COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.11.2020

JOIN(2020) 17 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU

PLANUL DE ACȚIUNE AL UE PENTRU EGALITATEA DE GEN (GAP) III – O AGENDĂ AMBIȚIOASĂ PENTRU EGALITATEA DE GEN ȘI EMANCIPAREA FEMEILOR ÎN ACȚIUNILE EXTERNE ALE UE

{SWD(2020) 284 final}

PLANUL DE ACȚIUNE AL UE PENTRU EGALITATEA DE GEN (GAP) III – O AGENDĂ AMBIȚIOASĂ PENTRU EGALITATEA DE GEN ȘI EMANCIPAREA FEMEILOR ÎN ACȚIUNILE EXTERNE ALE UE

Egalitatea 1 de gen este o valoare fundamentală a UE 2  și un drept al omului universal recunoscut, precum și un imperativ pentru bunăstare, creștere economică, prosperitate, bună guvernanță, pace și securitate. Toți oamenii, în întreaga lor diversitate, ar trebui să fie liberi să își trăiască viața pe care și-o doresc, să prospere din punct de vedere social și economic, să participe și să se afirme de pe poziții egale.

UE este pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește promovarea egalității de gen, aceasta reprezentând un obiectiv politic esențial al acțiunii externe și al politicii externe și de securitate comună ale UE, menit să accelereze progresul către obiectivele fixate la nivel mondial, inclusiv obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), care stau la baza Agendei 2030. UE urmărește o abordare orientată pe trei axe, care combină integrarea dimensiunii de gen, acțiunile specifice și dialogul politic.

Provocările cu care ne confruntăm în ceea ce privește egalitatea de gen sunt la fel de variate ca și contextele în care apar și necesită răspunsuri specifice contextului. Nicio țară din lume nu este însă aproape de atingerea, până în 2030, a obiectivului privind realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor. În 2020, se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing 3 și 20 de ani de la adoptarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea 4 . S­au înregistrat unele progrese, dar persistă, peste tot în lume, inegalități adânc înrădăcinate, inclusiv în ceea ce privește accesul de bază la sănătate, educație și locuri de muncă, dar și în ceea ce privește violența de gen larg răspândită.

În multe locuri din lume, drepturile femeilor și ale fetelor sunt puse sub semnul întrebării și deseori refuzate. Instabilitatea, fragilitatea, conflictele, schimbările climatice, degradarea mediului, migrația, strămutarea forțată și, mai recent, pandemia de COVID-19 se numără printre factorii critici care agravează inegalitățile și pun în pericol progresele realizate cu greu. Organizațiile societății civile, inclusiv organizațiile pentru drepturile femeilor, se confruntă cu restrângerea spațiului de acțiune civilă și a spațiului civic și democratic.

Cu toate acestea, provocările aduc și oportunități. Femeile și fetele participă din ce în ce mai mult la conturarea transformărilor globale, noile generații fiind active în mișcările mondiale și cele locale pentru o tranziție verde și justă, drepturi egale pentru toți, democrație, precum și pentru societăți pașnice și incluzive. Acest lucru arată că o schimbare pozitivă este posibilă. Redresarea post-COVID-19 trebuie să reprezinte o oportunitate pentru a aborda inegalitățile structurale și a construi societăți mai incluzive.

Pornind de la Strategia UE privind egalitatea de gen 2020-2025, prin care se solicită realizarea unei Europe a egalității de gen, prezentul nou plan de acțiune al UE privind egalitatea de gen pentru perioada 2021-2025 (GAP III) pledează în favoarea unei lumi egalitare din punctul de vedere al genului și este complementar Strategiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025. Acesta va spori contribuția UE în vederea atingerii ODD 5 5 în toate domeniile de politică internă și externă ale UE și în cadrul Agendei 2030.

Pe baza evaluării sprijinului UE pentru egalitatea de gen 6 și a consultărilor cu părțile interesate 7 , GAP III oferă un cadru de politică pentru sporirea nivelului de implicare a UE, cu accentul pe cinci piloni:

1.Eficientizarea angajamentului UE privind egalitatea de gen

1.1.Abordarea cauzelor profunde ale inegalității de gen: trei principii fundamentale

Pentru a aborda cauzele profunde ale inegalității de gen și pentru a contribui la combaterea multitudinii de stereotipuri și prejudecăți care încă prevalează în numeroase contexte, acțiunile UE ar trebui să fie ghidate de trei principii:

·Adoptarea unei abordări transformatoare cu privire la dimensiunea de gen. Aceasta înseamnă examinarea, punerea sub semnul întrebării și modificarea normelor de gen rigide și a dezechilibrelor de putere care dezavantajează femeile și fetele și generează discriminări la toate vârstele, încă din copilărie, în societate. Acest lucru presupune promovarea, de către UE, a schimbării atitudinilor sociale, inclusiv prin implicarea activă a bărbaților și a băieților și prin concentrarea asupra tinerilor ca vectori ai schimbării. Pentru a lucra într-un mod care este sensibil la context, este esențială crearea de parteneriate și dialoguri puternice cu actorii locali, societatea civilă și comunitățile locale și sprijinirea organizațiilor femeilor.

·Abordarea intersecționalității discriminării pe bază de gen cu alte forme de discriminare 12 . Ar trebui să se pună accent, de asemenea, pe femeile cele mai dezavantajate, de exemplu persoanele aparținând popoarelor indigene și minorităților rasiale/etnice/religioase, persoanele strămutate forțat, femeile migrante, femeile defavorizate din punct de vedere economic și social și cele care trăiesc în zonele rurale și de coastă, deoarece acestea se confruntă cu discriminări multiple. Ar trebui luate în considerare provocările specifice cu care se confruntă fetele și femeile în vârstă. Femeile cu handicap, protejate, de asemenea, de Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap 13 , se află în situații deosebit de defavorizate. Drepturile femeilor cu handicap ar trebui să se afle în centrul viitoarei strategii privind drepturile persoanelor cu handicap pentru anii următori (2021-2030). În același spirit, promovarea drepturilor persoanelor LGBTIQ se află în centrul strategiei UE privind egalitatea persoanelor LGBTIQ 14 , care trebuie coroborată cu GAPIII. Toate dimensiunile intersecționale sunt relevante în aceeași măsură.

·Urmarea unei abordări bazate pe drepturile omului, care plasează principiile nediscriminării și combaterii inegalităților în centrul tuturor acțiunilor 15 . Aceasta include ajutarea fiecărei ființe umane să își exercite drepturile omului, să participe la deciziile care o privesc și să solicite măsuri de reparare în cazul în care drepturile sale sunt încălcate.

UE ar trebui să continue să condamne încălcările și abuzurile împotriva drepturilor femeilor și ale fetelor și să sprijine cu fermitate societatea civilă, precum și femeile și bărbații care lucrează pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor, inclusiv femeile care apără drepturile omului.

UE ar trebui să sprijine mobilizarea actorilor religioși pentru egalitatea de gen în conformitate cu cadrul „Credință pentru drepturi” 16 .

Comisia Europeană va consolida și actualiza metodologia de conectare a egalității de gen, abordarea bazată pe drepturi care cuprinde intersecționalitatea în setul său de instrumente: o abordare bazată pe drepturi, care cuprinde toate drepturile omului, pentru cooperarea pentru dezvoltare a U 17 ..

1.2. Promovarea integrării dimensiunii de gen în toate domeniile acțiunilor externe ale UE

Integrarea dimensiunii de gen rămâne principalul mijloc de realizare a egalității de gen. Scopul acesteia este de a se asigura că toate politicile și programele își maximizează beneficiile pentru toate persoanele și contribuie la stoparea perpetuării inegalității 18 . Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant se angajează să integreze dimensiunea de gen în toate politicile și acțiunile ca o responsabilitate pentru toate persoanele, inclusiv în instituțiile UE. Statele membre sunt încurajate să se alăture acestui efort.

