Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Către un turism mai durabil pentru orașele și regiunile UE”

(2021/C 37/02)

Raportor: Manuel Alejandro CARDENETE FLORES (ES-RE), ministru adjunct pentru turism, renovare, justiție și administrație locală în Guvernul Regiunii Andaluzia

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații preliminare

1.

subliniază că turismul constituie un sector strategic, un instrument de integrare și un motor-cheie pentru redresarea socioeconomică, că acesta reprezintă peste 10 % din produsul intern brut al UE și creează locuri de muncă pentru 26 de milioane de persoane, reprezentând 6 % din totalul exporturilor UE;

2.

subliniază importanța transportului și a mobilității ca elemente-cheie pentru coeziunea socială, economică și teritorială a UE, punând accentul pe necesitatea de a adopta soluții de mobilitate inteligente și durabile, în special în acele regiuni a căror dezvoltare economică este afectată în cea mai mare măsură de dependența lor totală de transportul aerian și maritim;

3.

atrage atenția asupra faptului că marea diversitate a călătorilor din punct de vedere social, cultural, al vârstei și al veniturilor creează o gamă largă de oportunități de afaceri pentru multe întreprinderi, de la corporațiile multinaționale la microîntreprinderi. Ecosistemul turistic cuprinde sectoare precum cazarea, transportul, gastronomia, cultura, sportul și activitățile recreative, precum și serviciile agențiilor de turism touroperatoare. Din el fac parte aproximativ 2,4 milioane de întreprinderi, dintre care peste 90 % sunt IMM-uri;

4.

sprijină recomandările și orientările Organizației Mondiale a Turismului (OMT), precum și viziunea One Planet pentru redresarea durabilă a turismului și promovarea Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) din domeniile turismului și transporturilor;

5.

aprobă definiția turismului durabil formulată de OMT, care îl descrie ca fiind „turismul care ține seama pe deplin de impactul economic, social și de mediu actual și viitor, pentru a răspunde nevoilor vizitatorilor, ale industriei, ale mediului și ale comunităților-gazdă”;

6.

subliniază că criza provocată de SARS-CoV-2 a schimbat dramatic scenariul, cu un cost uman incalculabil și cu consecințe economice devastatoare care au afectat puternic Europa, provocând pierderi personale, dificultăți financiare grave și falimentul multor întreprinderi, în special în sectorul turismului și în cel al transporturilor;

7.

recunoaște că aceste dificultăți sunt agravate în cazul regiunilor ultraperiferice ale UE, care depind în foarte mare măsură de sectorul turismului și ale căror perspective de redresare economică sunt grav compromise, ca urmare a dependenței lor aproape totale de transportul aerian și a imposibilității de a utiliza alte moduri de transport;

8.

subliniază necesitatea promovării unor servicii turistice durabile care să țină seama de bogatul patrimoniu istoric și cultural european, precum și de patrimoniul natural unic;

9.

reamintește caracterul transversal al turismului, demonstrat de această criză, dat fiind că un declin al turismului nu afectează doar sectoare precum serviciile de cazare și de restaurație și transportul, ci și numeroase domenii ale economiei cu valoare adăugată sporită;

10.

subliniază că Europa trebuie să mențină o atitudine proactivă și un spirit de conducere în această criză și în eventualele crize viitoare, luând în timp util măsurile necesare pentru a preveni colapsul sectorului turismului;

11.

recunoaște că actuala criză sanitară provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență vulnerabilitatea deosebită a turismului din teritoriile insulare, care dispun de resurse limitate;

12.

reamintește statelor membre și instituțiilor UE că este important să se aloce resurse financiare suficiente pentru a salva sectorul, precum și să se elaboreze o politică europeană pe termen lung în domeniul turismului, pentru un turism durabil și de calitate, bazat pe respectarea mediului și pe combaterea schimbărilor climatice;

13.

susține că trebuie să se ia măsuri și să se depună eforturi sporite în ceea ce privește îmbunătățirea modelelor actuale de turism și transport, urmărind sustenabilitatea deplină a acestora din punct de vedere social, economic și al mediului și considerând această criză drept un factor declanșator pentru o reflecție menită să pună bazele rezilienței și sustenabilității viitoare a sectoarelor turismului și transportului;

