—

având în vedere articolele 2, 3 și 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37, din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere lansarea Parteneriatului estic la Praga, la 7 mai 2009, ca efort comun al UE și al celor șase parteneri ai săi din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina,

—

având în vedere declarațiile comune ale summiturilor Parteneriatului estic de la Praga din 2009, de la Varșovia din 2011, de la Vilnius din 2013, de la Riga din 2015 și de la Bruxelles din 2017,

—

având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte (1), Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (2), Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (3), inclusiv zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte (4),

—

având în vedere prioritățile parteneriatului dintre UE și Azerbaidjan, aprobate de Consiliul de cooperare la 28 septembrie 2018 (5),

—

având în vedere declarațiile finale și recomandările formulate în cadrul reuniunilor Comitetului parlamentar de asociere cu Ucraina și Moldova, din 19 decembrie 2019,

—

având în vedere raportul anual al Parlamentului din 18 decembrie 2019 referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului (7) de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație,

—

având în vedere acordurile dintre Uniunea Europeană și Republica Armenia (8) și Republica Azerbaidjan (9) privind facilitarea eliberării vizelor și semnarea, la 8 ianuarie 2020, a unui acord privind facilitarea eliberării vizelor de către Uniunea Europeană și Republica Belarus (10),

—

având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 martie 2020 adresată Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, „Politica privind Parteneriatul estic după 2020 – Consolidarea rezilienței – un parteneriat estic care dă rezultate pentru toți”,

—

având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind politica europeană de vecinătate și Parteneriatul estic,

—

având în vedere recomandările și activitățile Adunării Parlamentare Euronest, ale Forumului societății civile al Parteneriatului estic, precum și ale Comitetului Regiunilor și Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul Estic (CORLEAP),

—

având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare a Euronest din 9 decembrie 2019 referitoare la „Viitorul Strategiei Trio Plus 2030: construind un viitor al Parteneriatului estic”,

—

având în vedere Strategia globală a UE și Politica europeană de vecinătate (PEV) revizuită,

—

având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare,

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la necesitatea unei strategii UE pentru Caucazul de Sud (11), Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la politica europeană de vecinătate (12), Rezoluția sa din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Ucraina și la stadiul actual al relațiilor UE-Rusia (13), Rezoluția sa din 15 ianuarie 2015 referitoare la situația din Ucraina (14), Rezoluția sa din 15 aprilie 2015 referitoare la centenarul Genocidului armean (15), Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate (16), Rezoluția sa din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina (17), Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa (18), Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la drepturile femeilor în statele din cadrul Parteneriatului estic (19), Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea (20), Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la Belarus (21), Rezoluția sa din 14 iunie 2018 referitoare la teritoriile georgiene ocupate la 10 ani de la invazia rusă (22), Rezoluția sa din 4 iulie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte (23), Rezoluția sa din 4 octombrie 2018 referitoare la deteriorarea libertății mass-mediei în Belarus, în special cazul Charter 97 (24), Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova (25), Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia (26) și Rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina (27),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special cele legate de acțiunile Rusiei pe teritoriile țărilor din Parteneriatul estic, încălcarea drepturilor tătarilor din Crimeea, ocuparea unor părți ale teritoriului Georgiei și acțiunile conexe de delimitare a frontierei, precum și propaganda și dezinformarea ostile împotriva UE și a țărilor Parteneriatului estic,

—

având în vedere recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017 (28) și recomandarea din 4 iulie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind negocierile referitoare la Acordul cuprinzător UE-Azerbaidjan (29),

—

având în vedere articolul 118 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere scrisoarea Comisiei pentru comerț internațional,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A9-0112/2020),

A.

întrucât, în viitorul apropiat, UE rămâne puterea politică și economică dominantă a Europei, acest lucru generând responsabilitatea față de vecinii săi;

B.

întrucât Strategia globală a UE din iunie 2016 afirmă că prioritatea UE este promovarea în vecinătate a unor state reziliente, bine guvernate, prospere și aliniate;

C.

întrucât Parteneriatul estic este prin natura sa incluziv, se bazează pe interese și înțelegere reciproce, pe asumare și responsabilitate comune, pe diferențiere și condiționalitate, și vizează un angajament comun între Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană de a-și aprofunda relațiile și de a adera la dreptul internațional și valorile fundamentale, printre care democrația, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a statului de drept, a independenței și imparțialității sistemului judiciar, economia socială de piață, dezvoltarea sustenabilă și buna guvernanță, în scopul creșterii stabilității și a prosperității;

D.

întrucât cooperarea sporită dintre UE și țările Parteneriatului estic nu constituie un proces liniar și cooperarea deplină poate fi realizată și menținută numai în măsura în care valorile și principiile fundamentale europene sunt respectate în cursul procesului constituțional și legislativ și dacă este garantată combaterea corupției, a criminalității organizate, a spălării de bani, a structurilor oligarhice și a nepotismului; subliniază, cu toate acestea, că, în cazurile grave de regres, cooperarea poate fi anulată;

E.

întrucât anumite țări din cadrul Parteneriatului estic au ales să urmărească o integrare politică, umană și economică mai strânsă cu UE, pe baza unui principiu de diferențiere și în concordanță cu rezultatele obținute și cu aspirațiile lor, și au încheiat acorduri ambițioase de asociere (AA), incluzând zone de liber-schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și regimuri de liberalizare a vizelor și acorduri privind spațiul aerian comun; în plus, acestea au declarat obiectivul strategic al aderării la UE și și-au dovedit deja capacitatea de a asigura o mai mare stabilitate, securitate, prosperitate și reziliență în vecinătatea estică; întrucât sprijinul public pentru integrarea europeană rămâne la un nivel foarte ridicat în societățile acestor țări;

F.

întrucât alte țări din cadrul Parteneriatului estic au un nivel mai nuanțat de ambiție față de UE; întrucât Armenia face parte din structurile de integrare regională economică și militară dirijate de Rusia (Uniunea Economică Eurasiatică și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă) și a încheiat Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat cu UE; întrucât începând din 2017, Azerbaidjanul negociază un nou acord cuprinzător cu UE, care va înlocui Acordul de parteneriat și cooperare din 1999; întrucât Belarus nu are nicio relație contractuală cu UE bazată pe un tratat, însă recent au fost semnate acorduri de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie;

G.

întrucât, de la înființarea Parteneriatului estic, țările partenere au dat dovadă de un ritm variat al reformelor politice și economice, atât din cauza unor factori interni, cât și externi, și nu au ajuns încă la un punct în care aceste reforme să fie ireversibile;

H.