ODD 5 este unul dintre cele trei cel mai puțin finanțate ODD la nivel global. UE și-a asumat angajamentul ca cel puțin 85 % din totalul noilor acțiuni externe 19 să aibă ca obiectiv semnificativ sau ca obiectiv principal egalitatea de gen și emanciparea femeilor și fetelor până în 2025 20 . 

Pornind de la progresele înregistrate în Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (2015­2020), acest procent a crescut constant de la aproximativ 58 % în 2016 la 65 % în 2019. În prezent, UE este hotărâtă să atingă obiectivul de 85 % până în 2025.

Din această perspectivă, elaborarea tuturor programelor externe finanțate de UE va aplica trei standarde minime:

1.efectuarea și utilizarea de analize de gen actualizate pentru informarea procesului decizional cu privire la acțiunile viitoare și integrarea acestor analize în toate dialogurile, politicile, strategiile, programele și operațiunile relevante 21 ;

2.aplicarea de indicatori și statistici sensibili (sensibile) la dimensiunea de gen și defalcați (defalcate) pe sexe în cadrul monitorizării și evaluării 22 ;

3.furnizarea de motive temeinice, pe baza constatărilor analizei de gen, pentru a justifica orice acțiune care se consideră că nu contribuie la egalitatea de gen.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant vor promova acțiuni care vizează egalitatea de gen ca obiectiv principal, cu un potențial de transformare. În fiecare țară va fi sprijinită cel puțin o acțiune având ca obiectiv principal egalitatea de gen 23 .

De asemenea, Comisia Europeană își va intensifica sprijinul pentru integrarea dimensiunii de gen în buget prin intermediul programelor de sprijinire a gestionării finanțelor publice. Aceasta se va asigura că noile rapoarte de evaluare a cheltuielilor publice și a responsabilității financiare (PEFA) includ modulul privind sensibilitatea la dimensiunea de gen.

Urmând practica Planului de investiții externe al UE (PIE), punerea în aplicare a IVCDCI va adopta o abordare integrată care combină sprijinul acordat investițiilor sectorului privat în țările partenere cu acțiuni de îmbunătățire a climatului de investiții. PIE va aborda obstacolele din calea emancipării femeilor, iar fondurile de finanțare mixtă și garanțiile UE vor integra perspectiva de gen.

UE ar trebui să continue să promoveze egalitatea de gen prin intermediul politicii sale comerciale. Noile acorduri comerciale ar trebui să includă dispoziții ferme privind egalitatea de gen, inclusiv respectarea convențiilor OIM și ONU relevante. 24 Respectarea acestor convenții ar trebui să rămână o cerință în temeiul noului regulament privind sistemul de preferințe generalizat, care va intra în vigoare în 2024. De asemenea, UE va continua să includă analize de gen dedicate în toate evaluările ex-ante ale impactului, studiile de impact asupra durabilității și revizuirile de politici legate de comerț.

Având în vedere rolul important al femeilor în lanțul de aprovizionare din sectorul pescuitului, inclusiv în acvacultură, pentru proiecte în acest domeniu se utilizează deja sprijinul sectorial acordat prin Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil 25 .

Întrucât femeile și fetele reprezintă aproximativ jumătate din totalul migranților internaționali, trebuie recunoscute contribuțiile acestora la evoluțiile economice și sociale din țările de origine, de tranzit și de destinație, precum și nevoile specifice ale acestora. UE ar trebui să se asigure că drepturile omului în privința femeilor și fetelor migrante sunt pe deplin realizate prin intermediul politicilor, al programelor și al legilor privind migrația receptive la dimensiunea de gen, precum și că guvernanța receptivă la dimensiunea de gen în materie de migrație este consolidată la nivel global, regional și național. UE se va baza pe lecțiile învățate, inclusiv în cadrul Fondului fiduciar de urgență al UE pentru Africa (EUTF).

Ajutorul umanitar al UE ar trebui să țină în continuare seama atât de dimensiunea de gen, cât și de dimensiunea de vârstă, și să vizeze integrarea acestora, luând în considerare nevoile specifice, vulnerabilitățile și capacitățile tuturor persoanelor. Utilizarea indicatorului umanitar de gen și vârstă al Comisiei 26 și acțiunile specifice vor contribui la acest efort.

Punerea în aplicare a GAP III va contribui la legătura triplă dintre domeniul umanitar, domeniul dezvoltării și pace, iar colaborarea dintre actori este puternic încurajată.

Cercetarea și inovarea joacă un rol esențial în promovarea egalității de gen și a emancipării femeilor. Programul Orizont Europa va contribui, prin cooperarea sa internațională, la soluții comune pentru provocările globale, prin sprijinirea studiilor de gen și a cercetării intersecționale, a accesului femeilor la finanțarea cercetării și a participării acestora la cariere în cercetare, precum și a integrării unei perspective de gen în conținutul cercetării.

2.Promovarea unui angajament strategic al UE la nivel național, regional și multilateral

Ar trebui să se urmărească un angajament coordonat, strategic și coerent al UE la nivel multilateral, regional și național, în cadrul punerii în aplicare a GAP III.

2.1.Activități comune la nivel național

Pe baza unui profil de țară solid în ceea ce privește dimensiunea de gen 27 , delegațiile UE, operațiunile și misiunile politicii de securitate și apărare comune (PSAC), în coordonare cu ambasadele statelor membre UE, ar trebui să pregătească un „plan de punere în aplicare la nivel național”, care stabilește prioritățile în materie de politică și identifică acțiunile și obiectivele esențiale selectate din domeniile tematice de politică prevăzute în capitolul 3 al prezentei comunicări comune 28 .

UE ar trebui să lucreze în parteneriat cu rețelele și ministerele naționale pentru egalitatea de gen. Ori de câte ori este posibil, aceasta va sprijini strategiile naționale și sectoriale relevante privind egalitatea de gen, întrucât acest lucru este esențial pentru durabilitatea pe termen lung a acțiunilor UE. UE ar trebui să mențină un dialog periodic cu privire la punerea în aplicare a GAP III și să lucreze în cooperare cu o gamă largă de actori, precum autoritățile locale și organizațiile societății civile, activiștii pentru drepturile femeilor, apărătorii drepturilor omului, tinerii, precum și organizațiile religioase și cu profil religios.

Foile de parcurs ale fiecărei țări pentru colaborarea UE cu societatea civilă vor integra perspectiva de gen și vor asigura o participare semnificativă a organizațiilor femeilor și fetelor și a organizațiilor de bază.

UE ar trebui să depună eforturi pentru o coordonare strânsă cu reprezentanțele naționale ale organizațiilor internaționale, în special cele din sistemul ONU. De asemenea, UE ar trebui să coopereze cu sectorul privat pentru a promova egalitatea de gen și standardele în materie de afaceri și privind drepturile omului.

2.2.Extinderea angajamentului UE la nivel multinațional și la nivel regional

UE ar trebui să își intensifice angajamentul, dialogul și parteneriatul cu părțile interesate regionale, prin sprijinirea strategiilor privind egalitatea de gen conduse de organizațiile internaționale și regionale, asigurându-se că perspectiva de gen este integrată în toate programele regionale ale acesteia.

Stimularea sinergiilor între nivelurile regionale și naționale a avut rezultate pozitive cu privire la cooperarea regională a UE în vecinătatea sudică, de exemplu prin consolidarea parteneriatului UE cu Consiliul Europei în ceea ce privește prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, în conformitate cu standardele și obiectivele Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și prin sprijinirea Uniunii pentru Mediterana în ceea ce privește apărarea drepturilor omului în privința femeilor, iar acest lucru ar trebui continuat

Procesul de aderare la UE a determinat reforme juridice care promovează egalitatea de gen în țările candidate și potențial candidate, întrucât acestea trebuie să se alinieze progresiv la acquis-ul UE în materie de egalitate de gen și să dispună de cadrul instituțional necesar aplicării acestuia.

