Avizul Comitetului European al Regiunilor – Planul de acțiune privind materiile prime critice

(2021/C 175/03)

Raportor: Isolde RIES (DE-PSE) Prim-vicepreședinte al Parlamentului landului Saarland Document de referință: COM(2020) 474 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

subliniază că societățile și economiile moderne nu pot funcționa pe termen lung fără o aprovizionare fiabilă, sigură, competitivă și ecologică cu materii prime. Materiile prime critice sunt acele materii prime care au o importanță economică ridicată, dar în cazul cărora, în prezent, nu există surse în interiorul Uniunii Europene care să asigure o aprovizionare sigură și durabilă;

2.

este de părere că UE are nevoie de o bază industrială solidă, care depinde în mare măsură de aprovizionarea adecvată cu materii prime și de utilizarea și reciclarea eficiente a acestor materii prime, având în vedere angajamentele privind tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și creșterea gradului de digitalizare;

3.

face trimitere la un studiu al Comisiei Europene (1), conform căruia, pe baza informațiilor disponibile în prezent, nevoia de materii prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice va crește semnificativ până în 2030 și, respectiv, 2050; de exemplu, în 2030, UE ar avea nevoie de până la 18 ori mai mult litiu și de 5 ori mai mult cobalt decât în prezent, iar în 2050, de aproape 60 de ori mai mult litiu și de 15 ori mai mult cobalt decât în prezent, pentru bateriile vehiculelor electrice și stocarea energiei;

4.

atrage atenția că, dintr-o perspectivă globală, mai puțin de 5 % din materiile prime critice sunt extrase, respectiv, produse în UE, în timp ce industriei UE îi revine aproximativ 20 % din consumul mondial de materii prime critice. UE depinde în foarte mare măsură de importurile de materii prime critice, care joacă un rol esențial în tehnologiile viitoare și care, la fel ca, de exemplu, metalele și elementele rare, sunt importante pentru aplicațiile tehnologice inovatoare. Astfel, ele sunt necesare pentru producție și crearea de valoare adăugată în domeniile în care economia europeană dorește să fie un lider mondial important. Acest lucru se referă, de exemplu, la utilizarea materiilor prime în cadrul Pactului verde european pentru tranziția prevăzută către o energie sigură, curată și la prețuri accesibile din surse regenerabile, către o economie curată și circulară sau o mobilitate și construcții mai eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor;

5.

constată că întregul sector al materiilor prime din UE oferă aproximativ 350 000 de locuri de muncă și că peste 30 de milioane de locuri de muncă în industriile prelucrătoare din aval depind de accesul fiabil și nediscriminatoriu la materii prime;

6.

subliniază că, printre altele, criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că Europa este prea dependentă de furnizorii de materii prime critice din afara UE și că întreruperile aprovizionării pot avea un impact negativ asupra lanțurilor valorice industriale și asupra altor sectoare;

Efectele asupra industriei

7.

subliniază necesitatea de a contrabalansa dependența excesivă de țările din afara UE în ce privește materiile prime critice și de a spori reziliența lanțurilor de aprovizionare critice, pentru a asigura în mod fiabil securitatea aprovizionării, tranziția energetică și tranziția către o economie digitală;

8.

subliniază că materiile prime critice sunt necesare în special în multe industrii europene esențiale și de viitor, cum ar fi sectorul autovehiculelor, industria oțelului, sectorul aviației, al tehnologiei informației, al sănătății și al energiei din surse regenerabile. Produsele inovatoare și noile tehnologii precum electromobilitatea, digitalizarea, industria 4.0 și tranziția către o energie curată modifică și cresc necesarul de materii prime. Cererea de materii prime va continua să crească și ca urmare a creșterii populației, a industrializării, precum și a decarbonizării treptate din sectorul transporturilor și al energiei;

9.

subliniază că accesul echitabil și nediscriminatoriu la materii prime, o aprovizionare sigură cu materii prime și prețuri stabile și previzibile ale materiilor prime sunt esențiale pentru oportunitățile de dezvoltare, pentru competitivitatea industriei europene și a IMM-urilor, pentru inovare și pentru conservarea siturilor industriale din UE;

10.

