COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.11.2020

COM(2020) 766 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind revizuirea timpurie a Regulamentului privind geoblocarea

{SWD(2020) 294 final}

Rezumat

·Regulamentul privind geoblocarea stipulează că discriminarea nejustificată a clienților care achiziționează bunuri sau servicii este ilegală. Prin acest regulament se asigură că naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților nu pot fi invocate ca motiv pentru a refuza accesul la un magazin online (de exemplu, pentru produse electronice sau îmbrăcăminte) sau la un serviciu prestat online și utilizat în afara spațiilor comerciale (de exemplu, închiriere de automobile) în UE, inclusiv în cazul în care discriminarea vizează mijloacele de plată.

·Aceste norme s-au aplicat începând cu 3 decembrie 2018. Regulamentul a fost inclus în pachetul de măsuri pentru piața unică digitală convenite pentru comerțul electronic. Alte măsuri asociate pentru a facilita comerțul electronic transfrontalier au inclus noi norme privind serviciile de livrare transfrontalieră de colete (aplicabile începând cu luna mai 2018), norme revizuite în materie de protecție a consumatorilor și noi norme privind TVA pentru vânzările online de bunuri și servicii. O serie de noi norme în materie de protecție a consumatorilor vor intra în vigoare pe parcursul anului 2022, iar normele privind TVA vor intra în vigoare în luna iulie 2021.

·În acest raport, Comisia evaluează prima etapă a punerii în aplicare a Regulamentului privind geoblocarea. O astfel de revizuire timpurie a fost convenită în cadrul negocierilor, într-o anumită măsură pentru a evalua posibilitatea extinderii domeniului de aplicare a regulamentului la alte servicii, precum conținutul protejat prin drepturi de autor. În același timp, revizuirea a fost finalizată în mijlocul crizei provocate de pandemia de COVID-19, motiv pentru care datele și analiza din cadrul revizuirii nu au putut ține seama de efectele posibile ale pandemiei.

·În ceea ce privește punerea în aplicare până în acest moment, concluziile Comisiei demonstrează faptul că există un nivel ridicat de conștientizare în rândul consumatorilor și că se înregistrează unele efecte pozitive inițiale. De exemplu, s-a înregistrat o reducere a cazurilor de blocare a accesului/înregistrare pe site-uri web sau de redirecționare a consumatorilor spre alte site-uri web. Pe de altă parte, majoritatea statelor membre au înregistrat întârzieri considerabile în procesul de autonomizare a autorităților de aplicare a legii. În plus, comercianții manifestă în continuare reticență în a oferi opțiuni de livrare transfrontalieră, ceea ce nu face parte din obligațiile impuse în prezent de regulament. Se estimează că îmbunătățirea acestor aspecte se va realiza în viitorul apropiat, în special odată cu intrarea în vigoare a tuturor măsurilor care vizează comerțul electronic, incluse în strategia de piață unică digital, și cu creșterea gradului de previzibilitate juridică.

·În ceea ce privește fezabilitatea extinderii în prezent a domeniului de aplicare al regulamentului, în special pentru conținutul online protejat prin drepturi de autor, datele prezentate în raport sugerează că efectele variază în funcție de tipul de conținut și depind de nivelul cererii consumatorilor și disponibilității conținutului la nivelul UE. De exemplu, efectele extinderii domeniului de aplicare al regulamentului la streaming de muzică asupra bunăstării consumatorilor ar putea chiar să fie negative, deoarece prețurile pot crește în anumite state membre în care aceste servicii sunt în prezent mai ieftine. Raportul identifică posibilele beneficii, în special pentru conținutul audiovizual a cărui disponibilitate este deseori limitată la frontierele naționale, iar accesul la acesta este adesea geoblocat. Cu toate acestea, raportul identifică, de asemenea, posibilele provocări pentru investițiile în producția de conținut și implicațiile pentru ecosistemul global al sectorului și impactul asupra bunăstării, necesitând evaluări ulterioare. În ansamblu, efectele extinderii domeniului de aplicare al regulamentului depind, în mare parte, de practicile de acordare a licențelor pentru drepturile de autor și de considerentele referitoare la legislația privind drepturile de autor.

·În această etapă, Comisia consideră că efectele depline ale regulamentului vor fi vizibile numai în timp, pe măsură ce aplicarea legii este consolidată și alte măsuri relevante (de comerț electronic) devin aplicabile, iar impactul total al crizei generate de Covid-19 asupra diferitelor sectoare implicate va putea fi evaluat. Între timp, acțiunile subsecvente trebuie să se axeze pe monitorizarea și sensibilizarea suplimentare, consolidând totodată aplicarea legii și orientările.

·În ceea ce privește conținutul audiovizual în special, Comisia va intra în dialog cu părțile interesate pentru a promova distribuția conținutului de calitate în UE. Acest dialog s-ar putea derula în cadrul politicii europene industriale și de redresare a economiei pentru mass-media și industria creativă, care va fi în continuare evidențiat în viitorul plan de acțiune pentru sectorul mass-media și audiovizual.

·În consecință, un alt exercițiu de evaluare ar trebui planificat pentru anul 2022. În baza rezultatului acestei monitorizări, se va stabili dacă Comisia va lua apoi în considerare propunerea de modificări ale regulamentului sau eventuale alte măsuri subsecvente, inclusiv o intervenție legislativă adecvată.

1.Introducere

În cadrul unei piețe unice digitale pe deplin interconectate, consumatorii se așteaptă să beneficieze de acces transfrontalier nerestricționat la bunuri și servicii. Începând cu data de 3 decembrie 2018, Regulamentul privind geoblocarea 1 (denumit în continuare „Regulamentul”) interzice discriminarea nejustificată a clienților (consumatori și întreprinderi care achiziționează în calitate de utilizatori finali) bazată exclusiv pe naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților. Acest lucru include situațiile în care un client care face achiziții transfrontaliere este împiedicat să finalizeze achiziția sau în care acestuia i se solicită să plătească cu un card de debit sau credit dintr-o anumită țară. Obiectivul regulamentului a fost acela de a oferi consumatorilor și întreprinderilor mai multe oportunități de a face achiziții transfrontaliere: consumatorii trebuie să poată beneficia de principiul „fac cumpărături ca un client local” oriunde în UE.

Regulamentul prevedea o revizuire pe termen scurt, la 18 luni de la aplicarea sa, iar această revizuire trebuie să includă o evaluare a fezabilității extinderii domeniului de aplicare al regulamentului, în special la serviciile online care furnizează acces la conținut protejat prin drepturi de autor 2 , precum muzică, jocuri video, filme sau cărți electronice.

Acest raport include principalele constatări ale Comisiei pentru prima perioadă de punere în aplicare a regulamentului. Raportul conține trei secțiuni principale. În secțiunea 2 se discută punerea în aplicare de către statele membre și de către comercianți și schimbarea așteptărilor consumatorilor. În secțiunea 3 se discută oportunitățile și provocările aferente unei schimbări a domeniului de aplicare al regulamentului. Secțiunea 4 se încheie cu prezentarea unei serii de acțiuni subsecvente.