În mod similar, UE ar trebui să sprijine inițiative precum Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Comisia pentru promovarea și protecția drepturilor femeilor și copiilor, Declarația liderilor din zona Pacificului privind egalitatea de gen și Strategia Montevideo în America Latină.

În cadrul parteneriatului Africa-UE, UE ar trebui să sprijine inițiativele specifice ale Uniunii Africane, precum Strategia privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor (2018­2028) 29 și Noul deceniu al incluziunii financiare și economice a femeilor africane (2020­2030) 30 . De asemenea, UE ar trebui să pledeze pentru ratificarea și punerea în aplicare pe deplin a Protocolului de la Maputo și a Protocolului la Carta africană a drepturilor omului și ale popoarelor privind drepturile femeilor din Africa 31 .

Prin integrarea egalității de gen în toate domeniile de lucru ale parteneriatului Africa­UE, UE ar trebui, de asemenea, să consolideze rolul femeilor în calitate de deținătoare de drepturi, promotori ai păcii și factori de decizie pentru pace și securitate, democrație și statul de drept, precum și să promoveze accesul acestora la justiție și serviciile de bază. Sprijinul acordat Zonei continentale africane de liber schimb (AfCFTA) ar trebui să fie în beneficiul femeilor. În contextul mai larg al dezvoltării urbane, oportunitățile de afaceri pentru femei și participarea vor fi promovate prin intermediul cooperării dintre orașele din UE și orașele din Africa, în cadrul Inițiativei „100 de orașe inteligente” 32 .

Acțiunea regională a UE ar trebui să abordeze provocările legate de gen cu o dimensiune transfrontalieră, precum schimbările climatice, migrația și strămutarea forțată, inclusiv traficul de persoane și securitatea. Un nou program de consolidare a capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare (CBSD) 33 pentru personalul militar va fi pus în aplicare în țările africane și va încorpora Agenda privind femeile, pacea și securitatea (FPS).

În fiecare regiune, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant vor sprijini, ori de câte ori este cazul, acțiunile transformaționale pentru egalitatea de gen pe baza unei analize de gen la nivel regional. În Africa Subsahariană, de exemplu, sprijinul ar trebui să se îndrepte către parteneriatele multinaționale, creând sinergii între eforturile de abordare a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente (SRHR), a educației, a nutriției și a accesului femeilor la finanțare și oportunități de afaceri.

2.3.Consolidarea rolului de lider al UE la nivel multilateral

UE ar trebui să își consolideze rolul de lider în ceea ce privește egalitatea de gen, drepturile și emanciparea femeilor și fetelor la nivel multilateral, contribuind la promovarea acestei agende în forumurile internaționale. Bazându-se pe autoritatea sa și pe puterea sa de mobilizare, UE ar trebui să fie pregătită să inițieze, să sponsorizeze și să co-sponsorizeze rezoluții și declarații privind egalitatea de gen și să promoveze în mod consecvent includerea unui limbaj receptiv la dimensiunea de gen în cadrul tuturor rezoluțiilor și declarațiilor. Consolidarea și formarea parteneriatelor și alianțelor sunt esențiale pentru reînnoirea angajamentelor internaționale existente privind egalitatea de gen, drepturile femeilor și emanciparea acestora. Acest lucru este evident mai ales în ceea ce privește abordarea provocărilor globale, precum COVID-19. Delegațiile multilaterale ale UE au o responsabilitate specială de a promova inițiative politice, coordonându-se în același timp cu autoritățile diplomatice ale statelor membre ale UE din teritoriu și cu țările partenere.

Ca parte a angajamentului său multilateral, UE se implică activ în sistemul ONU și în toate organismele ONU și agențiile specializate în domeniul egalității de gen. UE ar trebui să rămână un ferm apărător al drepturilor femeilor în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului, asigurând o implicare deplină pe parcursul diferitelor sesiuni. Comisia Europeană, alături de unele state membre ale UE, face parte din Forumul privind egalitatea între generații 34 , o reuniune mondială pentru egalitatea de gen, convocată de Entitatea ONU pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeii și găzduită în comun de guvernul mexican și guvernul francez, în parteneriat cu societatea civilă, sectorul privat și organizațiile internaționale. Comisia Europeană conduce în comun Coaliția de acțiune pentru egalitatea între generații privind combaterea violenței de gen.

UE ar trebui să continue să se implice îndeaproape în inițiativa umanitară globală „Apel la acțiune pentru protecția împotriva violenței bazate pe gen” și să promoveze această inițiativă, precum și noua sa foaie de parcurs 35 .

UE ar trebui să se implice în continuare în forumurile G7 și G20, pentru a promova Agenda privind FPS, emanciparea femeilor și egalitatea de gen, inclusiv pe piața muncii. În contextul G20, UE și ceilalți membri lucrează activ în direcția obiectivului de la Brisbane (adoptat de G20 în 2014), pentru a reduce cu 25 %, până în 2025, decalajul dintre bărbați și femei în ceea ce privește rata de participare la forța de muncă.

În contextul OCDE, Comisia Europeană va rămâne un membru activ al rețelei DAC privind egalitatea de gen 36 , al cărei obiectiv este îmbunătățirea politicilor și a practicilor de consolidare a egalității de gen în cadrul programelor de dezvoltare și asigurarea drepturilor femeilor și fetelor, contribuind la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

3.Către o Europă a egalității de gen: concentrarea asupra domeniilor tematice esențiale ale angajamentului

Obiectivul GAP III este de a accelera progresul în direcția egalității de gen și a emancipării femeilor și a fetelor, prin stabilirea de obiective și acțiuni în cadrul a șase domenii tematice esențiale de politică. Acesta se bazează pe GAP anterioare și abordează noi provocări și oportunități, asigurând în același timp coerența politicilor interne și externe. Obiectivele și indicatorii specifici pentru fiecare dintre domeniile de angajament sunt definiți în documentul lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Obiective și indicatori pentru cadrul punerii în aplicare a GAP III”.

3.1.Asigurarea absenței tuturor formelor de violență de gen

Fiind înrădăcinată în stereotipuri și norme sociale dăunătoare din cadrul culturilor și claselor sociale, violența de gen afectează toate comunitățile, aducând prejudicii enorme victimelor, familiilor acestora, societăților și economiilor . Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ puternic, înregistrându-se o creștere semnificativă a feminicidului și a violenței de gen, inclusiv a violenței domestice, în multe părți ale lumii 40 .

Crizele umanitare, conflictele, dezastrele și pandemiile exacerbează riscurile asociate violenței sexuale și de gen, care trebuie prevenită și combătută chiar de la debutul acesteia. Abordările centrate pe supraviețuitori care iau în considerare formele de discriminare intersecționale rămân esențiale.

Asistența umanitară a UE include, în programul său de protecție și sănătate, acțiuni de prevenire și răspuns la violența sexuală și bazată pe gen 44 .

3.2.Promovarea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente

SRHR sunt cruciale pentru dreptul femeilor și al fetelor la autodeterminare. UE își menține angajamentul cu privire la promovarea, protecția și îndeplinirea tuturor drepturilor omului și punerea în aplicare deplină și eficace a Platformei de acțiune de la Beijing și a Programului de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare, precum și a rezultatelor conferințelor privind revizuirea acestora și își menține angajamentul privind sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR), în acest context.

Fiecare persoană are dreptul de a deține controlul deplin asupra aspectelor care îi afectează sexualitatea și sănătatea sexuală și reproductivă și de a decide în mod liber și responsabil în privința acestora, fără discriminare, constrângere și violență, de a duce o viață sănătoasă, precum și de a participa la economie și la viața socială și politică. Este necesar să se asigure accesul la informații cuprinzătoare de calitate și accesibile privind sănătatea sexuală și reproductivă, la educație, inclusiv o educație sexuală cuprinzătoare, precum și la servicii de sănătate 46 .