este convins că este necesară o abordare mai strategică pentru a asigura o aprovizionare durabilă cu materii prime critice și pentru a reduce dependența de terți și de importurile de materii prime; subliniază că acest lucru necesită dezvoltarea unor lanțuri valorice diversificate, reducerea dependenței de materii prime, consolidarea economiei circulare, promovarea inovării pentru alternative, precum și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața mondială, care să fie ecologice și responsabile din punct de vedere social;

11.

salută prezentarea de către Comisia Europeană a unui plan de acțiune privind materiile prime critice și primul raport anual privind analiza prospectivă, care identifică dependența UE de importurile de materii prime critice ca fiind o deficiență de ordin strategic;

12.

sprijină obiectivele stabilite în planul de acțiune privind dezvoltarea unor lanțuri valorice industriale reziliente în UE, de reducerea dependenței de materii prime critice prin utilizarea circulară a resurselor, produse durabile și inovare, consolidarea aprovizionării interne cu materii prime în UE, diversificarea surselor de aprovizionare din țări terțe și abordarea denaturărilor comerțului internațional compatibile cu normele OMC;

13.

subliniază că regiunile depind în grade diferite de materiile prime critice; solicită, prin urmare, identificarea dependențelor regionale de materii prime critice și, ca atare, a acțiunilor regionale necesare pentru a construi lanțuri valorice durabile și inovatoare;

14.

subliniază că, în cadrul planului de acțiune, autoritățile locale și regionale reprezintă un nivel important pentru a obține acceptarea obiectivelor strategice ale UE privind materiile prime și proiectele industriale;

15.

având în vedere posibila extindere a domeniului de aplicare a criteriilor UE în materie de taxonomie la sectoarele economice care nu sunt încă acoperite, solicită ca criteriile care se aplică la extracția și prelucrarea materiilor prime să se bazeze pe evaluarea ciclului de viață al resurselor – circuitul materialelor în natură – și pe considerente socioeconomice. În plus, atunci când se evaluează o întreprindere, ar trebui să se distingă între investițiile în instalațiile de producție existente și cele în instalații noi, pentru a evita ca prea puține investiții să fie considerate durabile, ceea ce ar duce la creșterea costurilor de finanțare pentru transformarea indispensabilă a economiei;

Securizarea lanțurilor valorice industriale în UE

16.

solicită ca lacunele și punctele slabe din lanțurile existente de aprovizionare cu materii prime să fie eliminate printr-o abordare mai strategică. De exemplu, ar fi oportună depozitarea adecvată pentru a evita întreruperile neprevăzute ale producției și ale aprovizionării. Sunt necesare, de asemenea, surse alternative de aprovizionare în caz de perturbare, precum și parteneriate mai strânse între actorii din sectorul materiilor prime critice și sectoarele de consum din aval care determină investiții în dezvoltarea strategică;

17.

salută faptul că, în lista actuală a materiilor prime critice, Comisia Europeană a confirmat din nou că cărbunele cocsificabil este una dintre cele mai importante materii prime pentru industria siderurgică; subliniază că această materie primă rămâne indispensabilă pentru industria siderurgică atât timp cât alternativele viabile din punct de vedere tehnologic și economic nu pot fi puse în aplicare la scară largă; cere Comisiei Europene ca, în vederea dezvoltării metalurgiei hidrogenului, să examineze posibilitatea includerii fierului brichetat fierbinte (HBI) și a fierului redus direct (DRI) pe lista UE a materiilor prime critice;

18.

sprijină alianțele industriale, cum ar fi Alianța europeană pentru baterii, care să atragă vaste investiții publice și private, care, în măsura posibilului, să ducă la acoperirea în mare măsură a necesarului de litiu în Europa; solicită, de asemenea, sprijinirea alianțelor orientate spre viitor pentru industriile produselor de bază;

19.

sprijină, în special, noua alianță europeană privind materiile prime, care vizează consolidarea rezilienței UE de-a lungul întregului lanț valoric al pământurilor rare și al magneților; salută faptul că această alianță este deschisă tuturor părților interesate relevante, inclusiv regiunilor, și că Comitetul Regiunilor a fost invitat la evenimentul său de lansare (2);

20.

apreciază anunțul recent făcut de Banca Europeană de Investiții cu privire la sprijinul financiar pentru proiectele de asigurare a aprovizionării cu materii prime critice necesare pentru procesele cu emisii reduse de carbon în UE;

21.