Documentul de lucru de însoțire al serviciilor Comisiei include o analiză și dovezi mai detaliate care susțin aceste constatări.

2.Punerea în aplicare a regulamentului

Această secțiune include: (i) constatările inițiale privind punerea în aplicare a regulamentului de către statele membre; (ii) unele tendințe generale privind sensibilizarea consumatorilor și așteptările acestora; și (iii) detalii privind punerea în aplicare a regulamentului de către comercianți. În această secțiune sunt prezentate, de asemenea, succint sinergiile cu alte inițiative legislative asociate care au intrat în vigoare sau urmează să intre în vigoare.

1.

2.

2.1.Punere în aplicare de către statele membre

Pentru cazurile în care apare un litigiu între un consumator și un comerciant, statele membre au avut obligația de a desemna, până la data de 3 decembrie 2018, unul sau mai multe organisme responsabile să ofere consumatorilor asistență practică. De asemenea, acestea ar fi trebuit să asigure disponibilitatea acțiunilor în încetare și cooperarea în cadrul 3 rețelei de cooperare pentru protecția consumatorului (CPC). Rețeaua CPC reunește autorități responsabile cu aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorilor în UE. Statele membre au avut, de asemenea, obligația să confere organismelor competente competențe și să stabilească măsuri pentru a asigura aplicarea adecvată și eficace a regulamentului, astfel încât să se poată lua măsuri împotriva comercianților care încalcă normele.

În general, procesul de punere în aplicare de către statele membre a fost încetinit din cauza întârzierilor. Până în decembrie 2018, numai șase state membre adoptaseră și notificaseră măsurile și organismele desemnate pentru punerea în aplicare a regulamentului. În urma unor activități de monitorizare atentă și control desfășurate de Comisie, majoritatea statelor membre au adoptat aceste măsuri în primăvara anului 2019. Până în iulie 2019, șase state membre nu comunicaseră încă, integral sau parțial, măsurile de executare aplicabile în cazul încălcării regulamentului. Comisia a demarat acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în aceste cazuri.

Drepturile și obligațiile prevăzute de regulament se aplică direct și nu au fost afectate de aceste întârzieri. Cu toate acestea, în primul trimestru al anului 2019, în majoritatea statelor membre lipseau măsurile de asigurare a respectării legislației prin structuri ale sectorului public sau de supraveghere 4 .

Printre statele membre care au desemnat organismele relevante, majoritatea au ales să acorde anumitor autorități de protecție a consumatorilor competențe de organisme de aplicare a legii, iar anumitor centre europene ale consumatorilor li s-au acordat competențe de organisme de asistență 5 . Cu toate acestea, există diferențe mari între amenzile aplicabile în diferite state membre și adesea există o diferență mare între amenzile minime și cele maxime într-un stat membru 6 . În cazurile de geoblocare între întreprinderi, opiniile statelor membre sunt împărțite, aproape în mod egal, între cele două abordări prezentate mai jos: fie asigurarea respectării legislației numai prin structuri din sectorul privat prin intermediul instanțelor, fie asigurarea respectării legislației printr-o colaborare între structurile din sectorul privat și cele din sectorul public. Eficacitatea sistemelor de sancționare și de aplicare a legii, în special în cazurile apărute între întreprinderi, va trebui, prin urmare, să fie evaluată în continuare, inclusiv în scopul revizuirii aplicării în practică și a eficacității căilor de atac.

2.2.Sensibilizarea și așteptările consumatorilor

Datorită faptului că este una dintre principalele inițiative în domeniul comerțului electronic din cadrul strategiei privind piața unică digitală, regulamentul a atras în mod semnificativ atenția consumatorilor și a organizațiilor care îi reprezintă. Unul dintre motive este acela că regulamentul le conferă în mod direct consumatorilor drepturi specifice în relația cu comercianții transfrontalieri.

Comisia a derulat, de asemenea, activități de sensibilizare prin diferite canale, cu mult timp înainte ca regulamentul să devină aplicabil. Una dintre aceste activități a constat în elaborarea unor documente de tip întrebări și răspunsuri pentru a clarifica atât întrebările adresate de consumatori, cât și pe cele venite din partea comercianților 7 . 

În consecință, în februarie 2019, la doar câteva luni de la data aplicării sale, aproximativ 50 % dintre consumatorii din UE aveau deja informații cu privire la regulament. Aproximativ jumătate dintre cei care aveau deja informații cu privire la regulament se considerau suficient de informați cu privire la implicațiile sale 8 .

Cu toate acestea, primele luni de punere în aplicare de către organismele naționale de aplicare a legii și de asistență au arătat că, în cazul apariției unor litigii și probleme, consumatorii au deseori așteptări mai mari cu privire la drepturile și obligațiile implicate 9 . Aceste așteptări erau deosebit de mari în ceea ce privește refuzul livrării transfrontaliere sau absența opțiunilor de livrare pentru anumite țări, în special în cazul comercianților multinaționali. în regulament nu au fost prevăzute obligații pentru aceste domenii. Comisia își propune să continue activitățile de sensibilizare a publicului cu privire la regulament, continuând totodată să monitorizeze practicile de comercializare generale ale comercianților și impactul acestor practici asupra opțiunilor puse la dispoziția publicului la nivelul UE.

2.3.Punerea în aplicare de către comercianți

În primele luni de punere în aplicare a regulamentului, Comisia a monitorizat practicile de comercializare ale comercianților prin intermediul unui studiu „client misterios” și prin intermediul feedback-ului din partea organismelor de aplicare a legii și de asistență.

În cadrul unui studiu de tip client misterios 10 , sunt realizate o serie de încercări de achiziții transfrontaliere de bunuri și servicii în vederea colectării de date privind restricțiile practice. Un studiu obișnuit ia în considerare experiența consumatorului atunci când face achiziții transfrontaliere, în diferitele etape ale procesului de achiziție. Un studiu de referință din 2015 a constituit baza pentru evaluarea impactului propunerii inițiale de regulament 11 .

Studiul din 2019, care a vizat aproximativ 9 000 de site-uri web, a indicat anumite efecte pozitive inițiale ale regulamentului privind accesibilitatea transfrontalieră la site-urile web ale comercianților 12 . Comparativ cu 2015, redirecționarea sau refuzul accesului la site-uri web de comerț electronic a scăzut 13 , în timp ce restricțiile care împiedicau integral înregistrarea pe site-urile web s-au înjumătățit 14 . De asemenea, s-a înregistrat o scădere a modificărilor automate ale prețurilor în momentul înregistrării. În general, rata de succes în finalizarea achizițiilor transfrontaliere a înregistrat o ușoară creștere comparativ cu anul 2015 15 .