Normele și stereotipurile de gen dăunătoare împiedică accesul la planificarea familială, fie prin intermediul barierelor juridice, fie prin intermediul presiunii comunitare, precum și prin intermediul hărțuirii și al abuzului, iar o reacție împotriva egalității de gen amenință progresele realizate cu greu și legile existente.

3.3.Consolidarea drepturilor economice și sociale și emanciparea fetelor și a femeilor

Femeile și bărbații, în toată diversitatea acestora, ar trebui să beneficieze de oportunități egale, acces egal la piața muncii, muncă decentă, precum și de remunerație egală pentru muncă egală, pentru a fi independenți din punct de vedere economic. În plus, femeile și bărbații ar trebui să împartă în egală măsură responsabilitățile de îngrijire și să aibă acces la o protecție socială adecvată, la servicii publice și la oportunități financiare și de afaceri.

În plus, femeile și fetele trebuie, de asemenea, să aibă acces la condiții favorabile, cum ar fi un transport public sigur, accesibil și la prețuri rezonabile și alte opțiuni de mobilitate, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane.

Emanciparea economică a femeilor este esențială pentru reducerea sărăciei și pentru realizarea unei creșteri incluzive și durabile în cadrul Agendei 2030 49 .

Emanciparea economică

Progresele în ceea ce privește reducerea disparității globale de gen în privința ratelor de participare la forța de muncă au stagnat 50 . Decalajele privind remunerația și venitul 51 reprezintă un dezavantaj suplimentar pentru femei 52 . Reglementările și practicile privind deținerea de bunuri, accesul la credite bancare, drepturile de moștenire și accesul la identificare discriminează adesea femeile și limitează accesul acestora la resurse și finanțe 53 . Sprijinirea emancipării economice a femeilor migrante în UE este, de asemenea, importantă în acest context. Planul de acțiune al UE privind integrarea și incluziunea include acțiuni de sprijinire a emancipării economice a femeilor.

Consecințele pandemiei de COVID-19 afectează femeile, deoarece acestea sunt reprezentate în mod disproporționat în sectoarele afectate negativ de criză, în ceea ce privește locurile de muncă informale și precare 54 și forța de muncă din domeniul îngrijirii (de exemplu, în sectorul educației, al asistenței sociale și al sănătății, precum și al muncii la domiciliu) 55 . În plus, femeile poartă, de asemenea, povara crescândă a muncii de îngrijire neremunerate 56 . Acest lucru subliniază necesitatea urgentă de a adopta sisteme de protecție socială nediscriminatorii și favorabile incluziunii, de a promova munca cu forme legale, de a extinde drepturile și beneficiile lucrătorilor informali și ale lucrătorilor cu locuri de muncă precare și de a pune un accent deosebit pe îmbunătățirea condițiilor de muncă și a remunerării personalului de îngrijire. 

Promovarea egalității de gen în domeniul educației

Progresul global în ceea ce privește paritatea de gen cu privire la înscrierea în învățământul primar si secundar nu a eliminat încă disparitățile de gen în școlarizare și învățare 59 . 

Accesul fetelor la educație este limitat de absența progreselor cu privire la asigurarea SRHR ale acestora, de mediile de învățare nesigure și de lipsa de facilități sanitare adecvate 60 . O estimare a ONU din 2016 a arătat că 246 de milioane de copii din întreaga lume se confruntă cu violența de gen în școală, fetele și copiii care provin din medii defavorizate fiind afectați în mod deosebit 61 . CEFM și sarcina timpurie afectează ratele de absolvire a învățământului secundar de către fete (acestea fiind cu 36,9 % sub cele ale băieților), compromițând potențialul acestora de a realiza venituri și puterea lor de decizie 62 . Fiecare an suplimentar de școală primară crește salariile posibile ale fetelor cu 10-20 % 63 . Lipsa accesului la școli sporește și mai mult decalajele pentru fetele cu handicap. Stereotipurile de gen limitează aspirațiile fetelor la cariere în domeniul științei și al ingineriei și îi descurajează pe băieți să urmeze o carieră în sectorul îngrijirii. De asemenea, acestea împiedică femeile să avanseze în funcții de conducere, inclusiv în domeniul educației, cu toate că majoritatea profesorilor sunt femei.

În contextele afectate de criză, inclusiv de pandemia globală de COVID-19, închiderea școlilor a crescut riscul muncii copiilor, al violenței domestice, al exploatării sexuale, al sarcinii timpurii și al CEFM 64 . Fetele primesc mai puțină educație la distanță, deoarece acestea au un acces mai redus decât băieții la internet (la nivel mondial, accesul fetelor la internet este cu 17 % mai redus decât cel al băieților) și la tehnologia de telefonie mobilă (26 %) 65 . Jumătate din toate fetele refugiate din învățământul secundar nu se vor întoarce la școală după COVID­19 66 .

În contexte umanitare, bugetul UE pentru educație în situații de urgență a crescut semnificativ de la 1 % în 2015 la 10 % începând din 2019, ceea ce înseamnă o sumă de peste 450 de milioane EUR, de care beneficiază peste 8,5 milioane de fete și băieți din 59 de țări din întreaga lume; astfel, UE oferă un exemplu în acest sens și promovează educația pentru pace și protecție 67 .

Este necesar să se meargă dincolo de cifrele cu privire la paritatea de gen, punând accentul pe modul în care sistemul educațional poate promova egalitatea de gen.

Promovarea accesului universal la servicii de sănătate

Sistemele de sănătate publică primesc finanțare insuficientă, ceea ce afectează puternic serviciile oferite fetelor și femeilor 68 .

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a compromis și mai mult serviciile medicale esențiale și accesul la medicamente și vaccinuri sigure, ducând la o creștere a deceselor materne și a sarcinilor nedorite 69 . În calitate de lucrători și îngrijitori din prima linie, femeile se confruntă adesea cu un risc mai mare pentru sănătatea lor, în contextul pandemiei. Reorientarea resurselor sistemelor de sănătate pentru a se concentra pe combaterea pandemiei de COVID­19 a afectat grav serviciile de tratament și prevenire a HIV, conducând, totodată, la o creștere a stigmatizării și a discriminării persoanelor infectate cu HIV, acestea afectând în special femeile 70 . 

Femeile și fetele cu handicap sunt expuse unui risc sporit din cauza informațiilor inaccesibile privind prevenirea și asistența și din cauza barierelor puternice în calea accesului la servicii de sănătate sau la serviciile esențiale de apă, salubrizare și igienă. Finanțarea susținută a acoperirii universale cu servicii de sănătate, inclusiv a serviciilor de SRHR, este mai importantă ca niciodată.

3.4.Promovarea participării egale și a rolului de lideri al femeilor și fetelor

Femeile și fetele ar trebui să participe în condiții de egalitate la sfera publică și privată, pentru a realiza o democrație și o economie funcționale și pentru a asigura respectarea drepturilor omului pentru toate persoanele. Acest lucru are beneficii majore pentru societate în ansamblu, acestea variind de la credibilitatea sporită a instituțiilor democratice până la o incidență mai mică a violenței comise de stat 71 .

Cu toate acestea, femeile continuă să fie subreprezentate în calitate de alegători, lideri politici și funcționari aleși, precum și în calitate de negociatori și mediatori oficiali în domeniul păcii. Schimbarea este lentă în funcțiile alese și în organele de decizie de la toate nivelurile 72 . Cu toate că aproximativ 39 % din țări au instituit cote pentru reprezentarea femeilor în parlamente sau partide politice, punerea în aplicare este îngreunată de factori precum stereotipurile de gen, structurile partidelor politice și lipsa finanțării politice.

Femeile din viața publică, inclusiv femeile politicieni, jurnaliști și activiști fac adesea obiectul violenței de gen, aceasta incluzând diferite forme de violență online și chiar feminicid, pe fondul micșorării spațiului civic. Atacurile motivate politic asupra femeilor au crescut în aproape fiecare regiune, atingând un număr record în 2019. Potrivit constatărilor unui sondaj din 2016 privind femeile politicieni din 39 de țări, 82 % dintre acestea au fost victime ale violenței psihologice, 44 % confruntându-se cu amenințări violente 73 .

