 2020. FLEGT (Asigurarea respectării legislației, guvernanță și schimburi comerciale în domeniul forestier) pentru importurile de cherestea – va fi transferat în EU CSW-CERTEX până la sfârșitul anului 2020. GFS (Gaze fluorurate cu efect de seră) – va fi implementat în cadrul EU CSW-CERTEX până la mijlocul anului 2020. ODS (Substanțe care diminuează stratul de ozon) – va fi implementat în cadrul EU CSW-CERTEX până la mijlocul anului 2020.     

(56)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html .

(57)    COM(2018) 442.

(58)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(59)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(60)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(61)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(62)    Aceasta include credite bugetare până în anul 2030 inclusiv. Angajamentul anual începând cu 2030 este 2,613.

(63)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(64)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(65)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(66)    Cost anual.

(67)    Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(68)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”.

(69)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(70)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(71)    5 în 2028 (ultimul an al fazei de punere în aplicare) și 4 din 2029 în continuare (faza de mentenanță).

(72)    3,8 în 2008 (ultimul an al fazei de punere în aplicare) și 3,5 din 2029 în continuare (faza de mentenanță).

(73)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED= tânăr profesionist în delegații.

(74)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(75)    8,8 în 2008 (ultimul an al fazei de punere în aplicare) și 7,5 din 2029 în continuare (faza de mentenanță).

(76)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costurile de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.10.2020

COM(2020) 673 final

ANEXĂ

la Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013

{SEC(2020) 360 final} - {SWD(2020) 237 final} - {SWD(2020) 238 final} - {SWD(2020) 239 final}

ANEXĂ

Formalitățile nevamale ale Uniunii acoperite de EU CSW-CERTEX

(1)    Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).

(2)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale și a componentelor sistemice ale acestuia („Regulamentul IMSOC”) (JO L 261, 14.10.2019, p. 37).

(3)    Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1).

(4)    Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce privește regimul de import al produselor ecologice din țări terțe (JO L 334, 12.12.2008, p. 25).

(5)    Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (JO L 286, 31.10.2009, p. 1).

(6)    Regulamentul (UE) nr. 537/2011 al Comisiei din 1 iunie 2011 privind mecanismul de alocare a cantităților de substanțe reglementate autorizate pentru utilizări de laborator și analitice în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon (JO L 147, 2.6.2011, p. 4).

(7)    Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).

(8)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 al Comisiei din 30 octombrie 2014 de stabilire a formatului și mijloacelor de prezentare a raportului menționat la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind gazele fluorurate cu efect de seră (JO L 318, 5.11.2014, p. 5).

(9)    Regulamentul (UE) 2019/880 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind introducerea și importul bunurilor culturale (JO L 151, 7.6.2019, p. 1).