52020DC0527

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Suediei pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Suediei pentru 2020

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1)La data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat Strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Suedia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)Raportul de țară pentru Suedia 3 din 2020 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Suedia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 4 , măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor din anii anteriori, precum și progresele realizate de Suedia în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 26 februarie 2020. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Suedia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, nivelurile supraevaluate ale prețurilor locuințelor, combinate cu creșterea continuă a gradului de îndatorare a gospodăriilor, creează riscul unei corecții dezordonate, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra economiei și, eventual, și asupra sectorului bancar. Orice impact negativ asupra sectorului bancar ar putea cauza, de asemenea, efecte negative de propagare în țările învecinate, date fiind interdependențele financiare sistemice. În ultimii ani s-au luat unele măsuri de corectare a acestor dezechilibre, însă, până în prezent, acestea au avut un impact limitat. Există în continuare lacune importante în materie de politici, în special în ceea ce privește stimulentele fiscale pentru finanțarea prin îndatorare pentru achiziționarea unei locuințe, funcționarea ofertei de locuințe și mai ales a pieței locuințelor de închiriat.

(3)La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă ale cetățenilor, veniturile acestora și activitatea întreprinderilor. Pandemia a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniunea Europeană. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare 5 prin care invită statele membre să adopte măsuri economice coordonate ca răspuns la criză, în care să fie implicați toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 6 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Aceasta autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.

(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.

(7)Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 7 pentru a le permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre vor putea beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Suedia este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor care sunt cel mai puternic afectate de dificultățile actuale.

(9)Este probabil ca aceste consecințe socioeconomice ale pandemiei să fie distribuite în mod inegal în diferitele regiuni din cauza specializării lor diferite și ca regiunile care se bazează în foarte mare măsură pe turism și, la un nivel mai general, pe activități economice care necesită un contact direct cu consumatorii să fie în mod special afectate. Acest lucru implică un risc considerabil ca pandemia să adâncească disparitățile regionale și teritoriale din Suedia, agravând astfel tendința observată deja de accentuare ușoară a disparităților dintre capitală și restul regiunilor sau dintre zonele urbane și cele rurale. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor politici de răspuns specifice.

(10)La 27 aprilie 2020, Suedia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020, iar la 28 aprilie 2020, Programul de convergență pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)În prezent, Suedia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere.

(12)În cadrul Programului său de convergență pentru 2020, guvernul preconizează că soldul global se va deteriora de la un excedent de 0,4 % din PIB în 2019 la un deficit de 3,8 % din PIB în 2020. Se estimează că deficitul va scădea la 1,4 % din PIB în 2021 și va atinge un excedent de 1,5 % până în 2023. După ce a scăzut la 35 % din PIB în 2019, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 40 % în 2020, în conformitate cu Programul de convergență pentru 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(13)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Suedia a adoptat măsuri bugetare pentru a spori capacitatea sistemului său de sănătate, pentru a ține sub control pandemia și pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor afectate în mod deosebit. Conform Programului de convergență pentru 2020, aceste măsuri bugetare reprezintă 2,4 % din PIB. Printre aceste măsuri se numără consolidarea serviciilor de asistență medicală (0,1 % din PIB), ajutoarele de urgență pentru sectoarele aflate în dificultate (1,6 % din PIB), precum și măsurile de ocupare a forței de muncă și de politică socială (0,2 % din PIB). În plus, Suedia a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la sprijinirea cu lichidități a întreprinderilor. Conform Programului de convergență, printre aceste măsuri se numără, în special, amânări ale plății impozitelor de până la 6,9 % din PIB, precum și diferite tipuri de garanții pentru împrumuturi și facilități de credit extinse în valoare de aproximativ 4,7 % din PIB. În general, măsurile adoptate de Suedia sunt conforme cu orientările stabilite în Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Punerea în aplicare integrală a acestor măsuri, urmată, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, de reorientarea politicilor bugetare în sensul adoptării unor măsuri prudente, care să asigure o poziție bugetară solidă pe termen mediu, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(14)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în ipoteza menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Suediei va fi de -5,6 % din PIB în 2020 și de -2,2 % în 2021. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va rămâne sub 60 % din PIB în 2020 și în 2021.

