—

având în vedere propunerea Conferinței președinților,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (1),

—

având în vedere finanțarea din partea UE pentru cercetare și inovare 2021-2027 (Orizont Europa),

—

având în vedere misiunea specifică a programului Orizont Europa privind cancerul;

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 24 iunie 2009 intitulată „Lupta împotriva cancerului: un parteneriat european” (COM(2009)0291),

—

având în vedere Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului din 2 decembrie 2003 referitoare la depistarea cancerului (2),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind reducerea incidenței cancerului,

—

având în vedere raportul din mai 2017 privind punerea în aplicare a Recomandării Consiliului referitoare la depistarea cancerului,

—

având în vedere orientările europene privind depistarea cancerului de sân, a cancerului de col uterin și a cancerului intestinal,

—

având în vedere Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite,

—

având în vedere rezoluția sa din 10 aprilie 2008 referitoare la combaterea cancerului în Uniunea Europeană extinsă (3),

—

având în vedere rezoluția sa din 6 mai 2010 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Lupta împotriva cancerului: un parteneriat european” (4),

—

având în vedere Codul european împotriva cancerului (ediția a patra),

—

având în vedere activitatea și concluziile grupului de interese multipartit „MEPs Against Cancer” (Deputații europeni împotriva cancerului),

—

având în vedere articolul 207 din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât cooperarea europeană în materie de prevenire, diagnostic, tratament, cercetare și alte domenii este în mod clar în avantajul combaterii cancerului;

B.

întrucât Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede o serie de temeiuri juridice pentru acțiunea UE în domeniul sănătății, inclusiv articolul 114, potrivit căruia ar trebui să se asigure cel mai ridicat nivel de protecție a sănătății, a siguranței, a protecției mediului și a protecției consumatorilor pe piața internă, ținând seama, în special, de orice nouă evoluție bazată pe fapte științifice; articolul 168, potrivit căruia se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii, iar acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, va viza îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea bolilor și afecțiunilor fizice și mintale și eliminarea surselor de pericol pentru sănătatea fizică și mintală; articolul 181, care impune UE și statelor membre să-și coordoneze activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică, astfel încât să se asigure că politicile naționale și politica Uniunii sunt coerente între ele și sprijină inițiativele care au ca scop stabilirea unor orientări și a unor indicatori, precum și schimbul de bune practici; și articolul 191, potrivit căruia politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la protejarea sănătății umane pe baza principiului precauției, fără a aduce atingere competenței statelor membre în domeniul sănătății;

C.

întrucât cancerul este a doua cauză a mortalității ca importanță în statele membre după bolile cardiovasculare; întrucât, în 2015, 1,3 milioane de persoane au murit de cancer în UE-28, ceea ce a reprezentat mai mult de un sfert (25,4 %) din numărul total al deceselor; întrucât cancerul afectează în mod diferit persoanele în funcție de vârstă, sex, statut socioeconomic, genetică și alți factori; întrucât schimbările demografice vor crește incidența cancerului în următoarele decenii;

D.

întrucât cancerul nu îi afectează numai pe pacienți, ci și pe apropiații lor, pe familiile, prietenii, comunitățile și îngrijitorii acestora; întrucât provocările, nevoile psihosociale și cerințele acestor grupuri, în special impactul asupra sănătății mintale, necesită, de asemenea, atenție;

E.

întrucât Organizația Mondială a Sănătății (OMS) identifică o serie de factori-cheie de risc care pot fi preveniți, și anume tutunul, sedentarismul, alimentația nesănătoasă și obezitatea, consumul de alcool, HPV și hepatita B și C și Helicobacter pylori (H. pylori), poluarea mediului, inclusiv expunerea la substanțe chimice și poluarea aerului, agenții cancerigeni la locul de muncă și radiațiile; întrucât, potrivit OMS, 30-50 % din toate cazurile de cancer pot fi prevenite; întrucât prevenirea oferă cea mai rentabilă strategie pe termen lung pentru controlul cancerului; întrucât prevenirea formelor de cancer cauzate de viruși se poate baza pe vaccinare; întrucât programele de prevenire a cancerului ar trebui să se desfășoare în contextul unui program integrat de prevenire a bolilor cronice, deoarece cei mai mulți factori determinanți individuali sunt factori de risc comuni pentru alte boli cronice; întrucât lupta împotriva poluării atmosferice va face parte din ambiția „zero poluare”, astfel cum a fost propus în programul politic al Comisiei;

F.

întrucât a fost demonstrată predispoziția genetică la cancer datorată mutațiilor unor gene specifice; întrucât există mijloace de detectare a acestor mutații, iar depistarea personalizată oferă o modalitate eficientă de a reduce riscul anumitor tipuri de cancer;

G.

întrucât, dacă sunt puse în aplicare în mod corect, programele de depistare a cancerului pot aduce beneficii enorme și pot juca un rol în contextul mai larg al controlului cancerului;

H.

întrucât statele membre se confruntă cu dificultăți în ce privește prevenirea și tratarea cancerului, deoarece impactul economic al cancerului este semnificativ și în creștere;

I.

întrucât cercetarea finanțată din fonduri publice reprezintă o sursă-cheie de progrese științifice; întrucât un sector al științelor vieții solid și de prim plan la nivel mondial este, de asemenea, important pentru a asigura cercetarea și dezvoltarea în sectorul privat, ceea ce este esențial în lupta împotriva cancerului, dar este esențial ca factorii de decizie să stabilească un cadru adecvat, astfel încât inovarea să fie în beneficiul tuturor pacienților și să protejeze populația în ansamblu; întrucât sectorul public și cel privat ar trebui să colaboreze în acest sens;

J.

întrucât cancerul rămâne una dintre principalele provocări cu care se vor confrunta cetățenii europeni în viitor, deoarece se preconizează că peste 100 de milioane de europeni vor fi diagnosticați cu cancer în următorii 25 de ani; întrucât este extrem de important ca factorii de decizie de la nivel național și european să acționeze în direcția punerii în aplicare a unui control mai strict al cancerului și să contribuie la starea de bine a tuturor europenilor;

K.

întrucât există inegalități considerabile între statele membre și în interiorul acestora în ceea ce privește prevenirea cancerului, infrastructurile de depistare și tratament, punerea în aplicare a unor orientări privind bunele practici bazate pe date, precum și reabilitarea;

L.

întrucât prețurile medicamentelor pot fi inaccesibile pentru anumite persoane și sisteme de sănătate, medicamentele pentru tratarea cancerului fiind deseori deosebit de scumpe; întrucât un studiu a constatat că, în perioada 2010-2020, se estimează că cheltuielile totale legate de cancer au crescut cu 26 %, în timp ce cheltuielile cu medicamentele pentru tratarea cancerului vor fi crescut cu 50 % (5);

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.