Cu toate acestea, mai mult de 1 din 10 încercări de achiziție prin metoda client misterios la nivel transfrontalier au eșuat în etapa de înregistrare, iar un număr similar de încercări au eșuat în etapa de plată. Această situație a fost generată de obicei din cauza cerințelor privind domiciliul sau de locul efectuării plății (de exemplu, comercianții acceptau numai carduri de debit emise local) 16 . Eliminarea acestor obstacole reprezintă o necesitate permanentă, întrucât acestea pot: (i) avea caracter discriminatoriu; (ii) genera rezultate distorsionate, și/sau (iii) împiedica accesul la oferte și la compararea ofertelor. Acest aspect trebuie abordat prin intermediul organismelor de aplicare a legii și de asistență pe deplin operaționale în toate statele membre.

Experiența inițială a acestor organisme care au fost împuternicite să soluționeze problemele de geoblocare confirmă aceste date 17 . Intervenția „prietenoasă” a autorităților naționale și/sau a organismelor de asistență pe lângă comerciant poate, adesea, să contribuie la soluționarea problemelor întâmpinate. Acest lucru demonstrează faptul că comercianții nu sunt neapărat conștienți de obligațiile pe care le au sau nu s-au pregătit suficient pentru a-și adapta politicile de comercializare pentru clienții transfrontalieri până la data la care regulamentul a intrat în vigoare, dar și-au manifestat interesul de a le adapta atunci când au fost contactați.

Aceste rezultate susțin, de asemenea, nevoia unei orientări suplimentare privind punerea în aplicare și campanii de sensibilizare suplimentare pentru a promova respectarea legislației de către comercianți. Informațiile inițiale colectate de la organismele naționale arată, de asemenea, beneficiile cooperării între autorități în cadrul rețelei CPC. Această cooperare facilitează respectarea legislației la nivel transfrontalier, dar asigură, de asemenea, interpretarea coerentă a regulilor pe baza asistenței acordate de Comisie.

Regulamentul nu obligă comercianții să facă livrări transfrontaliere atunci când acest lucru nu este stipulat în termenii și condițiile aplicabile 18 . Cu toate acestea, deseori procesul de achiziție este oprit în ultimele etape, deoarece comerciantul nu livrează în țara cumpărătorului, astfel că atunci când se solicită livrare transfrontalieră, numai 1 din 3 încercări de achiziție transfrontalieră s-a finalizat cu succes în exercițiul recent de achiziție de tip client misterios 19 .

Acest lucru este cauzat de persistența limitărilor de livrare în achizițiile transfrontaliere. Astfel de restricții afectează încă mai mult de 50 % dintre încercările de achiziții 20 , chiar și în cazul comercianților multinaționali care oferă diferite versiuni naționale ale site-urilor lor web.

Deși nu sunt abordate în mod direct de regulament în această etapă, este posibil ca astfel de probleme să împiedice îndeplinirea așteptărilor consumatorilor în ceea ce privește accesibilitatea ofertelor în cadrul pieței interne. Pe de altă parte, comercianții online încă întâmpină obstacole administrative (precum cerințele de înregistrare în scopuri de TVA) și nu le sunt clare cerințele de protecție a consumatorilor care se aplică vânzărilor transfrontaliere. Aceste probleme pot, prin urmare, descuraja comercianții să fie mai activi în operațiunile transfrontaliere 21  .

Aceste informații sugerează că este necesară o abordare holistică pentru a se obține toate efectele scontate ale regulamentului. O astfel de abordare ar promova un acces transfrontalier mai extins pentru consumatori, facilitând totodată implicarea comercianților în tranzacții transfrontaliere. Următoarea secțiune va detalia aceste aspecte.

2.4.Sinergii cu cadrul mai amplu al pieței unice digitale

Măsurile privind piața unică digitală îi ajută pe comercianți să vândă bunuri și să presteze servicii mai ușor la nivel transfrontalier 22 , prin reducerea complexității și a costurilor, în special pentru IMM-uri.

Acestea includ măsuri care: (i) reduc costurile administrative de conformitate cu cerințele TVA pentru vânzările transfrontaliere de bunuri, în special eliminarea nevoii de înregistrare a întreprinderilor care fac vânzări la distanță de bunuri sau prestează servicii pentru persoanele neimpozabile din statele membre în care nu au sediu (aplicabil începând cu luna iulie 2021); (ii) să armonizeze în continuare norme în materie de protecție a consumatorilor, inclusiv pentru măsuri reparatorii pentru bunuri defecte (începând cu anul 2022); (iii) să consolideze cooperarea în materie de aplicare a legii de către consumatori (începând cu luna ianuarie 2020); și (iv) să îmbunătățească supravegherea reglementară a serviciilor de livrare transfrontalieră de colete și transparența tarifelor de livrare de colete (începând cu luna mai 2018) 23 . Comisia se dedică identificării și înlăturării altor bariere în calea comerțului transfrontalier 24 .

Punerea în aplicare integrală și eficientă a măsurilor menționate anterior va avea un impact asupra efectelor regulamentului, deoarece acestea oferă un grad mai mare de securitate juridică comercianților și remediază unele dintre obstacolele care îi fac pe comercianți să ezite să se implice în activități transfrontaliere cu consumatorii. În consecință, eficacitatea regulamentului și necesitatea oricăror eventuale ajustări vor fi mai ușor de evaluat în lumina circumstanțelor mai largi ale pieței, după ce alte măsuri adoptate în cadrul strategiei privind piața unică digitală au fost puse în aplicare pe deplin și au început să producă efecte.

Între timp, chiar și în cadrul de reglementare în evoluție, efectele discriminatorii potențiale ale practicilor anumitor comercianți care nu sunt direct abordate de regulament pot face în continuare obiectul unei examinări de la caz la caz, în temeiul clauzei generale de nediscriminare prevăzută în Directiva privind serviciile 25 , de exemplu, limitarea deliberată a opțiunilor de livrare pentru anumite produse sau site-uri web din țări deservite în alt mod de comerciant, fără nicio justificare obiectivă. Prin urmare, ar putea fi necesare orientări suplimentare cu privire la această clauză și la legăturile acesteia cu regulamentul.

3.Extinderea domeniului de aplicare al regulamentului

3.1.Servicii prestate pe cale electronică care oferă acces la conținut protejat prin drepturi de autor 

În cazul serviciilor care oferă acces la opere protejate prin drepturi de autor 26 (cum ar fi serviciile care oferă acces la muzică, jocuri video sau filme), clauza de revizuire din regulament specifică anumite aspecte care trebuie luate în considerare. În special, regulamentul prevede că evaluarea oricărei extinderi a domeniului de aplicare ar trebui să aibă drept precondiție ca un comerciant care oferă acces la astfel de opere în afara granițelor „să aibă drepturile necesare pentru teritoriile relevante”. Acest lucru înseamnă că consumatorii pot accesa servicii de conținut online în alte state membre numai dacă prestatorul de servicii deține drepturile pentru teritoriile lor. Această abordare este în mare măsură în concordanță cu logica de intervenție a regulamentului și nu aduce atingere legislației privind drepturile de autor. Cu toate acestea, nu este abordată problema „drepturilor necesare”, în special atunci când un comerciant răspunde unor cereri nesolicitate din partea clienților situați în alte state membre (cunoscute sub denumirea de „vânzări pasive”). Acest aspect este important, deoarece efectele reale ale extinderii domeniului de aplicare al Regulamentului privind geoblocarea ar depinde de practicile de acordare a licențelor și de posibilele interpretări ale noțiunii de „drepturi necesare”.