solicită ca aceste proiecte să nu denatureze concurența, să fie eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, sustenabile și să contribuie la reziliența strategică a UE;

Reciclarea și înlocuirea materiilor prime

22.

constată că, în Europa, materiile prime critice proprii nu sunt suficient utilizate și că capacitățile de prelucrare, reciclare, rafinare și sortare ale statelor membre ale UE sunt în prezent insuficiente;

23.

subliniază că reducerea consumului, prevenirea generării de deșeuri și reciclarea trebuie să fie elementele centrale ale tranziției către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; solicită ca consumatorii să fie informați în mod transparent și suficient cu privire la situația materiilor prime în societatea noastră a abundenței și risipitoare și cu privire la condițiile economiei de piață aplicabile industriei de reciclare; Însă consumatorii joacă doar un rol secundar în promovarea produselor cu un grad ridicat de reciclare și consum mai redus: responsabilitatea primară revine mai ales producătorilor și, prin urmare, acestora ar trebui să li se impună obligații. Producătorii trebuie să se asigure că produsele fabricate în UE îndeplinesc anumite cerințe. Aceste cerințe trebuie, desigur, să se aplice și produselor care intră pe piața UE;

24.

subliniază importanța cercetării și dezvoltării aplicate și practice în ceea ce privește extracția și eficiența utilizării materiilor prime;

25.

solicită un sprijin sporit și susținut pentru cercetare și dezvoltare în domeniul extracției materiilor prime și al economiei circulare în ansamblu, inclusiv al metalurgiei ca factor esențial (key enabler); insistă ca la dezvoltarea de noi materiale, potențialul lor de reciclare să fie întotdeauna un element vizat de finanțarea cercetării în viitor;

26.

subliniază că în acest context ar trebui să se aibă în vedere și extinderea semnificativă – prin punerea în aplicare a principiului de construcție durabilă – a duratei de viață și a ușurinței de reparare a produselor a căror producție necesită materii prime critice, și înlocuirea materiilor prime critice cu materii prime mai ușor accesibile, în special atunci când progresele tehnologice și obsolescența programată le limitează durata de viață. Solicită ca cerințele privind marcajul CE să fie actualizate cu criterii ambițioase de reciclare pentru produsele care conțin materii prime critice;

27.

menționează că în acest scop pot fi utilizate programul Orizont Europa, Fondul european de dezvoltare regională și programele naționale de cercetare și dezvoltare; de exemplu, în acest cadru ar putea fi elaborată o agendă strategică de cercetare și inovare pentru economia circulară europeană (CICERONE – platforma pentru economia circulară pentru agenda strategică a priorităților europene), iar regiunile montane europene – prin inițiativa MIREU (regiuni miniere și metalurgice) – și-ar putea extinde și direcționa și mai mult rețeaua către consolidarea și prioritizarea asigurării de materii prime;

28.

consideră că consumatorii ar trebui să fie informați în permanență cu privire la externalitățile pe care le implică cumpărarea și înlocuirea frecventă a unor articole de uz casnic ieftine și de calitate inferioară; o revenire treptată la cultura întreținerii și reparării ar putea crea noi locuri de muncă care nu pot fi delocalizate;

29.

constată că, în Europa, termenul „deșeuri” ascunde adesea resurse valoroase și materii prime critice; în acest sens, face trimitere la avizul recent adoptat de Comitetul Regiunilor privind noul plan de acțiune pentru economia circulară (3);

30.

subliniază că materialele reciclate ar trebui utilizate mult mai mult pentru a reduce utilizarea materiilor prime principale și critice; invită Comisia Europeană să examineze criterii competitive conform cărora noile produse ar trebui să conțină, acolo unde este posibil, un conținut semnificativ de materiale reciclate și recomandă ca aceste criterii să fie luate în considerare în abordarea lanțurilor valorice esențiale ale produselor (4);

31.