În același timp, o nouă generație vocală de femei tinere și activiste a preluat o gamă largă de cauze, inclusiv emanciparea fetelor și a femeilor. Acestora ar trebui să li se pună la dispoziție o platformă care să le permită să își exprime opiniile și să se implice.

3.5.Integrarea agendei privind femeile, pacea și securitatea

În secolul 21, catastrofele și crizele provocate de om, inclusiv conflictele, au devenit mai complexe, mai prelungite și din ce în ce mai legate de provocările globale, precum schimbările climatice, degradarea mediului, strămutarea și, mai recent, pandemiile. Efectul pandemiei de COVID-19 a demonstrat că Agenda privind FPS are un rol central în ceea ce privește abordarea amenințărilor de violență crescute și includerea femeilor prin intermediul legăturii dintre securitate și egalitate de gen.

Conflictele, crizele și situațiile de fragilitate împiedică progresul către o pace și securitate durabile și către realizarea ODD. Agenda privind FPS se concentrează pe legăturile dintre inegalitatea de gen și conflict, modul în care acestea se consolidează reciproc și subliniază necesitatea de a înțelege inegalitatea de gen ca o cauză fundamentală și un motor al conflictului și al fragilității. Inegalitățile, împreună cu excluderea femeilor de la putere, oportunități, servicii și securitate creează un teren fertil pentru conflicte și violență de gen, mai ales atunci când acestea sunt legate de capacitatea sau legitimitatea slabă a statului. Acțiunile preventive ar trebui să adopte o abordare bazată pe riscuri, nevoi și drepturi.

Femeile sunt adesea victime în aceste situații, dar nu întotdeauna; acestea joacă roluri multiple și diverse în calitate de combatanți, promotori ai păcii, mediatori, politicieni, femei de afaceri și activiști. Numărul femeilor implicate în procesele de pace rămâne redus, în pofida angajamentelor globale, regionale și naționale 76 și numeroase acorduri de pace nici măcar nu includ prevederi de gen care să răspundă în mod adecvat nevoilor femeilor. Creșterea participării femeilor la toate aspectele legate de pace și securitate reprezintă o prioritate pentru UE. 

Pe baza abordării strategice a UE cu privire la FPS, UE își va implementa planul de acțiune privind FPS 77 , care identifică obiective clare și criterii de îndeplinire, în următoarele domenii prioritare esențiale: (i) prevenție; (ii) protecție; (iii) sprijin și recuperare, precum și cele trei principii generale și transversale ale (iv) participării; (v) integrarea perspectivei de gen și (vi) puterea exemplului.

Obiectivele UE privind FPS ar trebui să fie realizate, printre altele, prin implicarea politică și diplomatică a conducerii UE și prin integrarea unei perspective de gen, precum și prin asigurarea participării și conducerii femeilor în toate contextele legate de pace și securitate. De asemenea, este necesar să se ia măsuri specifice, inclusiv pregătire specifică pentru forțele armate, juridice și de securitate.

Sinergiile dintre agenda privind FPS și celelalte priorități tematice vor fi valorificate. Monitorizarea și raportarea privind FPS vor fi aliniate la GAP III, de asemenea, pentru a integra pe deplin cadrul de politică al UE privind FPS în cadrul general de politică al UE privind egalitatea de gen.

3.6.Abordarea provocărilor și valorificarea oportunităților oferite de tranziția verde și transformarea digitală

Promovarea unei tranziții verzi echitabile și incluzive 

Femeile și fetele din țările în curs de dezvoltare sunt afectate în mod deosebit de impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului, precum pierderea ecosistemului, pierderea accesului la resursele naturale esențiale, malnutriția și bolile respiratorii, legate de apă și bolile cu transmitere prin vectori 79 . 

În calitate de utilizatori și administratori principali ai resurselor naturale, femeile joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și în protecția mediului. Cu toate acestea, participarea lor în mod egal la procesele de guvernanță conexe este împiedicată din mai multe motive, acestea incluzând normele dăunătoare de gen, cadrele juridice inadecvate, precum și accesul redus la educație și la proprietate asupra terenurilor. Cu toate acestea, activiștii pentru drepturile femeilor din întreaga lume susțin drepturile de mediu, iar femeile tinere preiau conducerea pentru a pleda pentru schimbare.

UE este hotărâtă să acționeze în ceea ce privește dimensiunea de gen a degradării mediului și a schimbărilor climatice, de asemenea, în ceea ce privește situațiile fragile și ținând cont de nevoile și rolurile specifice ale femeilor indigene care se bazează direct pe resursele naturale.

Înțelegerea oportunităților pentru emanciparea femeilor prin intermediul digitalizării

Promovarea accesului egal al femeilor la potențialul neexploatat al tehnologiilor digitale este esențială pentru strategia digitală a UE 80 și pentru creșterea durabilă 81 .

Tehnologiile și soluțiile digitale pot accelera progresul în ceea ce privește egalitatea de gen și emanciparea femeilor în domenii precum educația, ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul, precum și prevenirea și combaterea violenței de gen. Acestea pot ajuta femeile să facă față situațiilor de urgență, astfel cum s-a demonstrat în pandemia de COVID-19, atenuând consecințele sociale și economice și consolidând reziliența. Serviciile electronice, precum finanțarea digitală, pot crea oportunități pentru autonomizarea economică a femeilor, îmbunătățind accesul la serviciile financiare și utilizarea acestora.

Decalajul digital, și anume decalajul dintre persoanele care dispun și cele care nu dispun de acces la tehnologii digitale și conectivitate, afectează abilitățile oamenilor de a participa la oportunitățile erei digitale și de a le fructifica. Acesta variază enorm de la o regiune geografică la alta și între femei și bărbați 82 .

Femeile situate în regiuni rurale sau îndepărtate sunt supuse unei triple discriminări (digitală, de gen și rurală), confruntându-se cu bariere uriașe în ceea ce privește accesul la tehnologiile digitale și utilizarea acestora, din cauza inaccesibilității din punct de vedere economic, a alfabetizării digitale reduse și a normelor sociale. În plus, digitalizarea aduce, de asemenea, noi riscuri și provocări pentru egalitatea de gen, acestea fiind legate, de exemplu, de posibile prejudecăți de gen prin intermediul inteligenței artificiale sau de o creștere a violenței de gen.

UE ar trebui să continue să abordeze barierele structurale care stau la baza decalajului digital de gen și să sprijine o transformare digitală incluzivă și echitabilă. Aceasta include promovarea unei abordări participative receptive la dimensiunea de gen în cadrul politicilor, al proiectelor și al programelor de dezvoltare care sprijină transformarea digitală a țărilor partenere.

4.UE conduce prin puterea exemplului

„Schimbarea culturală instituțională” inițiată prin intermediul GAP II a generat progrese semnificative, dar inegale. Prin intermediul GAP III, UE este hotărâtă să facă un salt înainte, consolidându-și propria capacitate de a realiza obiectivele privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor ca o responsabilitate colectivă a întregului personal al acesteia. Această transformare necesită o conducere receptivă la dimensiunea de gen 83  și o capacitate instituțională suficientă.

Conducerea UE, inclusiv șefii delegațiilor UE, trebuie să promoveze egalitatea de gen și emanciparea femeilor ca parte integrantă a numirii în funcție și a evaluării performanței acestora, continuând consolidarea unei „culturi a egalității de gen” la nivel instituțional.

