Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020DC0528

    Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul național de reformă al Regatului Unit pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Regatului Unit pentru 2020

    COM/2020/528 final

    Bruxelles, 20.5.2020

    COM(2020) 528 final

    Recomandare de

    RECOMANDARE A CONSILIULUI

    privind Programul național de reformă al Regatului Unit pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Regatului Unit pentru 2020


    Recomandare de

    RECOMANDARE A CONSILIULUI

    privind Programul național de reformă al Regatului Unit pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Regatului Unit pentru 2020

    CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

    având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),

    având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),

    având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

    având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

    având în vedere concluziile Consiliului European,

    având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

    având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

    având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

    având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

    întrucât:

    (1)La data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat Strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Regatul Unit ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

    (2)În urma retragerii Regatului Unit din UE la 31 ianuarie 2020 și a intrării în vigoare a Acordului de retragere, Regatul Unit a intrat într-o perioadă de tranziție, care se va încheia la 31 decembrie 2020. Această perioadă de tranziție poate fi prelungită cu până la un an sau cu până la doi ani printr-o decizie unică luată înainte de 1 iulie 2020 de către UE și Regatul Unit în cadrul Comitetului mixt prevăzut în Acordul de retragere. În această perioadă, legislația Uniunii – inclusiv cea legată de semestrul european – continuă să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia.

    (3)Raportul de țară privind Regatul Unit pentru 2020 3 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Regatul Unit în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandării specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 4 , măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor din anii anteriori, precum și progresele realizate de Regatul Unit în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

    (4)La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă ale cetățenilor, veniturile acestora și activitatea întreprinderilor. Ea a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniunea Europeană. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare 5 prin care invită statele membre să adopte măsuri economice coordonate ca răspuns la criză, în care să fie implicați toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

    (5)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.

    (6)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 6 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Ea autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.

    (7)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.

    (8)Criza generată de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice vor trebui eliminate de îndată ce nu vor mai fi indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

    (9)Consecințele socioeconomice ale pandemiei se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele regiuni ale Regatului Unit din cauza specializării diferite a regiunilor. Acest fapt implică un risc important de amplificare și mai mare a disparităților regionale în Regatul Unit. Situația actuală necesită răspunsuri clar direcționate în materie de politici.

    (10)La 30 aprilie 2020, Regatul Unit a prezentat Programul său național de reformă pentru 2020, iar la 7 mai 2020 și-a prezentat Programul de convergență pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

    (11)În prezent, Regatul Unit se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii privind datoria. La 13 iulie 2018, Consiliul a recomandat Regatului Unit să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete 7 nu depășește 1,6 % în 2019-2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,6 % din PIB. Evaluarea generală a Comisiei confirmă faptul că există riscul unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru 2019-2020, precum și pentru exercițiile 2018-2019 și 2019-2020, luate împreună. Datele privind execuția pentru 2019-2020 vor fi disponibile în toamna anului 2020.

    (12)În Programul de convergență pentru 2019-2020, guvernul prevede o deteriorare a deficitului total de la 2,2 % din PIB în 2019-2020 la 2,5 % din PIB în 2020-2021. Se estimează că deficitul va crește la 3,1 % din PIB în 2021-2022 și că va scădea la 2,4 % din PIB până în 2024-2025. După ce a scăzut la aproximativ 83,2 % din PIB în 2019­2020, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 82,9 % în 2020-2021, conform Programului de convergență pentru 2019-2020. Cu toate acestea, scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare nu mai pare realist, deoarece nu ia în considerare impactul economic al pandemiei de COVID-19. De asemenea, proiecțiile din program nu iau în considerare măsurile anunțate de Regatul Unit ca răspuns la pandemia de COVID-19. Perspectivele macroeconomice și fiscal­bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine ca urmare a pandemiei de COVID-19.