întrucât menținerea unei perspective europene pe termen lung pentru țările interesate din cadrul Parteneriatului estic este un catalizator al democratizării și al continuării reformelor în aceste țări;

I.

întrucât este necesar să se încurajeze elaborarea unor strategii personalizate cu toate țările Parteneriatului estic și să se promoveze forme mai ambițioase de cooperare și integrare, atunci când țările partenere doresc acest lucru, și să se sprijine un ritm ambițios al punerii în aplicare a reformelor de integrare europeană;

J.

întrucât acest obiectiv poate fi atins cu condiția să se realizeze progrese în respectarea statului de drept și în consolidarea democrației și dacă sunt puse în aplicare reforme globale la timp, într-un mod autentic, sustenabile și eficient, cu sprijinul instrumentelor flexibile ale Uniunii și în conformitate cu angajamentele și obligațiile internaționale, respectându-se, de asemenea, drepturile fundamentale ale omului și ale minorităților;

K.

întrucât sunt binevenite realizările și diferențierea consolidată în relațiile bilaterale dintre UE și țările Parteneriatului estic cu care Uniunea a semnat un acord de asociere, iar acum este momentul să se ofere țărilor respective orientări mai clare privind prioritățile privind reformele specifice, criteriile de aliniere și următorii pași în procesul de integrare în UE;

L.

întrucât principalul obiectiv al AA/ZLSAC este de a crea condițiile necesare pentru a accelera asocierea politică și aprofundarea integrării economice dintre UE și țările partenere interesate;

M.

întrucât independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor din cadrul Parteneriatului estic sunt, în continuare, încălcate de conflictele regionale nesoluționate, agresiunea externă și ocuparea permanentă a teritoriilor unora dintre aceste țări, ceea ce subminează situația drepturilor omului, reprezintă o barieră în calea creșterii prosperității, a stabilității și a consolidării Parteneriatului estic și compromite acțiunea UE, punând astfel în pericol întregul proiect al Parteneriatului estic; întrucât, în majoritatea acestor conflicte, Rusia joacă un rol activ de agresor, prin intermediul războiului hibrid, ocupație ilegală și politică de anexare, atacuri cibernetice, propagandă și dezinformare, amenințând securitatea europeană în ansamblu;

N.

întrucât prosperitatea și securitatea europene sunt strâns legate de situația țărilor din vecinătate, în special a țărilor Parteneriatului estic; întrucât Parteneriatul estic urmărește obiective comune de bune relații de vecinătate și de cooperare regională, iar politica europeană de vecinătate revizuită ar trebui să promoveze și să consolideze capacitățile de soluționare a litigiilor bilaterale și să depună eforturi în vederea reconcilierii societăților din vecinătatea estică;

O.

întrucât Parlamentul European condamnă încălcarea suveranității și a integrității teritoriale a țărilor din Parteneriatul estic, nu recunoaște schimbările forțate ale frontierelor lor și încercarea de anexare a teritoriilor acestora, și respinge utilizarea forței sau a amenințării de forță, împărtășind angajamentul Uniunii de a sprijini soluționarea pașnică a conflictelor, prin mijloace diplomatice și în conformitate cu normele și principiile dreptului internațional, Carta ONU și Actul final de la Helsinki, și anume în conflictele la care Rusia este parte;

P.

întrucât, de la instituirea Parteneriatului estic, Uniunea și-a extins și și-a susținut prezența politică, economică și de securitate în țările Parteneriatului estic, dobândind astfel o influență mai mare și posibilități de a-și promova valorile și principiile și sporind interdependența dintre UE și țările din Parteneriatul estic;

Q.

întrucât țările Parteneriatului estic pot juca un rol semnificativ pentru accesul direct la Asia Centrală și pot contribui la Strategia UE privind Asia Centrală, în calitate de parteneri est-europeni fiabili;

R.

întrucât, prin Parteneriatul estic, Uniunea a contribuit la relansarea reformelor structurale, inclusiv a instituțiilor și structurilor de guvernanță, precum și la punerea bazelor unei transformări socioeconomice și politice profunde în vecinătatea estică; întrucât s-au înregistrat progrese în ceea ce privește apropierea țărilor Parteneriatului estic de cadrul de reglementare al Uniunii și de normele, standardele și practicile sale;

S.

întrucât o consecință directă a Parteneriatului estic a fost autonomizarea societății civile, așteptările tot mai mari și exigențele de responsabilitate și transparență venite din partea acesteia față de guvernele țărilor Parteneriatului estic, ceea ce s-a dovedit a fi un important motor al reformei; întrucât succesul transformării în țările Parteneriatului estic, în special în cele trei țări partenere asociate, poate da un exemplu pozitiv altor țări;

T.

întrucât procurorii și judecătorii independenți, instanțele și instituțiile libere, o societate civilă puternică și o mass-media independentă, toate acționând în calitate de gardieni, reprezintă elemente-cheie pe care Uniunea ar trebui să le sprijine în continuare activ în vecinătatea sa estică;

U.

întrucât instituțiile puternice și reziliente, prevalența statului de drept, punerea în aplicare a reformelor judiciare, precum și lupta împotriva corupției și a spălării de bani sunt esențiale pentru construirea unui mediu echitabil, stabil și fiabil, care, la rândul său, poate atrage și susține investițiile pe termen lung și creșterea în țările Parteneriatului estic;

V.

întrucât, cu ocazia celei de a zecea aniversări a Parteneriatului estic, Consiliul European a subliniat importanța parteneriatului strategic cu țările Parteneriatului estic și a solicitat Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să facă propuneri de politici pe termen lung în vederea pregătirii summitului din iunie 2020;

W.

întrucât Parlamentul European s-a angajat să adopte rezoluții anuale privind punerea în aplicare a acordurilor de asociere/acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare de către țările asociate și cel puțin o serie de recomandări bianuale privind relațiile cu restul țărilor din Parteneriatul estic și politica Parteneriatului estic în ansamblu,

1.