solicită să se cerceteze recuperarea materiilor prime critice din deșeurile urbane sub aspectul aplicabilității și al viabilității economice și să crească gradul de recuperare în măsura posibilităților existente din punct de vedere tehnic și economic. În special, materiile prime necesare pentru energia din surse regenerabile sau aplicațiile tehnice inovatoare, cum ar fi pământurile rare, galiul sau indiul, nu sunt reciclate sau doar într-o măsură limitată, deoarece, până în prezent, reciclarea a fost relativ împovărătoare din punct de vedere tehnic și economic. De asemenea, este important să se promoveze recuperarea eficientă a energiei, combinată cu recuperarea metalelor și a sărurilor din deșeuri, care, din anumite motive, nu pot fi valorificate în alt mod (de exemplu, poluarea mediului, oboseala materialelor, materialele complexe). Prin urmare, Uniunea Europeană, statele membre, regiunile – instituțiile lor de cercetare publice – și întreprinderile sunt invitate să efectueze mai multe cercetări în acest domeniu și să înlesnească valorificarea rezultatelor, pentru a evita necesitatea depozitării ca deșeuri a materiilor prime valoroase;

32.

constată că cantități semnificative de deșeuri și resturi sunt exportate, deși acestea ar putea fi reciclate în materii prime secundare în UE; solicită, prin urmare, consolidarea semnificativă a capacității de reciclare în cadrul UE, în special în contextul daunelor ecologice uneori catastrofale cauzate de exportul de deșeuri și resturi în țări în curs de dezvoltare și țări emergente care nu au capacitate suficientă de reciclare;

33.

subliniază că, în prezent, nu există o evidență statistică a cantității de materii prime depozitate în deșeuri minerale. Prin urmare, Comisia Europeană este invitată să evalueze și să cartografieze cantitatea de materiale depozitate, cu sprijinul statelor membre, al regiunilor și al municipalităților;

34.

subliniază că producătorii joacă un rol important în tranziția către o economie circulară. Ei trebuie să dezvolte produse inovatoare care să permită separarea materialelor, astfel încât să fie ecologice și să necesite o utilizare cât mai redusă a materiilor prime fosile primare. Producătorii ar trebui, de asemenea, să își revizuiască modelele de afaceri actuale pentru a le orienta către un consum mai redus de resurse; subliniază că, în același timp, statul are, de asemenea, responsabilități intrinseci, cum ar fi crearea unor condiții-cadru adecvate și a unor reglementări juridice adecvate și stabilirea de stimulente economice;

Consolidarea aprovizionării și a prelucrării durabile a materiilor prime în UE

35.

subliniază că, în măsura posibilului, UE trebuie, de asemenea, să obțină materii prime din surse proprii pe termen lung și să elaboreze strategii de dezvoltare orientate spre viitor, inclusiv dezvoltarea de noi capacități de acces și de prelucrare a materiilor prime critice în UE și prin dezvoltarea unui model de finanțare sustenabil pentru transformarea operațiunilor miniere actuale în vederea extragerii de materii prime critice;

36.

accentuează faptul că intensificarea extracției interne de materii prime în UE trebuie să aibă loc în cadrul unor standarde dovedite și ridicate de protecție a mediului și a muncii; menționează că exemplele de bune practici în acest sens sunt deja luate în considerare în proiectele UE, însă acestea nu au condus încă la o creștere semnificativă a numărului de proiecte de investiții pentru a spori extracția și prelucrarea materiilor prime. Furnizarea de materii prime critice din surse proprii către economie presupune și noi activități miniere, pe lângă asigurarea activităților miniere din trecut și actuale;

37.

regretă, în acest sens, că rezultatele cercetării și dezvoltării lipsesc încă în mare măsură în practicile comerciale de extracție și prelucrare a materiilor prime și subliniază că noile activități de extracție a materiilor prime de înaltă tehnologie din UE trebuie să se bazeze pe rezultatele proiectelor de cercetare și dezvoltare pentru mineritul inovator cu impact redus. Salută, în acest context, intenția Comisiei Europene, de a reduce începând cu 2021, în cadrul programului Orizont Europa, și mai mult impactul asupra mediului și sugerează să se acorde o atenție deosebită gestionării apei și renaturării;

38.

subliniază că autorizațiile pentru exploatațiile miniere ar trebui să includă, pe lângă standardele de protecție a mediului și a muncii, și soluții de compensare a activelor de mediu și recreative pierdute, astfel încât siturile miniere să poată fi utilizate și în timpul și după operațiunile de extracție în scop recreativ sau în alte scopuri care sunt la fel de importante pentru comunitatea locală;

39.

