Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020IP0168

    Recomandarea Parlamentului European din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020 (2019/2210(INI))

    JO C 362, 8.9.2021, p. 129–140 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    8.9.2021   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 362/129


    P9_TA(2020)0168

    Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020

    Recomandarea Parlamentului European din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020 (2019/2210(INI))

    (2021/C 362/14)

    Parlamentul European,

    având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018, concluziile Consiliului din 18 iunie 2019 și concluziile Consiliului European din 17-18 octombrie 2019 privind amânarea deciziilor referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania,

    având în vedere Declarația de la Zagreb din 6 mai 2020,

    având în vedere Acordul final privind soluționarea diferențelor, astfel cum se descrie în Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, încetarea Acordului interimar din 1995 și instituirea la 17 iunie 2018 a unui parteneriat strategic între Grecia și Macedonia de Nord, cunoscut și ca Acordul de la Prespa,

    având în vedere concluziile Consiliului European din 26 martie 2020 privind deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, prin care s-au aprobat concluziile Consiliului din 25 martie 2020 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

    având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

    având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2019 privind politica de extindere a UE (COM(2019)0260),

    având în vedere comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

    având în vedere Strategia globală a UE din 2016, conform căreia o politică de extindere credibilă constituie o investiție strategică în securitatea și prosperitatea Europei și a contribuit deja în mare măsură la instaurarea păcii în zonele care, anterior, au fost devastate de război,

    având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 octombrie 2013 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2013-2014” (COM(2013)0700),

    având în vedere consensul reînnoit privind extinderea, convenit în cadrul reuniunii Consiliului European din decembrie 2006 și sprijinit ulterior în concluziile Consiliului European din iunie 2019,

    având în vedere declarația finală a Reuniunii la nivel înalt de la Zagreb din 24 noiembrie 2000,

    având în vedere Declarația făcută cu ocazia summitului UE-Balcanii de Vest de la Salonic din 21 iunie 2003 privind perspectivele Balcanilor de Vest de a se alătura Uniunii Europene,

    având în vedere Declarația de la Sofia în urma reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și Agenda priorităților de la Sofia, anexată,

    având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014, în special declarația miniștrilor afacerilor externe din Balcanii de Vest privind cooperarea regională și conflictele bilaterale, din 27 august 2015, și înființarea Biroului de Cooperare Regională pentru Tineret, summituri ulterioare având loc la Viena (2015), Paris (2016), Triest (2017), Londra (2018) și Poznan (2019),

    având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 29-30 aprilie 1997 privind aplicarea condiționalității în vederea elaborării unei strategii coerente a UE pentru relațiile cu țările din regiune,

    având în vedere Declarația comună a miniștrilor de externe din 13 state membre ale UE, din 11 iunie 2019, privind angajamentul UE față de integrarea europeană a Balcanilor de Vest,

    având în vedere declarația comună a summitului președinților parlamentelor din Balcanii de Vest, convocat la 28 ianuarie 2020 de Președintele Parlamentului European alături de conducerea parlamentelor din Balcanii de Vest,

    având în vedere reuniunea informală din 16 februarie 2020, la care au participat liderii țărilor din Balcanii de Vest, președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și prim-ministrul Republicii Croația, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene,

    având în vedere Rezoluția Comitetului Economic și Social European din 31 octombrie 2019 intitulată „Deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania: trebuie apărate credibilitatea și interesele geostrategice ale UE” (1),

    având în vedere Avizul Comitetului European al Regiunilor privind pachetul de extindere 2019, adoptat la 13 februarie 2020 (2),

    având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la comemorarea genocidului de la Srebrenica (3),

    având în vedere Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 27 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III) (4),

    având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2019 referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania (5),

    având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la poziția Parlamentului European față de Conferința privind viitorul Europei (6),

    având în vedere concluziile Consiliului din 5 iunie 2020 privind consolidarea cooperării cu partenerii din Balcanii de Vest în domeniul migrației și securității,

    având în vedere comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2020 intitulată „Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea postpandemică” (COM(2020)0315),

    având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

    având în vedere scrisoarea Comisiei pentru comerț internațional,

    având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0091/2020),

    A.

    întrucât extinderea este una dintre cele mai de succes și strategice politici ale UE și cel mai eficace instrument de politică externă care contribuie la extinderea sferei de acțiune a valorilor fundamentale ale Uniunii de respectare a demnității umane, a libertății, păcii, democrației, egalității, statului de drept și de respectare a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților în toată Europa;

    B.

    întrucât procesul de extindere este o parte esențială a integrării europene și rămâne important din punct de vedere strategic pentru Uniunea Europeană;

    C.

    întrucât perspectivele de aderare deplină la UE bazate pe merit oferite Balcanilor de Vest sunt în interesul politic, economic și de securitate al Uniunii,

    D.

    întrucât perspectiva aderării la UE a reprezentat recunoașterea unei probleme geopolitice majore pentru unificarea continentului european și un stimulent fundamental pentru realizarea de reforme în țările din Balcanii de Vest;

    E.

    întrucât țările din Balcanii de Vest fac parte din Europa din punct de vedere geografic, istoric și cultural, iar procesul de integrare a Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană are o importanță esențială pentru stabilitatea și securitatea continentului în ansamblul său, liber și pașnic;

    F.