(q)

asigurând în continuare caracterul incluziv al Parteneriatului și continuând implicarea tuturor țărilor Parteneriatului estic, să recunoască statutul de partener asociat al țărilor avansate din cadrul Parteneriatului estic, în special al semnatarilor acordurilor de asociere care prevăd zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, și să stabilească mai multe cadre de dialog politic consolidat cu aceste țări pentru a înregistra progrese suplimentare în ceea ce privește integrarea economică și armonizarea legislativă; de exemplu, să includă țările asociate ca observatori în procedurile comitetelor instituite în temeiul articolului 291 din TFUE și al Regulamentului (UE) nr. 182/2011 ca mijloc de a demonstra angajamentul UE de a continua integrarea și de a consolida orientarea către reforme și know-how-ul administrativ al țărilor;

(r)

să se implice mai mult alături de țările din Parteneriatul estic în consolidarea statală și în consolidarea instituțiilor și a responsabilității lor, punând la dispoziția tuturor țărilor din Parteneriatul estic, în primul rând a partenerilor asociați, instrumente similare Grupului de sprijin pentru Ucraina; să dezvolte instrumentele existente și noi ale UE în domeniul statului de drept și al bunei guvernări pentru a monitoriza și evalua progresele partenerilor asociați, în special tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul privind statul de drept; să ofere orientări și criterii de referință eficiente pentru reforme, inclusiv prin adoptarea de foi de parcurs pentru a preciza angajamentele de asociere; să elaboreze documente de lucru detaliate, cu o metodologie clară și dintr-o perspectivă comparativă, pe baza practicii planului de acțiune privind liberalizarea vizelor și a procesului de aderare, pentru a completa actualele rapoarte privind progresele înregistrate și agendele de asociere;

(s)

să includă monitorizarea la nivelul mai multor părți interesate în procesul de evaluare a reformelor din țările Parteneriatului estic și, pe baza practicii deja împământenite în Ucraina, să o facă obligatorie pentru guvernele acestor țări; să asigure continuarea prezentării de către Comisie și SEAE a rapoartelor anuale privind punerea în aplicare a acordului de asociere în ceea ce privește progresele înregistrate de cei trei parteneri asociați și să aplice o metodologie unificată de evaluare, în special atunci când analizează reformele în aceleași domenii și sectoare; să prezinte rapoarte periodice, cel puțin bianuale, privind relațiile cu țările Parteneriatului estic neasociate; să prezinte un raport de punere în aplicare a acordurilor comerciale și de asociere dintre Uniune și țările Parteneriatului estic, cu accent pe dezvoltarea socială, ecologică și economică în societățile din țările Parteneriatului estic, inclusiv în cadrul Acordului de la Paris;

(t)

să recunoască că existența unor instituții puternice, independente și eficiente la nivel central și local este esențială pentru responsabilitatea democratică, dezoligarhizare și pentru lupta împotriva corupției și a capturării statului; prin urmare, să vizeze reînnoirea angajamentului țărilor Parteneriatului estic de a pune în aplicare reforme cuprinzătoare ale administrației judiciare și publice menite să asigure independența, competența și recrutarea pe bază de merit a judecătorilor și a funcționarilor publici, precum și acordarea de prioritate luptei împotriva corupției, reducând spațiul pentru corupție, printre alte mijloace, prin creșterea transparenței, a răspunderii și a promovării unui comportament curat în rândul populației în general, consolidarea statului de drept și promovarea bunei guvernări; să recunoască faptul că, dacă nu sunt atinse obiectivele menționate anterior, va fi practic imposibil să se ajungă la o creștere durabilă, să se intensifice activitatea economică și dezvoltarea, să se reducă sărăcia, să sporească investițiile străine directe (ISD) și să crească încrederea societății și stabilitatea politică;

(u)

să realizeze progrese în ceea ce privește o gamă mai largă de reforme juridice și economice, pe baza unui transfer de experiență din statele membre ale UE prin proiecte de înfrățire, în special prin extinderea programului de înfrățire la autoritățile locale și regionale;

(v)

să dezvolte o administrație publică europeană de calitate în țările Parteneriatului estic asociate, prin inițierea de programe de stagii de observare, oferind funcționarilor publici din țările Parteneriatului estic posibilitatea să lucreze temporar în cadrul serviciilor relevante ale instituțiilor UE și ale statelor membre în anumite domenii;

(w)

să încurajeze activitatea fundațiilor politice în promovarea următoarei generații de lideri politici în țările Parteneriatului estic;

(x)

să recunoască inițiativele guvernelor țărilor asociate de îmbunătățire a cooperării lor reciproce și a poziției comune în cadrul Parteneriatului estic și să încurajeze extinderea lor la nivel multisectorial, în special în domeniul energiei, al transporturilor, al aspectelor digitale, al securității cibernetice, al protecției mediului, al economiei maritime, al controlului la frontiere, al cooperării vamale, al facilitării comerțului și al justiției și afacerilor interne; o abordare similară ar trebui să se aplice cooperării dintre toate țările din cadrul Parteneriatului estic pe diverse teme;

(y)

să promoveze comerțul intraregional între țările din Parteneriatul estic, deoarece intensificarea schimburilor comerciale cu mai mulți parteneri contribuie la dezvoltarea rezilienței acestor țări și a economiilor lor; să încurajeze o mai mare implicare a țărilor din Parteneriatul estic în punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE și un dialog eficient de cooperare interregională și transfrontalieră pentru a consolida capacitățile naționale și regionale ale partenerilor și pentru a facilita dezvoltarea lor socială și economică;

(z)

să promoveze reforme electorale pentru a asigura organizarea unor alegeri libere, echitabile, competitive și transparente și să încurajeze deplina conformitate a proceselor electorale, în special în ceea ce privește adoptarea amendamentelor legislative la legile electorale și finanțarea partidelor, cu standardele internaționale, cu recomandările Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și cu avizele Comisiei de la Veneția; să îndemne țările din Parteneriatul estic să asigure nehărțuirea judiciară, fizică sau instituțională a actorilor politici care nu sprijină actualul guvern și protejarea libertății de exprimare, de asociere și de întrunire, inclusiv a demonstrațiilor pașnice; să salute statele membre ale Parteneriatului estic care au fost de acord să pună în aplicare reformele politice în materie de democratizare și să sprijine consolidarea cadrului legislativ electoral prin dialoguri politice favorabile incluziunii;

(aa)

să se asigure că, în cursul procesului de modificare a legislației lor electorale, țările din Parteneriatul estic creează șanse egale pentru reprezentarea tuturor minorităților etnice și naționale;

(ab)

să asigure organizarea de misiuni europene regulate de observare a alegerilor în țările Parteneriatului estic, pentru a sprijini procesul de consolidare a instituțiilor, procesele electorale și responsabilitatea democratică;

(ac)

să contribuie la prevenirea ingerinței terților în procesele politice, electorale și în alte procese democratice ale statelor din Parteneriatul estic, fie că au scopul de a influența alegerea unui candidat sau a unui partid preferat, fie de a submina încrederea în sistemul democratic, în special prin dezinformare, finanțare politică ilegală, atacuri cibernetice asupra actorilor politici și din cadrul mass-mediei sau prin orice alte mijloace ilegale;