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra sectoarelor turismului și transporturilor în Europa și răspunsul pentru redresarea și reziliența pe termen scurt și mediu ale UE: pachetul pentru turism și transport

14.

subliniază că OMT a estimat că pierderile cauzate de pandemie în industria turismului la nivel mondial în primele cinci luni ale anului 2020 au fost de trei ori mai mari decât cele înregistrate în timpul crizei financiare internaționale din 2009 (1);

15.

pledează pentru o mai mare coordonare între statele membre în ceea ce privește instituirea de interdicții și măsuri de izolare, pentru a înlesni relansarea sectorului, a reduce confuzia din rândul turiștilor și a încuraja călătoriile; salută, în acest sens, eforturile Comisiei Europene și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor de a furniza informații obiective și acurate cu privire la evoluția pandemiei;

16.

subliniază că pentru a se permite redresarea turismului, este important să se adopte o strategie comună privind mobilitatea persoanelor în interiorul UE, care să promoveze o mai mare încredere în călătorii, în special prin testarea la sursă a infectării cu COVID-19, și anume înainte de începerea călătoriei, crescând astfel securitatea călătoriilor și evitându-se impunerea unor perioade de carantină;

17.

salută răspunsul rapid al UE pentru salvarea turismului și a transportului și, în special, Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Turism și transport în 2020 și ulterior” și recomandările și orientările care o însoțesc – pachetul pentru turism și transport –, care au sprijinit statele membre în activitatea de restabilire a unei libere circulații sigure și fără restricții și de redeschidere a frontierelor interne, abordând criza de lichidități și restabilirea încrederii consumatorilor;

18.

salută, de asemenea, aprobarea Cadrului temporar privind ajutoarele de stat (2), care a permis statelor membre să ofere un sprijin mai mare întreprinderilor, precum și noul Instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situație de urgență (SURE) (3), menit să sprijine veniturile familiilor și să mențină capacitatea productivă și capitalul uman ale întreprinderilor și ale economiei; REACT-EU (4), care permite autorităților de management să schimbe destinația fondurilor structurale și de investiții europene pentru a trata efectele cele mai urgente ale crizei; Fondul european de ajustare la globalizare, care oferă avantaje persoanelor din sectorul turismului care au fost disponibilizate ca urmare a crizei; și proiecte precum „Re-open EU” (5), o platformă online pentru diseminarea de date actualizate privind restricțiile de călătorie în Europa, sănătatea publică și măsurile de securitate;

19.

apreciază eforturile Comisiei Europene menite să faciliteze fluiditatea unor volume mai mari de ajutoare de stat pentru salvarea întreprinderilor europene și propune ca unele dintre norme (printre care norma de minimis modificată) să rămână în vigoare atât timp cât este necesar în regiunile afectate în mod deosebit de criză;

20.

îndeamnă toate statele membre să utilizeze toate tipurile de ajutoare permise temporar în temeiul cadrului mai sus menționat pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidități și pentru a acoperi nevoile imediate de capital circulant și de investiții și să permită, în condițiile crizei, salvarea acelor întreprinderi care au fost grav afectate ca urmare a izbucnirii pandemiei de COVID-19 (6), oferindu-le astfel posibilitatea de a-și reorienta și dezvolta activitatea;

21.

salută măsurile convenite de statele membre ale UE, care sunt, potrivit președintelui Comitetului Regiunilor, „un exemplu de solidaritate”, și afirmă că este esențial ca bugetul UE și Planul de redresare să fie puse rapid la dispoziția orașelor și a întreprinderilor din toate orașele, regiunile și satele din Europa pentru ca acestea să facă față acestei crize fără precedent;

22.

solicită să se depună eforturi în vederea obținerii acordului pentru realizarea unui parteneriat autentic între toate nivelurile de guvernanță, favorizând asumarea în comun a responsabilității și evitând o centralizare excesivă;

23.