    întrucât procesul de extindere a UE este unul cu două sensuri, în cadrul căruia ambele părți trebuie să își respecte angajamentele și care se bazează pe premisa îndeplinirii obligațiilor atât de către Uniunea Europeană, cât și de către țările candidate;

    G.

    întrucât metodologia consolidată propusă de Comisie are scopul de a conferi un nou dinamism procesului de extindere și impulsionează procesul de transformare a statelor în curs de aderare;

    H.

    întrucât UE este principalul investitor, partener comercial și donator din regiune;

    I.

    întrucât Parlamentul European a salutat, în rezoluțiile sale, progresele realizate de Macedonia de Nord și Albania; întrucât, date fiind aceste progrese, Parlamentul a aprobat alocarea recompensei de performanță în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare pentru Macedonia de Nord și Albania;

    J.

    întrucât reuniunea la nivel înalt de la Zagreb a recunoscut întâietatea democrației și a statului de drept și a solicitat UE să își intensifice și mai mult angajamentul față de regiune;

    K.

    întrucât Parlamentul European a deplâns eșecul Consiliului European de a ajunge la un acord în 2019 cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania; întrucât acest eșec, în urma recomandărilor Comisiei din 2018 și 2019, care au fost aprobate de Parlament, a erodat credibilitatea Uniunii Europene, a contribuit la creșterea populismului, a naționalismului și a euroscepticismului, a subminat eforturile depuse de statele candidate, riscând să creeze un vid politic, și a încurajat actorii terți care urmăresc să stabilească o influență politică în regiune în detrimentul procesului de integrare europeană;

    L.

    întrucât procesul de extindere promovează și consolidează capacitățile de a soluționa conflictele bilaterale și urmărește reconcilierea dintre societățile din regiune,

    M.

    întrucât țările din Balcanii de Vest ar trebui să își intensifice eforturile pentru a depăși polarizarea politică și boicoturile parlamentare prelungite pentru a întări controlul parlamentar;

    N.

    întrucât Parlamentul European rămâne un partener de încredere al țărilor aflate în proces de aderare la UE și un susținător al procesului de extindere ca mecanism pozitiv al Uniunii Europene de stimulare a reformelor care vizează consolidarea instituțională și socioeconomică a acestor țări spre binele cetățenilor lor;

    O.

    întrucât Agenda de la Salonic și Declarația de la Sofia au subliniat că se va pune un accent special pe crearea alte oportunități suplimentare pentru tineri, asigurând în același timp că acest lucru contribuie la dezvoltarea socioeconomică a Balcanilor de Vest;

    P.

    întrucât Parlamentul European s-a angajat să își intensifice sprijinul politic și instituțional pentru reformele democratice și economice din regiune și să ajute țările din Balcanii de Vest pe toată perioada procesului de aderare;

    Q.

    întrucât orientările politice ale Comisiei pentru perioada 2019-2024 reafirmă perspectiva europeană a Balcanilor de Vest;

    R.

    întrucât, în timpul audierilor lor în Parlamentul European, atât Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant Borrell, cât și comisarul Várhelyi s-au angajat să acorde prioritate procesului de extindere, asumându-și accelerarea reformelor structurale și instituționale și a proceselor de integrare din Balcanii de Vest;

    S.

    întrucât o politică ambițioasă de extindere necesită un buget adecvat; întrucât Consiliul ar trebui să pună la dispoziție mijloace bugetare suficiente în vederea sprijinirii politicii de extindere:

    T.

    întrucât UE trebuie, de asemenea, să consolideze mecanismele statului de drept în interiorul Uniunii și să stabilească o agendă ambițioasă pentru Conferința privind viitorul Europei;

    U.

    întrucât prosperitatea și securitatea Europei sunt strâns legate de procesul de integrare și de promovarea păcii, a democrației, a respectării drepturilor omului și a statului de drept în regiunea Balcanilor de Vest, precum și de viitorul acestor țări în cadrul unei UE puternice și reformate;

    V.

    întrucât, în comunicarea sa din 5 februarie 2020, Comisia s-a angajat să prezinte o comunicare care să definească acțiunile de promovare a reformelor fundamentale, inclusiv în ceea ce privește statul de drept;

    W.

    întrucât UE a mobilizat 3,3 miliarde EUR pentru a combate pandemia de coronavirus în Balcanii de Vest, inclusiv 38 de milioane ca sprijin imediat către sectorul sănătății, 389 de milioane pentru redresarea socială și economică, 750 de milioane pentru asistență macrofinanciară, 455 de milioane pentru reactivarea economică și 1,7 miliarde sub formă de împrumuturi preferențiale de la Banca Europeană de Investiții;

    X.