(ad)

să adopte un mecanism al UE de sancționare a încălcărilor drepturilor omului sau o „Lege Magnitsky” a UE, aplicabilă persoanelor sau entităților care încalcă drepturile omului sau libertățile fundamentale, în special prin implicarea în arestări, răpiri și violențe împotriva activiștilor societății civile sau din opoziție și a jurnaliștilor și în reprimarea violentă a protestelor pașnice, precum și persoanelor implicate în cazuri de corupție la nivel înalt în țările Parteneriatului estic;

(ae)

să încurajeze punerea în aplicare continuă și efectivă a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare pentru a crea treptat condițiile pentru deschiderea pieței unice a UE; să ia în considerare crearea unei facilități speciale de apropiere juridică, care să îi ajute pe partenerii asociați să își armonizeze legislația cu acquis-ul UE și să contribuie la eforturile lor de punere în aplicare a acestuia; să recunoască faptul că punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare a avut numeroase rezultate pozitive, însă că există încă unele chestiuni care trebuie abordate în mod corespunzător;

(af)

să ia act de importanța aprofundării cooperării economice și a integrării pieței cu țările Parteneriatului estic printr-o deschidere treptată a pieței unice europene, inclusiv prin punerea în aplicare deplină a acordurilor de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare și respectarea reglementărilor și standardelor juridice, economice și tehnice, precum și prin crearea unui spațiu economic comun;

(ag)

să își propună să analizeze și să asigure cooperarea și integrarea sectorială gradual diferențiată a țărilor din Parteneriatul estic eligibile și care doresc acest lucru în uniunea energetică, în Comunitatea transporturilor și în piața unică digitală, printre altele; să se concentreze asupra telecomunicațiilor și să acorde prioritate creării unui regim de roaming fără taxe între UE și țările Parteneriatului estic și a unui astfel de regim în cadrul Parteneriatului estic cât mai curând posibil; să dezvolte servicii de încredere, inclusiv capacități cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice și a datelor cu caracter personal, precum și să realizeze o cooperare mai strânsă în domeniul vamal, bancar și financiar, ceea ce ar contribui la combaterea de către țările Parteneriatului estic a spălării banilor și ar consolida supravegherea financiară, conducând, în același timp, la posibila extindere a zonei unice de plăți în euro (SEPA) în țările Parteneriatului estic;

(ah)

să introducă instrumente precum examinarea juridică și foile de parcurs sectoriale pentru a determina măsura în care țările din Parteneriatul estic sunt pregătite să respecte acquis-ul UE și pentru a confirma disponibilitatea lor pentru integrarea sectorială diferențiată;

(ai)

să promoveze dezvoltarea serviciilor electronice, atât comerciale, cât și publice, a economiei digitale, precum și a unor capacități extinse de muncă la distanță, pentru a consolida reziliența și rezistența în cazul crizelor, precum cele provocate de pandemii;

(aj)

să asigure implicarea și contribuția semnificativă a țărilor din Parteneriatul estic în lupta împotriva schimbărilor climatice, inclusiv prin participarea la noul Pact verde european și asigurând faptul că acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare nu se află în contradicție cu obiectivele și inițiativele climatice stabilite în cadrul Pactului verde european; o astfel de implicare ar trebui să se desfășoare prin sprijinul acordat investițiilor de către UE, inclusiv din partea BERD și BEI, și să depindă de o evaluare riguroasă a impactului asupra mediului și a efectelor asupra comunităților locale, cu accent special pe sectoarele care ar putea fi afectate și care ar avea nevoie de sprijin suplimentar;

(ak)

să se asigure că sunt prevăzute acțiuni și o finanțare adecvate pentru a îmbunătăți gestionarea apelor reziduale, în conformitate cu capacitatea de absorbție a țărilor partenere și pentru a îmbunătăți securitatea energetică și interconectivitatea, în special inversarea fluxului de gaz, eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile în țările din Parteneriatul estic; să recunoască rolul important al Azerbaidjanului în diversificarea aprovizionării cu energie a UE, precum și faptul că Ucraina a reușit să separare operatorii de sisteme de transport al gazelor naturale, și să sprijine independența energetică și eforturile de diversificare a aprovizionării în alte țări din Parteneriatul estic; să încurajeze țările din Parteneriatul estic să finalizeze reformele lor din sectorul energetic în conformitate cu legislația UE, inclusiv cea referitoare la politica de mediu și în domeniul siguranței;

(al)

să sprijine în continuare modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor solide al țărilor din Parteneriatul estic în conformitate cu standardele UE, prin stabilirea de obiective de reciclare și crearea de sisteme de reciclare pentru a îndeplini obiectivele; să abordeze impactul negativ asupra mediului și a sănătății publice al instalațiilor învechite și neautorizate de gestionare a deșeurilor solide; să identifice instrumentele financiare prin care UE și fondurile naționale/locale pot sprijini finanțarea proiectelor de gestionare a deșeurilor;

(am)

să se asigure că instalațiile nucleare existente și cele noi din țările din Parteneriatul estic respectă cele mai înalte standarde de mediu și de securitate nucleară, în conformitate cu convențiile internaționale; să se asigure că proiectele în domeniul energiei nesigure, cum ar fi centrala nucleară de la Ostroveț, nu vor face parte din rețeaua europeană de energie electrică;

(an)

să adopte un plan cuprinzător de consolidare a infrastructurii, inclusiv a punctelor de trecere a frontierei, și să sprijine punerea în aplicare a proiectelor prioritare identificate în Planul orientativ de acțiune pentru investiții TEN-T și în alte planuri de acțiune pentru investiții, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea dintre UE și partenerii săi est-europeni, precum și între țările membre ale Parteneriatului, în materie de transporturi și energie și conectivitatea digitală, și de a asigura sustenabilitatea de mediu pe parcursul procesului de punere în aplicare; să încurajeze convergența normativă în sectorul transporturilor;

(ao)

să îndemne țările Parteneriatului estic să utilizeze pe deplin, în cooperare cu Comisia, oportunitățile oferite de Planul de acțiune privind investițiile în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T); să atragă atenția asupra necesității de a se exploata mai eficient potențialul de conectivitate al Mării Negre și să sprijine proiecte de infrastructură, care sunt esențiale pentru îmbunătățirea conectivității cu această regiune și cu Asia Centrală; să recunoască, în acest sens, poziția geografică strategică a țărilor din Parteneriatul estic ca o legătură între Uniunea Europeană, Asia și vecinătatea extinsă, acest lucru putând conferi o valoare sporită angajamentelor în materie de politică externă ale UE;

(ap)

să pună în aplicare strategia ambițioasă a UE pentru Asia Centrală, cu implicarea activă a țărilor din Parteneriatul estic ca parteneri de încredere care se bucură de un acces direct la această regiune;