invită Comisia Europeană ca, în cooperare cu statele membre, să adopte o serie de orientări și liste de verificare specifice pentru UE, destinate autorităților locale și regionale, care să le ofere instrucțiuni încă din primele zile după producerea dezastrelor, chiar înainte de punerea în aplicare a măsurilor naționale și ale UE; constată că orientările cuprinse în pachetul pentru turism și transport constituie deja un excelent punct de referință;

24.

identifică măsurile prevăzute de pachetul pentru turism și transport ca un prim pas important, menit să îmbunătățească capacitatea de răspuns a destinațiilor turistice locale în fața noilor valuri ale pandemiei și în fața altor posibile dezastre care pot pune la încercare capacitatea de redresare a sectorului;

25.

consideră că, din cauza pandemiei, este urgent să se elaboreze noi strategii care să sprijine sectorul HORECA și să se dezvolte activități turistice la nivel local, cum ar fi turismul rural, gastronomia locală sau tradițiile locale. Tendințele s-au schimbat la scară globală, iar locurile turistice mai mici, destinațiile izolate, în care familiile și grupurile mai mici pot călători în condiții de siguranță, au devenit mai atractive. Pentru ca turismul să supraviețuiască în următorii 2-3 ani, trebuie să ne direcționăm turiștii către destinațiile proprii;

26.

subliniază că costurile generate de măsurile de precauție legate de pandemia de COVID-19 în transportul public ar putea fi incluse în contractele de servicii publice, evitându-se astfel transferul unor sarcini financiare suplimentare ridicate către autoritățile de transport, care sunt adesea autorități locale și regionale;

27.

își exprimă sprijinul pentru introducerea treptată a exonerării de obligația de a deține viză pe termen lung, pentru a stimula sosirile vizitatorilor din țări terțe și pentru a încuraja turiștii să se întoarcă în Europa;

28.

speră că, în viitor, orice decizie a autorităților naționale cu privire la interdicțiile de călătorie și închiderile temporare ale frontierelor va fi comunicată în prealabil autorităților europene, precum și regiunilor de frontieră, pentru a îmbunătăți coordonarea și pentru a asigura accesul la informații în timp util;

29.

sprijină cu fermitate planul de redresare pentru Europa, pentru a contribui la repararea prejudiciilor economice și sociale provocate de pandemia de COVID-19, pentru a lansa redresarea europeană și pentru a menține locurile de muncă existente și a crea altele noi;

Necesitatea de a lua măsuri pentru realizarea unui turism mai durabil

30.

indică faptul că turismul s-a numărat printre industriile care au înregistrat cea mai rapidă creștere în ultimii ani; o creștere care a evidențiat dificultățile unei dezvoltări echilibrate pentru dimensiunile economică, de mediu și socială ale sustenabilității;

31.

salută Comunicările Comisiei intitulate „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (2010) și „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (2014);

32.

subliniază că turismul se confruntă, în prezent, cu noi provocări cu impact major la care va trebui să ofere răspunsuri, cum ar fi schimbările climatice, congestionarea sporită, presiunea excesivă asupra infrastructurii și a consumului de apă și energie, degradarea mediului, care trebuie abordate urgent și prioritar, pierderea identității și a respectului față de autenticitatea satelor;

33.

afirmă că turismul poate fi un model de activitate în cadrul tranziției ecologice durabile susținute de Pactul verde, ce are ca obiectiv transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, în procesele de adaptare economică la era digitală și în promovarea egalității și a incluziunii sociale; încurajează ferm instituțiile UE și statele membre să adopte mijloacele necesare pentru realizarea acestor obiective;

34.

recunoaște că aceste obiective se pot realiza numai dacă se stabilesc pe o bază solidă, care să definească cu precizie domeniul de aplicare, obligațiile și implicațiile punerii în practică a unei autentice dezvoltări durabile pentru această activitate, cu un angajament ferm de a garanta punerea sa în aplicare;

Modurile de transport pentru călătorii

35.

reamintește că turismul constă într-un lanț valoric complex, din care fac parte multe părți interesate, care are o legătură directă cu activitățile de transport de călători;

36.

reamintește necesitatea unor progrese în sectorul turistic, astfel încât economia circulară să devină o realitate în acest sector;

37.

observă că prognozele OMT și ale Forumului Internațional al Transporturilor indică o creștere de aproximativ 25 % a emisiilor de dioxid de carbon legate de transportul turistic până în 2030;

38.

recunoaște, prin urmare, necesitatea de a analiza și pune în aplicare sau implementa căi pentru o mai bună conectivitate a orașelor și a regiunilor europene, de a sprijini opțiunile mai puțin poluante și de a examina soluții de îmbunătățire a intermodalității, în conformitate cu obiectivul final al Pactului verde, și salută punerea în aplicare de către Comisia Europeană a unei strategii pentru o mobilitate durabilă și inteligentă în 2020;

39.