    întrucât țările din Balcanii de Vest au beneficiat de mecanismul de protecție civilă al UE, de achiziționarea în comun a echipamentelor medicale, de scutirile de la regimul UE de autorizare a exportului de echipamente individuale de protecție și de „benzi verzi” pentru bunurile esențiale,

    1.

    recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:

    (a)

    să sprijine perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest și să consolideze procesul de aderare asigurând că acesta consolidează valorile fundamentale și statul de drept și generează o transformare democratică, economică și ecologică sustenabilă și convergență socială și că asigură relații de bune vecinătate și cooperare regională ca elemente esențiale ale procesului de extindere și ale procesului de stabilizare și de asociere, precum și asigurând că extinderea Uniunii continuă în paralel cu discuțiile privind viitorul Europei și reforma internă a UE;

    (b)

    să sporească eforturile de a construi o voință politică în rândul statelor membre în ceea ce privește progresul extinderii în Balcanii de Vest în loc să permită proceselor interne ale UE să împiedice acest lucru, precum și să îmbunătățească orientările politice și strategice de politică generală ale UE în regiune;

    (c)

    să mențină extinderea drept condiție necesară pentru credibilitatea UE, pentru succesul UE și pentru influența UE în regiune și în afara acesteia;

    (d)

    să accelereze procesul de aderare al țărilor care s-au angajat, atât vedere politic, cât și administrativ, să pună în aplicare reformele aferente UE;

    (e)

    să asigure că metodologia consolidată susține calitatea de membru deplin al UE ca obiectiv final și că Uniunea stabilește norme și criterii mai previzibile pe baza condiționalității și reversibilității și că le aplică în mod consecvent, făcând ca procesul de aderare să fie mai dinamic și redându-i, astfel, credibilitatea prin aplicarea metodologiei revizuite;

    (f)

    să asigure că accentul mai puternic pus pe natura politică a procesului, astfel cum s-a prezentat în propunerea de metodologie de extindere revizuită a Comisiei, nu înlocuiește evaluările privind îndeplinirea criteriilor de referință la nivel de experți și nu constituie un obstacol în calea angajamentului UE față de un proces de extindere bazat pe merit;

    (g)

    să asigure că gruparea unor domenii de politică îmbunătățește amploarea, calitatea și sustenabilitatea reformelor, generând rezultate concrete pentru țările în curs de aderare și permițând, în același timp, desfășurarea de negocieri simultane cu privire la diferitele capitole;

    (h)

    să furnizeze criterii de aderare clare, transparente și coerente, să ofere sprijin politic și tehnic pe toată durata procesului, inclusiv parlamentelor pentru a le asigura rolul de control independent, și să amelioreze modul în care progresele realizate sunt măsurate la fața locului, asigurând că fiecare țară candidată este evaluată pe baza condiționalității și a principiului meritelor proprii;

    (i)

    să asigure continuitatea, răspunderea, consecvența și predictibilitatea procesului de extindere, fixând noua metodologie a Comisiei ca ajustare a politicii pe termen lung și evitând revizuirile ad hoc ale procesului și ale parametrilor săi ca urmare a unor considerații politice emise de oricare stat membru; să asigure că criteriile de aderare și sprijinul se bazează pe lecțiile învățate, pentru a evita deficiențele constatate anterior și a îmbunătăți procesul de aderare;

    (j)

    să faciliteze punerea în aplicare a metodologiei consolidate pentru țările în curs de aderare pentru care au fost deschise deja negocieri, în cazul în care acestea doresc să o adopte, pentru a permite o apropiere semnificativă și pe termen lung de standardele și normele europene;

    (k)

    să intensifice stimulentele politice și economice pentru țările din Balcanii de Vest și să amelioreze coerența dintre procesul de extindere și inițiativele politice din UE prin intermediul unor reuniuni regionale organizate anual, în marja Consiliului European, cu liderii din Balcanii de Vest, și prin participarea regulată a reprezentanților țărilor din Balcanii de Vest la reuniunile Consiliului European, la Comitetul politic și de securitate, precum și la grupurile de lucru ale Comisiei;

    (l)

    să încurajeze integrarea treptată a țărilor în curs de aderare la procesele, politicile sectoriale și programele UE anterior aderării lor, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar specific prin fondurile UE, pentru ca cetățenii, în special copiii și tineretul, să beneficieze de avantaje concrete, și pentru a îmbunătăți asistența preaderare și prezența UE în aceste țări înainte ca ele să devină membre cu drepturi depline;

    (m)

    să sprijine un rol parlamentar consolidat în procesul de aderare prin intermediul forumurilor consacrate și pentru a încuraja în mod consecvent noi inițiative, cum ar fi Summitul președinților de parlamente, care a fost convocat pentru prima dată de Președintele Parlamentului European și de liderii parlamentelor din Balcanii de Vest la 28 ianuarie 2020;

    (n)

    să faciliteze și să promoveze o colaborare mai strânsă în cadrul activităților Parlamentului European între membrii parlamentelor din țările care au inițiat negocieri;

    (o)

    să implice reprezentanții țărilor în curs de aderare din Balcanii de Vest în conferința privind viitorul Europei, punând un accent special pe participarea tinerilor;

    (p)

    să consolideze mecanismul de condiționalitate și să insiste asupra caracterului reversibil al procesului de aderare prin aplicarea unor criterii obiective atunci când decide suspendarea temporară sau definitivă a negocierilor; să asigure că Comisia inițiază aceste proceduri după o evaluare amănunțită și ca răspuns la o propunere a statelor membre sau a Parlamentului European, observând totodată că principiul clauzei de dezechilibru și reversibilității se aplică deja actualelor cadre de negociere pentru Serbia și Muntenegru; să asigure că mecanismul de condiționalitate și suspendare este însoțit de o comunicare clară din partea instituțiilor UE cu privire la particularitățile unei posibile suspendări;