(aq)

să se asigure că CFM garantează în continuare sprijinul financiar al UE pentru proiectele de infrastructură și de investiții ale țărilor din Parteneriatul estic, sporind reziliența acestora în fața amenințărilor cibernetice și îmbunătățind și modernizând sistemele lor de învățământ; să ia măsuri active pentru a îmbunătăți capacitatea de absorbție a țărilor din Parteneriatul estic; să aplice experiența Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest pentru a atrage și coordona asistența financiară și tehnică și pentru a crește eficiența proiectelor de infrastructură;

(ar)

să acorde prioritate necesității de a realiza investiții durabile și credibile în țările Parteneriatului estic prin elaborarea unei strategii pentru o implicare pe termen lung, concentrându-se nu numai asupra stabilizării, ci și asupra procesului de democratizare;

(as)

să extindă la alți parteneri asociați abordarea utilizată de UE în eforturile sale de sprijinire a redresării economiei ucrainene, inclusiv prin intermediul unei asistențe și a unor instrumente personalizate și flexibile pentru asistența macrofinanciară, precum și prin implicarea și coordonarea instituțiilor financiare internaționale și a donatorilor, și prin îmbunătățirea climatului pentru investițiile străine directe (ISD), ținând seama de drepturile sociale, de muncă și de mediu; să facă din promovarea ISD provenite din UE un aspect-cheie al politicii Parteneriatului estic și să elaboreze un plan de acțiune în acest scop, pentru a îmbunătăți în continuare mediul de afaceri și a garanta securitatea juridică;

(at)

să stimuleze diversificarea și competitivitatea economiilor din țările Parteneriatului estic prin acordarea unui sprijin mai consistent IMM-urilor și prin eliminarea monopolurilor, a oligarhiilor și prin privatizare, precum și prin consolidarea și extinderea amplorii, a acoperirii geografice și a pertinenței pentru nevoile beneficiarilor ale programelor precum EU4Business; în special, să acorde IMM-urilor împrumuturi în moneda locală, să elaboreze noi inițiative menite să atragă capital de risc în țările din Parteneriatul estic și să ofere un sprijin constant pentru dezvoltarea sectoarelor orientate către export;

(au)

să trateze problema decalajului dintre mediul rural și cel urban în țările din Parteneriatul estic prin stimulente financiare și tehnice eficace pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM), micii fermieri și întreprinderile familiale din zonele rurale și suburbane, precum și prin îmbunătățirea conectivității umane și a infrastructurii între orașe și zonele rurale în vederea promovării coeziunii sociale;

(av)

să sprijine o mobilitate sporită a forței de muncă atât între UE și țările din Parteneriatul estic, cât și între țările parteneriatului, cu un accent puternic pe legalitatea și sustenabilitatea acestui proces, permițând schimbul de competențe și de experiență și evitând exodul creierelor și deficitele locale de forță de muncă; în acest sens, să ia act în plină măsură de punerea în aplicare cu succes a regimului de exonerare de vize în raport cu trei țări asociate;

(aw)

să ia în considerare problema pe care o reprezintă exodul creierelor pentru țările Parteneriatului estic și să o trateze prin promovarea unor programe de educație, formare profesională și de alte tipuri de formare de calitate și favorabile incluziunii și prin crearea de posibilități de angajare, pentru a le oferi tinerilor și familiilor perspective socioeconomice în comunitățile lor locale;

(ax)

să trateze efectele depopulării și migrației din țările Parteneriatului estic prin implicarea acestor țări în Agenda europeană privind migrația;

(ay)

să sprijine și să inițieze planuri de acțiune pentru fiecare țară în vederea combaterii șomajului și a inegalităților sociale și regionale; să investească în tineret, să încurajeze spiritul antreprenorial și să creeze noi programe și stimulente pentru ca tinerii profesioniști să se întoarcă pe piața muncii din țările Parteneriatului estic;

(az)

să încurajeze țările Parteneriatului estic să continue reformele cuprinzătoare în domeniul politicii muncii, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și drepturile lucrătorilor; să elaboreze un plan de acțiune pentru combaterea muncii nedeclarate, să sprijine crearea de sindicate cu drepturi depline și să solicite ca convențiile OIM să fie transpuse în legislația națională și puse în aplicare;

(ba)

să remedieze deficiențele în punerea în aplicare a angajamentelor legate de politicile sociale și drepturile lucrătorilor și să protejeze piața muncii din UE împotriva dumpingului social; să verifice nu numai transpunerea directivelor și a normelor UE relevante în legislația națională, ci și punerea lor efectivă în aplicare: să creeze împreună cu țările din Parteneriatul estic un sistem de monitorizare a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, care să implice sindicatele și organizațiile societății civile; să utilizeze plata asistenței macrofinanciare ca element de influență sau condiție pentru a obliga țările parteneriatului să își îmbunătățească condițiile de muncă;

(bb)

să sprijine reforme educaționale în țările Parteneriatului estic care doresc astfel de reforme, deoarece acestea sunt esențiale pentru viitorul lor, cu scopul de a elimina discordanțele dintre reforma sistemelor de învățământ și cererea de pe piața muncii și de a promova, printre altele, formarea profesională; să recunoască importanța mobilității transfrontaliere în întărirea contactelor personale și să extindă finanțarea și participarea țărilor din cadrul Parteneriatului estic la programe educaționale, de consolidare a competențelor profesionale și de schimb, precum Erasmus + și Europa creativă, și să întărească capacitatea țărilor din Parteneriatul estic de a participa la programul Orizont Europa;

(bc)

să consolideze cooperarea academică și în domeniul educației între UE și țările Parteneriatului estic, inclusiv cooperarea între acestea, prin: (i) lansarea unui program regional care să sprijine centre de excelență academică și de excelență în cercetare din regiune; (ii) înființarea Universității Parteneriatului estic în Ucraina; (iii) crearea de programe specifice pentru țările Parteneriatului estic în universități specializate și a unei platforme de învățământ electronic pentru cursuri de formare online axate pe valorile europene și pe statul de drept, buna guvernanță, administrația publică și eradicarea corupției în țările Parteneriatului estic; și (iv) asigurarea unui loc de formare comună a funcționarilor publici din țările Parteneriatului estic, inclusiv de la nivelul autorităților locale și regionale;

(bd)

lansarea unui proiect-pilot menit să creeze Centrul pentru știință deschisă și inovare al Parteneriatului estic, o rețea de centre tematice de competență în fiecare țară a Parteneriatului estic, care să asigure servicii de cercetare și inovare și sprijin în acest domeniu;

