52020DC0520

(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 5 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Ea autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.

(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.

(7)Criza generată de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 6 pentru a le permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre vor putea beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Austria este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor celor mai afectate de dificultățile actuale.

(9)Consecințele socioeconomice ale pandemiei se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele regiuni ale Austriei din cauza modelelor de specializare diferite, în special în regiunile care se bazează în mod semnificativ pe turism. Acest lucru implică riscul adâncirii disparităților regionale în Austria. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor politici de răspuns specifice.

(10)La 14 aprilie 2020, Austria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020, iar la 30 aprilie 2020, Programul de stabilitate pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)În prezent, Austria se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii privind datoria.

(12)În actualizarea sa tehnică a Programului de stabilitate pentru 2020, guvernul preconizează o deteriorare a soldului global de la un excedent de 0,7 % din PIB în 2019 la un deficit de 8,0 % din PIB în 2020. Se estimează că în 2021 deficitul va scădea la 1,9 % din PIB. După o scădere la 70,4 % din PIB în 2019, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 81,4 % în 2020, în conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine din cauza pandemiei de COVID-19.

(13)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Austria a adoptat măsuri bugetare având ca scop creșterea capacității sistemului său de sănătate, menținerea sub control a pandemiei și acordarea de ajutor acelor cetățeni și sectoare care au fost cel mai grav afectate. Conform programelor de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri bugetare au reprezentat 5,0 % din PIB. Măsurile includ consolidarea serviciilor de îngrijire medicală, acordarea de ajutoare de urgență pentru întreprinderile aflate în dificultate și măsurile de șomaj tehnic. În plus, Austria a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la oferirea unui sprijin sub formă de lichidități pentru întreprinderi; în Programul de stabilitate pentru 2020 se estimează că aceste măsuri vor reprezenta 5,0 % din PIB. Măsurile includ amânarea plății impozitelor pe venitul persoanelor fizice și pe profit (2,6 % din PIB) și a plății garanțiilor pentru împrumuturi (2,4 % din PIB). În general, măsurile adoptate de Austria sunt conforme cu orientările stabilite prin Comunicarea Comisiei privind un răspuns economic coordonat la pandemia de COVID-19. Punerea în aplicare deplină a măsurilor respective, urmată de o reorientare a politicilor fiscalbugetare către realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, atunci când condițiile economice permit acest lucru, vor contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(14)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, soldul bugetului general al Austriei este estimat la -6,1 % din PIB în 2020 și la -1,9 % din PIB în 2021. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge 78,8 % în 2020 și 75,8 % în 2021.

(15)Având în vedere încălcarea planificată a pragului de deficit de 3 % din PIB de către Austria în 2020, Comisia a publicat, la 20 mai 2020, un raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat. În general, analiza sugerează că criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997, nu este îndeplinit.

(16)Guvernul austriac a luat măsuri fără precedent pentru a controla răspândirea COVID-19. Acesta a introdus norme stricte privind carantina și distanțarea socială și a pus la dispoziția sistemului de sănătate fonduri substanțiale pentru achiziționarea de echipamente și materiale, precum și pentru consolidarea capacității laboratoarelor și a personalului. Asistența medicală primară a fost supusă unei presiuni excepționale din cauza unei creșteri fără precedent a nevoii în materie de consultații la distanță, consultații medicale și cereri de vizite la domiciliu. Izbucnirea rapidă a epidemiei de COVID-19 a afectat puternic economia Austriei. Măsurile naționale și internaționale de izolare împotriva virusului au afectat atât cererea, cât și oferta, ceea ce a dus la o încetinire generală a economiei. Prin urmare, se preconizează că PIB-ul se va contracta cu 5½ % în 2020, mai mult decât pe parcursul crizei economice și financiare din perioada 2008-2009. Având în vedere scăderea relativ rapidă a numărului de noi infectări, Austria a fost una dintre primele țări europene care au anunțat o relaxare a măsurilor de izolare începând cu jumătatea lunii aprilie. Pentru a evita daunele economice de lungă durată și a atenua impactul social și consecințele asupra ocupării forței de muncă ale crizei, guvernul a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri de sprijinire a economiei austriece (în prezent 43 de miliarde EUR, reprezentând aproximativ 10 % din PIB). Pachetul include un program de lucru pe termen scurt (Kurzarbeit), în care orele de lucru pot fi reduse cu până la 90 %, în medie, pentru o anumită perioadă de timp, iar angajatorilor li se rambursează 80 % până la 90 % din ultimul venit net al angajatului, în funcție de ultimul venit brut. Setul cuprinzător de măsuri pentru întreprinderi vizează prevenirea temporară a problemelor de lichiditate și oferă sprijin direct, în special întreprinderilor și industriilor aflate în dificultate, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Printre aceste măsuri se numără transferurile, sprijinul sub formă de lichidități prin împrumuturi, garanțiile, injecțiile de capital și amânarea plății impozitelor. În procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar.