    (q)

    să sporească gradul de asumare a procesului de extindere de către statele membre prin creșterea implicării experților în statul de drept și în alte domenii din statele membre, precum și a societății civile și a apărătorilor drepturilor omului de pe teren, și să îmbunătățească măsurarea evoluțiilor generale prin respectarea în continuare a standardelor obiective pe termen lung și prin evitarea politizării aspectelor tehnice ale procesului de aderare, bazându-se în special pe rapoartele de monitorizare și pe recomandările Consiliului Europei și ale altor organisme de standardizare;

    (r)

    să recunoască faptul că Procesul de la Berlin sprijină și completează politica de extindere a UE și nu poate fi tratat ca o alternativă la aderare sau ca un element care dublează eforturile depuse ca parte a extinderii;

    (s)

    să recunoască faptul că începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord este în interesul Uniunii pe plan politic, economic și în materie de securitate;

    (t)

    să recunoască faptul că eșecul Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, în iunie 2018, iunie 2019 și octombrie 2019, a avut un efect negativ asupra rolului UE în regiune și asupra opiniei publice în ceea ce privește aderarea la UE, transmițând un mesaj negativ țărilor din Balcanii de Vest, și să recunoască faptul că deschiderea negocierilor de aderare reinstituie credibilitatea procesului, astfel cum recomandă Parlamentul European și Comisia;

    (u)

    să liberalizeze vizele pentru Kosovo cât mai curând posibil, întrucât criteriile au fost îndeplinite din iulie 2018;

    (v)

    să sporească dinamismul negocierilor pentru a accelera aderarea țărilor Muntenegru și Serbia;

    (w)

    să readucă supremația democrației, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale în centrul procesului de extindere prin deschiderea în primul rând și prin închiderea în ultimul rând a capitolelor referitoare la sistemul judiciar, corupție și crima organizată, precum și a celor privind respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților, a libertății mass-mediei și a libertății de exprimare;

    (x)

    să se axeze pe consolidarea capacităților instituționale și administrative pentru a consolida transparența și eficacitatea bunei guvernanțe la toate nivelurile;

    (y)

    să utilizeze experiența extinderilor recente, inclusiv lecțiile învățate de țările din Europa Centrală;

    (z)

    să continue colaborarea cu țările din Balcanii de Vest în domeniul combaterea terorismului și a criminalității organizate;

    (aa)

    să asigure axarea pe consolidarea capacităților statului, pe punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești, pe reformele judiciare și pe eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate;

    (ab)

    să insiste asupra respectării și punerii pe deplin în aplicare a hotărârilor judecătorești interne și internaționale, inclusiv cele ale curților constituționale și ale tuturor hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, ale Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) și ale succesorului său, Mecanismul rezidual internațional pentru tribunalele penale (IRMCT), și ale secțiunilor judecătorești specializate în Kosovo (CS) și ale Parchetului specializat (SPO), precum și recomandările organelor de monitorizare ale Consiliului Europei, inclusiv Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI);

    (ac)

    să îndemne țările din Balcanii de Vest să își respecte obligațiile internaționale în ceea ce privește urmărirea penală a crimelor de război și soluționarea cazurilor de persoane dispărute; să promoveze cooperarea deplină cu IRMCT, cu CS din Kosovo și cu activitatea SPO, precum și respectarea explicită a lucrărilor și constatărilor TPII, precum și promovarea și diseminarea activității și moștenirii acesteia către cetățeni; să condamne toate încercările de a glorifica criminalii de război și de a refuta faptele istorice și să sprijine, în acest sens, Comisia regională pentru determinarea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii (inițiativa RECOM);

    (ad)

    să intensifice angajamentul UE în ceea ce privește soluționarea problemelor bilaterale restante din regiune promovând relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională prin consolidarea încrederii și prin eforturi de mediere și să îndemne țările din Balcanii de Vest să se angajeze în favoarea reconcilierii și a adoptării unor soluții pașnice la conflictele de lungă durată;

    (ae)

    să consolideze procesul de aderare în vederea aprofundării solidarității dintre popoarele țărilor din Balcanii de Vest și cele ale statelor membre, respectându-le în același timp istoria, cultura și tradițiile;

    (af)

    să sprijine nou-numitul reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Priștina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest în vederea normalizării cuprinzătoare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo și a promovării relațiilor de bună vecinătate în regiune pe durata mandatului său;

    (ag)

    să promoveze un sprijin mai larg în societate pentru reconcilierea regională, printre altele prin susținerea implicării depline a parlamentelor în dialogul Belgrad-Priștina și în realizarea reconcilierii regionale durabile;

    (ah)

    să consolideze și, dacă este posibil, să sporească eforturile comune depuse de UE și de țările din Balcanii de Vest pentru a sprijini contactele și schimburile între persoane în scopul de a construi imagini reciproc pozitive în rândul populației;