(be)

să se asigure că toate programele de sprijin ale UE conțin în mod consecvent o dimensiune a egalității de gen și a drepturilor omului și vizează grupurile cele mai dezavantajate și mai vulnerabile ale societății, inclusiv minoritățile etnice și alte minorități, cum ar fi romii, refugiații și persoanele strămutate intern din zonele care se confruntă cu conflicte violente; să intensifice inițiativele pentru emanciparea politică și socioeconomică a acestor grupuri și pentru îmbunătățirea accesului acestora la educație, asistență medicală și locuințe decente;

(bf)

să se asigure că asistența și programele UE ajung la nivel local, inclusiv în regiunile îndepărtate ale țărilor Parteneriatului estic, în special în zonele rurale, pentru a le permite acestora să determine schimbări pozitive în comunitățile lor, mai ales în comunitățile care sunt mai vulnerabile în fața sentimentelor post-sovietice și a manipulării din partea Rusiei;

(bg)

să insiste cu fermitate asupra nediscriminării tuturor persoanelor LGBTI+, a protecției acestora împotriva discriminării prin lege și a urmăririi în justiție a tuturor abuzurilor, discursurilor de incitare la ură și violențelor fizice comise împotriva acestora; să recunoască țările Parteneriatului estic asociate care și-au aliniat cadrele juridice în mod corespunzător;

(bh)

să sprijine libertatea de convingere, de opinie și de exprimare și dreptul la informare în limba maternă ale tuturor cetățenilor; să condamne și să combată discursurile de incitare la ură și discriminarea pe motive de etnie sau limbă, precum și informațiile false și dezinformarea care vizează minoritățile etnice și naționale;

(bi)

să asigure dreptul fundamental la libertatea religiei și a convingerilor prin protejarea și promovarea drepturilor tuturor componentelor religioase prezente în regiune, pe baza conceptului de cetățenie deplină și egală;

(bj)

să consolideze dialogul și cooperarea cu bisericile și comunitățile și organizațiile religioase în domenii precum consolidarea păcii și reconcilierea, întărind astfel încrederea într-o societate justă și liberă, precum și în educație, asistența medicală și serviciile sociale de bază;

(bk)

să recunoască faptul că, prin investiții politice, culturale și economice în țările Parteneriatului estic, UE investește în securitatea și stabilitatea regiunii;

(bl)

să recunoască gradul mai mare de dependență reciprocă între UE și țările Parteneriatului estic în materie de securitate, precum și importanța securității, a stabilității și a păcii pentru viitoarea dezvoltare a țărilor parteneriatului, având în vedere că, în ultimii ani, acestea au început să facă obiectul interesului și ambițiilor unor țări terțe, cum ar fi China, Turcia sau statele din Golf, care nu împărtășesc în mod necesar valorile și interesele UE; să stimuleze, prin urmare, cooperarea în materie de securitate și apărare între UE și țările Parteneriatului estic prin acordarea unei atenții deosebite soluționării pașnice a conflictelor regionale, precum și prevenirii și soluționării noilor tipuri de provocări, cum ar fi amenințările hibride, atacurile informatice, inclusiv ingerința informatică în alegeri, dezinformarea și campaniile de propagandă, precum și ingerința terților în procesele politice, electorale și în alte procese democratice; să întărească cooperarea și sprijinul îndreptate către rezistența țărilor Parteneriatului estic în fața corupției, spălării banilor, terorismului și criminalității organizate în general și să acorde o mai mare atenție nevoii de a consolida rezistența persoanelor, a comunităților și a instituțiilor statului;

(bm)

să reitereze angajamentul UE față de suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a țărilor Parteneriatului estic în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internațional și să sprijine eforturile acestor țări de a asigura aplicarea deplină a acestor principii; să sublinieze importanța unității și solidarității statelor membre în această privință;

(bn)

să condamne ferm încălcările continue ale principiilor și normelor fundamentale de drept internațional comise în regiunea Parteneriatului estic, îndeosebi destabilizarea, invazia, ocuparea și anexarea teritoriilor din mai multe țări ale Parteneriatului estic de către Rusia și refuzul acesteia de a se conforma hotărârilor tribunalelor și curților internaționale; să stabilească o politică mai coordonată față de Federația Rusă între statele membre ale UE, în special în ceea ce privește angajamentul față de aspectele ce vizează țările Parteneriatului estic;

(bo)

să solicite retragerea imediată a trupelor străine din toate teritoriile ocupate și încetarea ostilităților militare, care se soldează cu victime în rândul civililor și a soldaților și împiedică, totodată, dezvoltarea socioeconomică, permițând sutelor de mii de persoane strămutate intern să se întoarcă în zonele în care locuiau;

(bp)

să conceapă un rol mai activ pentru UE, care este reprezentată de vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în soluționarea pașnică a conflictelor aflate în desfășurare și în prevenirea unor eventuale conflicte în viitor în vecinătatea sa estică, recunoscând totodată formatele și procesele de negociere convenite, cum ar fi dezbaterile internaționale de la Geneva, Grupul de la Minsk al OSCE, formatul Normandia și discuțiile în format 5+2; să numească un trimis special al UE pentru Crimeea și regiunea Donbas;

(bq)

să continue promovarea unui climat care să conducă la soluționarea conflictelor și la sprijinirea activităților care promovează încrederea și contactele interpersonale între comunitățile divizate aflate în conflict; să acorde prioritate eforturilor de consolidare preventivă a păcii și să majoreze fondurile destinate acestora, inclusiv diplomației preventive și mecanismelor de alertă și acțiune timpurie;

(br)

să-și reafirme sprijinul pentru eforturile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE de soluționare a conflictului din Nagorno-Karabah și pentru principiile de bază aferente din 2009, în vederea realizării unei soluții bazate pe normele și principiile dreptului internațional, ale Cartei ONU și ale Actului final de la Helsinki al OSCE din 1975; să încurajeze toate părțile să intensifice dialogul și să se abțină de la o retorică provocatoare care ar putea periclita și mai mult orice perspectivă de soluționare a conflictului;

(bs)

să ia măsuri pentru a asigura desfășurarea efectivă de activități și executarea completă a mandatului următoarelor misiuni ale UE în regiunea Parteneriatului estic, inclusiv coordonarea activităților acestora: misiunea de monitorizare a UE în Georgia, Misiunea UE de consiliere în Ucraina, Misiunea UE de asistență la frontieră în Moldova și Ucraina și misiunea Reprezentantului Special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia;