(17)Până în prezent, sistemul de sănătate austriac a făcut față cu succes pandemiei de COVID-19. Extinderea serviciilor de asistență medicală primară și ambulatorie, cu accent pe promovarea sănătății și a prevenirii bolilor, ar contribui la îmbunătățirea în continuare a sănătății populației. Eficiența din punctul de vedere al costurilor ar putea fi sporită prin realizarea unor achiziții publice mai eficace și prin punerea la dispoziție a unui număr mai mare de medicamente generice, menținându-se, în același timp, standarde de înaltă calitate. De asemenea, sistemul de îngrijire pe termen lung al Austriei se confruntă cu provocări structurale și fiscale, care, până în prezent, nu au fost abordate mai aprofundat. Sistemul oferă servicii de înaltă calitate, dar se confruntă cu provocări în materie de personal, care devin și mai perceptibile și mai evidente în contextul crizei actuale. Sectorul serviciilor de îngrijire pe termen lung se bazează în mare măsură pe lucrătorii din alte state membre, ceea ce evidențiază necesitatea de a asigura fluxul liber al lucrătorilor transfrontalieri. În plus, o remunerație adecvată ar contribui la creșterea atractivității meseriei de asistent(ă) medical(ă).

(18)Politica fiscală joacă un rol important în sprijinirea gospodăriilor și a întreprinderilor în timpul izolării și va fi esențială pentru stimularea redresării economice în perioada de după criză. Mixul de politici fiscale al Austriei se caracterizează printr-o presiune ridicată asupra forței de muncă, în timp ce potențialul de realizare de venituri din impozitele pe avere și din taxele de mediu rămâne în mare măsură neexploatat, iar impozitele pe consum ar putea deveni mai eficiente. Reformele fiscale ar putea contribui la reorientarea mixului de politici fiscale către surse care afectează mai puțin creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și ar putea oferi o bază solidă pentru redresare. În special, utilizarea într-o măsură insuficientă a taxelor pe alcool și tutun și a impozitelor pentru poluare și consumul de resurse implică neexploatarea efectelor de orientare și a potențialului de realizare de venituri. Nivelul inegal, dar în general scăzut, al impozitării energiei subminează eficiența și eficacitatea acesteia, ca instrument de politică, în stimularea unui consum benefic pentru mediu. În special, o impozitare coerentă a emisiilor de CO2 ar face ca sursele de energie ecologice să devină mai competitive și ar oferi o marjă de manevră bugetară pentru reducerea impozitelor cu un potențial perturbator mai mare. Aplicarea unor taxe mai ridicate pe energie, asociate emisiilor de CO2, ar contribui la internalizarea costurilor sociale ale poluării, ar determina consumatorii să se bazeze mai mult pe sursele regenerabile de energie și ar încuraja investitorii să investească în tehnologii ecologice. În cele din urmă, recurgerea într-o măsură mai mare la impozitele pe avere ar putea face ca sistemul fiscal să fie mai echitabil, în special având în vedere inegalitățile constant ridicate în ceea ce privește nivelul de bunăstare din Austria. În special, impozitele recurente pe proprietate și pe succesiune s-au dovedit a fi relativ favorabile creșterii și progresive și nu ar trebui să fie ignorate atunci când se urmărește generarea de venituri fiscale pentru consolidarea finanțelor publice.

(19)Deși Austria a avut rezultate bune în ceea ce privește tabloul de bord social care sprijină Pilonul european al drepturilor sociale, lacunele în ceea ce privește acoperirea pot duce la o protecție insuficientă a veniturilor grupurilor vulnerabile în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și pot necesita măsuri suplimentare. Cu toate că rata șomajului în rândul tinerilor crește, șomerii (inclusiv șomerii de lungă durată), lucrătorii care prestează muncă atipică și cetățenii născuți în altă țară sunt expuși în mod deosebit riscului de sărăcie. Politicile active în domeniul pieței forței de muncă ce oferă oportunități de învățare pe tot parcursul vieții și de actualizare a competențelor vor rămâne extrem de importante. Studenții defavorizați, inclusiv cursanții cu handicap, suferă mai ales în situațiile în care se impune învățarea la distanță. În timp ce aproximativ 10 % dintre elevii cu vârste de sub 15 ani nu au acces la un mediu de învățare virtual, pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19, guvernul austriac a luat măsuri de atenuare, oferind calculatoare elevilor expuși riscurilor. Cu toate acestea, inegalitățile deja existente în ceea ce privește nivelul de educație, legate de mediul socioeconomic și de contextul de migrație, riscă să fie exacerbate. O strategie de redresare care îmbunătățește accesul la o educație și îngrijire timpurie incluzivă și de calitate, despre care s-a dovedit că reduc dezavantajele sociale, ar aduce beneficii socioeconomice pe termen mediu și lung și le-ar oferi femeilor oportunități care să le permită accesul deplin la piața forței de muncă. Rata globală a ocupării forței de muncă în rândul femeilor a fost ridicată înainte de criză, însă aproape jumătate dintre acestea lucrau cu fracțiune de normă (ca urmare a orarului redus al școlilor și al structurilor de îngrijire a copiilor), ceea ce a cauzat o importantă diferență neajustată de remunerare între femei și bărbați.