Prezentul raport identifică anumite tendințe, oportunități și provocări care ar rezulta dintr-o extindere a domeniului de aplicare al regulamentului la aceste servicii, inclusiv la conținutul audiovizual și neaudiovizual, evaluate pe baza indicațiilor din clauza de revizuire, inclusiv pe baza condiției privind „drepturile necesare”. Raportul se bazează pe diferite studii analitice și surse de date analizate în mai mare detaliu în documentul de lucru de însoțire al serviciilor Comisiei 27 . În acesta sunt analizate: (i) așteptările/cererile consumatorilor; (ii) potențialele efecte asupra diversității și prețurilor pentru consumatori; și (iii) impactul asupra diferitelor sectoare. De asemenea, aceasta ține seama de cadrele de reglementare și de acordare a licențelor, precum și de efectele dinamice, toate fiind deosebit de importante pentru industriile creative complexe și aflate în evoluție rapidă. În același timp, având în vedere că dovezile disponibile se referă la perioada anterioară crizei provocate de pandemia de COVID­19, analiza nu poate reflecta impactul acestei crize asupra industriilor cu conținut protejat prin drepturi de autor.

Muzică

Datele arată că așteptările consumatorilor în ceea ce privește accesul transfrontalier la conținutul muzical și interesul acestora au crescut, deși consumul intern rămâne în mare parte predominant în UE 28 . Modelele de afaceri bazate pe abonamente reprezintă în prezent 85 % din veniturile 29 sectorului muzical. O serie de furnizori paneuropeni, împreună cu câțiva furnizori naționali, desfășoară activități în toate statele membre, oferind cataloage cu o gamă largă de produse. Furnizorii paneuropeni oferă în special de cataloage cu o oferă largă de produse, cu o suprapunere mai mare de 90 % în diferite state membre 30 . Cu alte cuvinte, nu există diferențe considerabile privind varietatea repertoriului disponibil în statele membre. Practicile de geoblocare existente în acest sector sunt, prin urmare, menite în principal să pună în aplicare strategii de diferențiere a prețurilor în diferite state membre și să urmeze un model consecvent bazându-se pe factori precum nivelul diferit al cererii și al puterii de cumpărare 31 .

Din datele disponibile reiese faptul că prețul este principalul motiv pentru care consumatorii renunță la anumite servicii în favoarea altora. Dacă domeniul de aplicare al regulamentului ar fi extins, strategiile existente de diferențiere a prețurilor ar fi, prin urmare, mai puțin durabile, iar migrarea pe scară largă către versiuni mai ieftine ale aceluiași serviciu furnizat în alte state membre ar putea avea un impact semnificativ asupra veniturilor obținute din serviciile de streaming de muzică. Furnizorii ar putea să răspundă prin armonizarea prețurilor și, eventual, prin diferențierea serviciilor oferite în mod activ în diferite țări 32 .

Pe baza datelor disponibile, efectele dinamice la nivel mondial asupra bunăstării (atât asupra întreprinderilor, cât și asupra consumatorilor) ale unei armonizări a prețurilor în creștere par ambigue în acest moment. Orice posibilă scădere a prețurilor în țările cu cerere ridicată (și creșterea consumului în aceste țări) poate fi mai mult decât compensată prin creșterea prețurilor și reducerea consumului în țările cu nivel redus al cererii 33 . Aceste concluzii par să fie în mod suplimentar susținute de dovezi adiționale privind lacunele structurale între statele membre ale Uniunii Europene cu privire la sectorul dezvoltării, care au implicații asupra exportului și consumului transfrontalier de muzică 34 .

Cărți electronice

Cererea de acces transfrontalier la cărți electronice pare să fie scăzută comparată cu alte categorii de servicii de conținut 35 . Structura pieței este alcătuită dintr-o combinație de mai multe platforme paneuropene, alături de numeroși comercianți/distribuitori de cărți naționali și regionali mai mici, care furnizează frecvent cărți electronice ca o completare a vânzărilor lor fizice, în ciuda cererii mai limitate și a marjelor de profit mai scăzute.

O extindere a domeniului de aplicare a regulamentului la cărțile electronice ar putea duce la o creștere semnificativă a numărului de articole accesibile din cataloagele individuale transfrontaliere pentru anumiți furnizori din anumite țări (de exemplu, o creștere de până la 40 % în câteva țări pentru catalogul iTunes) și la creșterea nivelului de acces la librăriile mai mici/naționale 36 . Cu toate acestea, nu este clar dacă acest lucru ar spori în mod real diversitatea efectivă a titlurilor individuale puse deja la dispoziția consumatorilor prin intermediul unor furnizori/versiuni diferite de case de pariuri paneuropene și naționale.

Cererea consumatorilor în acest sector se caracterizează printr-o sensibilitate relativ ridicată în ceea ce privește limba și o sensibilitate relativ scăzută în ceea ce privește prețurile în cazul serviciilor străine 37 . În combinație cu efectele mai limitate ale diferențelor de preț din acest sector și din cauza lipsei de exclusivitate a cataloagelor (distribuite deja la nivel național prin intermediul unor furnizori diferiți), se susține constatarea potrivit căreia extinderea domeniului de aplicare al regulamentului ar putea avea efecte pozitive, deși probabil limitate, pentru consumatori, în principal din cauza reducerii limitate a prețurilor 38 . În plus, unele piețe naționale dispun de legislație care stabilește prețul cărților, ceea ce ar putea limita suplimentar aceste efecte, crescând în același timp costurile de conformitate.

Cu toate acestea, dată fiind structura industriei, este posibil ca efectele negative (prin competiția mai acerbă a prețurilor, dar, mai presupus de toate, prin costuri mai mari de asigurare a conformității) să afecteze în special librăriile de dimensiuni mai mici. Acestea ar fi resimțite prin cote de piață și prin marje de profit mult mai mici din vânzările de cărți electronice, dar prin costuri de exploatare și de conformitate mai ridicate în cazul vânzărilor transfrontaliere 39 .

Jocuri/software

Potrivit datelor actuale, cererea pentru acces transfrontalier la jocuri și mai ales la software pare să fie scăzută 40 , în special comparativ cu alte categorii de servicii de conținut.