(15)Având în vedere încălcarea planificată a pragului de deficit de 3 % din PIB de către Suedia în 2020, Comisia a publicat la 20 mai 2020 un raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat. În general, analiza sugerează că criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997, nu este îndeplinit.

(16)Pandemia de COVID-19 a determinat o încetinire fără precedent a economiei Suediei. Conform previziunilor Comisiei, rata șomajului va crește la 9,7 % în 2020 și va coborî apoi la 9,3 % în 2021. Se estimează o scădere puternică a consumului privat, în special în cadrul categoriilor celor mai expuse, cum ar fi transporturile, restaurantele și serviciile de cazare. Se preconizează că formarea brută de capital fix va înregistra o scădere chiar și mai puternică decât consumul, determinată în mare măsură de incertitudinea cu privire la ritmul redresării. Autoritățile suedeze au început să ia dintr-un stadiu timpuriu măsuri în materie de politici, pe care le-au intensificat odată cu extinderea pandemiei. Aceste măsuri au vizat asistența medicală și au combătut consecințele economice ale pandemiei. Printre măsurile din domeniul asistenței medicale se numără și sprijinul economic pe care administrația centrală l-a acordat regiunilor și autorităților locale responsabile cu sistemul de sănătate pentru a acoperi toate costurile suplimentare cauzate de pandemia de COVID-19. Pe plan economic, guvernul a luat o gamă largă de măsuri de reducere a costurilor suportate de sectorul corporativ (șomaj parțial, preluarea costurilor prestațiilor de boală, amânarea plății contribuțiilor sociale datorate de angajatori, garanții pentru credite și reduceri ale chiriilor), precum și de asigurare a lichidității întreprinderilor (amânarea plății impozitelor, inclusiv a plăților TVA-ului). De asemenea, Riksbank a decis să acorde întreprinderilor împrumuturi prin intermediul băncilor, să achiziționeze obligațiuni guvernamentale și municipale, precum și obligațiuni ipotecare și obligațiuni și titluri comerciale emise de societăți nefinanciare suedeze. În procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar. De asemenea, Riksbank a încheiat acorduri de swap valutar cu alte bănci centrale menite să asigure disponibilitatea valutelor majore pentru sectorul financiar. Politica socială și de ocupare a forței de muncă a fost extinsă prin majorarea prestațiilor de șomaj și de boală, prin relaxarea cerințelor de acces la indemnizațiile de șomaj și prin măsuri active în domeniile pieței forței de muncă și educației (locuri de muncă verzi, extinderea programului „Nystartjobb” care este menit să încurajeze revenirea în câmpul muncii, cursuri de vară, sporirea numărului de studenți).

(17)Pe termen scurt, măsurile luate de Suedia în materie de politici ca răspuns la pandemia de COVID-19 vizează să asigure lucrătorilor din domeniul sănătății resursele și rezervele de capacitate adecvate și să adapteze rolurile și responsabilitățile acestora. Pe termen mediu, aceste măsuri ar trebui să asigure, de asemenea, un acces rapid la o asistență medicală echilibrată din punct de vedere geografic, repartizarea adecvată a lucrătorilor din domeniul sănătății în cadrul diverselor servicii (de exemplu, asistența medicală ambulatorie și cea spitalicească) și evitarea deficitelor structurale de personal medical. Implicarea sectorului solid de cercetare și inovare al Suediei în cadrul unor acțiuni axate pe cunoștințe științifice poate contribui la înregistrarea de progrese în ceea ce privește dezvoltarea vaccinurilor, tratamentele și metodele de diagnosticare, precum și la transpunerea rezultatelor cercetării în politica de sănătate publică.