(20)Eficacitatea măsurilor de sprijin luate în contextul pandemiei de COVID-19 pentru susținerea întreprinderilor aflate în dificultate, pentru menținerea mediului de afaceri și pentru evitarea cazurilor de insolvență depinde de punerea lor în aplicare rapidă și nebirocratică de către autoritățile publice și intermediari. Întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere pot avea nevoie de sprijin specific, de exemplu prin achiziționarea de pachete de acțiuni de către anumite instituții publice și acordarea de stimulente pentru fondurile cu capital de risc, astfel încât acestea din urmă să investească mai mult în întreprinderile menționate. Scopul acestor măsuri este de a consolida întreprinderile care sunt vitale pentru redresare, dar și de a evita vânzările în regim de urgență ale unor întreprinderi europene importante din punct de vedere strategic. Pe lângă sprijinul financiar, întreprinderile aflate în dificultate, în special cele mai mici, au nevoie de un mediu de afaceri favorabil. Sarcina administrativă și densitatea legislativă impun costuri pe care întreprinderile sunt și mai puțin în măsură să le suporte acum. Eforturile de a reduce sarcinile inutile și de a furniza servicii publice digitale eficiente reprezintă o modalitate eficace de a oferi întreprinderilor măsuri imediate și concrete, fără a împovăra contribuabilii. Cadrul în materie de insolvență ar trebui să fie orientat către prevenire, dar și către restructurarea rapidă și crearea condițiilor care să le permită întreprinderilor o „a doua șansă”. Rețelele de soluționare a litigiilor, cum ar fi SOLVIT, ajută întreprinderile în perioadele de perturbare a pieței unice și au nevoie de resurse adecvate.

(21)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se continue proiectele mature de investiții publice și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Aceste investiții vor fi mai eficace atunci când se concentrează pe inovare, pe digitalizare și pe tranziția către o economie verde, astfel încât să sporească productivitatea și să asigure o competitivitate durabilă. Austria are una dintre cele mai ridicate intensități ale cercetării și dezvoltării (C&D) din Uniune, însă, în ceea ce privește rezultatele inovării, nu a ținut pasul cu liderii în materie de inovare. În condițiile în care, în prezent, multe bugete de cercetare ale întreprinderilor se află sub presiune, este cu atât mai important ca eforturile Austriei în materie de C&D să se traducă prin excelență științifică și inovare de vârf, să se mențină investițiile publice în cercetarea de bază și să se asigure finanțare prin capitaluri proprii pentru întreprinderile inovatoare în curs de extindere. Digitalizarea rămâne esențială pentru deschiderea economiei și pregătirea pentru „noua normalitate” după eliminarea măsurilor de izolare. Răspândirea redusă a tehnologiilor digitale și a modelelor de afaceri în rândul întreprinderilor mai mici reprezintă un obstacol în calea creșterii productivității. Deși competențele digitale ale austriecilor sunt, în general, peste media UE, nu există suficienți absolvenți în domeniul informaticii pentru ocuparea tuturor posturilor vacante. Pentru realizarea unor niveluri mai ridicate ale comerțului electronic, ale muncii la distanță și ale guvernării electronice (de exemplu) va fi nevoie de mai multe investiții în infrastructură (inclusiv în tehnologia 5G și în conectivitatea în bandă largă în zonele rurale), în echipamente și în competențe.

(22)Transformarea economiei Austriei într-o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei va necesita investiții publice și private semnificative, pe o perioadă de timp îndelungată. Planul național privind energia și clima al Austriei identifică provocări semnificative în atingerea obiectivului său pentru 2030 privind emisiile de gaze cu efect de seră care nu fac obiectul sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii. Îmbunătățirea productivității resurselor este un factor determinant pentru creșterea viitoare, reducând, în același timp, la minimum impactul asupra mediului. Reducerea emisiilor generate de transport este esențială pentru respectarea standardelor de calitate a aerului și îndeplinirea obiectivelor climatice. Concentrarea pe investițiile deja planificate și efectuarea unor noi investiții în scopul sprijinirii tranziției verzi vor contribui la crearea de noi locuri de muncă verzi și la relansarea economiei după ieșirea din situația de gestionare a crizei. Investițiile în ecoinovare ar stimula creșterea productivității, reducând, în același timp, amprenta ecologică a Austriei. Programarea Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 ar putea sprijini Austria în abordarea unora dintre provocările pe care le implică tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în domeniile vizate de anexa D la raportul de țară. Aceasta ar permite Austriei să utilizeze fondul în mod optim.

(23)În timp ce prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu spre lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate în anul care urmează, pe parcursul întregului ciclu anual al semestrului european. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. Acestea din urmă ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.

Choose the experimental features you want to try