încurajează ferm statele membre ale UE să depună eforturi comune pentru a aborda de urgență lipsa alternativelor de transport durabil și să investească în dezvoltarea și valorificarea rutelor feroviare de mare distanță, în special a rutelor trenurilor de noapte, făcând călătoriile cu emisii reduse de dioxid de carbon o opțiune mai atractivă;

40.

sprijină legătura dintre ajutoarele publice acordate companiilor aeriene și angajamentele acestora de a îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor poluante;

41.

afirmă că acest angajament trebuie promovat în diferitele moduri de transport, atât în transportul rutier, cât și în transportul maritim, acordând o atenție deosebită navelor de croazieră, dat fiind impactul semnificativ al acestora asupra mediului;

42.

regretă sprijinul redus pentru transportul cu autobuzul și transportul feroviar (moduri esențiale pentru transportul local și regional) în raport cu transportul aerian, ceea ce exercită o mai mare presiune asupra finanțării modurilor de transport mai durabile, și solicită angajamentul ferm în favoarea sporirii oportunităților de mobilitate durabilă în Europa prin transportul feroviar, reamintind că Comisia Europeană identifică drept obiectiv pentru anul 2021 îmbunătățirea contribuției sectorului feroviar la turismul durabil în UE;

43.

atrage atenția, în contextul implementării viitoarelor măsuri privind emisiile de CO2 în transportul aerian și maritim, prevăzute în Pactul verde european și în noua strategie de mobilitate durabilă, asupra importanței evaluării impactului lor în regiunile ultraperiferice ale UE, a căror coeziune economică și socială depinde în mare măsură de transportul aerian și maritim, atât în termeni de mobilitate a cetățenilor, cât și de dezvoltare a activității lor economice;

44.

subliniază necesitatea acordării unui sprijin financiar pentru ca operatorii de transport public, care au înregistrat o scădere dramatică a veniturilor, să poată dezvolta o flotă de transport mai durabilă, cu vehicule cu emisii zero și cu emisii reduse;

45.

își exprimă interesul de a elabora inițiative care să stabilească o legătură între călătoriile cu trenul și descoperirea culturală și turismul în contextul post-criză, de a dezvolta inițiativa #DiscoverEU și de a lucra în strânsă cooperare cu reprezentanții regiunilor UE pentru a promova oportunități pentru turismul feroviar în Anul european al căilor ferate (EYR 2021) și după acesta;

46.

subliniază importanța recunoașterii EuroVelo (7) ca o altă TEN-T (rețea transeuropeană de transport), pe lângă rețelele rutiere, feroviare și de căi navigabile interioare existente, care va conduce la o infrastructură de ciclism mai sigură, directă, coerentă și conectată, de care vor beneficia toate categoriile de bicicliști și care va oferi un impuls suplimentar semnificativ turismului pe bicicletă;

Impactul asupra mediului natural

47.

își exprimă preocuparea cu privire la faptul că încălzirea globală poate reduce atractivitatea anumitor destinații turistice sau poate chiar amenința mijloacele de subzistență ale acestora și își reafirmă hotărârea de a lupta împotriva schimbărilor climatice în timp util și în conformitate cu stadiul actual al științei în domeniu, întreaga gamă de inițiative și măsuri de politică stabilite în avizele Comitetului European al Regiunilor;

48.

reamintește că această luptă va fi esențială pentru soarta multor regiuni costiere și insulare, având în vedere creșterea nivelului mării, stațiunile de schi afectate de lipsa zăpezii și regiunile lovite de incendii forestiere, inundații sau viscole (8);

49.