scoate în evidență că regiunile au de jucat un rol fundamental datorită expertizei lor în acest domeniu; subliniază că resursele UE de materii prime pentru baterii se găsesc în mai multe regiuni carbonifere, dar și în alte regiuni, și că multe deșeuri miniere sunt bogate în materii prime critice; solicită, prin urmare, explorarea – în vederea extracției de materii prime – a minelor și carierelor abandonate sau noi unde se găsesc materii prime critice; extracția de materii prime ar putea crea noi locuri de muncă în fostele regiuni miniere și în cele actuale;

40.

subliniază că există o expertiză tehnică considerabilă în fostele regiuni miniere și active ale UE; experiența și cunoștințele ar trebui transmise noilor generații de lucrători, iar competențele profesioniștilor ar trebui consolidate prin formare profesională și continuă;

41.

subliniază că extracția de materii prime și redeschiderea de noi mine și cariere poate duce la reducerea dependenței UE de țări terțe, însă explorarea și producția aferente în interiorul UE sunt deseori în concurență cu alte opțiuni pentru destinația terenurilor, fiind astfel supuse unor limitări legate de amenajarea teritoriului; solicită, prin urmare, ca conflictele de utilizare să fie soluționate de comun acord, în măsura posibilului, în interesul protejării materiilor prime;

42.

constată că opoziția publică față de proiectele miniere este în creștere în multe țări din UE și că eforturile industriei de a-și îmbunătăți amprenta de mediu nu sunt încă suficient recunoscute. Prin urmare, Uniunea Europeană, statele membre, regiunile și municipalitățile sunt invitate să comunice în mod transparent și activ avantajele și dezavantajele redeschiderii minelor și carierelor și ale deschiderii unora noi, asigurând participarea tuturor părților interesate relevante și, astfel, acceptarea și înțelegerea din partea societății civile;

43.

atrage atenția că redeschiderea minelor și a carierelor este asociată cu investiții ridicate și costuri de exploatare ridicate, printre altele, din cauza standardelor ridicate de mediu și de siguranță în vigoare în UE; acest lucru reprezintă un dezavantaj economic global pentru regiunile miniere europene; invită, prin urmare, Uniunea Europeană și statele sale membre să analizeze dacă și în ce măsură astfel de proiecte pot fi sprijinite financiar prin finanțare europeană sau în temeiul normelor privind ajutoarele de stat;

44.

subliniază că Fondul pentru o tranziție justă ar trebui să contribuie la atenuarea impactului socioeconomic al tranziției către neutralitatea climatică în regiunile mari consumatoare de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon și să diversifice economiile regiunilor, inclusiv prin investiții în economia circulară. Componenta „Infrastructură durabilă” a Fondului InvestEU ar putea sprijini, de asemenea, dezvoltarea regională a materiilor prime critice;

45.

susține necesitatea dezvoltării și aplicării unei expertize suficiente în UE pentru a putea prelucra sau afina anumite materii prime critice, cum ar fi litiul; cere Uniunii Europene, statelor membre și autorităților regionale și locale să joace un rol activ în dezvoltarea și consolidarea competențelor relevante;

46.

solicită o mai bună coordonare a părților interesate relevante în domeniul explorării, extracției, distribuției, prelucrării, reutilizării și reciclării; în acest context, autoritățile locale și regionale joacă un rol fundamental;

47.

subliniază că strategiile privind materiile prime și planificarea de către statele membre, precum și de către autoritățile regionale și locale, pot contribui în mod semnificativ la asigurarea materiilor prime interne;

48.

recunoaște că punerea în funcțiune a unei exploatări miniere noi, inovatoare, acceptate, sigure și ecologice de materii prime critice în UE necesită autorizații sigure din punct de vedere juridic și solicită ca autoritățile și organismele naționale, regionale și locale competente să fie concepute, organizate și echipate în mod corespunzător, în conformitate cu importanța tot mai mare a competențelor și rolului lor, astfel încât procedurile administrative transparente, eficiente și coordonate să permită extracția de materii prime pe teritoriul UE;

Cooperarea regională

49.

subliniază importanța stimulării grupurilor regionale sau naționale din domeniul materiilor prime care reunesc industria, organismele și autoritățile din domeniul cercetării geologice, prestatorii de servicii din amonte și aval, producătorii de echipamente, societățile miniere și de rafinare, precum și industria transporturilor și partenerii sociali, pentru desfășurarea unor activități miniere durabile în UE, folosind, de asemenea, noi tehnologii de extracție a materiilor prime;