    (ai)

    să promoveze crearea unor condiții de concurență echitabile pentru mediile politice favorabile incluziunii și să faciliteze eforturile depuse în toate țările din Balcanii de Vest pentru a depăși polarizarea politică și boicoturile parlamentare prelungite; să dezvolte o cultură parlamentară constructivă și favorabilă incluziunii și să consolideze controlul parlamentar și supravegherea parlamentară; și să promoveze abordarea responsabilă axată pe reprezentarea intereselor cetățenilor în cadrul parlamentelor, cu scopul de a promova controlul democratic și de a asigura o mai bună calitate a legislației;

    (aj)

    să ia act și să faciliteze activitățile Parlamentului European legate de aderare și de sprijinire a democrației, inclusiv activitățile comisiilor permanente și ale delegațiilor sale, și să implice raportorii permanenți ai Parlamentului pentru țările din Balcanii de Vest în procesul de monitorizare și pe teren;

    (ak)

    să promoveze reformele electorale care asigură alegeri libere, corecte, competitive și transparente la nivel central și local, care să nu fie supuse unor campanii de intimidare și de dezinformare, în conformitate cu standardele internaționale, inclusiv în ceea ce privește transparența finanțării partidelor, și cu recomandările misiunilor internaționale de observare; să monitorizeze punerea în aplicare a avizelor Comisiei de la Veneția; să contribuie la programele Parlamentului European de sprijinire a democrației în regiune;

    (al)

    să încurajeze parlamentele naționale să utilizeze instrumentele Parlamentului European de sprijinire a democrației, cum ar fi dialogul Jean Monnet și dialogul între partide, pentru a facilita activitatea politică privind dialogul parlamentar și pentru a spori responsabilitatea, supravegherea, controlul democratic și calitatea lucrărilor legislative;

    (am)

    să consolideze și să asocieze îndeaproape societatea civilă în rolul său de actor indispensabil în procesele de consolidare democratică, cooperare regională și reforme legate de aderare, cu accent pe forțele pro-europene și pro-democratice din regiune;

    (an)

    să asigure că cetățenii și societățile din statele candidate sunt asociate mai strâns cu procesul de aderare și beneficiază de acesta; să acorde un sprijin deosebit și încurajarea, în acest cadru, a segmentelor, părerilor și opiniilor pro-europene și pro-democratice din societate;

    (ao)

    să asigure că fiecare măsură adoptată include un dialog substanțial și cuprinzător cu organizațiile societății civile, cu sectorul academic și cu tineretul din prima etapă a deciziei până în faza de punere în aplicare și evaluare, cu deosebită atenție pentru a nu sprijini sau finanța structuri de putere antieuropene locale existente sau structuri locale cu o reputație democratică dubioasă, promovând astfel dezvoltarea valorilor UE, statul de drept, combaterea corupției și construind instituții democratice puternice și eficiente ca fundament pentru aderarea cu succes la UE;

    (ap)

    să condamne ferm campaniile de denigrare, amenințările și intimidările îndreptate împotriva jurnaliștilor și a mijloacelor de informare în masă și să insiste asupra anchetării și urmăririi penale a unor astfel de infracțiuni, asigurând, astfel, un mediu sigur pentru jurnaliști și abordând totodată problemele legate de concentrare și de presiuni politice și economice asupra finanțării mass-mediei și lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei;

    (aq)

    să sprijine în mod activ și să consolideze un peisaj mediatic democratic, independent și divers, precum și responsabilitatea și guvernanța mass-mediei;

    (ar)

    să intensifice măsurile de sprijin care să stimuleze reziliența împotriva dezinformării și a campaniilor disruptive din mass-media, inclusiv cele desfășurate prin intermediul unor operațiuni de influență externă care urmăresc să submineze procesele democratice și suveranitatea țărilor din Balcanii de Vest, precum și rolul UE în regiune prin intermediul războiului hibrid;

    (as)

    să promoveze și să sprijine în mod activ punerea în aplicare a politicilor de combatere a discriminării și să insiste asupra urmăririi penale a infracțiunilor motivate de ură; să încurajeze accelerarea progreselor în favoarea egalității de gen, a combaterii discriminării și a asigurării incluziunii sociale a minorităților etnice, naționale și religioase, a persoanelor cu dizabilități, a romilor și a persoanelor LGBTQI+, acordând o atenție specială copiilor, prin instituirea unor politici favorabile incluziunii, pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor;

    (at)

    să solicite consolidarea cadrului juridic pentru a preveni și combate în mod activ femicidul și violența împotriva femeilor și copiilor și alte forme de violență domestică, inclusiv prin reamintirea obligațiilor stabilite în cadrul Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice prin adoptarea măsurilor necesare pentru ratificarea acestei convenții; să prevină și să combată traficul de persoane;

    (au)

    să recunoască dificultățile cu care se confruntă țările din Balcanii de Vest în ceea ce privește gestionarea fluxurilor de migrație și de refugiați, precum și eforturile considerabile depuse de regiune pentru a oferi adăpost și ajutoare umanitare, în principal cu sprijinul UE; să asigure punerea eficientă în aplicare a acordurilor privind statutul dintre țările din Balcanii de Vest și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);