consideră că turismul poate contribui în mod semnificativ la obiectivul ambițios al Europei privind economia circulară și insistă asupra faptului că regiunile și orașele ar trebui să facă parte din dezbaterea privind modul de promovare a agendei pe teren;

50.

recomandă ca industria turismului și transporturile să îmbunătățească oferta de produse neutre din punct de vedere climatic prin utilizarea energiei curate, prin utilizarea redusă a substanțelor chimice nocive și a plasticului, prin procesele de reciclare a apelor pluviale și a apelor uzate menajere (9), care reduc considerabil cererea de apă potabilă din rețeaua de aprovizionare, și prin reciclarea deșeurilor, precum și ca aceste sisteme să fie utilizate într-un mod mai sistematic;

51.

prezintă necesitatea acordării unui sprijin mai mare turismului pe bicicletă, care aduce beneficii economiilor locale prin faptul că sunt vizitate zone care nu sunt vizitate în general în cadrul turismului convențional și prin utilizarea întreprinderilor și a serviciilor locale; în plus, infrastructura necesară pentru acest lucru oferă avantaje și rezidenților locali, oferind o conectivitate mai mare care contribuie la asigurarea sustenabilității pe termen lung a comunităților locale;

52.

sprijină continuarea activității grupului de lucru al DG MARE – European Boat Industry (Industria europeană a construcțiilor navale) cu privire la scoaterea din uz a navelor, pentru a elabora o foaie de parcurs comună a UE în ceea ce privește cercetarea și inovarea cu scopul de a crește nivelul de reciclare a materialelor de construcție a navelor;

53.

subliniază importanța promovării unui turism maritim costier durabil, în cadrul căruia să se intensifice activitățile de cunoaștere și de conservare a mediului marin. De asemenea, recunoaște potențialul major al navigației, al sporturilor care folosesc forța vântului și a valurilor, al activităților subacvatice și, în general, al sporturilor nautice pentru știință, pentru sensibilizarea în ceea ce privește mediul, pentru cartografierea oceanică și pentru cercetarea cu privire la problemele de mediu;

54.

subliniază importanța turismului în dezvoltarea rurală, care nu mai trebuie interpretat exclusiv din punctul de vedere al dezvoltării agricole, ci ca vector de progres al zonelor rurale mai puțin dezvoltate, cu terenuri agricole marginale cu randament productiv scăzut, dar de o mare importanță în ceea ce privește valoarea ecologică și peisagistică, dar și protecția biodiversității; din acest motiv, instituțiile europene ar trebui să integreze în mod adecvat turismul și oportunitățile oferite de acesta în Strategia în domeniul biodiversității, în Strategia „De la fermă la consumator”, în noua politică agricolă comună, în rețeaua Natura 2000 și în viziunea pe termen lung asupra zonelor rurale;

55.

consideră că este important să se promoveze un turism mai durabil, cu o mai mare valoare adăugată pentru regiuni, prin integrarea în oferta turistică a produselor „de la zero kilometri”, și că este necesară valorificarea zonelor naturale și protejate și a potențialului cerului ca resursă turistică (astroturism);

56.

subliniază importanța utilizării tehnologiilor digitale bazate pe 5G, internetul obiectelor (IoT), inteligența artificială și volumele mari de date, pentru a furniza servicii de turism inteligente, inovatoare, durabile și scalabile, cu valoare adăugată ridicată, capabile să stimuleze generarea unor modele turistice noi, mai eficiente, mai accesibile și incluzive, extinse la toate regiunile și în special la zonele rurale, și pentru a dispune în aceste zone de tehnologii de telecomunicații care să asigure o conectivitate adecvată;

Efectele sociale și economice și necesitatea de a evita perceperea turismului ca fiind o problemă

57.

reamintește că turismul și, în special, turismul excesiv [depășirea pragurilor capacității fizice, ecologice, sociale, economice, psihologice sau politice a destinațiilor (10)], la fel ca toate activitățile umane, generează un impact asupra mediului social în care se desfășoară activitatea;

58.