50.

subliniază necesitatea ca nivelurile local, regional, național și european să colaboreze pentru a face față impactului pe teren și pentru a satisface nevoile de investiții necesare;

51.

solicită crearea de rețele între regiunile europene care depind în mare măsură de materiile prime critice și consolidarea acestor rețele, pentru a găsi soluții comune și a asigura un rol activ al regiunilor în Alianța europeană pentru materii prime;

Aprovizionarea cu materii prime din țări terțe

52.

ia act de faptul că, în ciuda tuturor eforturilor, UE va continua să se bazeze în mare măsură pe importurile de materii prime critice din țări terțe; atrage atenția că, în prezent, există o concurență intensă pentru materiile prime critice între multe țări;

53.

subliniază că comerțul cu materii prime face obiectul unor restricții comerciale tot mai mari și al unor denaturări ale concurenței; solicită Comisiei Europene să monitorizeze în permanență restricțiile la export și la import, și să aducă în atenție acest lucru la nivel regional, bilateral și multilateral; consideră că măsurile care denaturează comerțul cu materii prime, în special cu materii prime critice, trebuie evaluate pe deplin și, dacă este necesar, trebuie întreprinse acțiuni juridice suplimentare în cadrul normelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC);

54.

este de părere că o politică a materiilor prime prin intermediul diplomației are o mare importanță pentru UE, nu numai în ceea ce privește politica industrială și energetică și comerțul internațional, ci și ca o chestiune transversală care afectează diferite domenii ale politicii interne, externe și de securitate;

55.

consideră că, în sensul rezilienței economice și financiare a UE, ar fi benefic dacă materiile prime ar fi comercializate în monedă europeană, deoarece aceasta ar reduce volatilitatea prețurilor și dependența importatorilor și a exportatorilor din UE de piețele de finanțare în USD; solicită Comisiei Europene și statelor membre să își intensifice eforturile pentru a asigura că tranzacțiile se fac în moneda europeană;

56.

solicită UE să intensifice parteneriatele strategice cu țările terțe bogate în resurse; salută inițiativa Comisiei Europene de a consulta – înainte de demararea proiectelor-pilot de parteneriat în 2021 – statele membre și industria cu privire la priorități, și în țările vizate, întrucât acestea dispun de expertiză locală și de o rețea a ambasadelor statelor membre;

57.

subliniază că cooperarea consolidată cu partenerii strategici trebuie să fie legată de aprovizionarea responsabilă. Concentrarea ridicată a ofertei în țările cu standarde sociale și de mediu mai scăzute, nu numai că reprezintă un risc pentru securitatea aprovizionării, dar poate, de asemenea, să agraveze problemele sociale și de mediu. Prin urmare, trebuie avut în vedere un acord internațional la nivelul OMC menit să asigure un nivel ridicat de transparență și o trasabilitate coerentă a lanțurilor de aprovizionare și comerciale în ceea ce privește standardele sociale și de mediu care urmează să fie aplicate la extracția materiilor prime în țările terțe. În consecință, negocierile privind îmbunătățirea sistematică a acestor standarde ar trebui lansate cât mai curând posibil, așa cum se întâmplă deja în acordurile de liber schimb ale UE în vigoare; salută Regulamentul privind minereurile din zone de conflict, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, și încurajează Comisia să prezinte în timp util o propunere ambițioasă privind diligența necesară în lanțurile de aprovizionare;

58.

subliniază că va fi tot mai greu pentru întreprinderi individuale să se aprovizioneze cu materii prime, pe fondul unor piețe de aprovizionare puternic consolidate și al concurenței cu piețe cu cerere ridicată (în special China); solicită acordarea de sprijin specific alianțelor antreprenoriale, cum ar fi asociațiile de achiziții.

---

(1)  Critical Raw Materials for Strategic Technologies and Sectors in the EU – A Foresight Study („Materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice – studiu prospectiv”): https://ec.europa.eu/docsroom/documents/42881

(2)  Site-ul Alianței europene pentru materii prime și formularul de înscriere: https://erma.eu/about-us/join-erma

(3)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Noul Plan de acțiune privind economia circulară (JO C 440, 18.12.2020, p. 107).

(4)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Noul Plan de acțiune privind economia circulară (JO C 440, 18.12.2020, p. 107).