Disponibilitatea la nivel transfrontalier a jocurilor video (de exemplu, jocuri pe PC, dispozitive mobile și consolă), cel puțin prin intermediul unor furnizori paneuropeni majori, cum ar fi magazinele de aplicații sau platformele PC/consolă, diferă de la un ecosistem de jocuri online la altul. Ca și în cazul cărților electronice, cataloagele de jocuri naționale din UE prezintă anumite diferențe minore, în special cele pentru jocurile pe consolă și pentru anumite state membre. La fel ca în cazul sectorului muzicii, practicile de distribuție a jocurilor video se bazează în mare parte pe licențe neteritoriale și neexclusive, spre deosebire de alte servicii de conținut 41 . Este posibil ca eliminarea restricțiilor de acces transfrontalier să genereze creșterea varietății de articole accesibile în cataloage individuale (până la aproximativ 17 % pentru Playstation, ponderat în funcție de clasificarea articolelor). Cu toate acestea, în cazul tuturor platformelor, lacunele în materie de disponibilitate afectează în principal titlurile cu un nivel relativ scăzut al cererii/ratingului 42 .

Deși diferențele de preț dintre statele membre par să fie, în medie, reduse, datele demonstrează faptul că extinderea domeniului de aplicare al regulamentului la jocurile video ar putea avea un impact pozitiv asupra consumatorilor, în special prin scăderea prețurilor și prin creșterea vânzărilor 43 . Cu toate acestea, în cazul furnizorilor, se pare că creșterea potențială a consumului nu ar contribui pe deplin la reducerea prețurilor. Prin urmare, există riscul ca dezvoltatorii/editorii să se confrunte cu o reducere a veniturilor. Efectele globale asupra bunăstării (asimilând efectele pentru consumatori și furnizori) ale extinderii domeniului de aplicare al regulamentului pot fi oarecum pozitive, cel puțin pe termen scurt 44 .

Cu toate acestea, potențialul impact negativ ar putea fi mai mare pentru distribuitorii de dimensiuni mai mici și/sau naționali care își desfășoară activitatea în domeniul distribuției de jocuri pe calculator, în cazul cărora platformele paneuropene funcționează împreună cu vânzările directe ale editorilor) care dețin o cotă de piață mai mică, dar costuri de exploatare relative mai ridicate pentru vânzările transfrontaliere 45 . Ar trebui, de asemenea, să se țină seama de impactul potențial asupra unor cerințe naționale de transparență specifice anumitor jocuri (cum ar fi ratingurile de vârstă).

Servicii audiovizuale (AV)

Consumul național rămâne răspândit pentru serviciile audiovizuale, dar cererea pentru acces transfrontalier la servicii audiovizuale pare să fie cea mai ridicată din toate serviciile de conținut protejat prin drepturi de autor. Dovezile arată, de asemenea, că această cerere este în creștere, chiar dacă este încă destul de limitată, având în vedere că 9 % din utilizatorii de internet au încercat să aibă acces transfrontalier la conținut audiovizual, iar 31 % dintre aceștia manifestă interes pentru acest tip de acces 46 .

Însă, în pofida acestui potențial nivel al cererii transfrontaliere, disponibilitatea conținutului audiovizual online (în special a filmelor și a serialelor) în întreaga UE rămâne foarte limitată (în medie 14,1 % în UE-27 47 ). Cataloagele sunt fragmentate în ceea ce privește titlurile disponibile și, adesea, în ceea ce privește versiunile lingvistice, consumatorii din țările mai mici având, în general, acces la un conținut mai redus. Această situație este cauzată parțial de practicile de distribuire care se bazează în mare parte pe acordarea de licențe teritoriale și exclusive în cadrul sectorului audiovizual, cu scopul a crește finanțarea producției 48 . Cu toate acestea, o astfel de situație poate surveni, de asemenea, din cauza practicilor comerciale care segmentează piața unică în cadrul frontierelor naționale 49 . Disponibilitatea conținutului audiovizual la nivel transfrontalier este foarte scăzută pentru cataloagele furnizorilor naționali de servicii, acesta fiind în continuare, în mare parte, indisponibil în alte state membre 50 . Chiar și furnizorii paneuropeni, majoritatea cu sediul în Statele Unite, pun la dispoziție diferite cataloage, în diferite state membre, cu toate că operele produse de aceștia sunt mult mai simplu de accesat la nivelul statelor membre 51 .

În ultimii ani, UE a facilitat accesul transfrontalier la conținutul audiovizual, eliminând anumite obstacole legate de drepturile de autor din calea diseminării conținutului. De exemplu, Regulamentul privind portabilitatea 52 , le permite consumatorilor să acceseze în continuare serviciul de abonament plătit în cazul în care călătoresc în UE. Directiva privind programele de televiziune și radio online va facilita accesibilitatea transfrontalieră a anumitor programe de televiziune prin intermediul serviciilor online ale radiodifuzorilor 53 . Pe de altă parte, având în vedere că Regulamentul privind geoblocarea nu aduce atingere legislației privind drepturile de autor în sine, efectele extinderii domeniului său de aplicare la sectorul audiovizual pot fi influențate de practicile de acordare a licențelor 54 .

În special, practicile de acordare a licențelor în cadrul industriei presupun, în general, că „deținerea drepturilor necesare” presupune că distribuitorii de conținut trebuie să aibă drepturile pentru diferitele țări în care conținutul este pus la dispoziție și că acest lucru s-ar aplica, de asemenea, în cazul „vânzărilor pasive” (adică în țările în care serviciul nu este promovat activ pe teritoriul consumatorului). Prin urmare, în această situație, în cazul în care domeniul de aplicare al regulamentului ar fi extins, ar exista un impact foarte limitat asupra accesibilității transfrontaliere a noilor servicii audiovizuale online. Acest lucru se datorează faptului că producătorii ar continua să limiteze domeniul de aplicare al drepturilor acordate prin licență 55 și ar putea fi chiar stimulați să facă acest lucru pentru a preveni aplicarea regulamentului în cazul distribuitorilor care dețin licență. În acest context, extinderea domeniului de aplicare al regulamentului la sectorul audiovizual înseamnă că prețul ar fi motivul principal pentru care consumatorii ar schimba furnizorul (și anume, ar căuta oferte de conținut/servicii mai ieftine, la care au deja acces) și, în mare măsură, în cadrul unor versiuni diferite ale furnizorilor paneuropeni. Pe termen scurt, acest lucru ar putea avea efecte pozitive globale ușor pozitive asupra bunăstării, datorită posibilei alegeri făcute de consumatori în mod arbitrar, în funcție de preț, având un efect de scădere a prețurilor 56 , fără a exclude însă o anumită armonizare a prețurilor adoptate de furnizori ca posibilă strategie de atenuare. În același timp, pierderea de venituri care ar putea fi înregistrată de industrie ar putea declanșa o potențială dinamică negativă pe termen mediu și lung a piețelor din domeniul creației, finanțării, producției și distribuției, cu efectele sociale aferente și în raport cu diversitatea culturală 57 .