    (13)Ca răspuns la pandemia de COVID-19, Regatul Unit a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor afectate cel mai mult. La efectuarea proiecțiilor din programul de convergență nu s-au luat în calcul aceste măsuri, însă în previziunile Comisiei sunt luate în considerare. Măsurile bugetare reprezintă aproximativ 5,5 % din PIB și includ acordarea de sprijin pentru angajați, persoanele care desfășoară activități independente și întreprinderi, precum și măsuri de protecție socială. În plus, Regatul Unit a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la sprijinirea cu lichidități a întreprinderilor. Printre aceste măsuri se numără garanții pentru împrumuturi în valoare de aproximativ 16 % din PIB. Aplicarea integrală a acestor măsuri, urmată de o reorientare a politicilor fiscal­bugetare către atingerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu atunci când condițiile economice vor permite acest lucru vor contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

    (14)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Regatului Unit va fi de -10,7 % din PIB în 2020-2021 și de -6,2 % în 2021-2022. Se preconizează că ponderea datoriei publice va fi de 102,5 % din PIB în 2020-2021 și de 100,2 % din PIB în 2022. Scenariul macroeconomic care stă la baza programului de convergență nu ia în considerare impactul pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, proiecțiile programului privind datoria și deficitul diferă semnificativ de cele ale Comisiei.

    (15)La 20 mai 2020, Comisia a emis un raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, având în vedere încălcarea preconizată de către Regatul Unit a pragului de deficit de 3 % din PIB în 2020-2021. În ansamblu, analiza sugerează că nu este îndeplinit criteriul privind deficitul, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997.

    (16)Actuala criză cauzată de COVID-19 a creat provocări de politică economică și socială nemaiîntâlnite în ultimele decenii. Se preconizează că rata șomajului, care în 2019 era de 3,8 %, va crește cu aproximativ 3 puncte procentuale, atingând nivelul de 6,7 % în 2020 și că va scădea ușor la 6 % în 2021. Guvernul Regatului Unit a adoptat măsuri de urgență pentru a atenua efectele negative ale șocului. Costul sprijinului bugetar direct va depinde de cerere, însă ar putea reprezenta aproximativ 110 miliarde GBP (5,5 % din PIB), fiind completat cu 330 de miliarde GBP (16 % din PIB) în garanții pentru credite aferente împrumuturilor bancare. S-au pus în aplicare sisteme de șomaj tehnic pentru a proteja locurile de muncă și s-au instituit, de asemenea, măsuri de sprijinire a persoanelor care desfășoară activități independente. S-au adus îmbunătățiri temporare în ceea ce privește sfera de aplicare a sistemului de credit universal și condițiile de acces la avansurile acordate prin acest sistem, iar prestația de bază în temeiul sistemului de credit universal a fost majorată temporar pe o perioadă de douăsprezece luni. De asemenea, autoritățile locale vor primi o finanțare suplimentară unică pentru a sprijini persoanele și gospodăriile vulnerabile din punct de vedere economic. Guvernul a anunțat, de asemenea, un moratoriu de trei luni privind plățile ipotecare pentru proprietarii care întâmpină dificultăți ca urmare a coronavirusului.

    (17)Pentru a sprijini poziția financiară a întreprinderilor, Banca Angliei a redus de două ori rata bancară, de la 0,75 % la 0,1 %, a redus rata amortizorului anticiclic de capital al Regatului Unit la 0 % de la o traiectorie anterioară către 2 % până în decembrie 2020, a mărit dotarea financiară a programului său de cumpărare de obligațiuni la 645 de miliarde GBP și și-a consolidat sprijinul pentru creditarea bancară comercială către economia reală, alături de garanțiile guvernamentale pentru împrumuturi. Guvernul a oferit anumitor sectoare un moratoriu cu durata de un an pentru plata ratelor comerciale, o amânare a plăților TVA, precum și granturi în numerar pentru firmele mai mici. De asemenea, s-a pus la dispoziție sprijin de lichiditate sub formă de garanții și granturi combinate în cadrul schemei de împrumuturi pentru întreruperea activității ca urmare a coronavirusului, acordat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM­urilor) a căror cifră de afaceri se situează sub un anumit plafon, utilizând o gamă largă de produse de finanțare a activității, ca de exemplu creditele revolving și alte produse, inclusiv împrumuturi la termen. În plus, în toate sectoarele de activitate s-a pus la dispoziție un sistem general de furnizare de lichidități pentru IMM-uri, dar și pentru întreprinderile mai mari, care ar putea include sprijin pentru investiții. În procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar.