(bt)

să ia în considerare apelurile lansate de guvernul ucrainean privind instalarea unei forțe internaționale extinse de menținere a păcii la granița dintre Ucraina și Rusia și în regiunile Luhansk și Donețk; odată ce situația permite acest lucru și ca parte a punerii integrale în aplicare a Acordului de la Minsk, ar trebui oferită părților la conflict posibilitatea desfășurării unei misiuni PSAC sub egida UE, care să ajute la îndeplinirea unor sarcini precum deminarea, pregătirea alegerilor locale și asigurarea accesului liber pentru organizațiile de ajutor umanitar;

(bu)

să sprijine libertatea de navigație și să se opună ferm blocadei Mării Azov și continuării anexării treptate a Mării Negre de către Federația Rusă;

(bv)

să recunoască experiența și competențele unice ale țărilor din cadrul Parteneriatului estic; să recunoască contribuția țărilor Parteneriatului estic la misiunile, grupările tactice și operațiile politicii de securitate și apărare comune (PSAC) a UE; să sprijine în continuare reforma din sectorul securității; să aprofundeze cooperarea în ceea ce privește politicile de apărare legate de UE, inclusiv participarea la PESCO, după soluționarea aspectului legat de participarea țărilor terțe;

(bw)

să ia act de faptul că securitatea informatică este unul dintre domeniile în care UE și țările din Parteneriatul estic pot colabora mai eficient, iar UE poate profita de experiența țărilor din cadrul Parteneriatului estic în combaterea amenințărilor hibride sau informatice; să creeze un dialog informatic oficial cu țările Parteneriatului estic interesate și să promoveze platforme de cooperare între țările din regiunea parteneriatului pentru a soluționa mai eficient amenințările hibride, în vederea consolidării rezilienței acestor țări, în special în urma atacului informatic masiv al Federației Ruse împotriva Georgiei din octombrie 2019;

(bx)

să condamne influența țărilor terțe în subminarea regimului democratic al țărilor din cadrul Parteneriatului estic, precum și influențarea alegerilor, difuzarea de informații false și organizarea de campanii speciale de dezinformare;

(by)

să intensifice cooperarea pentru dezvoltarea unei reziliențe societale și instituționale în țările Parteneriatului estic, cu un accent mai puternic pe combaterea dezinformării, propagandei, manipulării și influențelor ostile desfășurate de forțe externe care au ca scop divizarea și destabilizarea țărilor parteneriatului, precum și subminarea integrității proceselor politice ale acestora și a relațiilor acestora cu UE; să acorde asistență țărilor Parteneriatului estic interesate de activitățile desfășurate la nivelul UE de combatere a ostilităților menționate mai sus, inclusiv punerea în aplicare a unor bune practici și soluții, cum ar fi Planul de acțiune împotriva dezinformării și Codul de bune practici al UE privind dezinformarea, precum și valorificarea competențelor Centrului european de excelență din Helsinki pentru combaterea amenințărilor hibride, ale centrului de excelență StratCom al NATO de la Riga și ale grupului operativ East StratCom al UE;

(bz)

să promoveze gestionarea integrată a frontierelor și cooperarea dintre UE și țările asociate și să intensifice cooperarea în materie de aplicare a legii;

(ca)

să salute intensificarea cooperării dintre UE și țările Parteneriatului estic, cu scopul promovării stabilității și securității internaționale, în conformitate cu Strategia globală a UE, și să propună noi forme de cooperare voluntară în domeniul securității și al apărării, domenii în care se vor stabili în viitorul apropiat obiective ambițioase, având în vedere că UE va urmări crearea treptată a unei uniunii europene a apărării;

(cb)

să promoveze cooperarea în materie de cercetare și dezvoltare și cooperarea industrială între statele membre ale UE și țările Parteneriatului estic, în vederea dezvoltării de armament și de tehnologii și capacități militare;

(cc)

să ia act de faptul că orice absență a UE și orice lipsă de acțiune din partea UE față de țările Parteneriatului estic va crea un spațiu liber în care vor pătrunde alți actori de la nivel mondial; să intensifice cooperarea sau să creeze un forum cu aliații democratici și actorii internaționali cu viziuni similare, pentru a reduce și a contracara influența negativă a unor puteri terțe în regiunea Parteneriatului estic;

(cd)

să recunoască contribuția actorilor și organizațiilor societății civile din cadrul Parteneriatului estic la procesele de democratizare și de reformă din țările lor și din întreaga regiune a Parteneriatului estic și să solicite guvernelor din țările Parteneriatului estic o mai mare deschidere și implicare față de aceștia și, în special, o implicare mai mare și mai semnificativă în procesele de elaborare a politicilor;

(ce)

să continue un dialog larg cu actorii societății civile din Parteneriatul estic și să consolideze susținerea UE pentru activitățile organizațiilor societății civile orientate spre democrație, promovându-le activitățile și protejând mediul de lucru al acestora;

(cf)

să mărească eforturile UE pentru a-și consolida angajamentul și sprijinul în favoarea inițiativelor locale din regiunile și zonele rurale, pentru a dezvolta capacitățile de organizare și de monitorizare ale societății civile și practicile democratice locale;

(cg)

să consolideze capacitatea societății civile a Parteneriatului estic de a acționa ca un „câine de pază” al reformelor și de a trage la răspundere instituțiile statale relevante, reducând birocrația și asigurându-și prezența la reuniunile trilaterale, inclusiv la toate dialogurile privind drepturile omului și la reuniunile Consiliilor de asociere și cooperare;

(ch)

să promoveze cooperarea între societățile civile din țările Parteneriatului estic prin înființarea unui centru regional care să dezvolte competențele și schimbul de bune practici și abordări de lucru, ca parte a noului proiect al Universității Parteneriatul estic din Ucraina;

(ci)

să furnizeze în continuare sprijin structural, financiar și pentru dezvoltarea capacităților organizațiilor care oferă asistență actorilor independenți ai societății civile pro-democrație; să insiste ca programele UE, ale statelor membre și programele independente de sprijinire a democrației, drepturilor omului și statului de drept, inclusiv Fondul European pentru Democrație, să continue să funcționeze liber și fără hărțuiri sau limitări judiciare; să ia toate măsurile posibile pentru a împiedica eliminarea ONG-urilor independente prin impunerea unor limitări judiciare și obstacole financiare, aplicarea selectivă a dispozițiilor legale sau prezența sporită a ONG-urilor organizate de guverne;

(cj)

să sensibilizeze cu privire la atacurile efectuate asupra activiștilor civili din țările Parteneriatului estic de către forțe extremiste și inclusiv de către autoritățile de stat, care subminează valorile UE, standardele internaționale privind drepturile omului și obligațiile comune față de CEDO;