Cu toate acestea, jurisprudența actuală cu privire la această interpretare a legislației privind drepturile de autor nu este concludentă și unele aspecte se află încă în curs de soluționare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene 58 . În cazul în care distribuitorii nu ar avea nevoie de licențe suplimentare pentru a răspunde cererilor nesolicitate din partea consumatorilor individuali din afara teritoriilor în care furnizează în mod activ serviciul, acest lucru ar avea implicații asupra studiului de impact. În acest caz, cererea transfrontalieră declanșată de extinderea domeniul de aplicare al regulamentului ar fi determinată, de asemenea, de consumatorii care caută noi conținuturi sau versiuni lingvistice care nu sunt disponibile în statul lor membru, nu neapărat la un preț mai mic. În acest scenariu, potrivit ipotezelor studiului, s-ar putea ca veniturile globale pentru furnizorii de servicii online (cel puțin cei de dimensiuni mai mari) să crească, deoarece conținutul local ar putea fi apreciat de noi categorii de public la nivel transfrontalier 59 . Deși această extindere a pieței ar putea avea efecte pozitive generale asupra bunăstării, impactul unei astfel de extinderi asupra structurii industriei, asupra diferiților actori de pe piață și asupra diferitelor state membre este mult mai dificil de preconizat 60 și este necesară o evaluare suplimentară. De exemplu, persistă incertitudinea cu privire la impactul caracteristicilor licențelor. Pe de o parte, extinderea domeniului de aplicare al regulamentului ar putea declanșa o creștere a numărului de licențe exclusiv paneuropene acordate 61 , cu posibile efecte asupra structurii piețelor vizate. Pe de altă parte, însă, ar putea stimula, de asemenea, practicile de acordare a licențelor care se concentrează asupra diferențelor lingvistice și culturale ale cererii, permițând totodată apariția unor efecte de propagare în diferite teritorii 62 .

În general, în cazul unei analize mai ample a sectorului, este important să se țină seama de faptul că industria se schimbă rapid. Din punct de vedere economic, acest lucru înseamnă că trebuie avute în vedere atât efectele pe termen scurt, cât și pe termen lung, de exemplu atunci când se evaluează stimulentele pentru investiții, diferitele modele de afaceri și lanțuri valorice de distribuție care joacă un rol esențial în finanțarea și distribuirea conținutului. De exemplu, se preconizează că numărul de abonamente de streaming va continua să crească în mod constant în viitor 63 , cu un număr tot mai mare de platforme naționale și globale, care investesc masiv în conținutul local și distribuie acest conținut la nivel transfrontalier, inclusiv prin acorduri de parteneriat.

Alte sectoare

Comisia a examinat alte sectoare care nu intră sub incidența regulamentului, în vederea evaluării eventualelor restricții nejustificate (aplicate de comercianți) care ar putea fi abordate prin regulament.

În ceea ce privește transporturile, principiul nediscriminării este deja inclus în legislația UE sectorială existentă sau în legislația privind drepturile pasagerilor, care este în curs de negociere pentru sectorul transportului feroviar. Rezultatele studiului din 2019 efectuat prin achiziții incognito (metoda „clientului misterios”) sugerează că practicile de geoblocare din diferite sectoare de transport (aerian, rutier cu autobuzul, feroviar și maritim) sunt în mare parte rare, deși ponderea acestora este ușor mai ridicată în sectoarele feroviar și maritim 64 . Acest lucru sugerează că este nevoie să se asigure că regula de acces nediscriminatoriu propusă în Regulamentul reformat privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar este rapid aprobată de colegiuitori. Cu toate acestea, în sens mai general, nu pare să fie necesară includerea serviciilor de transport în regulament în această etapă. Acest lucru se datorează: (i) frecvenței globale scăzute a cazurilor de geoblocare în sectorul transporturilor; (ii) existenței unor clauze non-discriminatorii specifice în alte instrumente sectoriale de transport (aerian, maritim și rutier cu autobuzul și autocarul); (iii) unei viitoare inițiative legislative privind sectorul transportului feroviar și (iv) potențialului impact al obligațiilor de serviciu public impuse în statele membre.

Serviciile financiare, telecomunicațiile și serviciile de sănătate prezintă caracteristici specifice care trebuie luate în considerare atunci când se analizează modul în care pot fi eliminate eventualele bariere nejustificate din calea accesului transfrontalier al acestor servicii 65 . De exemplu, dispozițiile transfrontaliere pot declanșa cerințe de supraveghere specifice sectorului sau pot face obiectul unor garanții și controale suplimentare care sunt impuse sau permise de legislația sectorială, astfel încât extinderea generală a domeniului de aplicare al unui instrument orizontal, cum ar fi regulamentul, să nu fie justificată.

4.Acțiuni subsecvente ale Comisiei

În această etapă, este prea devreme să se evalueze toate efectele directe și indirecte ale regulamentului și să se identifice modificările aferente. În pofida unui ritm lent al punerii în aplicare, efectele pozitive inițiale raportate aici indică faptul că există un potențial pe termen scurt pentru înregistrarea unor rezultate mai bune în timp, în special datorită unei aplicări mai eficace a legislației în statele membre. În plus, orice posibile sinergii cu alte măsuri ale pieței unice digitale în vederea îmbunătățirii accesului consumatorilor la oferte ar trebui să fie monitorizate în următoarele 12-18 luni.

O evaluare și o analiză suplimentare trebuie să fie efectuate și în cazul oricărei extinderi a domeniului de aplicare al regulamentului la serviciile furnizate pe cale electronică, care oferă acces la conținutul protejat prin drepturi de autor. Analiza demonstrează faptul că geoblocarea în aceste sectoare este determinată de factori diferiți și de dinamica pieței, iar extinderea domeniului de aplicare al regulamentului ar putea avea efecte care să varieze în funcție de domeniu. Orice efect benefic, în special pentru consumatori, depinde în mare măsură de practicile și abordările în materie de acordare a licențelor pentru drepturile de autor, care necesită efectuarea unei analize mai aprofundate. Acest lucru este valabil în special în sectorul audiovizual, în care există într-adevăr posibile îmbunătățiri relevante în ceea ce privește disponibilitatea conținutului. Acest lucru sprijină necesitatea de a analiza problema accesului consumatorilor la conținut, în special la conținut audiovizual, în contextul mai larg al însoțirii sectorului de profil în procesul de redresare și transformare a sa în cadrul viitorului plan de acțiune privind mass-media și audiovizualul al Comisiei. Comisia se va implica într-un dialog cu părțile interesate pentru a identifica modalități de a promova distribuția conținutului audiovizual în întreaga UE, propunând, totodată, acțiuni pentru a sprijini redresarea industriei 66 . Comisia își va continua, de asemenea, eforturile de sprijinire a durabilității altor sectoare, cum ar fi sectorul muzical în cadrul inițiativei specifice „Muzica mișcă Europa”, pe baza unei abordări integrate a sprijinului european acordat sectorului 67 .