    (18)Pandemia de COVID-19 a evidențiat deficiențe în gradul de pregătire și în capacitatea sistemului de sănătate din Regatul Unit de răspuns la astfel de epidemii, în special în ceea ce privește infrastructura, personalul și materialele. Acest lucru a dus la instituirea temporară în regim de urgență de spitale de campanie în Regatul Unit pentru pacienții afectați de COVID-19. Industria producătoare a țării a fost îndemnată să își modifice liniile de producție pentru a produce în regim de urgență echipamente medicale suplimentare, ca de exemplu aparate pentru respirație artificială, astfel încât să se acopere nivelul estimat al cererii. Criza cauzată de COVID-19 a exacerbat penuria existentă în materie de forță de muncă în sectorul sănătății. Pentru a putea gestiona în viitor crize similare sunt necesare investiții în sistemele de sănătate din Regatul Unit, inclusiv măsuri de sănătate publică eficace și pentru care să se aloce resurse suficiente. Scopul acestor investiții ar trebui să fie de a asigura echipamentele, instalațiile și forța de muncă calificată necesare și, în general, capacitatea de a furniza toate serviciile regulate de sănătate preconizate, în paralel cu serviciile de îngrijire a pacienților afectați de COVID-19 sau de alte boli infecțioase similare.

    (19)Este probabil ca actuala criză să aibă un impact mai mare asupra persoanelor celor mai vulnerabile, amplificând sărăcia. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială crescuse deja înainte de criza sanitară, în pofida unei rate a șomajului extrem de scăzute. Rata sărăciei persoanelor încadrate în muncă și a sărăciei în rândul copiilor sunt, de asemenea, ridicate. Reducerea cheltuielilor cu asigurarea socială și reformele în materie de asigurare socială riscă să submineze efectul puternic de reducere a sărăciei al sistemului Regatului Unit de impozitare și de prestații sociale. Există marjă de consolidare a sprijinului acordat persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv copiilor săraci, având în vedere în special faptul că se preconizează adâncirea inegalității ca urmare a crizei.

    (20)Îmbunătățirea rezultatelor în materie de productivitate a forței de muncă rămâne o provocare importantă pentru Regatul Unit. Producția pe oră este mult mai scăzută în Regatul Unit comparativ cu majoritatea celorlalte economii dezvoltate și este doar ușor mai mare comparativ cu nivelul de dinainte de criza financiară. Creșterea PIB-ului a fost determinată de creșterea ocupării forței de muncă, neînregistrându-se practic nicio creștere a productivității în ultimii ani. În pofida unei piețe a muncii tensionate, productivitatea muncii în Regatul Unit s-a menținut în general la același nivel de la începutul anului 2018. De asemenea, ritmul creșterii reale a salariilor a continuat să fie lent. Multe regiuni din Regatul Unit sunt relativ sărace, înregistrând niveluri relativ scăzute ale investițiilor în competențe și în infrastructură. Perspectivele limitate de evoluție profesională pentru persoanele care ocupă locuri de muncă slab remunerate au un impact negativ atât asupra productivității, cât și a sărăciei. Această situație se pare că se va menține și ar putea chiar fi exacerbată în lumina crizei provocate de pandemia de COVID-19. Recenta pandemie implică, de asemenea, provocări semnificative pentru sistemele de educație și formare din Regatul Unit, în special ca urmare a învățării la distanță și a accesului inegal la învățământul structurat. Prin urmare, productivitatea se va putea ameliora dacă se vor rezolva problemele generale, ca de exemplu investițiile reduse în echipamente, infrastructură și cercetare și dezvoltare, precum și lacunele în materie de competențe, în special în ceea ce privește competențele de bază și cele tehnice. Regatul Unit intenționează să investească mai mult în cercetare și inovare și să îmbunătățească utilizarea tehnologiilor existente în întreaga economie.