    (av)

    să sublinieze cât de importantă este contribuția țărilor din Balcanii de Vest la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și să intensifice sprijinul european pentru gestionarea frontierelor în regiune; să consolideze capacitatea sistemului de azil din regiune în cooperare cu Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR);

    (aw)

    să sublinieze importanța esențială a dimensiunii sociale și a coeziunii socio-economice și rolul său cheie pe toată durata procesului de aderare;

    (ax)

    să se axeze mai mult pe eradicarea sărăciei, pe sprijinirea societății civile și pe punerea în aplicare a angajamentelor în domeniul legislației muncii;

    (ay)

    să încurajeze țările din Balcanii de Vest să îmbunătățească standardul drepturilor lor sociale și de muncă, să promoveze creșterea economică și să pună în aplicare acquis-ul social al UE și să includă o gamă largă de părți interesate, cum ar fi sindicatele, camerele de comerț și camerele de muncă, în procesul de negociere cu partenerii din UE;

    (az)

    să abordeze problema exodului de creiere prin adoptarea de măsuri concrete, cum ar fi promovarea unor reforme educaționale de calitate și favorabile incluziunii, în special în domeniul educației și formării profesionale (EFP), astfel încât sectorul învățământului să corespundă mai bine cerințelor de pe piața forței de muncă și contribuie la crearea de oportunități de muncă pentru tineri;

    (ba)

    să sprijine platforma de dialog regional „Bridging the Gap” (Reducerea decalajului), creată prin programul „Tineri lideri politici” al Parlamentului European, în eforturile de a elimina decalajul dintre politica pentru tineri, participarea tinerilor și parlamentarii din Balcanii de Vest și să încurajeze acțiunile concrete de sporire a participării tinerilor la viața politică și punerea în aplicare a unor politici axate pe tineri pe întregul teritoriu al Balcanilor de Vest;

    (bb)

    să promoveze oportunitățile de voluntariat și implicare civică pentru tineri și să investească mai mult în tinerii din regiune prin intensificarea participării țărilor în curs de aderare la programele de mobilitate existente, cum ar fi Erasmus+, Europa creativă și Orizont 2020, și prin instituirea unor noi programe pentru mobilitate intraregională;

    (bc)

    să consolideze cooperarea în domeniul științei, al cercetării și al inovării, printr-o programare specifică realizată de Comisia Europeană;

    (bd)

    să mărească asistența acordată țărilor din Balcanii de Vest, în vederea îmbunătățirii legislațiilor lor privind mediul, eficiența energetică și clima, precum și a asigurării faptului că țările respective au capacitatea de a le implementa conform standardelor UE și Acordului de la Paris, inclusiv implementând integral și rapid obligațiile internaționale care le revin în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei în ceea ce privește alinierea și implementarea deplină a acquis-ului Uniunii din domeniul energiei;

    (be)

    să solicite autorităților să ia măsuri urgente pentru monitorizarea, atenuarea și prevenirea poluării aerului și a apei; să asigure evaluări strategice ex ante de mediu și evaluări ale impactului asupra mediului pentru a garanta dezvoltarea durabilă a energiei hidroelectrice și a turismului, echilibrată prin eforturi de conservare;

    (bf)

    să faciliteze integrarea energetică regională, crescând diversificarea și securitatea surselor de aprovizionare, și să îmbunătățească conectivitatea infrastructurilor energetice și a rețelelor digitale;

    (bg)

    să încurajeze tranziția energetică necesară către surse regenerabile de energie mai curate și neincluzând cărbunele și lignitul, care cauzează riscuri sociale și de sănătate grave pentru populațiile locale și țările învecinate; să includă țările din Balcanii de Vest în procesele aferente Pactului verde european și Fondului pentru o tranziție justă;

    (bh)

    să reamintească faptul că UE este cel mai mare investitor străin din regiune, investind 12,7 miliarde EUR în investiții străine directe în perioada 2014-2018; să instituie un plan strategic în domeniul economic și al investițiilor în vederea îmbunătățirii competitivității, a mediului juridic și de afaceri, a situației IMM-urilor și a dezvoltării durabile a întregii regiuni, conform angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris și al Pactului verde european, observând, în același timp, că creșterea economică din Balcanii de Vest încetinește după o scurtă revenire a investițiilor în anii precedenții și că contribuția investițiilor și exporturilor la creștere se diminuează;

    (bi)

    să promoveze și să îmbunătățească integrarea economică regională din Balcanii de Vest, astfel cum a fost pusă deja în aplicare în cadrul Acordului central european de comerț liber și modelată după acquis-ul Uniunii, și să sprijine în mod activ integrarea economică dintre UE și regiune prin extinderea politicilor UE și a pieței interne la țările din Balcanii de Vest când vor fi îndeplinite condițiile preliminare;

    (bj)

    să sprijine inițiativele bazate pe planul de acțiune multianual pentru un Spațiu Economic Regional (MAP REA), adoptat de prim-miniștrii țărilor din Balcanii de Vest în cadrul summitului de la Triest din 2017, ai cărui patru piloni – comerț, investiții, mobilitate și integrare digitală – sunt esențiali pentru dezvoltarea economică a regiunii și pentru accelerarea convergenței cu UE;