subliniază necesitatea de a evita efectele negative ale turismului excesiv, care conduc la o creștere a congestionării, la presiuni asupra infrastructurii, la creșterea cererii de energie și apă, la degradarea mediului, la deteriorarea siturilor și a monumentelor istorice, la pierderea identității și a autenticității și la creșterea costului vieții pentru rezidenții locali, inclusiv la o inegalitate din ce în ce mai mare între aceștia; consideră că instituțiile UE și statele membre trebuie să ia în considerare de urgență măsuri și inițiative pentru a evita impactul negativ al turismului excesiv;

59.

subliniază că promovarea și dezvoltarea turismului în zonele rurale poate constitui o sursă de dezvoltare economică și poate crea prosperitate, contribuind la atragerea populației sau la stoparea declinului ei numeric în zonele afectate de depopulare;

60.

recomandă punerea în aplicare a politicilor de promovare și emancipare destinate femeilor. Femeile joacă un rol esențial în menținerea activității economice în sectorul turismului, deoarece ele sunt principalii actori în combaterea depopulării. Asigurarea capacității lor de inserție profesională reprezintă o garanție pentru menținerea populației în zonele respective. Se impune evaluarea nevoilor lor, oferindu-li-se instrumente de consolidare a capacităților și de îmbunătățire a competitivității, prin acțiuni de formare specifică;

61.

subliniază că unele modele de turism bazate pe utilizarea intensivă a mijloacelor de transport la costuri reduse și deplasarea masivă a călătorilor favorizează turismul excesiv, în timp ce mijloacele de comunicare socială și platformele de schimburi inter pares pot, de asemenea, să ofere o publicitate exagerată în legătură cu destinațiile; prin urmare, solicită inițierea unor discuții pe marginea creșterii și a calității turismului;

62.

identifică Declarația NECSTouR de la Barcelona „Cele mai bune locuri de trăit, cele mai bune locuri de vizitat” ca punct de referință pentru a demonstra că sectoarele turismului și patrimoniului cultural, material și imaterial pot colabora îndeaproape în beneficiul cetățenilor europeni și al patrimoniului cultural;

63.

subliniază că turismul trebuie privit ca o parte a soluției, și nu ca o problemă, și, prin urmare, identifică necesitatea de a formula propuneri pentru acțiuni noi, diferite de cele care se află deja în desfășurare, și de a oferi un impuls mai ferm acțiunilor care se află în desfășurare, motiv pentru care subliniază necesitatea de a reglementa noile modalități de ofertă turistică și platformele economiei colaborative, în conformitate cu criteriile de concurență loială, de a îmbunătăți sistemele de control și inspecție și de a garanta calitatea și legalitatea serviciilor prestate într-un cadru comun de concurență comercială liberă, menținând totodată patrimoniul, cultura, identitatea și calitatea vieții populației rezidente;

64.

subliniază, în acest sens, avantajul diseminării bunelor practici, a strategiilor și a metodologiilor utilizate în turismul durabil, elaborate în cadrul diferitelor programe europene, cum ar fi PANORAMED, proiectele orizontale MED, MITOMED+ sau WINTERMED, cu scopul de a promova capitalizarea și reproductibilitatea acestora;

65.

propune, prin urmare, decernarea în continuare a Premiului „Capitala Europeană a Turismului Inteligent”;

Digitalizarea și datele: avantajele pentru crearea unui sistem de monitorizare și trasabilitate a acțiunilor

66.

subliniază schimbările importante survenite în cadrul lanțurilor de distribuție și în modul de consum al turismului, care au permis multor întreprinderi să ajungă direct la clienții lor, oportunitate care nu a fost suficient exploatată de micile întreprinderi;

67.

subliniază că informația reprezintă materia primă fundamentală pentru turism, care este utilizată de cele mai revoluționare inițiative din acest sector;

68.

identifică importanța inițiativei OMT intitulate „Către un cadru statistic pentru măsurarea turismului durabil” (11), inclusiv dimensiunile economică, socială și de mediu;

69.

subliniază că nivelul de detaliu, calitatea datelor, interpretarea și utilizarea corectă a acestora vor avea un impact direct asupra eficacității acțiunilor politice pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19 și asupra căutării de soluții pentru transformarea Europei într-un continent neutru din punct de vedere climatic;

70.