    (21)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Regatul Unit înregistrează o penurie constantă a locuințelor. Apar constrângeri legate de capacitate, în timp ce construcțiile de locuințe se mențin sub nivelul care ar fi necesar pentru a răspunde cererii estimate. Numărul terenurilor pentru locuințe noi și amplasarea acestora fac în continuare obiectul limitărilor impuse de reglementarea strictă a pieței funciare, în special în jurul orașelor mari. Sectorul construcțiilor este esențial pentru locuințe și pentru atingerea obiectivelor viitoare în materie de eficiență energetică și climă, deși eforturile de reducere a cantității de energie utilizată pentru încălzirea locuințelor sunt îngrădite de vechimea fondului locativ și de înlocuirea lentă a acestuia. După decenii de investiții publice insuficiente, guvernul a început să ia măsuri în privința deficitului de infrastructură. S-au înregistrat progrese încurajatoare în ceea ce privește investițiile în sursele regenerabile de energie și s-au realizat reduceri semnificative ale emisiilor în sectorul energiei electrice. Cu toate acestea, se întâmpină în continuare dificultăți la nivelul întregii economii în ceea ce privește trecerea la neutralitatea climatică. Rețelele rutiere, feroviare și aeriene din Regatul Unit sunt utilizate aproape la capacitate și acest fapt contribuie la congestionarea traficului și la poluarea aerului. Regatul Unit dorește să aibă cel mai mare număr de vehicule cu emisii zero, însă cea mai mare parte a rețelei feroviare nu este încă electrificată. Deși acoperirea rețelelor prin fibră optică din Regatul Unit este în continuare modestă, concurența în materie de rețele pe piața rețelelor prin fibră optică este în creștere, întrucât guvernul majorează în mod semnificativ sprijinul public pentru extinderea rețelelor prin fibră optică. Aceste investiții în infrastructura digitală trebuie însă să fie însoțite de îmbunătățirea competențelor digitale, întrucât Regatul Unit are de suferit de pe urma unui deficit structural de competențe specializate în domeniul informatic. 

    (22)Deși prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu spre lung. Recomandările respective sunt în continuare pertinente și vor continua să fie monitorizate în cadrul semestrului european până la încheierea perioadei de tranziție.

    (23)Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în programele lor naționale de reformă pentru 2020. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor de mai jos, Regatul Unit va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

    (24)În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Regatului Unit, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2020 8 . De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2020 și Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Regatului Unit în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Regatul Unit, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii, având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea, la nivelul Uniunii, a unei contribuții la deciziile naționale viitoare.

    (25)Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său 9 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

    RECOMANDĂ ca, în perioada 2020-2021, Regatul Unit să întreprindă acțiuni astfel încât:

    1.În conformitate cu clauza derogatorie generală să ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Atunci când condițiile economice vor fi favorabile, să aplice politici fiscal­bugetare care să asigure poziții bugetare prudente pe termen mediu și sustenabilitatea datoriei, consolidând, în același timp, investițiile. Să consolideze reziliența sistemului de sănătate.

    2.Să asigure adecvarea și acoperirea sistemului de protecție socială pentru a oferi sprijin tuturor persoanelor și în special persoanelor care au fost cel mai afectate de criză.

    3.Să încurajeze inovarea și să sprijine dezvoltarea capitalului uman. Să acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să concentreze investițiile pe tranziția verde și digitală, în special asupra locuințelor, producției și utilizării nepoluante și eficiente a energiei, infrastructurilor de transport durabile și rețelelor în bandă largă de mare viteză.

    Adoptată la Bruxelles,

       Pentru Consiliu,

       Președintele

    (1)    JO L 209, 2.8.1997, p. 1.
    (2)    JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
    (3)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2020) 527 final.
    (4)    JO C 301, 5.9.2019, p. 117.
    (5)    COM(2020) 112 final.
    (6)    COM(2020) 123 final.
    (7)    Cheltuielile publice primare nete cuprind cheltuielile publice totale, mai puțin cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din fondurile Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. Formarea brută de capital fix finanțată la nivel național este repartizată de-a lungul unei perioade de patru ani. Se iau în calcul și măsurile discreționare privind veniturile sau creșterile veniturilor impuse prin lege. Măsurile cu caracter excepțional, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli sunt compensate.
    (8)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2020) 527 final.
    (9)    Emis în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului.
    Top