    (bk)

    să sprijine cooperarea dintre țările din Balcanii de Vest și organizațiile regionale și internaționale, cum ar fi Consiliul de Cooperare Regională (CCR), Biroul de Cooperare Regională pentru Tineret (RYCO), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și cu instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI);

    (bl)

    să continue să sprijine și să ofere cât mai curând posibil asistența necesară pentru a realiza procesele de aderare a Serbiei și Bosniei și Herțegovinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), salutând cererile lor de aderare la OMC depuse în 1999 și, respectiv, 2005 și reamintind importanța aderării la OMC pentru deschiderea oportunităților comerciale și pentru apropierea țărilor candidate de aderarea la UE;

    (bm)

    să apere interesele Uniunii prin atenuarea efectului negativ al acordurilor de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică semnate de țări care au solicitat aderarea la Uniunea Europeană și cărora li s-a acordat posibilitatea de a încheia un acord de stabilizare și de asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv prin revizuirea nivelului de asistență acordat acestor țări;

    (bn)

    să încurajeze cooperarea regională în domeniul dezvoltării infrastructurii între țările din Balcanii de Vest;

    (bo)

    să acorde regiunii înaltă prioritate în cadrul strategiei UE privind conectivitatea, subliniind importanța îmbunătățirii infrastructurii de transport în regiune și, în special, rolul pe care aceasta îl joacă în facilitarea comerțului; să sprijine construirea unor coridoare europene feroviare și rutiere prin țările din Balcanii de Vest; să încurajeze Comisia să accelereze finanțarea investițiilor în infrastructură;

    (bp)

    să apropie popoarele și economiile din regiune de UE, integrând țările din Balcanii de Vest în rețeaua TEN-T și TEN-E, și să asiste la furnizarea unor servicii de transport și energetice de calitate și sigure și la îmbunătățirea infrastructurii și conectivității atât în interiorul regiunii, cât și între regiune și UE, în conformitate cu propunerea Comisiei privind un plan strategic economic și de investiții pentru Balcanii de Vest;

    (bq)

    să accelereze punerea în aplicare a agendei digitale pentru Balcanii de Vest, pentru ca cetățenii să beneficieze de transformările digitale; să acorde asistență țărilor din regiune la îmbunătățirea oportunităților de finanțare și dezvoltare pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri;

    (br)

    să stabilească un calendar previzibil și să accelereze punerea în aplicare a unei zone de roaming regional gratuit și să inițieze o nouă reducere a tarifelor pentru comunicarea cu UE, pe baza unei cooperări și a unei conectivități regionale mai mari din punct de vedere fizic și digital;

    (bs)

    să amelioreze coerența, eficiența, vizibilitatea și transparența finanțării acordate de Uniune în domeniul acțiunii externe, promovând astfel valorile Uniunii, statul de drept, combaterea corupției și edificarea unor instituții democratice puternice și eficiente; să alinieze, dacă este cazul, finanțarea IPA III la obiectivele Pactului verde european;

    (bt)

    să asigure o asistență financiară pentru preaderare adecvată, echitabilă și proporționată, bazată pe performanță și axată pe rezultate, care să corespundă nevoilor de transformare ale beneficiarilor și care să îi ajute să își îndeplinească obligațiile impuse în vederea aderării la UE; să acorde prioritate proiectelor specifice de care beneficiază populația țărilor în cauză și să consolideze capacitatea de absorbție a beneficiarilor;

    (bu)

    să coordoneze mai strâns chestiunile de guvernanță economică cu instituțiile financiare internaționale (IFI) și să îmbunătățească cooperarea reciprocă în vederea raționalizării eforturilor de sprijin și a evitării dublării finanțării;

    (bv)

    să consolideze condiționalitatea dintre asistența macrofinanciară și progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea corupției și respectarea statului de drept și a drepturilor omului;

    (bw)

    să evite reducerea finanțării IPA, care ar putea să încetinească reformele legate de UE și să submineze capacitatea Uniunii de a-și realiza obiectivul strategic de a stabiliza și transforma statele în curs de aderare și de a le pregăti pentru obligațiile asociate calității de stat membru, precum și să limiteze considerabil capacitatea de a aborda provocări multiple legate de statul de drept, reconciliere, integrare regională și schimbări climatice, lăsând regiunea și mai vulnerabilă la influența unor țări terțe; să asigure un sprijin adecvat și continuu societății civile;

    (bx)

    să asigure că IPA III răspunde unor priorități politice care, prin intermediul unor proiecte concrete, au un impact direct asupra vieții cetățenilor, precum și că fondurile destinate preaderării sunt alocate în mod transparent, proporțional și nediscriminatoriu și se bazează pe indicatori de performanță solizi, ținând seama de angajamentul demonstrat și de progresele înregistrate de țările beneficiare în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor;

    (by)

    să consolideze abordarea bazată pe performanță printr-un mecanism de suspendare, asigurând coerența cu Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (NDICI); să completeze Regulamentul privind IPA III cu un „dialog strategic” reformat și îmbunătățit, asigurând că Parlamentul European este informat și consultat la timp;