În toate direcțiile generale externe ale Comisiei, în Serviciul European de Acțiune Externă, în delegațiile UE și în misiunile și operațiile PSAC trebuie îmbunătățite capacitatea instituțională și asumarea responsabilității. Expertiza în materie de gen trebuie să fie disponibilă și poziționată pentru a raporta către cele mai înalte organe decizionale. În cadrul GAP II, persoanele/autoritățile centrale din domeniul egalității de gen 84 au fost esențiale pentru punerea în mișcare a „schimbării culturii instituționale”, iar acest lucru a contribuit la progrese autentice. Capacitatea și rolul acestora vor fi consolidate, inclusiv prin oferirea de oportunități și instrumente de cunoaștere, iar rețeaua acestora va fi mărită. De asemenea, este încurajată numirea consilierilor principali pe probleme de gen pentru a sprijini conducerea și personalul, asigurând faptul că egalitatea de gen este prioritară în cadrul agendei și promovează inițiative esențiale 85 . 

În cadrul rapoartelor de activitate anuale și ca parte a planurilor lor de lucru referitoare la egalitatea de gen, toate serviciile relevante vor raporta anual cu privire la creșterea gradului de conștientizare privind egalitatea de gen.

De asemenea, UE se angajează să realizeze progrese semnificative în ceea ce privește paritatea de gen în funcțiile de conducere, în conformitate cu strategia UE privind egalitatea de gen. Astfel cum a anunțat, în cadrul orientărilor politice, președinta von der Leyen, până la sfârșitul mandatului Comisiei, echilibrul de gen pentru personalul din conducere va fi de 50/50. 

SEAE își continuă în mod activ eforturile de îmbunătățire a echilibrului de gen la nivel de conducere. O prioritate esențială a fost aceea de a încuraja statele membre să desemneze candidați de gen feminin pentru toate posturile din SEAE, inclusiv pentru funcții de conducere de nivel superior și ca șefi ai misiunilor și operațiunilor PSAC. În plus, o serie de acțiuni au fost puse în aplicare la nivel intern pentru a îmbunătăți echilibrul de gen la toate nivelurile.

Conducerea va beneficia de formare obligatorie privind egalitatea de gen și punerea în aplicare a GAP III. Promovarea egalității de gen ar trebui încorporată în lista competențelor și a responsabilităților de bază aferente tuturor funcțiilor de conducere și management.

Este esențială îmbunătățirea cunoștințelor și a expertizei de gen în toate sectoarele și la toate nivelurile, în special pentru delegațiile UE și ambasadele statelor membre la nivel național. Aceasta va include:

(a)un program cuprinzător de formare, bazat pe o analiză a nevoilor de formare și alte măsuri de consolidare a capacității;

(b)resurse pentru cercetare, analiză și expertiză, inclusiv asistență tehnică cu privire la programele de integrare a perspectivei de gen și punerea în aplicare a GAP III;

(c)punerea în comun a resurselor și a schimbului de cunoștințe cu statele membre ale UE și organizațiile internaționale.

5.Raportarea și comunicarea rezultatelor

Serviciile Comisiei, în cooperare cu SEAE, vor monitoriza progresele înregistrate în fiecare an în ceea ce privește punerea în aplicare a GAP III, urmărind „obiectivele și indicatorii instituționali și strategici ai UE” prezentați în partea 1 a documentului de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Obiective și indicatori pentru cadrul punerii în aplicare a GAP III”.

În plus, raportul anual privind punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii Europene pentru finanțarea acțiunilor externe va raporta în mod cuprinzător acțiunile și rezultatele privind egalitatea de gen.

Un raport privind rezultatele cantitative și calitative ale UE, inclusiv cu privire la FPS, va fi publicat la jumătatea perioadei și la sfârșitul punerii în aplicare a GAP III. Acesta va evalua impactul acțiunilor UE, în conformitate cu cadrul de rezultate al UE, ODD selectat și alți indicatori și alte angajamente de raportare. Raportul va include bune practici, cazuri de schimbare și rezultatele evaluărilor ad-hoc. Progresele vor fi raportate pe domenii tematice la nivel național, regional și internațional.

În acest scop, partea a II-a a documentului de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Obiective și indicatori pentru cadrul punerii în aplicare a GAP III” conține un meniu de „indicatori tematici esențiali de rezultat” care urmează să fie integrați în elaborarea fiecărui „plan de punere în aplicare la nivel național” și a noilor acțiuni. Indicatorii tematici vor fi integrați în sistemul de monitorizare corporativă, fiind disponibile orientări pentru sprijin. Statele membre sunt încurajate să utilizeze acești indicatori pentru a crea rapoarte agregate cu privire la rezultate. Indicatorii din planul de acțiune al UE privind FPS sunt integrați în părțile I și II din documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

Reînnoirea eforturilor de comunicare strategică vor stimula dialogul informat cu părțile interesate. La nivel național, delegațiile UE, în colaborare cu statele membre și cu misiunile și operațiunile PSAC, sunt încurajate să organizeze schimburi cu privire la egalitatea de gen și la punerea în aplicare a GAP III pentru a discuta progresele, precum și pentru a cataliza sprijinul părților interesate naționale care implică societatea civilă. La Bruxelles, pe lângă discuțiile la nivel interinstituțional cu Parlamentul European și Consiliul, Comisia și Înaltul Reprezentant vor discuta anual progresele cu organizațiile societății civile.

Comisia va lansa o evaluare a GAP III la finalul perioadei, cel târziu în 2024.

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe GAP III și să colaboreze cu Comisia și Înaltul Reprezentant pentru punerea în aplicare a prezentei comunicări comune.

(1)

„Gen” înseamnă rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite la nivel social pe care o anumită societate le consideră adecvate pentru femei și bărbați.

(2)

Articolul 2, articolul 3 alineatul (3) și articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a UE.

(3)

https://www.un.org/en/events/pastevents/pdfs/Beijing_Declaration_and_Platform_for_Action.pdf.

(4)

https://www.unwomen.org/en/docs/2000/10/un-security-council-resolution-1325.

(5)

  https://sdgs.un.org/goals/goal5 . 

(6)

 Evaluare privind „Sprijinul acordat de UE egalității de gen și emancipării femeilor și fetelor (2010-2018)”, https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/tenders/monitoring-and-evaluation_en . 

(7)

 https://ec.europa.eu/international-partnerships/topics/empowering-women-and-girls_en.

(8)

 Obiectivele vor fi aliniate la Regulamentul de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), în momentul adoptării.

(9)

O abordare este transformațională cu privire la egalitatea de gen atunci când își propune să schimbe relațiile dintre gen și putere, pentru o schimbare pozitivă a paradigmei (paradigmelor) care generează discriminări și inegalități. 

(10)

O abordare este intersecțională atunci când se bazează pe o recunoaștere a multiplelor caracteristici și identități ale unei persoane, pentru a analiza modurile în care sexul și genul se intersectează cu alte caracteristici personale și pentru a răspunde acestora.

(11)

Receptiv la dimensiunea de gen: care vizează creșterea responsabilizării și accelerarea punerii în aplicare a angajamentelor privind egalitatea de gen, prin intermediul unei abordări bazate pe drepturi la nivel internațional, național și comunitar.

(12)

 Articolul 10 din TFUE prevede: „În definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală”.

(13)

A se vedea Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificată, până în prezent, de 182 de țări: https://www.ohchr.org/EN/HRBodies/CRPD/Pages/ConventionRightsPersonsWithDisabilities.aspx ; Articolul 6: Femeile cu handicap.

(14)

COM(2020) 698 final.

(15)

  https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/racism-and-xenophobia/eu-anti-racism-action-plan-2020-2025_en .

(16)

  https://www.ohchr.org/EN/Issues/FreedomReligion/Pages/FaithForRights.aspx  

(17)

  http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%2011205%202014%20INIT . 

(18)

„Scopul integrării dimensiunii de gen este redistribuirea puterii, a influenței și a resurselor într-un mod echitabil și care să țină seama de perspectiva egalității de gen, prin combaterea inegalității, promovarea echității și crearea de oportunități.”. Strategia privind egalitatea de gen, p. 15.

(19)

„Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020” [documentul de lucru comun SWD(2015)182 final]; Concluziile Consiliului 13201/15, 26.10.2015.