Între timp, eliminarea barierelor existente și combaterea discriminării împotriva clienților rămân o prioritate a Comisiei. Se propun următoarele acțiuni subsecvente imediate.

·În primul rând, este important să se asigure că este valorificat întregul potențial al regulamentului în vigoare. Acest lucru implică: (i) punerea în aplicare integrală de către statele membre; (ii) o cooperare mai strânsă între autoritățile competente și Comisie în cadrul noii rețele CPC; (iii) orientări suplimentare privind aplicarea regulamentului și relația acestuia cu cadrul mai larg împotriva discriminării prevăzut de Directiva privind serviciile.

·În al doilea rând, este nevoie de activități permanente de sensibilizare a comercianților și a consumatorilor cu privire la obligațiile și drepturile lor. Comisia ar trebui să se implice în aceste activități, împreună cu părțile interesate și cu autoritățile competente.

·În al treilea rând, Comisia va continua să monitorizeze evoluția pieței în ceea ce privește accesul clienților la oferte pe piața unică, inclusiv în vederea viitoarei puneri în aplicare a altor măsuri privind comerțul electronic din cadrul strategiei privind piața unică digitală.

·În cele din urmă, Comisia va obține feedback de la părțile interesate cu privire la concluziile acestui raport inițial pe termen scurt și la constatările și probele aflate la baza acestuia (inclusiv cu privire la disponibilitatea conținutului protejat prin drepturi de autor). Părțile interesate ar putea, de asemenea, să furnizeze informații relevante privind efectele pe termen scurt și mediu ale crizei generate de COVID-19, care nu au putut fi examinate în prezentul raport.

Comisia va continua să monitorizeze impactul regulamentului pe baza dovezilor colectate și a feedbackului oferit de părțile interesate, precum și punerea în aplicare a măsurilor privind piața unică digitală, și urmărește să facă o analiză, înainte de sfârșitul anului 2022, a progreselor înregistrate în reducerea în continuare a barierelor transfrontaliere. Comisia va evalua în mod specific progresele realizate în ceea ce privește disponibilitatea conținutului audiovizual în urma dialogului cu sectorul de profil. Pe baza rezultatului acestei monitorizări, se va stabili dacă Comisia va lua apoi în considerare propunerea de modificări ale regulamentului sau eventuale alte măsuri subsecvente, inclusiv o intervenție legislativă adecvată.

(1)

Regulamentul (UE) 2018/302.

(2)

A se vedea articolul 9 alineatul (2) din regulament.

(3)

Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 345, 27.12.2017, p. 1 – 26. Această nouă versiune a Regulamentului CPC se aplică de la 17 ianuarie 2020.

(4)

La data adoptării prezentului raport, un stat membru nu a adoptat încă toate măsurile necesare, deși cooperează în mod informal în cadrul rețelei CPC cu alte autorități de aplicare a legii.

(5)

  https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/geo-blocking-digital-single-market#Implementation .

(6)

De la amenzi de câteva sute de EUR la amenzi de peste 100 000 EUR și/sau amenzi raportate la cifra de afaceri. A se vedea documentul de lucru de însoțire al serviciilor Comisiei, SEC 2.1.2.

(7)

Disponibil la adresa https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/geo-blocking-regulation-questions-and-answers .

(8)

Eurobarometru Flash 477b (2019).

(9)

A se vedea documentul de poziție al rețelei ECC, disponibil la adresa https://www.ecc.fi/globalassets/ecc/ajankohtaista/raportit/2019-geoblocking-position-paper-en.pdf și documentul de lucru al serviciilor Comisiei de însoțire, SEC 2.1.3.

(10)

Ipsos et al (2020).

(11)

GfK (2015), disponibil la adresa https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/geoblocking-final-report_en.pdf .

(12)

SWD SEC 2.2, bazat pe Ipsos et al (2020).

(13)

Cu toate că, în general, se afla la un nivel scăzut, Ipsos et al (2020).

(14)

Chiar și în cazul în care au fost întâmpinate probleme, erorile de înregistrare au scăzut semnificativ (cu 13 procente), Ipsos et al (2020).

(15)

SWD, SEC. 2.3. Este important de remarcat faptul că acest indicator global include, de asemenea, elemente care nu sunt abordate în mod direct în regulament (precum livrarea transfrontalieră), iar acest indicator s-a deteriorat ușor, afectând astfel în mod negativ rata globală de succes.

(16)

Ipsos et al (2020).

(17)

SWD, SEC. 2.1.3 și rezultatele studiilor efectuate de organismele naționale raportate în acest document.

(18)

În cazul în care comerciantul a prevăzut deja în condițiile sale generale de vânzare livrări transfrontaliere în țara clientului, pe de altă parte, clientul respectiv nu ar trebui să fie discriminat.

(19)

Ipsos et al (2020). Acest lucru corespunde cifrelor Eurostat generale despre numărul de întreprinderi care se angajează activ în vânzări transfrontaliere, care au rămas stabile în 2019, comparativ cu 2017. Numai o mică parte dintre întreprinderi fac vânzări transfrontaliere, chiar și în sectorul online (43 % dintre societățile care își desfășoară activitatea online fac vânzări transfrontaliere comparativ cu 9 % din totalul întreprinderilor).

(20)

SWD, SEC. 2.2.4.1 și Ipsos et al (2020). Acest procent de 50 % include, de asemenea, cazurile în care au fost raportate probleme de livrare apărute în timpul înregistrării (adresa de livrare nu era acceptată în etapa de înregistrare).

(21)

Acestea reprezintă al doilea și, respectiv, al treilea obstacol proeminent pentru comercianții cu amănuntul (după recuperare creanțelor) și încă afectează o mare parte din afaceri (60 % dintre întreprinderi indică procedurile TVA ca fiind un obstacol în calea vânzărilor transfrontaliere), Document de lucru al serviciilor Comisiei: Parcursul întreprinderilor în cadrul pieței unice: obstacole și bariere de ordin practic, Document de lucru al serviciilor Comisiei (2020) 54 final.

(22)

Pe lângă măsurile privind piața unică digitală, se derulează, de asemenea, o revizuire generală a Regulamentului de exceptare pe categorii în ceea ce privește acordurile verticale, care trebuie finalizată în 2022. Această revizuire se va concentra parțial pe obstacolele contractuale „verticale” impuse comercianților, care afectează furnizarea transfrontalieră de servicii și bunuri.

(23)

A se vedea Directiva (UE) 2019/1995 a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește dispozițiile referitoare la vânzările de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri, precum și Regulamentul asociat de punere în aplicare (UE) 2019/2026 al Consiliului de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce privește livrările de bunuri sau prestările de servicii facilitate de interfețe electronice și regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile, efectuează vânzări de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/194 al Comisiei care prevede detalii privind funcționarea ghișeului unic pentru TVA; Directiva (UE) 2019/770 a Parlamentul European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale și Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentul European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE; Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme; Regulamentul (UE) 2018/644 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 aprilie 2018 privind serviciile de livrare transfrontalieră de colete.