(ck)

să intensifice sprijinul și inițiativele UE pentru a consolida și a permite autorităților locale și asociațiilor lor să pună în aplicare reformele naționale la nivel local; să promoveze rolul autorităților locale ca factori de decizie și să încurajeze schimburile regulate între administrația centrală și cea locală cu privire la programele de reformă, cu participarea activă și incluzivă a societății civile și a altor părți interesate relevante;

(cl)

să elaboreze foi de parcurs pentru fiecare țară și indicatori pentru colaborarea cu autoritățile locale și regionale, urmând exemplele de colaborare similară cu societatea civilă;

(cm)

să extindă reprezentarea Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP) în formularea și punerea în aplicare a politicilor Parteneriatului estic și să își mărească capacitățile de sprijinire a autorităților locale și regionale în acțiuni substanțiale; să dezvolte, în cooperare cu CORLEAP și Comitetul European al Regiunilor, un program de consolidare a capacităților pentru guvernanța locală și regională în țările Parteneriatului estic, care să includă luarea unor măsuri sistematice pentru consolidarea rolului autorităților locale și regionale;

(cn)

să încurajeze cetățenii din țările Parteneriatului estic să participe în mod semnificativ la proiectele finanțate de UE și să își asume o responsabilitate pentru acestea, în conformitate cu o abordare ascendentă bazată pe valorile și standardele UE;

(co)

să recunoască faptul că lipsa unei campanii adecvate de comunicare și informare în mijlocul valului de dezinformare la care sunt expuse țările Parteneriatului estic, ar putea conduce la pierderea a zece ani de efort, investiții și realizări ale Parteneriatului estic; să intensifice prin urmare, eforturile de comunicare strategică și, în cadrul unui dialog deschis cu cetățenii, să sporească vizibilitatea sprijinului oferit de UE țărilor din Parteneriatul estic, atât la nivel național, cât și la nivel local; să se adreseze, în acest scop, persoanelor din comunitățile mici și din zonele rurale, liderilor mediilor de afaceri și ai comunităților, diasporei și minorităților naționale, nu numai grupurilor care sunt deja favorabile UE;

(cp)

să combată dezinformarea și propaganda împotriva UE, prin stimularea rezilienței în domeniul informării și a sensibilizării cetățenilor UE și a celor din țările Parteneriatului estic cu privire la Parteneriatul estic și oportunitățile și beneficiile pe care acesta le oferă, în special cele care decurg dintr-o cooperare politică și economică strânsă între UE și țările Parteneriatului estic, precum și din punerea în aplicare a AA/DCFTA, corelându-le cu creșterea economică și cu intensificarea schimburilor comerciale;

(cq)

să utilizeze mai eficient structurile existente ale UE, cum ar fi grupul operativ East Stratcom, pentru a identifica campaniile de dezinformare și de propagandă care subminează relația dintre UE și țările Parteneriatului estic și obiectivele sale și a răspunde la acestea;

(cr)

să consolideze delegațiile UE în țările Parteneriatului estic și să le permită să acorde asistență acestor țări pentru finalizarea reformelor, precum și să comunice în mod mai eficient despre modalitățile în care UE îi ajută pe cetățenii lor; să dezvolte mai multe legături orizontale și să promoveze cooperarea între delegațiile UE, precum și să încurajeze schimburile periodice de informații și de expertiză și alte abordări de lucru reușite;

(cs)

să asigure, în acest sens, un rol mai activ al birourilor de legătură ale UE din statele membre în promovarea importanței țărilor din Parteneriatul estic pentru proiectul european;

(ct)

să îmbunătățească schimbul de informații între instituțiile UE, în special între Comisia Europeană și SEAE, și să păstreze o memorie instituțională, în special în ceea ce privește sprijinul acordat și proiectele de asistență tehnică implementate, pentru a valorifica rezultatele acestora atunci când se lansează noi proiecte și programe;

(cu)

să valorifice în continuare programul tinerilor ambasadori și bursele pentru societatea civilă din cadrul Parteneriatului estic, creând o rețea de absolvenți activi, pe baza modelelor de succes existente;

(cv)

să promoveze libertatea mass-mediei și libertatea de exprimare ca principii fundamentale și, prin urmare, să sprijine un peisaj mediatic democratic, independent, pluralist și echilibrat în țările din Parteneriatul estic, care să asigure protecția jurnaliștilor, a formatorilor de opinie și a vocilor dizidente de la nivel local de hărțuire și intimidare, să permită accesul nediscriminatoriu la informații online și offline și o participare civică reală și să protejeze și să garanteze drepturile omului și drepturile civile;

(cw)

să intensifice sprijinul acordat activităților locale de combatere a știrilor false, a războiului hibrid în domeniul comunicării și a degradării programelor mass-media, care pot submina lupta împotriva corupției, precum și celor de combatere a diseminării de informații false pentru a obține avantaje economice sau politice; să sprijine dezvoltarea de acțiuni pentru a asigura o transparență deplină în ceea ce privește proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă; să ajute și să monitorizeze în mod constant agenția locală de reglementare din fiecare țară a Parteneriatului estic;

(cx)

să sprijine programele și reformele privind educația în domeniul mass-mediei și al informării, pentru a reflecta actuala eră digitală;

(cy)

să promoveze difuzarea producțiilor media europene în țările Parteneriatului estic, precum și a celor din țările Parteneriatului estic în UE pentru a elimina diferențele create de istorie și de informațiile false din ultimele decenii; să sprijine canalele mass-media locale în obținerea accesului la programele și inițiativele media europene în scopul unei colaborări strânse între canalele mass-media din UE și cele din țările Parteneriatului estic;

(cz)

să denunțe utilizarea abuzivă de către autorități a măsurilor legate de pandemie ca mijloc de a reduce la tăcere opoziția politică, societatea civilă și mass-media, limitând drepturile lor legitime;

(da)

să consolideze și, atunci când este posibil, să sporească eforturile comune ale UE și ale țărilor Parteneriatului estic în ceea ce privește contactele și schimburile interpersonale pentru a construi o imagine pozitivă reciprocă în rândul populației și a valorifica sentimentul pro-european în rândul cetățenilor Parteneriatului estic;

(db)

să promoveze platforme de dialog și cooperare favorabile incluziunii și participative, care să reunească părțile interesate din diferite sectoare și de la diferite niveluri, inclusiv factorii de decizie, actorii economici, mediul academic și societatea civilă, precum și bisericile, comunitățile religioase și cetățenii cu mai puține oportunități, cu scopul de a combate tendințele polarizante și extremiste în politică și societate, precum și impactul campaniilor de dezinformare și de propagandă;

2.