(20)

GAP III utilizează sistemul DAC de evaluare a egalității de gen. „Semnificativ” (marcat cu 1) înseamnă că egalitatea de gen este un obiectiv important, dar nu principalul motiv pentru întreprinderea acțiunii, iar „principal” (marcat cu 2) înseamnă că egalitatea de gen este principalul obiectiv. Cu privire la ajutorul umanitar, Comisia utilizează propriul indicator umanitar de gen și vârstă: https://ec.europa.eu/echo/files/policies/sectoral/gender_age_marker_toolkit.pdf

(21)

Analiza de gen ar trebui să inspire și să conducă la elaborarea unui plan de punere în aplicare la nivel național, a se vedea secțiunea 2.

(22)

A se vedea documentul de lucru comun SWD (2020)284 care însoțește GAP III.

(23)

Răspuns la scorul G2 al indicatorului de politică OCDE. A se vedea nota 21.

(24)

Convenția nr. 100 a OIM privind egalitatea remunerației; Convenția nr. 111 a OIM privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei; Convenția ONU asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW).

(25)

Potrivit Băncii Mondiale, 47 % din cele 120 milioane de persoane din întreaga lume care lucrează în sectorul pescuitului extractiv și în domenii de activitate conexe, cum ar fi prelucrarea sau vânzarea, sunt femei; în sectorul acvculturii, ponderea femeilor este de 70 %.

(26)

  https://ec.europa.eu/echo/files/policies/sectoral/gender_age_marker_toolkit.pdf

(27)

 Pe parcursul procesului de programare, pentru a integra perspectiva de gen în programarea generală și în fiecare domeniu prioritar, vor avea loc o actualizare a profilului de țară în ceea ce privește dimensiunea de gen și o analiză sectorială în ceea ce privește dimensiunea de gen. Dacă este posibil, această activitate ar trebui realizată în comun cu statele membre ale UE. În contextele fragile și afectate de conflicte, aceasta ar trebui să fie întotdeauna o parte integrantă a analizei riscurilor, a vulnerabilității și a conflictelor.

(28)

Acest plan va fi inspirat din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei „Obiective și indicatori pentru cadrul punerii în aplicare a GAP III”, SWD(2020) 284.

(29)

https://au.int/sites/default/files/documents/36195-doc-au_strategy_for_gender_equality_womens_empowerment_2018-2028_report.pdf.

(30)

  https://au.int/en/pressreleases/20200214/promising-projections-new-decade-african-womens-financial-and-economic .

(31)

Aceasta include interzicerea prin lege a mutilării genitale feminine (MGF) și a căsătoriei forțate și a căsătoriei în cazul fetelor cu vârsta sub 18 ani, eradicarea tuturor formelor de violență de gen împotriva femeilor (GVAW), în sferele publice și private, precum și protecția juridică a adolescentelor împotriva abuzului și hărțuirii sexuale.

(32)

  https://www.intelligentcitieschallenge.eu/ .

(33)

Decizia de punere în aplicare a Comisiei, Bruxelles, 30.7.2020 [C (2020) 5215 final].

(34)

https://forum.generationequality.org/.

(35)

  https://www.calltoactiongbv.com ; Pentru informații privind președinția globală a UE din cadrul Apelului la acțiune în 2017-2018, a se vedea: https://ec.europa.eu/echo/sites/echo-site/files/booklet_eu_leadership_c2a.pdf .

(36)

 GenderNet  http://www.oecd.org/dac/gender-development/about-gendernet.htm . 

(37)

Articolul 3 litera (d) din Convenția de la Istanbul.

(38)

Date: OMS, Global and regional estimates of violence against women: prevalence and health effects of intimate partner violence and non-partner sexual violence („Estimări globale și regionale privind violența împotriva femeilor: prevalența și efectele asupra sănătății ale violenței partenerului intim și ale violenței sexuale exercitate de alte persoane decât partenerul”) 2013; UNICEF, What is Female Genital Mutilation? („Ce este mutilarea genitală feminină?”), 2019. Disponibile la adresa: https://www.unicef.org/stories/what-you-need-know-about-female-genital-mutilation ; UNFPA, Child Marriage Overview („Prezentare generală a căsătoriei între copii”), disponibilă la adresa: https://www.unfpa.org/child-marriage.

(39)

În țările cu venituri mici și medii, există o probabilitate de două până la patru ori mai mare ca femeile cu handicap să fie victime ale violenței din partea partenerului intim. https://www.unwomen.org/en/what-we-do/ending-violence-against-women/facts-and-figures#notes.

(40)

  https://unstats.un.org/sdgs/report/2020/The-Sustainable-Development-Goals-Report-2020.pdf ; Nota tehnică provizorie a UNFPA, „Impactul pandemiei de COVID-19 asupra planificării familiale și asupra încetării violenței de gen, asupra mutilării genitale feminine și asupra căsătoriei între copii”, 27 aprilie 2020.

(41)

UE sprijină Fondul de acțiune Sinjar al Nadiei Murad și Fondul global pentru supraviețuitorii violenței sexuale legate de conflicte (Fondul Mukwege/Murad).

(42)

https://spotlightinitiative.org/

(43)

Rezultatele evaluării inițiativei Spotlight la jumătatea perioadei vor fi disponibile la începutul anului 2021.

(44)

În 2018 și 2019, UE a alocat peste 62 de milioane EUR.

(45)

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) reprezintă criteriul de referință pentru standardele internaționale în acest domeniu. Toate statele membre ale UE au semnat convenția, iar 21 au ratificat-o deja. UE a semnat convenția în 2017, iar încheierea procesului de aderare a UE la aceasta constituie o prioritate esențială pentru Comisie.

(46)

A se vedea Consensul european privind dezvoltarea: https://ec.europa.eu/international-partnerships/system/files/european-consensus-on-development-final-20170626_en.pdf

(47)

Aceasta include programul global condus de UNFPA pentru a aborda preferința pentru copiii de sex masculin la naștere, programul global al UNFPA-UNICEF pentru abolirea MGF, programul global al UNFPA-UNICEF pentru abolirea CEFM și Inițiativa Spotlight UE-ONU.

(48)

https://www.unfpa.org/resources/what-minimum-initial-service-package.

(49)

Raportul Institutului Global McKinsey, The Power Of Parity: How Advancing Women’s Equality Can Add $12 Trillion To Global Growth („Puterea parității: modul în care promovarea egalității femeilor poate adăuga 12 mii de miliarde de dolari la creșterea globală”), 2015.

(50)

 World Economic Forum’s Global Gender Report 2020 and World’s Women („Raportul global al Forumului Economic Mondial 2020 privind egalitatea de gen și femeile lumii”), 2020 (Departamentul de Statistică Economică și Socială al ONU).

(51)

 Idem. Bonnet, Florence, Joann Vanek și Martha Chen. 2019. Women and Men in the Informal Economy – A Statistical Brief („Femei și bărbați în economia informală – un rezumat statistic”). Manchester, Regatul Unit: WIEGO.    

(52)

Bonnet, Florence, Joann Vanek și Martha Chen. 2019. Women and Men in the Informal Economy – A Statistical Brief („Femei și bărbați în economia informală – un rezumat statistic”). Manchester, Regatul Unit: WIEGO.    

(53)

 Banca Mondială - Women, Business and the Law („Femeile, afacerile și legea”), 2020.

(54)

  https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@dgreports/@dcomm/documents/briefingnote/wcms_755910.pdf

(55)

 Care work and care jobs for the future of decent work („Munca de îngrijire și locurile de muncă din domeniul îngrijirii din perspectiva viitorului muncii decente”), International Labor Office (Biroul Internațional al Muncii) – Geneva: ILO 2018.

(56)

https://ec.europa.eu/info/news/impact-sex-and-gender-current-covid-19-pandemic-2020-may-28_en ; https://www.mckinsey.com/featured-insights/future-of-work/covid-19-and-gender-equality-countering-the-regressive-effects .