este preocupat de lipsa de armonizare și de fragmentarea datelor în ceea ce privește impactul economic al turismului, situație care prejudiciază procesul de adoptare a unor decizii sistemice pentru sprijinirea sectorului turismului și al transporturilor;

71.

subliniază faptul că datele oficiale nu sunt în măsură să producă informații suficient de rapid pentru a face față situației actuale, astfel că regiunile și orașele au fost nevoite să pună în aplicare alte mecanisme de măsurare, care nu sunt încă integrate în datele oficiale;

72.

salută faptul că, în martie 2020, Comisia Europeană a ajuns la un acord cu platformele economiei colaborative (12) pentru a publica date-cheie cu privire la unitățile de cazare turistică și încurajează Comisia Europeană să exploreze împreună indicatori pentru a defini strategii de redresare care să aducă beneficii sectorului turismului;

73.

reamintește că platformele economiei colaborative cresc costurile locuințelor la nivel local prin transferul destinației locuințelor de la rezidenții locali în serviciul turiștilor. În ciuda hotărârii Curții Europene de Justiție, platformele economiei colaborative nu sunt un simplu furnizor de informații. Prin urmare, solicită Comisiei Europene să legifereze astfel încât autoritățile regionale și locale să poată să reglementeze activitățile acestor platforme pe teritoriile lor, pentru a garanta că respectă aceleași norme administrative privind închirierea pe timpul verii ca părțile interesate mai tradiționale;

74.

subliniază necesitatea de a institui instrumente standardizate, care să poată ghida orașele, regiunile și sectorul afacerilor în urmărirea unor politici mai durabile, integrate în noul program statistic european și care să consolideze monitorizarea economică, socială și de mediu a turismului; subliniază importanța înlesnirii accesului la date, a îmbunătățirii actualizării și interconectării acestora și a punerii la dispoziție a unui sistem armonizat de cartografiere;

75.

recomandă definirea unui cadru juridic pentru a produce și a publica conturi satelit în domeniul turismului în fiecare dintre statele membre ale UE;

76.

face apel la o mai bună colectare a datelor, la nivelul NUTS 3, cu privire la numărul de turiști și excursioniști, cu privire la alte forme noi de cazare și cu privire la tipul de transport și cu o defalcare regională și a principalelor destinații locale din statisticile privind cazarea;

77.

recomandă instituirea unui sistem de măsurare pentru a monitoriza consumul de apă și emisiile generate de sectorul turismului, inclusiv de industria turismului și de produsele sale caracteristice, în conturile statistice pentru apă, aer și energie;

78.

încurajează Eurostat să exploreze în continuare volumele mari de date (big data) ca sursă de date pentru statisticile în domeniul turismului, ținând seama de provocările legate de obținerea, independența, fiabilitatea, accesibilitatea, calitatea și disponibilitatea în timp a acestor date;

79.

solicită analizarea problemei turismului excesiv, prin includerea, în studiile privind veniturile și condițiile de viață, în estimările-semnal privind impactul turismului și în raportul „Calitatea vieții în orașele europene” elaborat de Comisia Europeană, a unor date calitative privind atitudinea rezidenților față de turism;

80.

recomandă să se întreprindă în continuare acțiuni care să pună în valoare și să optimizeze activitatea deosebită desfășurată în ultimii ani de către Comisia Europeană, cum ar fi sistemul de indicatori ETIS sau Platforma S3 (13) pentru digitalizarea și securitatea turismului și Tourism of Tomorrow Lab;

81.

îndeamnă Comisia Europeană și Parlamentul European să includă în următorul Program statistic european sisteme și instrumente de monitorizare orientate într-o măsură mai mare către satisfacerea nevoilor specifice ale regiunilor și orașelor, care să permită trasabilitatea corespunzătoare a politicilor puse în aplicare în domeniul turismului;

Necesitatea unei noi recunoașteri a turismului ca politică fundamentală a UE, în concordanță cu contribuția și potențialul de creștere ale acestuia și cu un angajament mai puternic în favoarea dezvoltării durabile

82.

dorește ca actuala criză să fie un semnal de alarmă care să încurajeze Comisia Europeană să practice o politică în domeniul turismului mai ambițioasă pentru Europa la nivel de mediu, economic și social;

83.

salută inițiativa Comisiei Europene de a organiza o Convenție europeană în domeniul turismului, cu scopul de a elabora o foaie de parcurs pentru 2050 către un ecosistem turistic european durabil, inovator și rezilient („Agenda europeană pentru turism 2050”), în cadrul căreia regiunile să poată participa în mod activ;

84.