(18)Sprijinirea ofertei de competențe, în special de competențe digitale, poate să favorizeze o creștere mai puternică a productivității prin intermediul cercetării și inovării în sectoarele de înaltă tehnologie și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Suediei în materie de climă și energie, prevăzute în Planul național privind energia și clima. De asemenea, sunt necesare investiții pentru a reduce decalajele în materie de rezultate școlare între elevii care provin din familii de migranți și cei nativi. Calitatea ridicată a forței de muncă a contribuit în foarte mare măsură la creșterea productivității muncii, dar aproape încetase să mai aibă o astfel de contribuție înainte de declanșarea crizei provocate de COVID-19. De asemenea, va fi necesar să se integreze pe piața forței de muncă grupurile al căror potențial nu a fost pe deplin utilizat înainte de criză, cum ar fi migranții din afara UE și persoanele cu handicap. Lipsa de personal calificat este deosebit de accentuată în domeniile educației, asistenței medicale, muncii sociale, tehnologiei informației și comunicațiilor, industriei și construcțiilor.

(19)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. În sectorul digital și în cel al produselor microelectronice, peste 50 % din angajatori raportează o lipsă de personal calificat care afectează creșterea. Susținerea ponderii ridicate a cheltuielilor publice în cercetare este o condiție necesară pentru a îmbunătăți performanțele în materie de productivitate. Consolidarea intensității capitalului și investițiile sporite în sectoarele de înaltă tehnologie și în cele inovatoare sunt, de asemenea, necesare pentru a restabili creșterea productivității muncii. Difuzarea noilor tehnologii digitale în rândul întreprinderilor mici și mijlocii va contribui la stimularea productivității. Criza a arătat cât de importantă este infrastructura digitală și că este necesar ca toți cetățenii să aibă acces la o conexiune rapidă și stabilă, indiferent unde locuiesc sau muncesc. Extinderea rețelei wireless de arie largă în banda de 700 MHz va juca un rol important, la fel ca și posibilitatea acordării de sprijin financiar pentru dezvoltarea serviciilor fixe de bandă largă. Viitoarea licitare a 5G va da un impuls suplimentar digitalizării economiei suedeze. Obiectivul de a realiza o societate neutră din punct de vedere climatic în 2045 va necesita, de asemenea, investiții în cercetare și inovare care să permită dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții inovatoare și competitive pentru decarbonizare și acțiuni sociale și măsuri în materie de politici coordonate. Eforturile Suediei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt direcționate în primul rând către sectorul transporturilor. Pe agenda politică se află înlocuirea completă și relativ rapidă a parcului auto cu vehicule cu emisii scăzute. Investițiile planificate în infrastructura feroviară sunt importante pentru a facilita o repartizare modală și pentru a îndeplini ambițiosul obiectiv climatic al Suediei. Electrificarea transporturilor și a industriei va necesita investiții semnificative în producția și distribuția de energie electrică. Programarea Fondului pentru o tranziție justă aferentă perioadei 2021-2027 ar putea ajuta Suedia să abordeze unele dintre provocările generate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile vizate de anexa D la raportul de țară 8 , ceea ce i-ar permite Suediei să utilizeze în mod optim fondul menționat.

(20)Acuzațiile persistente privind suspiciuni de spălare de bani au afectat reputația băncilor suedeze, prevenirea spălării banilor rămânând o prioritate pentru Suedia. Supravegherea eficace necesită resurse sporite și proceduri adecvate pentru a aplica abordarea bazată pe riscuri. Suedia a recunoscut că sunt necesare mai multe resurse pentru a exercita o supraveghere corespunzătoare și pentru a efectua investigații adecvate și a consolidat capacitatea Autorității de Supraveghere Financiară. Cu toate acestea, capacitatea agenției este încă scăzută în comparație cu dimensiunea sectorului financiar suedez. Provocările persistă, iar abordarea bazată pe riscuri trebuie pusă în aplicare pe deplin.

(21)Deși prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu spre lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate în anul care urmează, pe parcursul întregului ciclu anual al semestrului european. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. Acestea din urmă ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.

(22)Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în programele lor naționale de reformă pentru 2020. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor de mai jos, Suedia va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinirii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

Vælg de eksperimentelle funktioner, som du ønsker at prøve