    (bz)

    să susțină responsabilitatea democratică prin asigurarea implicării depline a Parlamentului European în controlul, supravegherea și coordonarea strategică a elaborării, programării, monitorizării și evaluării IPA III prin acte delegate;

    (ca)

    să îmbunătățească vizibilitatea în general și informațiile privind sprijinul acordat de UE în regiune prin consolidarea comunicării strategice și a diplomației publice pentru a transmite valorile Uniunii și a sublinia valoarea adăugată a proiectelor și programelor finanțate de UE; să pregătească o strategie de comunicare comună în cooperare cu țările din Balcanii de Vest; să dezvolte în continuare o înțelegere a avantajelor procesului de aderare și de unificare pe întreg continentul european;

    (cb)

    să insiste asupra alinierii treptate a țărilor în curs de aderare la politica externă și de securitate comună a UE și la politica comercială comună;

    (cc)

    să intensifice semnificativ eforturile de comunicare privind ajutorul acordat de UE, în special privind sprijinul substanțial pe care UE l-a furnizat Balcanilor de Vest pentru combaterea pandemiei de COVID-19, și să se asigure că beneficiarii acestui ajutor nu răspândesc dezinformare și retorica negativă cu privire la răspunsul UE față de COVID-19;

    (cd)

    să aprecieze cooperarea țărilor din Balcanii de Vest cu UE în cadrul misiunilor politicii de securitate și apărare comune (PSAC);

    (ce)

    să condamne acțiunile țărilor terțe menite să destabilizeze și să submineze guvernanța democratică în regiunea Balcanilor de Vest;

    (cf)

    să continue cooperarea în domeniul combaterii amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește combaterea propagandei ruse;

    (cg)

    să ia măsuri în urma summitului UE-Balcanii de Vest din 2020 pentru a evalua și reevalua procesul de extindere și a-i conferi un nou dinamism, impulsionând procesul de transformare a țărilor în curs de aderare;

    (ch)

    să pună rapid în aplicare metodologia revizuită de extindere pentru relansarea procesului de aderare și, pe baza summitului de la Zagreb privind Balcanii de Vest, să adopte cadre de negociere și să convoace conferințele interguvernamentale care vizează începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord;

    (ci)

    subliniază cele 15 condiții, decise de Consiliul Uniunii Europene, pe care Albania trebuie să le îndeplinească înaintea primei sale conferințe interguvernamentale cu statele membre ale UE;

    (cj)

    să susțină cooperarea cu Regatul Unit în Balcanii de Vest, ținând cont de legăturile britanice cu regiunea, precum și de obiectivele comune, de la promovarea statului de drept și combaterea criminalității organizate până la combaterea terorismului și la alte obiective și scopuri ale misiunilor PSAC;

    (ck)

    să intensifice dialogul politic la nivel înalt prin summituri UE-Balcanii de Vest periodice;

    (cl)

    să pună în aplicare recomandările din evaluarea tematică din 2019 a sprijinului UE pentru statul de drept în țările vizate de politica de vecinătate și de extindere (2010-2017), pe lângă adoptarea promptă a unei comunicări a Comisiei care să abordeze preocupările serioase privind statul de drept, printr-un mecanism de condiționalitate și de reversibilitate;

    (cm)

    să dea curs sprijinului semnificativ acordat tuturor țărilor din Balcanii de Vest pentru a răspunde nevoilor de sănătate și umanitare imediate, generate de COVID-19;

    (cn)

    să continue să sprijine țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE în Balcanii de Vest în vederea coordonării răspunsului și a atenuării consecințelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19, și să alinieze măsurile la pachetul comun economic de urgență al UE, pregătit cu instituțiile financiare internaționale;

    (co)

    să se asigure că actuala și următoarea generație de CFM, împreună cu planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, contribuie în mod semnificativ la redresarea post-COVID-19 și facilitează creșterea economică și integrarea prin legături digitale, energetice și de transport îmbunătățite și durabile;

    (cp)

    să garanteze că planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest nu este finanțat în mod predominant prin fondurile IPA existente, putând astfel absorbi finanțarea pentru alte politici și programe importante; să alinieze complet acest plan cu Pactul verde european, în special cu obiectivul UE în materie de decarbonizare;

    (cq)

    să acorde prioritate Balcanilor de Vest în cadrul noii Garanții pentru acțiunea externă și al Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD+) în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI); să asigure o creștere dublă a acordării de granturi prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest, pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat, conectivitatea, digitalizarea, agenda ecologică și investițiile sociale, precum și să majoreze în mod substanțial garanțiile financiare pentru sprijinirea investițiilor publice și private în regiune prin intermediul Instrumentului de garantare;

    (cr)

    să extindă domeniul de aplicare geografic al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, care acoperă deja crizele în domeniul sănătății publice, la toate țările din Balcanii de Vest;

    2.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor în curs de aderare.

    (1)  JO C 47, 11.2.2020, p. 15.

    (2)  CDR 2727/2019.

    (3)  JO C 265, 11.8.2017, p. 142.

    (4)  Texte adoptate, P8_TA(2019)0299.

    (5)  Texte adoptate, P9_TA(2019)0050.

    (6)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0010.


    Top