(57)

Prin promovarea accesului femeilor la resursele funciare, există oportunități pentru combinarea surselor de finanțare din sectorul privat și în lanțuri valorice durabile, gestionate de femei, provenind din agricultura durabilă și gestionarea terenurilor.

(58)

 Precum garanția NASIRA a FMO și combinarea Facilității de incluziune financiară a femeilor cu activitatea organizației non-profit Women's World Banking.

(59)

 Education for All Global Monitoring Report („Raport de monitorizare globală privind educația pentru toți”) (iunie 2015), Policy Paper 21: Humanitarian Aid For Education: Why It Matters and Why More Is Needed („Documentul de politică 21: Ajutorul umanitar pentru educație: de ce contează și de ce este nevoie de mai mult”), p. 3 http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002335/233557E.pdf ; UNICEF (2017) Education Uprooted: For every migrant, refugee and displaced child, education (Educația dezrădăcinată: educație pentru fiecare migrant, refugiat și copil strămutat).

(60)

UNESCO, #HerEducationOurFuture: The latest facts on gender equality in education („Cele mai recente informații privind egalitatea de gen în domeniul educației”), 2020 (1/3, ¼, ½).

UNICEF, Guidance on Menstrual Health and Hygiene („Orientări privind sănătatea și igiena menstruală”), 2019 Celelalte date din figură:

Națiunile Unite. The World's Women 2015: Trends and Statistics („Femeile lumii - 2015: tendințe și statistici”). New York: ONU, Departamentul pentru afaceri economice și sociale, Secția Statistică, 2015.

(61)

https://en.unesco.org/news/gender-based-violence-schools-significant-barrier-right-education.

(62)

 The cost of gender inequality notes series. How large is the gender dividend? Measuring impacts and costs for gender inequality („Seria de note privind costul inegalității de gen. Cât de mare este dividendul de gen? Măsurarea impactului și a costurilor pentru inegalitatea de gen”), Banca Mondială, februarie 2020, pp. 5, 26-27, 46.

(63)

UNESCO, #HerEducationOurFuture: The latest facts on gender equality in education (#Educația femeilor - viitorul nostru: cele mai recente informații privind egalitatea de gen în domeniul educației), 2020.

(64)

Nota tehnică provizorie a UNFPA, „Impactul pandemiei de COVID-19 asupra planificării familiale și asupra încetării violenței de gen, asupra mutilării genitale feminine și asupra căsătoriei între copii”, 27 aprilie 2020.

(65)

  https://itu.foleon.com/itu/measuring-digital-development/gender-gap/ . 

OCDE (2018), Bridging the Digital Gender Divide („Reducerea decalajului digital de gen”), p. 13. http://www.oecd.org/internet/bridging-the-digital-gender-divide.pdf

(66)

UNHCR (2020), Coming Together for Refugee Education („Colaborarea pentru educația refugiaților”), p. 5.

(67)

  https://ec.europa.eu/echo/sites/echo-site/files/eie_mapping_report.pdf

(68)

  https://www.unwomen.org/en/digital-library/progress-of-the-worlds-women .

(69)

  https://www.unwomen.org/en/news/in-focus/in-focus-gender-equality-in-covid-19-response . 

(70)

  https://www.theglobalfund.org/media/9819/covid19_mitigatingimpact_report_en.pdf ; Raportul Start Free. Stay Free. AIDS free 2019, publicat de Programul Comun al Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS).

(71)

Foreign Affairs, volumul 99, numărul 1, Women under Attack. The backlash against female politicians („Femeile sub atac. Reacția ostilă împotriva femeilor politicieni”).

(72)

Datele din figură: Uniunea interparlamentară. „Women in national parliaments („Prezența femeilor în parlamentele naționale”), la 1 februarie 2019

Consiliul pentru relații externe, Women’s Participation in Peace Processes („Participarea femeilor la procesele de pace”), 2019.

(73)

  https://www.ipu.org/resources/publications/issue-briefs/2016-10/sexism-harassment-and-violence-against-women-parliamentarians . 

(74)

A se vedea proiectul peer-to-peer „INTER PARES |. Parlamente în parteneriat” și platforma „iKNOW Politics”. https://www.iknowpolitics.org/en  

(75)

A se vedea, de exemplu, sprijinul acordat de către inițiativa Media4Democracy și UE producției TV One Woman Show, care abordează rolurile de gen în Burkina Faso, Kenya și în regiunea MENA.

(76)

Există câteva bune practici care pot fi dezvoltate, precum participarea femeilor la consolidarea păcii în legătură cu conflictul din Siria, atât prin intermediul societății civile, cât și prin intermediul procesului politic condus de ONU. Ca rezultat în mare parte al presiunii din partea UE, Comitetul constituțional intra-sirian înființat de ONU este format în proporție de 30 % din femei.

(77)

Abordarea strategică a UE cu privire la FPS este anexată la Concluziile FAC privind FPS adoptate la 10 decembrie 2018 (documentul Consiliului 15086/18), Planul de acțiune al UE privind FPS (SEAE 2019/747­Documentul Consiliului 11031/19). Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a cadrului politic al UE în cadrul Agendei privind FPS revine statelor membre ale UE și tuturor serviciilor relevante ale Comisiei. Planul de acțiune privind FPS al UE este anexat la documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind GAP III. Raportarea din cadrul acestuia urmează raportarea din cadrul GAP III, iar grupul operativ al UE privind FPS asigură monitorizarea.

(78)

Astfel cum s-a convenit deja în cadrul planului de acțiune al UE privind FPS.

(79)

Datele din figură: PNUD, Gen și schimbări climatice, 2016; PNUD, Gender, climate change adaptation and disaster risk reduction („Gen, adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor de dezastre”), 2016; The State of Food and Agriculture: Women in Agriculture („Starea alimentației și a agriculturii: femeile în agricultură”). Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), 2011.

FAO, The Gender Gap in Land Rights („Decalajul de gen în ceea ce privește drepturile funciare”), 2018.

(80)

  https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-shaping-europes-digital-future-feb2020_en_4.pdf  

(81)

 Intel, Dalberg Global Development Advisors, GlobeScan, “Women and the Web” („Femeile și internetul”), 2015.

(82)

Datele din figură: GSMA, Connected Women The Mobile Gender Gap Report („Femei conectate - Raport privind decalajul de gen în sectorul mobil”) 2019; OECD, Bridging The Digital Gender Divide („Reducerea decalajului digital de gen”), 2018. GSMA, The Mobile Gender Gap Report (Raport privind decalajul de gen în sectorul mobil) 2019.

(83)

Receptiv la dimensiunea de gen: care vizează creșterea responsabilizării și accelerarea punerii în aplicare a angajamentelor privind egalitatea de gen, prin intermediul unei abordări bazate pe drepturi la nivel internațional, național și comunitar. Liderul receptiv la dimensiunea de gen: (i) conduce prin puterea exemplului atât la locul de muncă, cât și prin orientarea punerii în aplicare a mandatului; (ii) integrează egalitatea de gen; (iii) motivează personalul și îi permite acestuia să realizeze obiectivele privind egalitatea de gen; (iv) consultă și implică în mod strategic consilierii pe probleme de gen, punctele focale în domeniul egalității de gen și alți experți în materie de egalitate de gen și (v) trage la răspundere personalul și misiunea cu privire la punerea în aplicare a angajamentelor privind egalitatea de gen.

(84)

 Persoana principală responsabilă în materie de gen ar trebui să dețină capacitate tehnică și cunoștințe solide cu privire la problematica egalității de gen, aceasta fiind responsabilă de consilierea și coordonarea acțiunilor pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE pentru egalitatea de gen în cadrul activităților Delegației/Unității/Direcției UE și sprijinind procesul de integrare a perspectivei de gen, care reprezintă o responsabilitate comună.

(85)

 Această funcție poate fi îndeplinită de către coordonatorul în materie de egalitate de gen din cadrul fiecărei DG externe sau de către personalul de conducere de nivel superior dedicat din cadrul delegațiilor UE și al misiunilor PESC.