(24)

Identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice COM(2020)93 final.

(25)

Orientările anterioare ale Comisiei privind aplicarea articolului 20 alineatul (2) datează din 2012 [SWD (2012)146], înainte de adoptarea măsurilor privind piața unică digitală și a regulamentului.

(26)

Serviciile audiovizuale sunt excluse integral din domeniul de aplicare al regulamentului. Serviciile de furnizare de conținut neaudiovizual a căror caracteristică principală este de a oferi acces la opere protejate prin drepturi de autor (cum ar fi cărțile electronice, muzica online, programele informatice și jocurile video) sau posibilitatea de a le utiliza fac obiectul regulamentului, cu excepția articolului 4 din acesta.

(27)

Inclusiv sondajul Eurobarometru Flash [E477b (2019)], precum și „Studiul privind impactul extinderii domeniului de aplicare al Regulamentului privind geoblocarea la serviciile audiovizuale și neaudiovizuale care oferă acces la conținutul protejat de drepturi de autor”, elaborat de VVA și alții (2020) contribuții suplimentare din partea JRC și studii realizate de diferite părți interesate. Sursele specifice sunt specificate în detaliu în secțiunile indicate din documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

(28)

Sondajul Eurobarometru Flash 477b (2019) demonstrează că, în medie, 8 % dintre utilizatorii de internet din UE au încercat să acceseze servicii muzicale online la nivel transfrontalier, iar 29 % dintre cei care nu au încercat acest lucru ar fi interesați să facă acest lucru.

(29)

SWD, SEC. 3.1.2.1.

(30)

3.1.2.2., bazat pe VVA et al (2020), JRC (2017).

(31)

SWD sec. 3.1.2.2., bazat pe VVA et al (2020).

(32)

SWD sec. 3.1.2.4, bazat pe VVA et al (2020), NERA (2019), Waldfogel, 2018.

(33)

SWD sec. 3.1.2.4, bazat pe VVA et al (2020), NERA (2019), Waldfogel, 2018.

(34)

SWD SEC. 3.1.2.4, pe baza raportului studiului „O strategie europeană de export de muzică” (2019).

(35)

Sondajul Eurobarometru Flash 477b (2019).

(36)

SWD sec. 3.1.3.2 bazat pe VVA et al (2020).

(37)

SWD sec. 3.1.3.3., bazat pe VVA et al (2020).

(38)

SWD sec. 3.1.3.4., bazat pe VVA et al (2020).

(39)

SWD sec. 3.1.3.4 bazat pe VVA et al (2020).

(40)

Sondajul Eurobarometru Flash 477b (2019).

(41)

SWD sec. 3.1.4.1. bazat pe VVA et al (2020).

(42)

SWD sec. 3.1.4.2 bazat pe VVA et al (2020).

(43)

SWD sec. 3.1.4.4 bazat pe VVA et al (2020).

(44)

SWD sec. 3.1.4.4 bazat pe VVA et al (2020).

(45)

SWD sec. 3.1.4.4 bazat pe VVA et al (2020).

(46)

Sondajul Eurobarometru Flash 477b (2019), comparativ cu 5 % și, respectiv, 29 % în 2015.

(47)

SWD sec. 3.1.5.2 bazat pe VVA et al (2020).

(48)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European cu privire la ancheta sectorială privind comerțul electronic, SWD(2017)154 final.

(49)

Cazul AT.40023 – Accesul transfrontalier la televiziunea cu plată.

(50)

Între 7 % și 3 %, SWD sec. 3.1.5.2 bazat pe VVA et al (2020).

(51)

SWD sec. 3.1.5.2 bazat pe VVA et al (2020).

(52)

Regulamentul (UE) 2017/1128.

(53)

Statele membre trebuie să transpună Directiva (UE) 2019/789 până la 7 iunie 2021.

(54)

A se vedea SWD sec. 3.1.1 și 3.1.5.1.

(55)

A se vedea ancheta sectorială a DG COMP (2017) privind domeniul de aplicare al drepturilor sub licență în sectorul audiovizual.

(56)

SWD sec. 3.1.5.4 bazat pe VVA et al (2020).

(57)

SWD sec. 3.1.5.4., bazat pe VVA et al (2020) și Oxera (2016).

(58)

Cauza C-132/19 Groupe Canal + / Comisia.

(59)

SWD SEC. 3.1.5.4 bazat pe VVA et al (2020).

(60)

SWD SEC. 3.1.5.4. și sursele de date raportate în acest document.

(61)

SWD SEC. 3.1.5.4, de exemplu, O&O (2020) modelează acest efect pentru o gamă semnificativă de evenimente sportive.

(62)

SWD SEC. 3.1.5.4 Hugenholtz-Poort (2019).

(63)

Până la 20 % dintre serviciile plătite în 2023, estimare în VVA et al (2020).

(64)

SWD SEC 3.2, bazat pe Ipsos et al (2020).

(65)

Precum normele specifice privind nediscriminarea în domeniul serviciilor de comunicații electronice, care permit politici de utilizare echitabilă a serviciilor de roaming, normele UE privind accesul la conturile de plăți de bază sau drepturile pacienților de a nu fi discriminați în cadrul serviciilor de sănătate, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei, SEC. 3.2-3.5.

(66)

De exemplu, pentru sectorul audiovizualului, criza generată de COVID a avut efecte imediate și există riscul să apară, de asemenea, efecte întârziate, mai profunde, potrivit constatărilor Observatorului European al Audiovizualului, care a început să monitorizeze măsurile de sprijin adoptate în acest scop, a se vedea https://rm.coe.int/the-european-audiovisual-industry-in-the-time-of-covid-19/16809ec9cb. Pentru efectele imediate, Comisia a intervenit cu un cadru temporar de ajutor de stat care a permis statelor membre să adopte o serie de măsuri de susținere și măsuri specifice sectoarelor în cadrul programului Europa creativă, și anume flexibilitatea introdusă în acțiunile MEDIA și o adaptare a mecanismului de garantare pentru sectorul cultural și cel creativ, prin care se permite astfel un nivel mai ridicat de flexibilitate privind plata împrumuturilor și încurajarea instituțiilor financiare să ofere credite mai substanțiale sectorului cultural și creativ. În plus, Comisia a adoptat un plan de redresare fără precedent pentru Europa în vederea redresării și pregătirii pentru următoarea generație, recunoscând că industria culturală și cea creativă, inclusiv sectorul audiovizual și mass-media, formează un ecosistem industrial important.

(67)

A se vedea măsurile indicate în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, SEC. 3.1.2.4, luând în considerare și perspectiva post-COVID-19.