își exprimă disponibilitatea de a organiza o conferință a părților, cu participarea organismelor publice și private, pentru a partaja experiențe legate de mijloacele de redresare alese de diferitele destinații și de forma pe care o va lua turismul UE în viitor;

85.

își exprimă convingerea că Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European și CoR își vor uni eforturile pentru a tinde către o politică solidă în domeniul turismului în UE;

86.

propune organizarea unei sesiuni comune între Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European și Comisia NAT a CoR pentru a purta discuții pe marginea viitorului politicii în domeniul turismului în UE după criza provocată de pandemia de COVID-19 și în legătură cu dezbaterile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027;

87.

așteaptă cu interes menținerea unei strânse colaborări cu Grupul pentru turism al Parlamentului European și solicită asocierea deplină cu acest grup, cu scopul de a face cunoscută vocea autorităților locale și regionale în cadrul dezbaterilor sale;

88.

reiterează importanța ca statele membre și autoritățile lor regionale să includă prioritățile turismului în programele lor operaționale care se vor desfășura după 2020, cu scopul de a facilita accesul la finanțarea europeană pentru finanțarea proiectelor în domeniul turismului;

89.

subliniază că mecanismul actual de finanțare este greu accesibil pentru IMM-uri și destinații și propune crearea unor instrumente concrete (ghișeu unic sau instrument online), aflate în legătură cu autoritățile de gestionare a fondurilor europene, care să faciliteze procesul de solicitare și de prelucrare a cererilor;

90.

recomandă Comitetului European al Regiunilor să își consolideze cooperarea cu OMT printr-un memorandum de înțelegere și prin elaborarea unor planuri comune de acțiune;

91.

solicită Consiliului să implice Comitetul European al Regiunilor și autoritățile locale și regionale în cadrul grupurilor de lucru și reuniunilor Consiliului referitoare la turism;

92.

propune formularea unui nou cadru european pentru un turism durabil, în conformitate cu Pactul verde și cu Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite, care să respecte strategiile puse în aplicare în acest sens la nivelul regiunilor și să integreze diferitele politici pe care UE le dezvoltă în domeniu, cum ar fi sprijinul pentru digitalizarea sectorului, promovarea destinațiilor turistice inteligente, decarbonizarea activității, promovarea economiei circulare, încurajarea unui turism accesibil și favorabil incluziunii, oprirea depopulării zonelor rurale, îmbunătățirea guvernanței participative și parteneriatul public-privat;

93.

solicită Comisiei Europene să analizeze crearea unei direcții generale orientate exclusiv către turismul durabil și solicită Parlamentului European să ia în considerare posibilitatea înființării unei comisii parlamentare specifice axate pe durabilitatea sectorului turismului.

---

(1)  https://www.e-unwto.org/doi/epdf/10.18111/wtobarometereng.2020.18.1.4

(2)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=OJ%3AJOC_2020_091_I_0001

(3)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020PC0113

(4)  https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/factsheet/2020_mff_reacteu_en.pdf

(5)  https://reopen.europa.eu/ro

(6)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1587137448000&uri=CELEX:52020DC0112

(7)  Rețea europeană de 17 rute de ciclism pe distanță lungă, care traversează și conectează întregul continent.

(8)  https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EPRS_BRI(2017)603932

(9)  https://ec.europa.eu/environment/emas/takeagreenstep/pdf/BEMP-5.7-FINAL.pdf

(10)  Un studiu recent al Parlamentului European a arătat că 105 destinații din Uniunea Europeană erau expuse riscului reprezentat de turismul excesiv; a se vedea: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/629184/IPOL_STU(2018)629184_EN.pdf

(11)  https://www.unwto.org/Measuring-Sustainability-Tourism

(12)  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_194

(13)  https://s3platform.jrc.ec.europa.eu/tourism